L E G E

pentru aprobarea Strategiei naţionale privind managementul deşeurilor radioactive

pentru anii 2017–2026 şi a Planului de acţiuni pentru implementarea acesteia

 

nr. 68  din  13.04.2017

 

Monitorul Oficial nr.201-213/332 din 23.06.2017

 

* * *

Notă: În cuprinsul legii, sintagma „Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului”, la orice formă gramaticală, se substituie cu sintagma „Ministerul Mediului” la forma gramaticală corespunzătoare, sintagma „Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale” – cu sintagma „Ministerul Sănătăţii”, iar sintagma „Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării” – cu sintagma „Ministerul Educaţiei şi Cercetării”, conform Legii nr.156 din 09.06.2022, în vigoare 01.07.2022

 

Notă: În textul legii, sintagma „Ministerul Mediului”, la orice formă gramaticală, se substituie cu sintagma „Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului” la forma gramaticală corespunzătoare, sintagma „Ministerul Sănătăţii” – cu sintagma „Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale”, sintagma „Ministerul Educaţiei” – cu sintagma „Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării”, conform Legii nr.79 din 24.05.2018, în vigoare 15.06.2018

 

Parlamentul adoptă prezenta lege ordinară.

 

Art.1. – Se aprobă:

Strategia naţională privind managementul deşeurilor radioactive pentru anii 2017–2026, conform anexei nr.1;

Planul de acţiuni pentru implementarea Strategiei naţionale privind managementul deşeurilor radioactive pentru anii 2017–2026, conform anexei nr.2.

 

Art.2. – Ministerul Afacerilor Interne şi Ministerul Mediului vor monitoriza procesul de aplicare a Strategiei naţionale privind managementul deşeurilor radioactive pentru anii 2017–2026 şi vor prezenta Guvernului, anual, raportul privind realizarea Planului de acţiuni pentru implementarea acesteia.

 

 

Anexa nr.1

 

STRATEGIA NAŢIONALĂ

privind managementul deşeurilor radioactive

pentru anii 2017–2026

 

1. Strategia naţională privind managementul deşeurilor radioactive pentru anii 2017–2026 (în continuare – Strategie) este un document de identificare a direcţiei primordiale privind implementarea activităţilor radiologice şi nucleare din domeniul managementului deşeurilor radioactive. De asemenea, prezenta Strategie stabileşte modalităţile şi mecanismele de organizare a măsurilor ce urmează a fi întreprinse în scopul gestionării responsabile şi în condiţii de siguranţă a deşeurilor radioactive.

În conformitate cu obligaţiile asumate la nivel internaţional de Republica Moldova ca stat membru al Agenţiei Internaţionale pentru Energia Atomică, politica de management al deşeurilor radioactive se bazează pe următoarele principii:

1) protejarea sănătăţii umane: deşeurile radioactive sînt gestionate astfel încît să se asigure un nivel acceptabil de protecţie a sănătăţii umane;

2) protecţia mediului: deşeurile radioactive sînt gestionate astfel încît să ofere un nivel acceptabil de protecţie a mediului, inclusiv a resurselor naturale;

3) protecţia dincolo de frontierele Republicii Moldova: deşeurile radioactive sînt gestionate astfel încît să fie luate în considerare efectele posibile asupra sănătăţii umane şi a mediului dincolo de frontierele naţionale;

4) protecţia generaţiilor viitoare: deşeurile radioactive sînt gestionate astfel încît impactul asupra sănătăţii generaţiilor viitoare nu va fi mai mare decît nivelurile relevante ale impactului care sînt acceptabile astăzi;

5) excluderea poverii pentru generaţiile viitoare: deşeurile radioactive sînt gestionate astfel încît să excludă povara nejustificată asupra generaţiilor viitoare;

6) cadrul juridic naţional: deşeurile radioactive sînt gestionate într-un cadru naţional juridic adecvat, fiind stabilite clar responsabilităţile şi atribuţiile pentru reglementarea independentă a acestor activităţi;

7) controlul generării deşeurilor radioactive: generarea de deşeuri radioactive va fi menţinută la un nivel minim posibil;

8) securitatea nucleară şi radiologică, securitatea fizică a obiectivelor cu deşeuri radioactive: securitatea nucleară şi radiologică, securitatea fizică a instalaţiilor de gestionare a deşeurilor radioactive se vor asigura într-un mod corespunzător, în fiecare etapă a ciclului de viaţă al instalaţiei;

9) asigurarea informării societăţii: informarea şi participarea publicului la procesul decizional privind realizarea Planului de acţiuni pentru implementarea prezentei Strategii.

Managementul în siguranţă al deşeurilor radioactive generate în Republica Moldova constituie un obiectiv politic naţional important în susţinerea dezvoltării durabile a economiei naţionale, protecţiei mediului, sănătăţii, agriculturii, cercetării şi securităţii naţionale în ansamblu. Totodată, managementul în siguranţă al deşeurilor radioactive, pentru toate etapele cuprinse – de la generare pînă la depozitare definitivă –, necesită prezenţa unui cadru legal naţional care ar garanta realizarea angajamentelor politicilor din domeniu, reglementarea eficientă şi repartizarea transparentă a responsabilităţilor, precum şi asigurarea resurselor financiare şi mentenanţa capacităţilor ştiinţifice şi tehnice, pentru asigurarea realizării cu succes a prezentei Strategii.

În afară de aceasta, caracterul deosebit de sensibil al subiectului impune asigurarea informării şi a participării publicului la procesul decizional privind realizarea Planului de acţiuni pentru implementarea prezentei Strategii.

Tergiversarea implementării Strategiei, precum şi a realizării Planului de acţiuni ce prevede depozitarea definitivă a deşeurilor radioactive, ar însemna transferarea nejustificată a poverii şi responsabilităţii către generaţiile viitoare.

2. Strategia include modalitatea de punere în aplicare a angajamentelor asumate de Republica Moldova la nivel internaţional şi se bazează pe prevederile tratatelor internaţionale ce decurg din Convenţia comună privind managementul în siguranţă al combustibilului uzat şi managementul în siguranţă al deşeurilor radioactive (ratificată prin Legea nr.111/2009), din Declaraţia de la Rio cu privire la mediu şi dezvoltare din 1992, din rezoluţiile conferinţelor generale ale Agenţiei Internaţionale pentru Energia Atomică din anii 1997–2012, precum şi pe prevederile Legii nr.132/2012 privind desfăşurarea în siguranţă a activităţilor nucleare şi radiologice.

 

I. SITUAŢIA ÎN DOMENIU

3. În Republica Moldova lipseşte un cadru strategic ce ar stabili direcţiile de dezvoltare a managementului deşeurilor radioactive. Din aceste considerente, se constată că gestionarea deşeurilor radioactive se realizează fără a ţine cont de specificul radiologic al deşeurilor radioactive, de tipul de radiaţii emanate şi perioada de înjumătăţire a radionuclizilor dominanţi şi că nu sînt determinate metodele de depozitare definitivă (dispunere finală) a deşeurilor radioactive de activitate medie şi înaltă cu o perioadă de înjumătăţire a radionuclizilor de peste 5 ani. În afară de aceasta, nu sînt luate în calcul deşeurile radioactive deja stocate în depozitele subterane în apropierea suprafeţei solului de pe teritoriul Întreprinderii cu Destinaţie Specială „Obiectele speciale 5101 şi 5102” (în continuare – Obiecte speciale), care nu asigură protecţia radiologică adecvată a populaţiei şi mediului.

O altă problemă ţine de faptul că unele deşeuri conţin radionuclizi de tipul alfa cu o perioadă de înjumătăţire foarte lungă (de peste mii, milioane şi miliarde de ani – Ra-226, Pu-238 şi Pu-239, uraniu natural, uraniu cu un diferit grad de îmbogăţire în uraniu-235, Th-232 etc.). Radionuclizii de tip alfa se caracterizează printr-o radiotoxicitate extremă şi prezintă un pericol foarte serios pentru mediu şi sănătatea populaţiei. Deşeurile radioactive de acest tip, conform standardelor internaţionale de securitate radiologică pentru gestionarea deşeurilor radioactive, necesită a fi izolate de mediu şi stocate definitiv (dispuse final) în structuri geologice, astfel evitînd acumularea lor la punctele de stocare sau de păstrare temporară şi preîntîmpinînd sustragerea sau dispersia lor accidentală în mediu.

Ca urmare a accidentului radiologic din municipiul Chişinău din 21 septembrie 2015, au fost formate circa 120 m³ de sol contaminat cu Cs-137. Rămîne de stringentă actualitate problema gospodăririi acestor deşeuri radioactive de activitate medie şi joasă.

Conform avizului din anul 2000 al experţilor Agenţiei Internaţionale pentru Energia Atomică, la momentul investigaţiei, situaţia la Obiectele speciale este una critică şi se clasifică drept accident radiologic din considerentul că o parte din radionuclizii din depozitul subteran a migrat în apele freatice, contaminînd radioactiv, la o anumită adîncime, solul acestui obiectiv radiologic şi nuclear. Ţinînd cont de faptul că obiectivul este în apropierea nemijlocită a satului Bubuieci şi se află în zona municipiului Chişinău, situaţia nu poate fi acceptată şi tolerată nici în prezent şi nici în viitor, fiind necesară întreprinderea măsurilor urgente de stopare a migrării radionuclizilor din depozitul subteran, de dezafectare, decontaminare şi de remediere a teritoriului afectat.

Tergiversarea acestor acţiuni duce la extinderea poluării radioactive a solului şi a apelor freatice, cu toate consecinţele nefaste asupra sănătăţii populaţiei şi cauzarea prejudiciilor socioeconomice, drept urmare a contaminării radioactive a mediului şi a acţiunii radiaţiilor ionizante.

4. Conform datelor statistice din Registrul naţional al surselor de radiaţii ionizante, gestionat de Agenţia Naţională de Reglementare a Activităţilor Nucleare şi Radiologice de pe lîngă Ministerul Mediului, în Republica Moldova există (fără sursele radioactive din partea stîngă a rîului Nistru) peste 6000 de surse radioactive, exploatate de circa 200 de agenţi economici – potenţiali generatori de deşeuri radioactive. O mare parte din aceste surse conţine radionuclizi cu perioada de înjumătăţire de circa 30 de ani, iar unele surse – radionuclizi cu perioada de înjumătăţire de peste mii, milioane şi miliarde de ani.

Ţinînd cont de numărul de operatori care utilizează în activitatea lor surse radioactive, cantitatea de deşeuri radioactive (estimată a fi produsă prin operarea acestor instalaţii radiologice pe durata de viaţă proiectată) provine din:

1) aplicaţii în industrie, medicină, agricultură, cercetare – în total, pe an, circa 5 m³ de deşeuri radioactive de activitate extrajoasă, joasă, medie şi înaltă la un milion de locuitori;

2) surse radioactive uzate, aflate la obiective radiologice şi nucleare – peste 2000 de bucăţi;

3) surse radioactive uzate şi deşeuri radioactive istorice de la Obiectele speciale – în cantităţi ce depăşesc 140 m³;

4) materiale contaminate radioactiv, formate în urma remedierii unor incidente ori accidente radiologice sau nucleare (inclusiv din surse radioactive orfane), – estimate la 10% din cantitatea generată anual, respectiv 1,5 m³.

5. În Republica Moldova se identifică următorii gestionari sau generatori de deşeuri radioactive:

1) orice entitate economică persoană juridică, titular de autorizaţie radiologică pentru gospodărirea deşeurilor radioactive (laboratoare de medicină nucleară, laboratoare radiobiologice şi radiochimice);

2) orice titular de autorizaţie radiologică pentru utilizarea surselor radioactive închise sau deschise;

3) Întreprinderea cu Destinaţie Specială „Obiectele speciale 5101 şi 5102” titular de autorizaţii radiologice pentru activităţile respective.

6. Republica Moldova este parte a Convenţiei comune privind managementul în siguranţă al combustibilului uzat şi managementul în siguranţă al deşeurilor radioactive, iar reglementările naţionale transpun în mare parte standardele Agenţiei Internaţionale pentru Energia Atomică din domeniul managementului deşeurilor radioactive. Adoptarea Directivei 2011/70/EURATOM a Consiliului Uniunii Europene din 19 iulie 2011 de instituire a unui cadru comunitar pentru gestionarea responsabilă şi în condiţii de siguranţă a combustibilului uzat şi a deşeurilor radioactive impune abordarea, la nivel de stat, a soluţionării problemelor complexe ale managementului în siguranţă al deşeurilor radioactive.

Astfel, principalele deficienţe actuale în managementul deşeurilor radioactive sînt:

1) lipsa unui concept tehnologic de modernizare a infrastructurii Obiectelor speciale, de modernizare a recuperării, sortării, tratării şi condiţionării deşeurilor radioactive istorice, stocate pe parcursul a circa 50 de ani în condiţii inadecvate;

2) statutul incert şi depăşit al operatorului existent unic în gestionarea deşeurilor radioactive din ţară;

3) imperfecţiunea cadrului legislativ privind crearea fondului de susţinere a managementului deşeurilor radioactive;

4) insuficienţa personalului calificat în domeniu;

5) insuficienţa asigurării financiare a operatorului de stat în gestionarea deşeurilor radioactive şi lipsa fondurilor necesare pentru recuperarea şi păstrarea surselor radioactive orfane, materialelor nucleare şi radioactive provenite din traficul ilicit;

6) necorespunderea condiţiilor de stocare subterană a deşeurilor radioactive cu prevederile legislaţiei în vigoare;

7) lipsa unui concept naţional privind programul monitoringului radiologic al elementelor mediului în cadrul obiectivului radiologic şi în afara zonei sanitare.

 

II. OBIECTIVELE STRATEGIEI

7. Obiectivul general al Strategiei constă în reducerea impactului asupra populaţiei cauzat de expunerea la radiaţii ionizante provenite în urma managementului curent al deşeurilor radioactive, prin stoparea procesului de contaminare radioactivă a mediului, sortarea şi reducerea volumului deşeurilor radioactive şi remedierea teritoriilor contaminate radioactiv. Drept obiectiv măsurabil al prezentei Strategii este reducerea riscului de suprairadiere a populaţiei (prin neadmiterea depăşirii dozei efective colective şi prin reducerea acesteia pînă la 0,01 mSv/an (miliSievert pe an)) şi excluderea, în viitor, atît a contaminării radioactive a mediului, cît şi a poverii asupra generaţiilor viitoare.

8. Obiectivele specifice ale Strategiei sînt:

1) punerea în aplicare a standardelor şi procedeelor de gestionare sigură a deşeurilor radioactive utilizate la nivel internaţional prin elaborarea şi implementarea actelor normative naţionale din domeniu;

2) asigurarea securităţii radiologice şi nucleare, inclusiv fizice, a radioprotecţiei personalului expus profesional şi a populaţiei în prezent şi viitor;

3) dezvoltarea programelor de cercetare aferente managementului deşeurilor radioactive pînă la depozitarea definitivă, a metodelor de reducere a impactului asupra sănătăţii populaţiei şi mediului cauzat de radionuclizii de viaţă lungă, precum şi elaborarea modelelor privind migrarea radionuclizilor în mediu;

4) menţinerea durabilă a securităţii fizice a obiectivelor ce gestionează deşeurile radioactive, a protecţiei fizice a deşeurilor radioactive de activitate înaltă şi medie, inclusiv în timpul transportării spre depozitare, depistarea, identificarea şi colectarea surselor radioactive orfane;

5) dezvoltarea resurselor umane implicate în activităţi cu deşeuri radioactive, perfecţionarea lor în cadrul entităţilor operatori cu surse radioactive sau de gestionare a deşeurilor radioactive;

6) mentenanţa bazei tehnice utilizate în procesul de gestionare a deşeurilor radioactive;

7) asigurarea finanţării sistemului de management al deşeurilor radioactive conform principiului „poluatorul plăteşte”;

8) asigurarea informării publicului privitor la managementul deşeurilor radioactive, cu luarea în considerare a caracterului sensibil al informaţiilor privind securitatea fizică a obiectivelor radiologice ce conţin deşeuri radioactive, a altor informaţii protejate prin lege, şi asigurarea participării publicului la procesul decizional;

9) gestionarea bazei de date referitoare la întregul inventar de deşeuri radioactive (Registrul naţional de evidenţă a deşeurilor radioactive).

 

III. IMPLEMENTAREA STRATEGIEI.

Direcţii de acţiune

9. Implementarea Strategiei se efectuează exclusiv de către operatorii autorizaţi pentru etapele de gestionare a deşeurilor radioactive, de la generare pînă la stocarea îndelungată, inclusiv depozitarea definitivă.

10. Activităţile descrise în prezenta Strategie nu se realizează pentru deşeurile radioactive care, prin natura lor, conţin doar materiale radioactive naturale, cu excepţia cazurilor în care acestea sînt surse radioactive închise sau sînt declarate drept deşeuri radioactive de către titularii autorizaţi, conform Regulamentului cu privire la managementul deşeurilor radioactive, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.388/2009.

11. Strategia stabileşte necesitatea aplicării criteriilor de gospodărire a deşeurilor radioactive, recomandate la nivel internaţional, prin:

1) caracterizarea proprietăţilor fizice, chimice şi radiologice ale deşeurilor radioactive;

2) identificarea metodei de tratare, condiţionare şi a condiţiilor de transportare, procesare, păstrare sau dispunere finală a deşeurilor radioactive.

În funcţie de caracteristicile deşeurilor radioactive, determinate de activitatea şi tipul de radionuclizi, sînt propuse măsuri specifice pentru protecţia populaţiei şi a mediului împotriva pericolelor cauzate de contaminarea radioactivă.

12. Conform principiului de bază al gestionării deşeurilor radioactive, se prevede izolarea cît mai eficientă a acestora de populaţie şi mediu atîta timp cît prezintă un pericol radiologic. Luînd în calcul că pericolul radiologic al materialelor radioactive se diminuează în timp ca urmare a dezintegrării radioactive, izolarea se asigură de o serie de bariere fizice special concepute. În cazul deşeurilor radioactive cu o durată de viaţă lungă, aceste bariere se determină de proprietăţile rocii gazdă (barierele naturale şi/sau inginereşti).

13. La nivel internaţional este acceptată poziţia că, indiferent de viitorul aplicaţiilor energetice sau neenergetice ale tehnologiilor nucleare, pentru asigurarea securităţii radiologice pe termen lung este necesară implementarea tehnologiilor de depozitare definitivă la sfîrşitul procesului de gestionare a deşeurilor radioactive existente şi viitoare. Doar depozitarea definitivă garantează, prin caracteristicile sale de securitate pasivă, protecţia împotriva tuturor ameninţărilor posibile, expuse anterior.

14. Stocarea intermediară a deşeurilor radioactive reprezintă o etapă importantă în gestionarea generală a deşeurilor radioactive, în special de activitate înaltă, în scopul diminuării nivelului radiaţiei, permiţînd astfel o manipulare simplă şi sigură a acestora. Cu toate acestea, stocarea intermediară, inclusiv pe termen lung, reprezintă doar o soluţie provizorie care necesită control instituţional activ şi permanent, proces soldat cu cheltuieli financiare considerabile, inevitabile şi nejustificate, implicînd şi unele riscuri din punct de vedere al securităţii fizice şi securităţii radiologice în ansamblu.

 

IV. CERINŢE GENERALE ALE MANAGEMENTULUI DEŞEURILOR

RADIOACTIVE

15. Avînd în vedere prevederile legale, responsabilitatea finală pentru managementul deşeurilor radioactive revine statului, deoarece este recunoscut şi aplicat principiul etic conform căruia societatea trebuie să evite impunerea de sarcini nejustificate generaţiilor viitoare.

16. În contextul implementării Strategiei, orice titular de autorizaţie radiologică – operator cu surse radioactive şi potenţial generator de deşeuri radioactive – este responsabil pentru:

1) crearea şi gestionarea fondului pentru deşeurile radioactive generate de activitatea proprie;

2) suportarea cheltuielilor aferente colectării, manipulării, transportării, tratării, condiţionării şi depozitării temporare şi/sau definitive a deşeurilor radioactive generate de activitatea proprie;

3) asigurarea inventarierii continue a deşeurilor radioactive, contribuind la actualizarea Registrului naţional de evidenţă a deşeurilor radioactive;

4) asigurarea transparenţei în comunicarea informaţiilor privind managementul deşeurilor radioactive, cu condiţia ca acestea să nu pună în pericol alte interese, precum securitatea fizică, recunoscute prin legislaţia naţională sau prin obligaţiile internaţionale;

5) realizarea măsurilor necesare în cazul deciziei de predare a deşeurilor radioactive către terţe entităţi specializate în gestionarea deşeurilor radioactive.

17. În scopul unificării şi cuantificării activităţilor de management al deşeurilor radioactive, entităţile autorizate pentru gestionarea deşeurilor radioactive dezvoltă şi implementează propriul registru de evidenţă a deşeurilor radioactive în format electronic şi/sau pe suport de hîrtie, conform legislaţiei în vigoare.

18. Sistemul de evidenţă proprie a deşeurilor radioactive reflectă următoarele date:

1) descrierea sumară a activităţilor radiologice care generează deşeuri radioactive;

2) cantitatea şi caracteristicile deşeurilor radioactive produse: lichide, solide, gazoase;

3) cantitatea şi caracteristicile efluenţilor radioactivi eliberaţi în mod autorizat în mediu;

4) descrierea sumară a proceselor de tratare şi condiţionare a deşeurilor radioactive;

5) descrierea sumară a ambalajelor/containerelor şi a coletelor cu deşeuri radioactive condiţionate;

6) descrierea sumară a proceselor de depozitare definitivă a deşeurilor radioactive;

7) inventarul deşeurilor radioactive aflate la stocare intermediară, inclusiv caracteristicile lor;

8) inventarul deşeurilor radioactive depozitate definitiv, inclusiv caracteristicile lor;

9) rezultatele inspecţiilor, evaluărilor şi verificărilor privind activităţile de gestionare a deşeurilor radioactive, efectuate de Agenţia Naţională de Reglementare a Activităţilor Nucleare şi Radiologice;

10) rezultatele evaluărilor de securitate radiologică sau nucleară şi ale protecţiei fizice;

11) rezultatele monitorizării şi evaluărilor de impact radiologic asupra mediului;

12) datele cu privire la defecţiuni, incidente sau accidente radiologice.

19. Luîndu-se în considerare că modalitatea de gestionare a deşeurilor radioactive este determinată, în mod hotărîtor, de:

1) valoarea debitului de radiaţii ionizante provenite de la materialul radioactiv;

2) tipul radionuclizilor;

3) durata de viaţă a radionuclizilor, determinată de perioada de înjumătăţire a radionuclizilor dominanţi, aceşti factori se iau ca bază la proiectarea obiectivelor pentru stocarea, depozitarea sau gestionarea deşeurilor radioactive.

Astfel, primul factor determină caracteristicile protecţiei biologice necesare pentru asigurarea securităţii radiologice a personalului operator, a populaţiei şi a mediului. Al doilea factor determină pericolul provenit de la deşeurile radioactive şi stabileşte gradul de radiotoxicitate sau de emanare a gazelor radioactive, iar al treilea factor determină intervalul de timp necesar pentru izolarea deşeurilor de populaţie şi mediu.

20. În calitate de bariere de izolare a deşeurilor radioactive se propune utilizarea sistemelor confecţionate din materiale precum betonul, fonta, oţelul, care servesc totodată şi drept protecţie biologică. De asemenea, conform experienţei internaţionale, pot fi utilizate şi barierele naturale, reprezentate de straturi uniforme de rocă.

21. Pentru deşeurile radioactive de activitate joasă şi medie ce conţin radionuclizi cu o perioadă de înjumătăţire mai mică de 30 de ani, care îşi reduc radioactivitatea practic în întregime (pînă la nivelul de exceptare) în cîteva sute de ani, izolarea lor sigură de om şi mediu este asigurată în principal prin bariere inginereşti. Pentru cazul deşeurilor radioactive înalt active şi/sau radionuclizi de viaţă lungă, doar barierele inginereşti nu sînt capabile să asigure izolarea sigură, pe termen lung, de om şi mediu, aceasta fiind asigurată printr-o combinaţie de bariere inginereşti şi naturale.

22. Pentru atingerea obiectivelor Strategiei se propune utilizarea următoarelor proceduri, tehnici şi tehnologii de gestionare, verificate şi utilizate la scară internaţională:

1) caracterizarea deşeurilor radioactive;

2) sortarea deşeurilor radioactive după tipul de radionuclizi şi perioada de înjumătăţire;

3) tratarea deşeurilor radioactive, în scopul condiţionării, prin reducerea considerabilă a volumului: evaporare, incinerare, precipitare, deshidratare în vid, supercompactare etc.;

4) condiţionarea deşeurilor radioactive în vederea depozitării, intermediare sau definitive, prin încapsulare în recipiente din fontă sau oţel ori prin plasare în matrice de beton sau bitum, ori prin alte metode acceptate la nivel internaţional şi autorizate de Agenţia Naţională de Reglementare a Activităţilor Nucleare şi Radiologice;

5) controlul calităţii în procesele de tratare, condiţionare şi depozitare a deşeurilor radioactive;

6) decontaminarea şi demontarea structurilor şi instalaţiilor radiologice sau nucleare în cadrul dezafectării lor;

7) remedierea teritoriului unde era amplasată instalaţia radiologică sau nucleară;

8) transportarea deşeurilor radioactive prin utilizarea mijloacelor de transport speciale, capabile să satisfacă cerinţele şi prevederile stabilite de reglementările naţionale în domeniu, de la generatori la entităţi autorizate pentru gestionarea deşeurilor radioactive;

9) stocarea intermediară în depozite amenajate corespunzător;

10) dispunerea finală în depozite definitive în apropierea suprafeţei solului (10–30 m) sau în depozite geologice de adîncime (peste 100 m).

23. Din considerentul că în Republica Moldova sînt utilizate cu preponderenţă surse radioactive închise, în procesul de gestionare a deşeurilor radioactive se propune aplicarea principiului sortării, tratării, condiţionării şi stocării surselor radioactive uzate după activitate şi tip, conform anexei la prezenta Strategie.

24. Pentru deşeurile radioactive de activitate joasă şi medie, securitatea etapelor procesului de gestionare, inclusiv a depozitării definitive, se obţine prin utilizarea tehnologiilor industriale, capabile să asigure eficienţa economică necesară, cu implementarea sistemelor corespunzătoare de asigurare a securităţii radiologice şi protecţiei fizice.

Totodată, ţinînd cont de specificul radiologic sau nuclear al deşeurilor radioactive, instalaţiile de depozitare definitivă în apropierea suprafeţei solului sau cele de adîncime se amplasează, se construiesc şi se utilizează numai în baza autorizaţiei radiologice a Agenţiei Naţionale de Reglementare a Activităţilor Nucleare şi Radiologice, eliberată conform legislaţiei în vigoare. Autorizaţia radiologică pentru gestionarea deşeurilor radioactive se eliberează doar în cazul în care se îndeplinesc cerinţele de securitate impuse sistemelor de bariere utilizate, precum şi sistemului de management al calităţii utilizat în managementul deşeurilor radioactive.

25. După încheierea activităţii de depozitare definitivă se menţine, în mod obligatoriu, controlul instituţional asupra amplasamentului, monitorizarea radioactivităţii pe amplasament şi restricţionarea accesului persoanelor pe amplasament, conform Regulamentului cu privire la managementul deşeurilor radioactive, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.388/2009.

26. Evaluarea securităţii radiologice a depozitelor definitive de deşeuri radioactive se bazează pe analiza ştiinţifică detaliată prin calculul consecinţelor radiologice pe termen lung ale depozitării. Scopul evaluării securităţii depozitării definitive rezidă în cuantificarea riscurilor radiologice potenţiale, care pot interveni în orice moment după închiderea depozitului. Rezultatele obţinute se compară cu limitele reglementate de legislaţia în vigoare din domeniu pentru a lua decizia cu privire la eliberarea autorizaţiilor de amplasare, construcţie şi de utilizare a depozitului. Evaluările securităţii radiologice se iau drept bază la identificarea problemelor din acest domeniu. Pentru iniţierea acestor cercetări este necesară crearea sau reprofilarea unor catedre sau laboratoare de cercetare-dezvoltare din cadrul universităţilor sau instituţiilor academice.

27. Condiţiile specifice ale Republicii Moldova impun gestionarea deşeurilor radioactive prin efectuarea procedurilor, tehnicilor şi tehnologiilor specificate la pct.22 al prezentei Strategii, şi anume prin:

1) stocare – ţinerea deşeurilor radioactive, pe parcursul retratării sau tratării lor, pînă la nivelul de exceptare sau păstrarea acestora în instalaţii de stocare pînă la posibilitatea depozitării lor definitive;

2) depozitare definitivă – amplasarea şi stocarea deşeurilor radioactive într-un depozit amenajat de tip BOSS (Borehole Disposal of Sealed Radioactive Sources – depozit definitiv pentru surse radioactive închise) sau într-un depozit de alt tip pentru stocare definitivă, fără intenţie de recuperare. Acest mod de gestionare se utilizează pentru deşeuri radioactive de activitate înaltă cu perioada de înjumătăţire de peste 5 ani, deşeuri radioactive de activitate medie cu perioada de înjumătăţire de peste 30 de ani şi pentru deşeuri radioactive de activitate medie şi joasă de viaţă lungă de peste 100 de ani.

 

V. ESTIMAREA COSTURILOR AFERENTE IMPLEMENTĂRII

STRATEGIEI

28. Acoperirea financiară a cheltuielilor pentru gestionarea deşeurilor radioactive provenite din surse orfane sau trafic ilicit, precum şi a celor provenite istoric, stocate la Obiectele speciale, se realizează, conform legislaţiei în vigoare, din contul generatorilor de deşeuri radioactive, al bugetului de stat şi altor surse legale. Pentru retehnologizarea infrastructurii Obiectelor speciale, asigurarea tehnologică a procesului de gestionare a deşeurilor radioactive istorice, precum şi pentru asigurarea tuturor condiţiilor de autorizare a activităţii de gestionare a deşeurilor radioactive, sînt necesare circa 36,7 milioane de lei.

În acest scop se prevede şi utilizarea asistenţei financiare internaţionale acordate în cadrul proiectelor de cooperare tehnică ale Agenţiei Internaţionale pentru Energia Atomică, ale altor organizaţii internaţionale, precum şi din partea unor state interesate în fortificarea capacităţii de management al deşeurilor radioactive în Republica Moldova.

29. Volumul de finanţare pentru toate etapele implementării Strategiei se stabileşte în urma realizării proiectului studiului de fezabilitate planificat. Din aceste considerente, Strategia propune modul de abordare discretă, cu realizarea pe etape a Planului de acţiuni.

 

VI. ETAPELE IMPLEMENTĂRII STRATEGIEI

30. Etapele implementării prezentei Strategii şi rezultatele scontate:

1) elaborarea şi aprobarea cadrului legislativ şi normativ (anii 2017–2026). La această etapă se elaborează standarde de asigurare a securităţii radiologice în procesul gestionării deşeurilor radioactive, ghiduri referitoare la sistematizarea informaţiei despre deşeurile radioactive stocate, precum şi procedee tehnologice de gestionare a deşeurilor radioactive, cu participarea organelor de specialitate (Agenţia Naţională de Reglementare a Activităţilor Nucleare şi Radiologice, Ministerul Sănătăţii, alte autorităţi relevante);

2) identificarea surselor de finanţare şi stabilirea volumului de finanţare pentru atingerea obiectivelor Strategiei, precum şi realizarea activităţilor informaţional-educative pentru societatea civilă, cu prezentarea concluziilor privind acceptarea de către societate a modului de gestionare a deşeurilor radioactive şi a costurilor pentru realizarea etapelor implementării ulterioare (anii 2017–2024);

3) elaborarea studiului de fezabilitate privind utilizarea sistemului de dispunere finală: prospecţiunile geologice, proiectarea conceptului pentru selectarea punctelor de stocare definitivă, construcţia, dotarea tehnică şi tehnologică a acestora (anii 2018–2021);

4) obţinerea soluţiei cu privire la metoda cea mai relevantă privind depozitarea definitivă a deşeurilor radioactive în vederea realizării principalului obiectiv al Strategiei – reducerea cantităţii de deşeuri radioactive aflate la stocare şi izolarea efectivă a deşeurilor radioactive de mediu, precum şi reducerea riscului de contaminare şi supraexpunere a populaţiei (anii 2022–2023);

5) menţinerea durabilă a securităţii radiologice, inclusiv fizice, a obiectivelor ce deţin şi/sau gestionează deşeuri radioactive şi/sau materiale radioactive, monitorizarea, supravegherea, inventarierea deşeurilor radioactive şi raportarea acestora (anii 2018–2026 şi perioada următoare nelimitată).

31. Responsabilii, costurile aferente estimative şi indicatorii de progres sînt reflectaţi în Planul de acţiuni (anexa nr.2).

 

VII. PROCEDURILE DE RAPORTARE ŞI MONITORIZARE

A IMPLEMENTĂRII STRATEGIEI

32. În procesul de realizare a prezentei Strategii, Agenţia Naţională de Reglementare a Activităţilor Nucleare şi Radiologice prezintă Guvernului, la fiecare 3 ani, rapoarte de monitorizare, care conţin următoarele:

1) modificarea situaţiei în cadrul realizării etapelor Strategiei;

2) impactul radiologic, social, ecologic etc.;

3) costurile implementării anumitor faze;

4) gradul de respectare, de către responsabilii pentru implementare, a termenelor, costurilor şi conţinutului acţiunilor din cadrul planului respectiv;

5) motivele neexecutării/executării parţiale a etapelor de implementare.

33. Rapoartele prezentate Parlamentului de către Guvern se elaborează în baza propriilor evaluări, precum şi a rapoartelor instituţiilor implicate în implementarea prezentei Strategii.

În cadrul procesului de monitorizare se elaborează, anual, rapoarte de sinteză, care conţin informaţii privind implementarea indicatorilor pentru fiecare acţiune în parte, iar, la fiecare 3 ani, se elaborează rapoarte de evaluare şi progres, care determină impactul activităţilor realizate într-un anumit timp şi nivelul de implementare a obiectivelor stabilite.

Rapoartele de monitorizare şi de evaluare se elaborează şi se prezintă grupului de monitorizare, format din reprezentanţii Agenţiei Naţionale de Reglementare a Activităţilor Nucleare şi Radiologice, ai Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale din cadrul Ministerului Afacerilor Interne şi ai persoanelor juridice autorizate în domeniul gestionării deşeurilor radioactive, pentru generalizare şi prezentare către Guvern.

Rapoartele de evaluare conţin, în mod obligatoriu, concluzii şi recomandări referitoare la înlăturarea deficienţelor depistate în procesul de evaluare. La finele implementării Strategiei se elaborează un raport de evaluare final, care conţine informaţii privind gradul de atingere a obiectivelor stabilite şi impactul scontat.

34. În scopul participării active a societăţii civile şi instituţiilor relevante la formularea sugestiilor sau comentariilor, precum şi în vederea mediatizării progresului privind realizarea Planului de acţiuni, Agenţia Naţională de Reglementare a Activităţilor Nucleare şi Radiologice de pe lîngă Ministerul Mediului şi Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale din cadrul Ministerului Afacerilor Interne vor organiza şi desfăşura conferinţe, seminare, mese rotunde etc. Pentru asigurarea transparenţei, pe paginile web oficiale ale instituţiilor menţionate se vor crea secţiuni distincte pentru plasarea informaţiei curente privind implementarea Strategiei.