H O T Ă R Î R E

cu privire la aprobarea Planului naţional de acţiuni în

domeniul eficienţei energetice pentru anii 2016-2018

 

nr. 1471  din  30.12.2016

 

Monitorul Oficial nr.92-102/257 din 31.03.2017

 

* * *

Notă: În tot textul hotărîrii şi al Planului de acţiuni, sintagmele „Ministerul Economiei”, „Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor” şi „Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor”, la orice caz gramatical, se substituie cu sintagma „Ministerul Economiei şi Infrastructurii”, la cazul gramatical corespunzător, conform Hot.Guv. nr.738 din 20.07.2018, în vigoare 17.08.2018

 

În temeiul art.9 şi 17-19 din Legea nr.142 din 2 iulie 2010 cu privire la eficienţa energetică (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr.155-158, art.545), Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2016-2018 (se anexează).

2. Consiliile raionale şi consiliile municipale, Adunarea Populară a unităţii teritoriale autonome Găgăuzia, în coordonare cu Agenţia pentru Eficienţă Energetică, vor asigura elaborarea, coordonarea şi aprobarea programelor şi planurilor de acţiuni locale în domeniul eficienţei energetice, în conformitate cu Planul de acţiuni nominalizat, Programul naţional pentru eficienţă energetică 2011-2020 şi Legea cu privire la eficienţa energetică.

3. Ministerele şi instituţiile responsabile de implementare vor întreprinde măsurile necesare pentru realizarea Planului de acţiuni menţionat şi vor prezenta Agenţiei pentru Eficienţă Energetică anual, pînă la data de 15 februarie, informaţii privind rezultatele îndeplinirii, în anul precedent, a acţiunilor incluse în Planul de acţiuni.

4. Monitorizarea implementării Planului de acţiuni sus-numit se pune în sarcina Agenţiei pentru Eficienţă Energetică, care va prezenta Guvernului anual, pînă la 1 martie, raportul privind realizarea acestuia.

5. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Economiei şi Infrastructurii.

 

 

Aprobat

prin Hotărîrea Guvernului

nr.1471 din 30 decembrie 2016

 

Notă: În tot textul Planului, cuvintele „Agenţia pentru Protecţia Consumatorilor”, la orice caz gramatical, se substituie prin cuvintele „Agenţia pentru Protecţia Consumatorilor şi Supravegherea Pieţei”, la cazul gramatical corespunzător, conform Hot.Guv. nr.1089 din 18.12.2017, în vigoare 20.12.2017

 

PLANUL NAŢIONAL DE ACŢIUNI

în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2016-2018

 

SUMAR EXECUTIV

 

CONTEXT

1. Republica Moldova a aderat la Comunitatea Energetică (EnC) în anul 2010, astfel că transpunerea Directivei 2006/32/CE privind eficienţa energetică la utilizatorii finali şi serviciile energetice, relevantă pentru acest proces, şi, respectiv, elaborarea planurilor de acţiune corespunzătoare au început în Moldova mai tîrziu decît în alte părţi contractante. Planurile naţionale de acţiuni în domeniul eficienţei energetice sînt elaborate pentru o perioadă de 3 ani, în scopul stabilirii obiectivelor privind economia de energie şi al măsurilor adecvate pentru atingerea obiectivelor stabilite. Primul Plan naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice a fost elaborat pentru perioada 2013-2015, în timp ce alte părţi contractante elaborau deja cel de-al doilea plan. Prezentul Plan de acţiuni include o analiză retrospectivă a primei perioade de implementare şi o strategie cuprinzătoare pentru sporirea eficienţei energetice în perioada 2016-2018.

2. Prezentul Plan de acţiuni a fost întocmit pe baza modelului elaborat de Secretariatul Comunităţii Energetice şi prezentat Grupului de coordonare pentru eficienţă energetică la Sesiunea de instruire pentru întocmirea Planului naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice, desfăşurată la 17-18 noiembrie 2015. Noul model (modelul celui de-al treilea Plan naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice) include obligaţiile de raportare conform Directivei 2006/32/CE privind eficienţa energetică la utilizatorii finali şi serviciile energetice, facilitînd întocmirea unui document strategic global pentru toate economiile de energie şi pentru toate măsurile de economisire a energiei prevăzute în Directiva 2012/27/UE privind eficienţa energetică şi cu Directiva 2010/31/CE privind performanţa energetică a clădirilor. Noul model reflectă şi diferenţele existente în ceea ce priveşte angajamentele Republicii Moldova, care decurg din aderarea mai tîrzie a ţării la Comunitatea Energetică.

 

PROCESUL DE ELABORARE ŞI ADOPTARE

3. Pentru elaborarea acestui document a fost creat un grup de lucru, care a activat pe parcursul perioadei octombrie 2015-aprilie 2016, rezultatul activităţii sale fiind prima versiune a prezentului Plan de acţiuni. În procesul de elaborare a documentului au fost contactate peste 60 de diverse instituţii, companii şi autorităţi publice, inclusiv:

1) autorităţile administraţiei publice de nivelul al doilea şi municipalităţile;

2) Ministerul Economiei şi Infrastructurii;

 

[Subpct.3) pct.3 abrogat prin Hot.Guv. nr.738 din 20.07.2018, în vigoare 17.08.2018]

 

4) Ministerul Mediului;

 

[Subpct.5) pct.3 abrogat prin Hot.Guv. nr.738 din 20.07.2018, în vigoare 17.08.2018]

 

6) Ministerul Finanţelor;

7) Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare;

8) Agenţia pentru Eficienţă Energetică;

9) Inspectoratul Energetic de Stat;

10) Agenţia pentru Protecţia Consumatorilor şi Supravegherea Pieţei;

11) Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică;

12) Î.S. „Moldelectrica” – operatorul reţelei de transport şi de sistem din Republica Moldova; S.A. „RED Nord”, S.A. „RED Nord-Vest”, Î.C.S. „RED Union Fenosa” S.A. – operatori ai reţelei de distribuţie;

13) S.A. „Termoelectrica” – producător şi distribuitor de energie termică în mun.Chişinău;

14) S.A. „CET-Nord”, mun.Bălţi;

15) Unitatea teritorială autonomă Găgăuzia;

16) Universitatea Tehnică din Moldova;

17) Institutul de Energetică al Academiei de Ştiinţe a Moldovei;

18) Fondul pentru Eficienţă Energetică;

19) Fondul de Investiţii Sociale din Moldova;

20) Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare: proiectele „MoSEFF”, „MoREEFF”;

21) Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare în Moldova: Proiectul Energie şi Biomasă în Moldova, Proiectul „ESCO-Moldova”;

22) AO „Asociaţia Patronală în Domeniul Energetic” şi „Institutul Casei Pasive”.

[Pct.3 modificat prin Hot.Guv. nr.738 din 20.07.2018, în vigoare 17.08.2018]

 

4. Procesul de consultări publice, desfăşurat intens în primăvara anului 2016, a permis Ministerului Economiei şi Infrastructurii şi Agenţiei pentru Eficienţă Energetică să colecteze opinii pentru elaborarea versiunii finale a prezentului Plan de acţiuni.

 

REVIZUIREA OBIECTIVELOR

5. Pentru elaborarea prezentului Plan de acţiuni au fost revizuite obiectivele stabilite de Programul naţional pentru eficienţă energetică 2011-2020 şi Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015, sumarul acestora fiind inclus în Metodologia de calcul (conform Directivei 2006/32/CE privind serviciile energetice şi Directivei 2012/27/UE privind eficienţa energetică), precum şi setul de presupuneri sînt prezentate explicit în secţiunile 1.3.2 şi 1.3.3. În secţiunea 1.3.2 sînt explicate diferenţele care există în abordarea calculului în cadrul Planului naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015, precum şi particularităţile privind calculele specifice Moldovei, în detaliu.

6. Revizuirea a fost efectuată în conformitate cu :

1) articolul 4 alineatul (1) din Directiva 2006/32/CE, care prevede următoarele:

„[…] Părţile contractante adoptă şi urmăresc să atingă un obiectiv indicativ naţional general privind economiile de energie de 9% pentru al nouălea an de aplicare a prezentei directive, ce urmează să fie atins prin servicii energetice şi alte măsuri de îmbunătăţire a eficienţei energetice.

Secretariatul Comunităţii Energetice emite un aviz privind măsura în care obiectivul indicativ naţional intermediar este realist şi în conformitate cu obiectivul global.”;

2) anexa I la Directiva 2006/32/CE privind serviciile energetice Metodologia utilizată pentru calculul obiectivului indicativ naţional pentru economiile de energie, conform adaptării efectuate prin Hotărîrea Consiliului Ministerial al Comunităţii Energetice D/2009/05/MC-EnC din 18 decembrie 2009, prevede următoarele:

„1. Pentru a calcula un consum mediu anual, părţile contractante se bazează pe consumul de energie intern final anual al tuturor utilizatorilor de energie care intră sub incidenţa prezentei directive, pentru cea mai recentă perioadă de cinci ani anterioară punerii în aplicare a prezentei directive pentru care sînt disponibile date oficiale. Acest consum de energie final reprezintă cantitatea de energie distribuită sau vîndută consumatorilor finali în această perioadă de cinci ani care nu este corectată în funcţie de grade-zile, schimbări structurale sau schimbări ale producţiei.

Pe baza acestui consum mediu anual, obiectivul indicativ naţional pentru economii de energie se calculează o dată, iar cantitatea absolută de energie de economisit care rezultă se aplică pe durata totală de aplicare a prezentei directive.

Obiectivul indicativ naţional pentru economii de energie:

(a) reprezintă 9% din consumul mediu anual menţionat anterior;

(b) este măsurat după al nouălea an de aplicare a prezentei directive;

(c) este rezultatul economiilor anuale de energie cumulate obţinute în întreaga perioadă de nouă ani de aplicare a prezentei directive;

(d) este realizat prin servicii energetice şi alte măsuri de îmbunătăţire a eficienţei energetice.”;

3) Directiva 2012/27/UE, după cum a fost adoptată prin hotărîrile Consiliului Ministerial al Comunităţii Energetice D/2009/05/MC-EnC din 18 decembrie 2009 şi D/2015/08/MC-EnC din 16 octombrie 2015.

7. Metodologia de calcul (conform Directivei 2006/32/CE privind serviciile energetice şi Directivei 2012/27/UE privind eficienţa energetică), precum şi setul de presupuneri sînt prezentate explicit în secţiunile 1.3.2 şi 1.3.3. În secţiunea 1.3.2 sînt explicate diferenţele care există în abordarea calculului în cadrul Planului naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015, precum şi particularităţile privind calculele specifice Moldovei, în detaliu.

 

 

8. Calculele efectuate conform dispoziţiilor din anexa I la Directiva 2006/32/CE privind serviciile energetice indică economii în cuantum de 92.9 ktep măsurabile în 2016 (după cel de-al cincilea an de aplicare a Directivei şi 167.2 ktep – economii măsurabile în 2020 (după cel de-al nouălea an de aplicare a Directivei). Concomitent, sînt stabilite economii în cuantum de 29.66 ktep, care decurg din obligaţia asumată în temeiul art.7 lit.a, c şi d din Directiva 2012/27/UE privind eficienţa energetică.

9. În toate evaluările măsurilor anterioare şi în planificarea măsurilor noi/preluate sînt utilizate obiectivele recalculate. Explicaţii detaliate sînt incluse în secţiunea 1.3.2 cu privire la implementarea art.4 din Directiva 2006/32/CE, precum şi în secţiunea 1.3.3 cu privire la implementarea art.7 din Directiva 2012/27/UE privind eficienţa energetică, adaptată prin Decizia D/2015/08/MC-EnC.

 

ANALIZA RETROSPECTIVĂ PENTRU ANII 2013-2015

10. Pînă în prezent a fost atins un progres relevant în realizarea dispoziţiilor Programului naţional pentru eficienţă energetică 2011-2020 şi ale Planului naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015.

1) Au fost elaborate sau actualizate numeroase documente legislative şi regulatorii, unele dintre acestea fiind deja adoptate:

a) Legea nr.44 din 27 martie 2014 privind etichetarea produselor cu impact energetic (de transpunere a Directivei 2010/30/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 mai 2010 privind indicarea, prin etichetare şi informaţii standard de produs, a consumului de energie şi de alte resurse al produselor cu impact energetic), care a intrat în vigoare în luna octombrie 2014;

b) Legea nr.92 din 29 mai 2014 cu privire la energia termică şi promovarea cogenerării (de transpunere parţială a Directivei 2012/27/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficienţa energetică, prin care se modifică directivele 2009/125/CE şi 2010/30/UE şi se abrogă directivele 2004/8/CE şi 2006/32/CE), care a intrat în vigoare în luna iulie 2014;

c) Legea nr.128 din 11 iulie 2014 privind performanţa energetică a clădirilor (de transpunere a Directivei 2010/31/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 mai 2010 privind performanţa energetică a clădirilor), care a intrat în vigoare în luna ianuarie 2015;

d) Legea nr.151 din 17 iulie 2014 privind cerinţele în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic (de transpunere a Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 21 octombrie 2009 de instituire a unui cadru pentru stabilirea cerinţelor în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic), care a intrat în vigoare în luna aprilie 2015.

2) Implementarea responsabilităţilor este clar partajată între Ministerul Economiei şi Infrastructurii, Ministerul Mediului, Agenţia pentru Eficienţă Energetică şi Agenţia pentru Protecţia Consumatorilor şi Supravegherea Pieţei, în timp ce Fondul pentru Eficienţă Energetică acţionează în calitate de facilitator principal pentru promovarea evoluţiilor în domeniul eficienţei energetice în Republica Moldova.

3) Sînt depuse eforturi şi investite resurse semnificative pentru organizarea instruirii şi elaborarea programelor locale pentru eficienţă energetică şi a planurilor locale de acţiune în domeniul eficienţei energetice (PLAE).

11. Economiile finale de energie pentru anul 2016 sînt estimate la 92.9 ktep, corespunzînd nivelului de aproximativ 30% din volumul preconizat de economii, dar se aşteaptă ca economiile efective să fie mai mari.

12. Prima perioadă de implementare şi monitorizare a rezultatelor măsurilor de eficienţă energetică realizate oferă Republicii Moldova o bază pentru reevaluarea obiectivelor sectoriale iniţial definite şi pentru elaborarea unor obiective mai realiste (a se vedea tabelul 2).

 

 

PLANIFICAREA MĂSURILOR PENTRU ANII 2016-2018

13. Obiectivele propuse mai sus vor fi atinse după realizarea unei serii de măsuri în următoarele direcţii principale:

1) investiţii pentru renovarea clădirilor administraţiei publice centrale şi ale altor entităţi publice, precum şi pentru renovarea clădirilor comerciale şi a blocurilor rezidenţiale din sectorul public şi cel privat;

2) încurajarea aplicării măsurilor de eficienţă energetică în mai multe sectoare, inclusiv în transporturi, serviciile de aprovizionare cu apă potabilă şi evacuare a apelor uzate şi iluminatul stradal;

3) introducerea schemelor/sistemelor şi a instrumentelor de finanţare sau a stimulentelor fiscale care să conducă la aplicarea unor tehnologii eficiente din punct de vedere energetic şi care au efect de reducere a consumului la utilizatorii finali din sectoarele rezidenţial, de servicii şi industrial, cum ar fi etichetarea energetică etc.;

4) dezvoltarea şi promovarea pieţei de servicii energetice;

5) încurajarea, prin politici adecvate privind tarifele vamale, a achiziţiilor celor mai performante aparate de uz casnic ce funcţionează pe bază de energie electrică şi gaze naturale; impunerea prin lege a obligaţiilor de eficienţă energetică privind achiziţiile publice;

6) susţinerea cogenerării de înaltă eficienţă şi a sistemelor eficiente de încălzire şi de răcire centralizată;

7) reducerea pierderilor din reţelele de transport şi distribuţie a energiei electrice, gazelor naturale şi a energiei termice, precum şi eficientizarea proceselor de transformare a energiei.

14. Unele din aceste măsuri au fost deja implementate, iar altele urmează să fie identificate şi orientate spre sporirea eficienţei energetice. Actualmente, Republica Moldova prevede aplicarea unui spectru de instrumente (majoritatea cărora au fost deja finanţare) care să permită mişcarea spre îmbunătăţirea eficienţei energetice şi să asigure, pînă în anul 2020, acoperirea a circa 130 ktep din cei 167.

15. Principalele instrumente de implementare a măsurilor indicate mai sus sînt:

1) finanţarea concretă oferită de Uniunea Europeană prin intermediul Băncii Europene de Reconstrucţie şi Dezvoltare, Băncii Europene pentru Investiţii, Fondului pentru Creştere Ecologică, Fondului de investiţii pentru vecinătate; Băncii Internaţionale pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare etc.;

2) mijloacele financiare din bugetul de stat direcţionate prin intermediul Fondului pentru Eficienţă Energetică, Fondului pentru Investiţii Sociale din Moldova, Fondului Ecologic Naţional, Fondului Naţional pentru Dezvoltare Regională etc.

16. Cu toate acestea, în viitorul apropiat trebuie identificate măsuri şi surse de finanţare mai concrete în vederea pregătirii acestora pentru Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice 2019-2021 şi a asigurării respectării obiectivului indicativ stabilit pentru anul 2020.

17. Tabelul 3 cuprinde măsurile ce urmează a fi realizate în perioada cuprinsă în prezentul Plan de acţiuni. O parte din aceste măsuri au fost lansate înainte de perioada indicată, iar cealaltă parte va fi lansată după anul 2018.

 

 

1. INTRODUCERE

1.1. Contextul politicii naţionale în domeniul eficienţei energetice

18. O trăsătură caracteristică sectorului energetic al Republicii Moldova este achiziţionarea unor volume semnificative de energie din import, practic, dintr-o singură sursă şi fără a apela la diversificarea căilor de aprovizionare. Din cauza consumului energetic relativ redus al ţării şi a resurselor interne limitate de energie, pînă în prezent nu a fost dezvoltată activitatea de transformare energetică. În plus, construcţia unor centrale electrice mari, care să sporească rolul transformării în balanţa energetică a ţării este puţin probabilă în următorii ani, deoarece pentru Republica Moldova este mai convenabil (eficient şi, respectiv, ieftin) să achiziţioneze concurenţial energie electrică din ţările vecine, beneficiind în acest mod de anumite avantaje prin participarea la piaţa mai mare a Comunităţii Energetice.

19. În ceea ce priveşte economiile de energie, aceste realităţi au condus la conştientizarea faptului că majoritatea economiilor de energie pot fi obţinute din consumul final. Dat fiind faptul că sectorul de transformare aproape lipseşte, Republica Moldova a stabilit obiectivul său pentru anul 2020 în termeni de consum final prin implementarea Directivei 2006/32/CE privind serviciile energetice, precum şi a art.7 din Directiva 2012/27/UE privind eficienţa energetică.

20. Republica Moldova a elaborat numeroase strategii globale în ceea ce priveşte energia, dezvoltarea naţională şi dezvoltarea regională durabilă, emisiile reduse, adaptarea la schimbările climatice, de mediu, precum şi strategii de dezvoltare locală/regională în domeniul construcţiilor, transporturilor, însă nu toate strategiile au fost adoptate şi puse în aplicare.

21. Diverse programe şi planuri de acţiuni au fost elaborate în mod special pentru eficienţa energetică, precum şi pentru transporturi, serviciile de alimentare cu apă potabilă şi evacuare a apelor uzate, inclusiv componentele dedicate economiilor de energie. Cu toate acestea, eficacitatea măsurilor planificate depinde în mare măsură de disponibilitatea fondurilor. Actualmente, rezultatele concrete sînt generate, în special de proiectele mici (adică economii de energie termică în grădiniţe şi în alte clădiri educaţionale), care sînt mai puţin riscante şi mai uşor de finanţat, preponderent, din granturi. În acelaşi timp, unele domenii cu potenţial major nu sînt abordate; prin urmare, acestea nu sînt incluse în lista rezultatelor reale, chiar dacă strategiile existente le evoluează ca prioritare. Se propune dezvoltarea acestor domenii în perioada 2016-2018, după cum urmează:

1) sectorul construcţiilor (cum ar fi blocurile locative cu multe etaje şi clădirile publice);

Evaluarea balanţei energetice a Republicii Moldova demonstrează că sectorul construcţiilor deţine cel mai mare potenţial (clădirile publice şi cele rezidenţiale), alături de sectorul transporturi. Pe de altă parte, în ultimii ani, principalele eforturi s-au axat pe îmbunătăţirea eficienţei energetice în sectorul industrial (programul „MoSEFF”) şi în clădirile publice (mijloace direcţionate prin intermediul Fondului pentru Eficienţă Energetică şi Fondului de Investiţii Sociale din Moldova);

2) infrastructura publică (de alimentare cu apă, iluminatul stradal, planificarea urbană);

3) îmbunătăţirea transportului rutier/feroviar;

4) promovarea utilizării aparatelor electrocasnice eficiente energetic.

22. Prezentul Plan de acţiuni prevede întreprinderea unor paşi care să permită ca sprijinul financiar să devină real şi măsurile preconizate să aibă succes:

1) elaborarea cadrului legislativ/regulatoriu lipsă, inclusiv a legislaţiei secundare pe tematici concrete, a metodologiei de calcul cuprinzătoare a performanţei energetice, stabilirea cerinţelor minime de performanţă energetică etc.;

2) consolidarea capacităţii instituţionale în vederea iniţierii, elaborării şi finalizării în termen rezonabil a proiectelor de anvergură;

3) îmbunătăţirea procesului de culegere periodică, de prezentare şi analizare a datelor în vederea susţinerii procesului decizional şi elaborării unor politici eficiente. Cele mai importante elemente sînt inventarul suprafeţei clădirilor administraţiei centrale şi al performanţei lor energetice, precum şi modificarea definiţiei întreprinderilor mici şi mijlocii.

1.2. Principalele caracteristici ale prezentului Plan de acţiuni

23. După evaluarea rezultatelor primului Plan naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice al Republicii Moldova, estimarea cost-eficienţei măsurilor planificate şi a disponibilităţii fondurilor au fost scoase în evidenţă următoarele:

1) obligativitatea operatorilor de distribuţie a energiei termice şi energiei electrice să planifice sistematic măsuri de eficienţă energetică în domeniile lor de activitate. Prin aceste acţiuni se intenţionează compensarea lipsei schemelor de obligaţii, chiar dacă obiectivul iniţial nu este acelaşi;

2) diferenţierea tratamentului fiscal al aparatelor electrocasnice performante/învechite ar putea genera rezultate similare ca şi în cazul introducerii unor scheme de obligaţii. Cu toate acestea, sursa de finanţare pentru aceste 2 cazuri va fi diferită. Actualmente nu exista o schemă de obligaţii în Republica Moldova. Totuşi, prezentul Plan de acţiuni introduce o măsură de evaluare a posibilităţii de aplicare a unei astfel de scheme de obligaţii şi de adoptare a acesteia;

3) măsurile de politici şi de reglementare prevăzute de prezentul Plan de acţiuni pot fi distribuite în 3 categorii principale:

a) elaborarea documentelor prevăzute în Directiva privind eficienţa energetică (cum ar fi strategia de reabilitare a clădirilor, evaluarea cuprinzătoare a potenţialului de cogenerare eficientă şi proiectarea reţelelor), precum şi evaluarea în detaliu a potenţialului ţării în privinţa eficienţei energetice, în linii generale, şi a oportunităţii/accesibilităţii de implementare a schemei de obligaţii;

b) actualizarea legislaţiei în vigoare pentru a asigura conformitatea cu cerinţele prevăzute de Directiva privind eficienţa energetică în ceea ce priveşte gestionarea cererii de energie, tarifelor şi a configuraţiei de reţea;

c) introducerea cerinţelor minime privind achiziţiile publice ce vizează domeniul eficienţei energetice.

24. Republica Moldova trebuie să întocmească, în timp util, documentele prevăzute de directiva menţionată la pct.23, după cum a fost adaptată prin hotărîrea Consiliului Ministerial al Comunităţii Energetice, cu un termen-limită de realizare apropiat – începutul trimestrului IV al anului 2017:

1) acordarea atenţiei necesare demonstrării rolului exemplar pe care urmează să-l joace autorităţile/instituţiile publice;

2) acordarea atenţiei necesare obligaţiei Guvernului de a elabora sisteme financiare (atît simple, cît şi mai inovative) în susţinerea sectoarelor/categoriilor vizate în implementarea măsurilor de eficienţă energetică; asigurarea sprijinului din partea băncilor şi atragerea granturilor; acordarea unei atenţii sporite consumatorilor vulnerabili;

3) ţinînd cont de potenţialul semnificativ de reducere a consumului de energie al sectorului rezidenţial, prezentul Plan de acţiuni introduce cerinţa de a acorda atenţie consumatorilor vulnerabili şi sărăciei energetice existente:

a) îmbunătăţirea eficienţei energetice în blocurile locative din zonele urbane;

b) utilizarea eficientă a biomasei în zonele rurale.

Evaluarea Planului naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015 denotă faptul că, în prima perioadă, economiile majore de energie au fost generate de:

- sectorul public care a beneficiat intens de mijloace bugetare; şi

- sectorul industrial, care a fost finanţat prin intermediul unor facilităţi concrete de eficienţă energetică (de exemplu, MoSEFF I şi MoSEFF II, gestionate de Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare).

Concomitent, facilităţile de finanţare similare elaborate pentru sectorul rezidenţial nu au demonstrat acelaşi nivel de eficacitate din cauza capacităţii reduse a populaţiei de a investi în îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă.

25. Se impune acordarea atenţiunii speciale adoptării legislaţiei necesare pentru a asigura conformitatea cu cerinţele Directivei 2012/27/UE privind eficienţa energetică, pe de o parte, şi pentru a asigura implementarea măsurilor de eficienţă energetică, pe de altă parte:

1) dezvoltarea pieţei ESCO prin aplicarea contractelor de performanţă energetică şi dezvoltarea companiilor de servicii energetice (companii ESCO), precum şi demonstrarea rolului principal al autorităţilor/instituţiilor publice şi creşterea eficienţei în utilizarea potenţialului natural de biomasă de care dispune ţara;

2) restructurarea sistemului de transporturi, iluminare publică şi de alimentare cu apă potabilă şi evacuare a apelor uzate prevăzute în prezentul Plan de acţiuni reprezintă îndeplinirea intenţiilor declarate/strategiilor elaborate/ proiectelor întocmite, dar care nu beneficiază de o dezvoltare suficient de rapidă, care să genereze rezultate tangibile în termeni de economii de energie;

3) creşterea importanţei instruirilor şi informării în domeniile relevante, dezvoltarea competenţelor şi a aptitudinilor necesare, precum şi sensibilizarea publicului cu privire la beneficiile economisirii energiei.

26. Lista integrală a măsurilor prevăzute de Planul de acţiuni în domeniul eficienţei energetice al Republicii Moldova 2013-2015 este prezentată în tabelul 4, care include rezultatele implementării măsurilor de reducere a consumului energetic atinse în 2016 şi cele preconizate pentru anul 2020, precum şi legislaţia adoptată, planuri şi programe proprii, proiecte elaborate, activităţi de formare şi instruire etc. Analiza este realizată pe baza listei acţiunilor planificate în Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015.

 

 

1.3. Examinarea obiectivelor stabilite pentru economiile de energie şi prezentarea rezultatelor obţinute

27. Există diverse documente la acest capitol care indică diferite obiective. Cu toate acestea, principalul document este Programul naţional pentru eficienţă energetică, care introduce obiectivul de 20% de economii totale de energie primară (CTEP).

28. Această secţiune prezintă analiza celor mai importante obiective naţionale stabilite pentru economiile de energie, precum şi calculele corespunzătoare ale obiectivelor anului 2020 în temeiul dispoziţiilor Directivei 2012/27/UE privind eficienţa energetică şi Directivei 2006/32/CE privind serviciile energetice. De asemenea, sînt incluse previziunile pentru economiile totale de energie primară şi consumul de energie finală pînă în anul 2020.

29. Ţinînd cont de posibilitatea introdusă prin modelul actual, a fost luată decizia de a elabora o descriere mai extinsă a tematicilor relevante din prezentul capitol, limitînd descrierile din secţiunile 2.1-2.2 şi 3.1-3.2 la referinţele solicitate.

1.3.1. Sumarul celor mai importante obiective naţionale stabilite pentru economiile de energie

30. Documentele strategice/de planificare ale Republicii Moldova indică diferite obiective cu privire la schimbările climatice, exprimate, de regulă, în procente, fiind rar calculate în valori absolute. Tabelul 5 prezintă obiectivele cu privire la eficienţa energetică. Documentele ulterioare au păstrat sau au modificat aceste obiective în funcţie de evoluţia ţării, precum şi de amendamentele din legislaţia aplicabilă a Comunităţii Energetice.

 

 

Strategii, programe şi planuri naţionale în domeniul eficienţei energetice

1. Strategia naţională de dezvoltare a Republicii Moldova 2012-2020.

2. Strategia de mediu pentru anii 2014-2023, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.301 din 24 aprilie 2014.

3. Strategia energetică a Republicii Moldova pînă în anul 2030, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.102 din 5 februarie 2013, Republica Moldova http://lex.justice.md/md/346670/.

4. Programul naţional pentru eficienţă energetică 2011-2020, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.833 din 10 noiembrie 2011.

5. Planul naţional de acţiuni în domeniul energiei din surse regenerabile pentru anii 2013-2020, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1073 din 27 decembrie 2013.

6. Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.113 din 7 februarie 2013.

31. Programul naţional pentru eficienţă energetică este documentul central în domeniul eficienţei energetice, fiind elaborat pe o perioadă de 10 ani de către autoritatea energetică centrală a Republicii Moldova (actualmente: Ministerul Economiei şi Infrastructurii), cu participarea Agenţiei pentru Eficienţă Energetică şi cu asistenţa informaţională şi organizaţională din partea autorităţilor publice centrale şi autorităţilor publice locale.

32. Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice este elaborat pe o perioadă de 3 ani de către Agenţia pentru Eficienţă Energetică în colaborare cu autorităţile publice centrale şi autorităţile publice locale. Programul naţional defineşte politicile de eficienţă energetică, iar Planul naţional de acţiuni asigură implementarea acestor politici în conformitate cu Programul naţional. Atît Programul naţional pentru eficienţă energetică, cît şi Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice au fost aprobate de către Guvern.

33. Programul naţional pentru eficienţă energetică 2011-2020, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.833 din 10 noiembrie 2011, defineşte obiectivele globale şi măsurile sectoriale pînă în anul 2020 menite să îmbunătăţească eficienţa energetică. Sfera de aplicare a programului include sectoarele enumerate în continuare, iar scopul urmărit este de a spori eficienţa energetică prin implementarea măsurilor de eficienţă energetică:

1) sectorul de transformare a energiei, inclusiv toate activităţile conexe: producerea de energie electrică şi energie termică; transportul şi distribuţia energiei electrice, energiei termice şi a gazelor naturale; consumul final pentru toate tipurile de resurse energetice;

2) sectorul industrial;

3) sectorul construcţiilor;

4) sectorul transporturilor;

5) sectorul public.

34. Programul include şi unele acţiuni transsectoriale pentru anii 2011-2020 şi prevede elaborarea Strategiei naţionale de comunicare în domeniul eficienţei energetice.

35. În vederea reducerii dependenţei de importul de resurse energetice şi impactului sectorului energetic asupra schimbărilor climatice, Programul prevede următoarele obiective globale pentru Republica Moldova, raportate la anul de bază 2009:

1) eficientizarea consumului global de energie primară cu 20% pînă în anul 2020;

2) creşterea ponderii energiei din surse regenerabile în totalul mixului energetic de la 6% în anul 2010 pînă la 20% în anul 2020.

În conformitate cu art.6 alin.(1) lit.b) din Legea nr.10 din 26 februarie 2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, unul din obiectivele politicii de stat în domeniul energiei din surse regenerabile este „realizarea unei ponderi a energiei din surse regenerabile de cel puţin 17% în consumul final brut de energie în anul 2020 […];

3) creşterea ponderii biocombustibililor pînă la cel puţin 10% din totalul combustibililor utilizaţi în anul 2020;

4) reducerea, pînă în anul 2020, cu cel puţin 25% a emisiilor de gaze cu efect de seră, comparativ cu anul de bază 1990.

36. Fiind bazat pe Programul naţional pentru eficienţă energetică 2011-2020, Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015 confirmă angajamentul Republicii Moldova de a atinge obiectivele stabilite de Program. Sfera de aplicare a acestuia se referă exclusiv la eficientizarea consumului de energie şi reducerea emisiilor gaz(e) cu efect de seră. Fiind primul Plan naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice al Republicii Moldova.

37. Atît obiectivele menţionate de Programul naţional pentru eficienţă energetică 2011-2020, cît şi cele menţionate de Plan naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015 urmează a fi revizuite pe baza:

1) evaluărilor Planului naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice al Republicii Moldova ale fiecărei părţi contractante efectuate şi publicate de Secretariatul Comunităţii Energetice în 2014 (Anexa 4/32 PHLG/03-03-2014);

2) Hotărîrii Consiliului Ministerial al Comunităţii Energetice D/2015/08/MC-EnC din 16 octombrie 2015 referitoare la implementarea Directivei 2012/27/UE din 25 octombrie 2012 privind eficienţa energetică, de modificare a Directivelor 2009/125/CE şi 2010/30/UE şi de abrogare a Directivelor 2004/8/CE şi 2006/32/CE.

Revizuirea este prezentată în Sumarul executiv.

1.3.2. Implementarea art.4 din Directiva privind serviciile energetice

38. În general, termenul-limită stabilit pentru implementarea de către părţile contractate a Directivei privind serviciile energetice a fost amînat cu 3 ani, în comparaţie cu statele membre ale Uniunii Europene. Cu toate acestea, în cazul Republicii Moldova, reperele relevante pentru economiile înregistrate trebuie să fie amînate cu încă un an (cu 4 ani în total în raport cu statele membre ale UE).

În vederea evitării oricăror confuzii:

1) obiectivul anual al Directivei privind serviciile energetice (Directiva 2006/32/CE) (1%) ar trebui calculat prin aplicarea acestui procent consumului mediu de energie finală pe parcursul ultimilor 5 ani înainte de începerea punerii în aplicare a Directivei 2006/32/CE privind serviciile energetice şi nu trebuie bazat pe anul de referinţă 2009, după cum nu trebuie bazat pe consumul primar;

2) primul an de implementare este 2011; prin urmare, pentru calcul se va considera valoarea medie a consumului final pentru perioada 2006-2010;

3) perioada relevantă pentru implementarea Directivei 2006/32/CE privind serviciile energetice este 2011-2019; prin urmare, economiile măsurabile vor fi atinse în perioada anilor 2012-2020;

4) calculul ar trebui să ofere valoarea economiilor anuale atinse prin măsuri cumulate de economisire de-a lungul unei perioade relevante, dar nu suma economiilor din fiecare an pe un număr de ani.

39. Corespunzător, anul 2016 ar trebui să fie punctul de reper intermediar atunci cînd măsurile realizate în primii 5 ani de implementare a Directivei 2006/32/CE privind serviciile energetice (2011-2015) generează economii; iar 2020 este anul cînd toate măsurile realizate pe parcursul a 9 ani de implementare a Directivei 2006/32/CE privind serviciile energetice (2011-2019) generează economii. Prin urmare, 2020 este anul în care ar trebui măsurat obiectivul indicativ naţional stabilit pentru economiile de energie (în conformitate cu articolul 1 litera (b) din anexa 1 la Directiva 2006/32/CE privind serviciile energetice.

40. Obiectivul stabilit pentru perioada de 9 ani, precum şi obiectivul intermediar (5 ani) de implementare a Directivei privind serviciile energetice au fost recalculate în raport cu obiectivele stabilite de primul plan naţional de acţiuni, în scopul unei referinţe corecte pentru evaluarea economiilor realizate/scontate pentru reperele 2016/2020.

41. Pornind de la obligaţiile Republicii Moldova rezultante din participarea ţării la Tratatul de constituire a Comunităţii Energetice, aprobat prin Legea nr.117 din 23 decembrie 2009, şi ca urmare a adoptării hotărîrilor Consiliului Ministerial 2009/05/MC-EnC din 18 decembrie 2009 şi D/2015/08/MC-EnC din 16 octombrie 2015, obiectivul indicativ naţional stabilit pentru economiile de energie aplicabil Republicii Moldova este de 9%. Cantitatea absolută de energie ce urmează a fi economisită prin aplicarea Directivei 2006/32/CE pe întreaga durată este de 167.20 ktep. Obiectivul indicativ naţional stabilit pentru economiile de energie urmează a fi măsurat după cel de-al nouălea an de aplicare a Directivei 2006/32/CE, fiind rezultatul cumulativ al economiilor anuale realizate de aplicare a acesteia, pe baza prestării serviciilor energetice şi implementării măsurilor de eficientizare a consumului de energie. Acest obiectiv a fost calculat pe baza valorii anuale medii a consumului ce rezultă din consumul anual final intern al tuturor utilizatorilor de energie în limita sferei de aplicare a Directivei pentru ultimii 5 ani premergători primului an de implementare, ceea ce înseamnă valoarea medie determinată pentru perioada 2006-2010, primul an de implementare a Directivei fiind 2011.

42. Prin stabilirea obiectivului naţional de energie finală cu 167.20 ktep, Republica Moldova s-a angajat să contribuie la reducerea consumului de resurse energetice ale Comunităţii Energetice, stabilite în conformitate cu Decizia Consiliului Ministerial a CEn D/2015/08/MC-EnC: „Consumul energetic al Comunităţii Energetice pentru anul 2020 nu va depăşi 187 Mtep de energie primară sau 133 Mtep de energie finală”.

 

 

43. Economiile anuale şi cele cumulative pe parcursul a 9 ani succesivi, începînd cu primul an de implementare a Directivei privind serviciile energetice (Directiva 2006/32/CE), sînt prezentate în tabelul 7.

 

 

 

Ajustările necesare la nivel de sector sînt după cum urmează.

 

 

Figura 1. Reprezentarea obiectivelor anuale de eficienţă energetică

 

Notă: * Corespunde la 867 ktep, indicat în Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice al Republicii Moldova 2013-2015, care a fost recalculat pe baza mediei consumului final de energie 2006-2010 în locul celui din 2009.

 

 

 

1.3.3. Implementarea articolului 7 din Directiva privind eficienţa energetică

44. Articolul 7 din Directiva 2012/27/UE privind eficienţa energetică, care a fost adoptat de Consiliul Ministerial al Comunităţii Energetice la 16 octombrie 2015, prevede implementarea de către părţile contractante a unei scheme de obligaţii sau măsuri alternative de politici care stabileşte economii anuale în cuantum de 0.7% din consumul de energie finală pe parcursul anilor 2017-2020, prevăzute la articolul 7 alineatul 1 din directiva menţionată.

45. Calcularea economiilor anuale şi a celor cumulative preconizate prin implementarea articolului 7 din Directiva 2012/27/UE privind eficienţa energetică se soldează cu economii finale în mărime de 39.55 ktep în 2020. Valoarea redusă conform articolului 7.2 literele (c) şi (d) este 29.66 ktep (A se vedea secţiunea 4.5 pentru a urmări calculul în detaliu al acestui obiectiv).

1.3.4. Impactul preconizat al obiectivului asupra consumului total primar şi final de energie pînă în anul 2020, precum şi modul şi baza de calcul al acestuia

46. Estimările privind consumul primar de energie în anul 2020 au fost realizate în contextul elaborării Planului de acţiuni în domeniul energiei regenerabile, luînd ca referinţă balanţa energetică din anul 2009. Consumul de energie primară, fără întreprinderea oricăror măsuri de reducere a consumului energetic (business-as-usual) a fost estimat la nivel de 2693 ktep. La baza efectuării acestor calcule a fost pus consumul brut intern de energie din anul 2009 în volum de 2071 ktep, divizat pe următoarele categorii:

1) 1,224 ktep: consumul pentru încălzire şi răcire;

2) 286 ktep: consumul de energie electrică;

3) 561 ktep: consumul de energie în transporturi.

47. Pentru efectuarea calculelor a fost utilizată aplicaţia software MARKAL (market allocation – repartizarea pieţei) – un model integrat de optimizare, la cel mai mic cost, a sistemului energetic care determină opţiunea celor mai mici costuri pentru a satisface cererea de servicii energetice (elaborat de către Agenţia Internaţională pentru Energie).

48. În scopul elaborării prezentului Plan de acţiuni, previziunile au fost reînnoite şi completate cu cele despre consumul de energie finală, după cum este indicat în tabelul 9.

 

 

 

 

Figura 2. Previziuni ale consumului de energie primară şi de energie finală (ktep)

 

1.3.5. Progresul atins în realizarea obiectivelor privind economiile de energie pentru anii 2016 şi 2020 în conformitate cu articolul 4 din Directiva 2006/32/CE privind serviciile energetice

49. Pînă în prezent a fost atins un progres relevant în realizarea dispoziţiilor Programului naţional pentru eficienţă energetică 2011-2020 şi Planului naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015. Astfel, au fost elaborate şi actualizate o serie de documente legislative şi normative, unele dintre acestea fiind deja adoptate. A fost instituit Fondul pentru Eficienţă Energetică, funcţionarea căruia este îmbunătăţită continuu. Au fost depuse eforturi semnificative şi alocate resursele necesare pentru instruiri şi elaborarea de programe locale pentru eficienţă energetică şi planurilor locale de acţiuni în domeniul eficienţei energetice, 7 documente de acest gen fiind prezentate pentru coordonare Agenţiei pentru Eficienţă Energetică. În 2014 au fost autorizate suplimentar 40 de persoane în calitate de auditori energetici, din care 25 de persoane fizice şi 15 persoane juridice.

50. Procesul de realizare a angajamentelor şi obiectivelor în materie de eficienţă energetică ale Republicii Moldova este sprijinit semnificativ de diverse proiecte inclusiv, dar fără a se limita la următoarele (lista completă a proiectelor este inclusă în tabelul 49):

1) programul de susţinere a politicilor sectoriale pentru reforma sectorului energetic (UE);

2) dezvoltarea capacităţii Ministerul Economiei şi Infrastructurii în domeniul eficienţei energetice şi surselor de energie regenerabilă (Suedia);

3) sporirea eficienţei energetice în mun.Chişinău (UE);

4) facilitarea eficienţei energetice în Republica Moldova, MoSEFF, MoREEFF (Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare);

5) programul de facilitare a finanţării eficienţei energetice de către Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare în Republica Moldova (Suedia);

6) Fondul fiduciar al Băncii Mondiale: reforma sectorului energetic şi sporirea eficienţei (Suedia);

7) modernizarea serviciilor publice locale în Republica Moldova (Uniunea Europeană, Germania, Suedia, România);

8) utilizarea durabilă a serviciilor municipale îmbunătăţite, precum şi eficientizarea consumului de energie pentru sau de către populaţie (KfW, Germania);

9) ESCO Moldova – transformarea pieţei pentru eficienţa energetică urbană prin introducerea companiilor de servicii energetice (ONU) etc.

51. În vederea monitorizării economiilor de energie la nivel naţional, se va folosi metodologia de calcul aprobată de Guvern. Datele cu privire la indicatori, structură şi eficienţa consumului de energie ar trebui reflectate în statistica oficială. Distribuitorii de energie, operatorii reţelelor de distribuţie şi/sau furnizorii de energie ar trebui să prezinte anual Agenţiei pentru Eficienţă Energetică informaţii statistice agregate.

52. Pornind de la informaţiile disponibile, Republica Moldova poate raporta circa 30 ktep economii de energie finală în 2016, ceea ce corespunde circa unei treimi din volumul stabilit de economii şi 1.6% din consumul de referinţă stabilit de Directiva 2006/32/CE privind serviciile energetice (tabelul 10).

Cel mai probabil, economiile efective sînt mai mari, dat fiind faptul că nu toate proiectele au raportat Agenţiei pentru Eficienţă Energetică în timp util rezultatele obţinute, iar cele care au raportat au prezentat formulare necompletate.

 

 

 

 

 

2. ECONOMII DE ENERGIE PRIMARĂ

2.1. Obiective în materie de energie primară, previziuni pentru consumul de energie primară

53. Secţiunea 1.3.1 relevă situaţia privind obiectivele existente în ceea ce priveşte consumul de energie primară, iar secţiunea 4 inventariază previziunile pentru consumul de energie primară.

54. Previziunile pentru consumul de energie primară se bazează pe:

1) datele din Balanţa energetică a Republicii Moldova 2015;

2) previziunile pentru consumul de energie finală efectuate iniţial în Planul naţional de acţiuni în domeniul energiei din surse regenerabile 2014-2020 şi ajustate în prezentul Plan de acţiuni;

3) ipoteza potrivit căreia consumul nonenergetic şi pierderile de distribuţie vor rămîne la nivelul celor din 2010-2014;

4) ipoteza potrivit căreia rata de transformare va rămîne aceeaşi (~95.5%);

5) economiile din reducerea pierderilor de distribuţie calculate pe baza unor obiective specifice pentru gazele naturale, energia termică şi energia electrică stabilite pentru perioada 2009-2020 de Strategia energetică 2030.

 

 

55. În vederea estimării consumului de energie în 2020 pentru fiecare sector conform scenariului Menţinerea situaţiei existente (business-as-usual) fără măsuri de economisire au fost utilizate consumul estimat de energie primară şi finală, precum şi divizarea consumului de energie pe sectoare pe parcursul ultimilor ani. Procentul mediu pentru fiecare sector a fost calculat pe baza datelor din Balanţa energetică a Republicii Moldova. Distribuirea economiilor pe sectoare s-a bazat pe distribuirea realocată pe sectoare după cum este indicat în tabelul 2 şi, adiţional, în tabelul 8. Diferenţa dintre obiectivele sectoriale privind menţinerea situaţiei existente (business-as-usual) fără măsuri de economisire şi economiile sectoriale preconizate oferă valori pentru scenariul eficienţă energetică.

2.2. Lista strategiilor care abordează economiile de energie primară

56. Secţiunea 1.3.1 oferă sumarul strategiilor naţionale şi al planurilor existente care se axează pe promovarea economiilor de energie şi au un impact asupra cererii de energie primară. Din obiectivele indicate în tabelul 5, cele de la poziţiile 1 (ţintele de 20% către 2020), 2 se raportează la energia primară, poziţiile 3, 4 şi 5 abordează pierderile aferente reţelelor de transport şi distribuţie, cele din poziţiile 1 (ţinta 9%), 6 se raportează la energia finală şi poziţiile 7, 8 şi 9 se stabilesc faţă de consumul final brut de energie.

2.3. Măsuri pentru economisirea energiei primare

57. Capitolul prezent rezumă măsurile de abordare a potenţialului de economisire a energiei primare, inclusiv măsuri din perspectiva aprovizionării cu energie şi a transportului/distribuţiei de energie.

2.3.1. Măsuri pentru economisirea energiei în domeniul aprovizionării

58. Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015 include măsuri în afara sferei de aplicare a Directivei 2006/32/CE privind serviciile energetice şi care, în mod special, se referă la economiile ce pot fi obţinute în faza de transformare şi distribuţie:

1) programe de eficienţă energetică în transportul şi distribuţia energiei electrice (art.98);

2) contorizarea/evidenţa consumului de gaze naturale la consumatorii finali (art.99);

3) elaborarea cadrului juridic şi normativ şi crearea sistemului de monitorizare pentru sectorul termoenergetic (art.100);

4) programe de eficienţă energetică în sectorul termoenergetic (art.101).

Trebuie menţionate două aspecte în acest context:

5) art.99 şi 100 prevăd măsuri care ajută mai degrabă la delimitarea pierderilor de distribuţie (conexe consumului de energie primară) de consumul de energie finală;

6) nu sînt preconizate măsuri privind cogenerarea, care cad sub incidenţa sferei de aplicare a Directivei 2006/32/CE privind serviciile energetice.

59. Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice al Republicii Moldova 2016-2018 a preluat toate măsurile anterioare în domeniul aprovizionării (E1 reprezintă art.98, E3 – art.99, E4 – art.100, E5 – art.101) şi include 2 măsuri noi: E2 şi E6, ultima abordînd evaluarea cuprinzătoare a potenţialului pentru aplicarea cogenerării de înaltă eficienţă şi a termoficării şi răcirii centralizate eficiente.

60. Împreună, aceste 6 măsuri indică potenţialul de economii în 2020 în mărime de 58.47 ktep, în timp ce economiile estimate pentru anul 2016 constituie 13.74 ktep după cum este prezentat în tabelul 20.

61. Măsurile sînt condiţionate de:

1) Strategia energetică a Republicii Moldova pînă în anul 2030, care prevede economii din reducerea pierderilor în reţele;

2) două proiecte în sectorul termoenergetic realizate în 2 oraşe principale: Chişinău (finanţat de Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare) şi Bălţi (finanţat de Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare);

3) proiectul realizat în Chişinău este complex, economiile scontate fiind obţinute din reducerea pierderilor, modificarea transformării şi reducerea consumului de gaze naturale şi energie electrică.

2.3.2. Măsuri pentru economisirea energiei în faza de transformare, transport şi distribuţie

62. Mai jos sînt incluse informaţii despre măsuri importante realizate în Republica Moldova pentru abordarea potenţialului de reducere a consumului energetic în faza de transformare, transport şi distribuţie a energiei.

2.3.2.1. Criterii de eficienţă energetică în tarife şi regulamente

63. Legea nr.107 din 27 mai 2016 cu privire la energia electrică prevede următoarele:

Articolul 30. Funcţiile şi obligaţiile operatorului sistemului de transport

(1), Operatorul sistemului de transport trebuie să îndeplinească următoarele funcţii şi obligaţii:

b) să exploateze, să întreţină, să modernizeze şi să dezvolte reţelele electrice de transport în condiţii de securitate, de fiabilitate şi de eficienţă, cu respectarea prevederilor menite să asigure protecţia mediului. La exploatarea, întreţinerea, modernizarea şi dezvoltarea reţelelor electrice de transport, operatorul sistemului de transport aplică, în mod obligatoriu, metode moderne de management al eficienţei energetice şi/sau al cererii, cu respectarea standardelor minime privind întreţinerea şi dezvoltarea reţelelor electrice de transport, inclusiv a interconexiunilor.

Articolul 34. Dezvoltarea reţelelor electrice de transport şi planurile de investiţii, alin.(2) conform căruia „În contextul obligaţiei stabilite la art.30 alin.(1) lit.a), operatorul sistemului de transport este obligat, ţinînd cont de strategia energetică a Republicii Moldova […], să elaboreze şi, după consultarea prealabilă cu participanţii interesaţi, să prezinte Agenţiei spre aprobare un plan de dezvoltare a reţelelor electrice de transport pentru 10 ani.

[…]Planul de dezvoltare trebuie să conţină, fără a se limita la acestea:

d) estimarea capacităţilor necesare, prognoza evoluţiei producerii, inclusiv a producerii din surse regenerabile de energie, măsuri de eficienţă energetică, prognoza consumului şi estimări privind importurile.

Articolul 42. Funcţiile şi obligaţiile operatorului sistemului de distribuţie

(1) Operatorul sistemului de distribuţie trebuie să îndeplinească următoarele funcţii şi obligaţii:

b) să exploateze, să întreţină, să modernizeze şi să dezvolte reţelele electrice de distribuţie în condiţii de securitate, fiabilitate şi eficienţă, cu respectarea prevederilor menite să asigure protecţia mediului. La exploatarea, întreţinerea, modernizarea şi dezvoltarea reţelelor electrice de distribuţie, operatorul sistemului de distribuţie aplică, în mod obligatoriu, metode moderne de management al eficienţei energetice şi/sau al cererii.

Articolul 45. Dezvoltarea reţelelor electrice de distribuţie şi planurile de investiţii

(2) La dezvoltarea reţelelor electrice de distribuţie, operatorul sistemului de distribuţie trebuie să ţină cont de interesele de mediu şi de eficienţa energetică, să aplice metode moderne de management al eficienţei energetice şi/sau al cererii, precum şi să ia în considerare necesitatea promovării producerii distribuite care poate înlocui unele măsuri de modernizare sau de dezvoltare a reţelelor electrice de distribuţie.

64. Legea nr.108 din 27 mai 2016 cu privire la gazele naturale stipulează următoarele:

Articolul 39. Funcţiile şi obligaţiile operatorului sistemului de transport

(1) Indiferent de modelul de separare implementat, operatorul sistemului de transport trebuie să îndeplinească următoarele funcţii şi obligaţii:

a) să exploateze, să întreţină, să modernizeze şi să dezvolte reţelele de transport al gazelor naturale în condiţii de siguranţă, de fiabilitate şi de eficienţă, cu respectarea prevederilor menite să asigure protecţia mediului. La exploatarea, întreţinerea, modernizarea şi dezvoltarea reţelelor de transport al gazelor naturale, operatorul sistemului de transport aplică, în mod obligatoriu, metode moderne de management al eficienţei energetice şi/sau de gestionare a cererii, cu respectarea standardelor minime privind întreţinerea şi dezvoltarea reţelelor de transport al gazelor naturale, inclusiv a interconexiunilor.

Articolul 42. Dezvoltarea reţelelor de transport al gazelor naturale şi planurile de investiţii

(2) […]Planul de dezvoltare trebuie să conţină, fără a se limita la acestea:

d) estimarea capacităţilor necesare, prognoza evoluţiei importurilor şi a producerii, măsuri de eficienţă energetică, precum şi prognoza consumului.

Articolul 46. Funcţiile şi obligaţiile operatorului sistemului de distribuţie

(1) Operatorul sistemului de distribuţie trebuie să îndeplinească următoarele funcţii şi obligaţii:

a) să exploateze, să întreţină, să modernizeze şi să dezvolte reţelele de distribuţie a gazelor naturale în condiţii de siguranţă, de fiabilitate şi de eficienţă, cu respectarea prevederilor menite să asigure protecţia mediului. La exploatarea, întreţinerea, modernizarea şi dezvoltarea reţelelor de distribuţie a gazelor naturale, operatorul sistemului de distribuţie aplică, în mod obligatoriu, metode moderne de management al eficienţei energetice şi/sau de gestionare a cererii.

Articolul 49. Dezvoltarea reţelelor de distribuţie a gazelor naturale şi planurile de investiţii

(3) […] Planul de dezvoltare trebuie să conţină măsuri eficiente pentru a garanta fiabilitatea reţelelor de distribuţie a gazelor naturale ale operatorului sistemului de distribuţie respectiv, precum şi, fără a se limita la acestea:

c) măsurile de eficienţă energetică şi prognoza consumului.

65. Unicul aspect ce poate fi menţionat cu privire la reglementarea tarifelor existente este că acesta introduce reflectarea costurilor şi, prin urmare, economiile sînt generate pe baza reducerii consumului de energie electrică. Pe de altă parte, acest fapt ar putea fi interpretat mai degrabă ca o dovadă a sărăciei energetice decît ca o optimizare reală.

66. De asemenea, vom menţiona diferenţierea tarifară stabilită pentru consumul pe timp de zi şi pe timp de noapte, ceea ce contribuie la nivelarea curbei zilnice de consum. Mai multe detalii cu privire la situaţia actuală sînt incluse în secţiunea 4.10.1.

2.3.2.2. Măsuri de facilitare şi promovare a răspunsului la cerere

67. În pofida deschiderii faţă de concurenţă, piaţa de energie electrică din Republica Moldova nu este suficient dezvoltată ca să asigure condiţii de răspuns la cerere, în timp ce piaţa naţională de echilibrare lipseşte, energia de echilibrare este achiziţionată din Ucraina.

68. Cu toate acestea, atît Legea nr.107 din 27 mai 2016 cu privire la energia electrică, cît şi Legea nr.108 din 27 mai 2016 cu privire la gazele naturale oferă aceeaşi definiţie.

2.3.2.3. Eficienţa energetică în proiectarea şi exploatarea reţelelor

69. Actualmente, nu există o evaluare a potenţialului de eficienţă energetică a infrastructurii de furnizare a gazelor naturale şi a energiei electrice, în special referitoare la transportul, distribuţia, gestiunea sarcinii şi interoperabilitatea, precum şi conectarea la instalaţiile care produc energie, inclusiv posibilităţile de acces pentru microgeneratoarele de energie.

70. Republica Moldova se axează pe dezvoltarea unor interconexiuni durabile şi sigure cu statele membre UE şi părţile contractante din Comunitatea energetică, care vor fi realizate prin reţele de interconexiune cu România. În acest sens au fost aprobate 2 documente principale, foile de parcurs, prin Hotărîrea Guvernului nr.409 din 16 iunie 2015, prezintă interconexiunile în conformitate cu Strategia energetică a Republicii Moldova pînă în anul 2030 în calitate de obiectiv-cheie pentru asigurarea dezvoltării unei pieţe energetice cu adevărat competitive.

71. Cu toate acestea, măsura H1 din prezentul Plan de acţiuni îşi propune să abordeze dispoziţiile articolului 15 din Directiva 2012/27/UE privind eficienţa energetică.

3.3. ECONOMII DE ENERGIE FINALĂ ÎN SECTOARELE DE CONSUM FINAL

3.1. Examinarea obiectivelor de economisire a energiei finale şi rezultatele economisirii de energie finală

72. În secţiunea 1.3.1 este prezentat sumarul strategiilor şi planurilor naţionale existente axate pe promovarea economiilor de energie şi au un impact asupra cererii de energie primară. De asemenea, secţiunea include informaţii despre obiectivele existente de economisire a energiei finale şi despre rezultatele obţinute.

3.1.1. Obiectivul naţional global de economisire a energiei de către utilizatorii finali şi progresul atins în această direcţie

73. Secţiunea 1.3.5 prezintă informaţii explicite cu privire la progresul atins în ceea ce ţine de obiectivele de economisire a energiei în 2016 şi 2020 în temeiul articolului 4 din Directiva 2006/32/CE privind finali şi serviciile energetice. În vederea facilitării analizei ulterioare, tabelul 13 include o privire de ansamblu asupra economiilor de energie finală obţinute şi prevăzute.

 

 

3.1.1.1. Realizarea obiectivului intermediar (2016) de economisire a energiei la nivelul utilizatorilor finali

74. Obiectivul stabilit pentru anul 2016 este de 92.9 ktep. Pornind de la informaţiile disponibile, Republica Moldova poate raporta circa 30 ktep economii de energie finală în 2016, ceea ce corespunde aproximativ unei treimi din volumele de economii preconizate şi 1.6% din consumul de referinţă stabilit de Directiva 2006/32/CE privind serviciile energetice. Cel mai probabil, economiile efective sînt mai mari, dat fiind faptul că nu toate proiectele au raportat Agenţiei pentru Eficienţă Energetică în timp util rezultatele obţinute. În orice caz, obiectivul intermediar nu a fost atins, mai jos fiind incluse cîteva dintre motivele principale.

1) Sectorul rezidenţial/public: Deocamdată nu au fost puse în aplicare Strategia de renovare a clădirilor (rezidenţiale şi publice), Metodologia pentru calcularea nivelurilor optime din punctul de vedere al costurilor, Cerinţele minime pentru performanţa energetică a clădirilor şi a componentelor acestora.

2) Sectorul rezidenţial: Cadrul juridic/regulatoriu pentru sectorul rezidenţial care ar putea contribui la obţinerea unor economii relevante este în curs de elaborare. Prin urmare, nu au fost realizate acţiuni asociate cu economii reale. Nu a fost pus în aplicare un regulament privind proiectarea ecologică.

3) Sectorul public: În procesul întocmirii Planului naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015 nu s-a ţinut cont de îmbunătăţirile potenţiale din infrastructura pentru alimentare cu apă şi iluminatul stradal. Pe parcursul primei perioade, cîteva proiecte de iniţiativă realizate în domeniul vizat au demonstrat un raport cost-eficienţă atractiv şi un potenţial considerabil al acestor măsuri în Republica Moldova.

4) Sectorul industrie: Dimensiunea sectorului industrial în Republica Moldova este limitată. Prin urmare, chiar dacă presupunem că fondurile necesare (sub formă de granturi şi împrumuturi preferenţiale) sînt disponibile, potenţialul încă neexploatat de economisire a energiei este limitat şi cel mai probabil nu va atinge obiectivul sectorial calculat iniţial. Acesta este unul dintre motivele care au impus Republicii Moldova să realoce obiectivele sectoriale, ajustîndu-le în funcţie de circumstanţele interne, rezultante din evaluarea Planului naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015 şi potenţialul neexploatat de eficienţă energetică din sector (a se vedea tabelul 2 şi 8).

5) Sectorul transporturi: Măsurile pentru sectorul transporturilor (unul cu un potenţial semnificativ) s-au axat pe elaborarea strategiei sectoriale şi pe mobilizarea fondurilor necesare. Pînă în prezent nu au fost realizate acţiuni asociate cu economii reale (cu excepţia cîtorva proiecte mici).

6) Orizontal (public/rezidenţial/industrie): Pe parcursul perioadei de raportare 2013-2015 nu au fost observate evoluţii majore pe piaţa ESCO.

7) Orizontal: Sistemul de monitorizare şi verificare încă nu este pus în aplicare (fiind propus ca o măsură în prezentul Plan de acţiuni).

75. Pe baza rezultatelor evaluării Planului naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015, unele măsuri au fost eliminate, iar altele au fost ajustate şi dezvoltate. De asemenea, au fost incluse cîteva măsuri noi.

3.1.1.2. Economiile preconizate în raport cu obiectivul global pentru anul 2020 la nivelul consumatorilor finali

76. În cadrul Planului naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015 nu a fost stabilit nici un obiectiv pentru anul 2020. Prin urmare, obiectivul indicativ 2020 a fost propus în prezentul Plan de acţiuni în temeiul Directivei 2006/32/CE privind serviciile energetice în mărime de 167.2 ktep.

77. Măsurile propuse pentru perioada 2016-2018, în cazul în care sînt implementate cu succes (în unele cazuri, aceste măsuri vor fi continuate în 2019-2020), vor acoperi în totalitate discrepanţa şi vor permite Republicii Moldova să atingă obiectivul stabilit de Directiva 2006/32/CE privind serviciile energetice. În continuare sînt incluse cîteva aspecte considerate a fi extrem de importante, care urmează să fie monitorizate atent pe parcursul implementării următorului Plan naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice al Republicii Moldova:

1) elaborarea în timp util a cadrului legislativ/normativ:

a) strategia pentru renovarea clădirilor (rezidenţiale şi publice);

b) metodologia de calcul al nivelurilor optime din punctul de vedere al costurilor, cerinţele minime pentru performanţa energetică a clădirilor şi a componentelor acestora;

c) regulamentele privind proiectarea ecologică, înlesnirile fiscale şi vamale în domeniul eficientei energetice;

2) disponibilitatea fondurilor necesare şi alocarea lor pentru realizarea măsurilor propuse:

a) în sectorul rezidenţial:

- MoREEFF II este finalizat cu succes;

- MoREEFF III sau o facilitare de aceeaşi anvergură este lansată;

- Fondul pentru Eficienţă Energetică lansează un nou program de asistenţă pentru sectorul rezidenţial. Fondul pentru creştere ecologică sau orice altă entitate internaţională sprijină Fondul pentru Eficienţă Energetică în realizarea acestei iniţiative, sporind finanţarea disponibilă pînă la 60 milioane de euro;

3) Regulamentul privind etichetarea energetică:

b) în sectorul public:

- Fondul pentru Eficienţă Energetică şi Fondul de Investiţii Sociale din Moldova reuşesc să atingă acelaşi nivel de succes ca pe parcursul anilor 2013-2015;

- E5P lansează activităţi în Republica Moldova;

- în infrastructura apei: implementarea cu succes a planului de investiţii prioritare de 5 ani pentru „Apă-Canal” Chişinău în perioada 2015-2019;

c) în sectorul transporturi:

- măsurile propuse sînt implementate (transportul feroviar, infrastructura pentru biciclişti din Chişinău, măsuri de gestionare a traficului şi taxe pentru emisiile vehiculelor);

d) în sectorul industrial:

- MoSEFF III este lansat;

- obligaţiile de raportare ale operatorilor de pe piaţă sînt puse în aplicare şi Agenţia pentru Eficienţă Energetică poate obţine un tablou clar cu privire la situaţia actuală din sector;

- sistemul de monitorizare şi verificare este pus în funcţiune şi este operaţional.

3.1.2. Obiectivul naţional pentru clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero

78. Obligaţiile în privinţa clădirilor al căror consum de energie este aproape egal cu zero stabilite de Directiva 2010/31/UE urmează a fi respectate în forma în care acestea sînt încorporate şi adaptate de Decizia 2010/02/MC-EnC.

79. Din anul 2014, Legea (nr.128 din 11 iulie 2014) privind performanţa energetică a clădirilor a devenit documentul central pentru sector. Cu toate acestea, chiar şi pînă la intrarea în vigoare a legii, legislaţia naţională prevedea un set de dispoziţii în acest sens.

80. În conformitate cu punctul 7 al Capitolului VI din Programul naţional pentru eficienţă energetică 2011-2020, autoritatea publică centrală responsabilă pentru gestionarea sectorului construcţiilor urmează să elaboreze 2 documente strategice: „un program pentru majorarea treptată a numărului de clădiri cu consumul energetic aproape de zero în sectorul public” şi „un plan naţional pentru majorarea treptată a numărului de clădiri, altele decît cele cu destinaţie publică, cu consumul de energie aproape egal cu zero. Planul va cuprinde obiectivele intermediare privind îmbunătăţirea performanţei energetice a clădirilor noi pînă în anul 2015, informaţii privind politicile şi măsurile financiare sau de altă natură, inclusiv detalii privind cerinţele şi măsurile naţionale referitoare la utilizarea energiei din surse regenerabile în clădirile noi şi clădirile existente supuse renovărilor majore.”

81. Programul naţional pentru eficienţă energetică 2011-2020 stabileşte următorul obiectiv:

„Începînd cu 31 decembrie 2018, clădirile noi ocupate şi deţinute de autorităţile publice vor fi clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero.”

82. Dispoziţia respectivă din Programul naţional pentru eficienţă energetică 2011-2020 pune în aplicare cerinţele prevăzute la articolul 9 alineatul (1) litera (b) din Directiva 2010/31/UE privind performanţa energetică a clădirilor fără a examina adaptarea ulterioară a acesteia cadrul Comunităţii Energetice stabilit prin Decizia 2010/02/MC-EnC.

83. Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015 a preluat obiectivul Programului naţional pentru eficienţă energetică 2011-2020, dar nu şi dispoziţiile referitoare la existenţa unui program naţional şi a unui plan naţional pentru creşterea treptată a numărului de clădiri cu consumul energetic aproape egal cu zero. Cu toate acestea, prezentul Plan de acţiuni include activităţi în cadrul măsurii Promovarea clădirilor al căror consum de energie este aproape egal cu zero”, inclusiv elaborarea caietului de sarcini pentru efectuarea unui studiu de fezabilitate privind clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero şi elaborarea unui studiu de fezabilitate privind clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero.

84. Printre măsurile planificate pentru trimestrul IV al anului 2013, Foaia de parcurs pentru eficienţa energetică a clădirilor, adoptată în 2012, prevede elaborarea:

1) a unui document strategic unic: planul de acţiuni;

2) a unui studiu de fezabilitate privind utilizarea energiei din surse regenerabile pentru promovarea clădirilor al căror consum de energie este aproape egal cu zero; şi

3) a unei liste a măsurilor existente şi, în funcţie de caz, a unei liste a măsurilor şi instrumentelor propuse, inclusiv a celor de natură financiară, altele decît cele prevăzute de directivă, dar care promovează obiectivele ale acesteia.

85. Articolul 2 al capitolului I din Legea nr.128 din 11 iulie 2014 privind performanţa energetică a clădirilor îmbină dispoziţiile celor două documente strategice anterioare şi stipulează doar existenţa unui plan naţional pentru creşterea numărului de clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero (litera f). Articolul 5 din capitolul II şi articolul 15 alineatul (3) din capitolul III enunţă printre atribuţiile Guvernului în domeniul eficienţei energetice a clădirilor aprobarea programelor şi planurilor naţionale de acţiuni privind îmbunătăţirea performanţei energetice a clădirilor, inclusiv Planul naţional pentru creşterea numărului de clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero (litera b), în timp ce articolul 7 din capitolul II atribuie autorităţii publice în domeniul eficienţei energetice şi autoritatea centrală de specialitate a administraţiei publice în domeniul construcţiilor sarcina elaborării programelor şi planurilor naţionale de acţiuni privind îmbunătăţirea performanţei energetice a clădirilor, inclusiv Planul naţional pentru creşterea numărului de clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero (litera c).

86. Obiectivele diferenţiate conform categoriei clădirilor, stabilite de legea menţionată (articolul 15 alineatele (1) şi (2) reprezintă o ajustare a dispoziţiilor Programului naţional pentru eficienţă energetică 2011-2020 în concordanţă cu obligaţiile privind clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero prevăzute de Directiva 2010/31/UE, după cum acestea sînt încorporate şi adaptate prin Decizia Consiliului Ministerial 2010/02/MC-EnC:

1) după 30 iunie 2019, clădirile publice noi trebuie să fie clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero;

2) după 30 iunie 2021, toate clădirile noi trebuie să fie clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero.

 

 

3.1.3. Alte obiective şi/sau previziuni şi rezultate în materie de economii de energie finală

87. Obiectivele în materie de economii de energie pe sectoare sînt prezentate şi explicate în tabelul 10.

3.2. Lista strategiilor cu impact asupra cererii de energie finală

88. În secţiunea 1.3.1, care relevă situaţia privind obiectivele existente stabilite pentru consumul de energie finală, sînt prezentate, de asemenea, strategiile ţării.

3.3. Măsuri la nivel de utilizare finală şi economii de energie finală

3.3.1. Metodologia de calcul

89. Partea centrală a prezentului Plan de acţiuni este lista de măsuri care să asigure reducerea consumului de energie primară şi finală. Lista include măsuri ce au o continuare din Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice al Republicii Moldova precedent, precum şi măsuri nou-introduse. În conformitate cu modelele recomandate, au fost abordate atît obiectivul intermediar, cît şi cel final în vederea estimării volumului de economii obţinute sau aşteptate.

90. Această listă ar trebui să asigure că obiectivele calculate în conformitate cu anexa I la Directiva 2006/32/CE privind serviciile energetice sînt realizabile prin:

1) măsuri care generează economii directe; şi

2) măsuri care nu generează economii directe, dar care oferă condiţii pentru ca alte măsuri să fie eficiente.

91. Pînă în anul 2013 nu a existat un format concret de raportare sau un sistem de raportare. De fapt, raportarea se făcea în funcţie de datele disponibile la momentul respectiv, avînd la bază reuniunile organizate de părţile vizate.

92. Principiul global director pentru programul de monitorizare şi evaluare al Agenţiei pentru Eficienţă Energetică rezidă în monitorizarea bazată pe rezultate, indicînd faptul că orice proces de monitorizare ar trebui să se axeze mai degrabă pe rezultatele efective obţinute cu eforturile depuse decît pe contribuţiile/intrările folosite de proiecte şi programe. Sistemul de raportare îşi propune să asigure produse/ieşiri pentru evaluarea rezultatelor finale şi a impactului în timp. Indicatorii de performanţă servesc pentru a capta în mod explicit realizarea activităţilor şi obţinerea produselor/ieşirilor. Pentru ca sistemul de monitorizare să devină un instrument util, care să economisească timpul, aceşti indicatori ar trebui să fie specifici, măsurabili, realizabili, relevanţi şi prompţi (SMART).

93. Structura sistemului de raportare al Agenţiei pentru Eficienţă Energetică se bazează pe o combinare a raportării bottom-up şi top-down. Abordarea bottom-up implică:

1) raportarea din partea managerilor locali şi a autorităţilor/instituţiilor de implementare cu privire la proiectele în derulare; precum şi

2) actualizările de la ministere şi alte entităţi despre progresul atins în punerea în aplicare a Tratatului şi a legislaţiei.

94. Pentru evaluarea top-down sînt utilizate date statistice referitoare la indicatorii de performanţă.

95. Cît priveşte raportarea bottom-up, baza de date gestionează datele primite despre acţiunile realizate şi proiectele implementate, structurîndu-le pentru compilarea şi raportarea ulterioară. Nu poate fi garantată completitudinea acestei baze de date. Ar putea exista anumite iniţiative în Republica Moldova care sînt finanţate în totalitate de proprietarii bunurilor imobile sau de industrii care nu raportează după cum se presupune.

96. Practic, Agenţia pentru Eficienţă Energetică încearcă să elaboreze un instrument cu ajutorul căruia managerii locali, industriile sau autorităţile/instituţiile de implementare să poată introduce sistematic şi de sine stătător informaţiile în baza de date. Agenţia pentru Eficienţă Energetică îşi propune să asigure calitatea intrărilor de date. De exemplu, Agenţia dispune de programe de instruire şi chiar certifică auditori în anumite domenii.

97. Cea mai bună metodă de compilare a rapoartelor cu privire la proiectele în derulare la nivel naţional sau local, cu alte cuvinte despre progresul activităţilor implementate, ar fi pe baza colectării datelor proiectelor la nivel naţional, după cum este specificat în registrul proiectelor coordonate. Metoda de compilare a datelor constă în completarea formularelor pe suport de hîrtie sau direct într-un sistem web.

98. Metoda top-down este utilizată de Agenţia pentru Eficienţă Energetică pentru a raporta economiile de energie în raportul anual, iar calculele se bazează pe procedura internă a instituţiei.

 

 

99. Rezultatele indică o variaţie semnificativă de la un an la altul, care ar putea introduce un nivel ridicat de volatilitate în evaluarea eficacităţii măsurilor de eficienţă energetică. Explicaţia rezidă în faptul că indicatorii top-down nu întotdeauna ţin cont de tendinţele comportamentale, cum ar fi:

1) stocul în creştere de automobile individuale de la un an la altul;

2) cererea în creştere din partea gospodăriilor pentru aparatele de uz casnic;

3) debranşarea consumatorilor rezidenţiali de la sistemul de încălzire centralizată, care sporesc consumul chiar şi în condiţii de eficienţă energetică, fapt ce nu permite demonstrarea economiilor obţinute pe baza măsurilor de eficienţă energetică în viaţa reală. Prin urmare, în acest caz se va aplica metoda bottom-up.

100. Metoda bottom-up a fost utilizată pentru evaluarea măsurilor care au generat sau se preconizează să genereze rezultate. Dat fiind faptul că sursele de informaţii sînt diverse, a fost necesară verificarea încrucişată. Deşi accesul la datele primare a fost destul de limitat, calculul s-a bazat pe raportarea economiilor, iar informaţiile suplimentare au fost invocate pentru realizarea verificării. Pentru calcule au fost utilizate cele mai sigure date colectate de Agenţia pentru Eficienţă Energetică prin intermediul sistemului de raportare existent şi în conformitate cu cerinţele legislative impuse operatorilor. Verificarea s-a realizat conform datelor publicate de operatori, folosind canalele media proprii.

101. Atunci cînd sînt utilizate diferite surse de informaţii, metoda de calcul încearcă să evite calcul dublu. În cazul în care datele despre economiile de energie nu sînt suficiente, sînt utilizate alte date despre consumul de energie, obiectivele individuale/naţionale, finanţarea proiectelor etc. Calculul a relevat existenţa unor surse numeroase de finanţare, ceea ce face credibilă previziunea unor economii adiţionale în conformitate cu măsurile relevante. Se poate presupune totuşi că nu toate sursele de finanţare identificate vor aloca integral sumele declarate de finanţare.

102. Atingerea reală a obiectivului de reducere a consumului de energie depinde de capacitatea autorităţilor de a elabora şi a pune în aplicare legislaţia necesară, precum şi de capacitatea instituţională disponibilă pentru a începe în timp util şi a gestiona adecvat proiectele ce ar genera economii reale de energie în viitor.

3.3.2. Lista măsurilor individuale planificate

103. Lista măsurilor şi programelor de reducere a consumului de energie propuse pentru actualul Plan de acţiuni şi care ar contribui la atingerea obiectivelor Directivei 2006/32/CE privind serviciile energetice este prezentată tabelul 16). Măsurile sînt distribuite pe sectoare şi dezvoltate în detaliu în secţiunile 0 (sumarul executiv)-3.3.2.7.

 

 

3.3.2.1. Măsuri în sectorul construcţiilor

104. Măsurile din sectorul construcţiilor includ măsuri generale, care implică elaborarea/perfecţionarea bazei legislative din sector, codurile în domeniul construcţiilor etc. şi măsuri asociate cu economii din măsuri de eficienţă energetică, care necesită finanţare specifică. Sumarul informaţiilor privind măsurile este prezentat în tabelul 17. Măsurile prevăzute pentru clădirile publice şi comerciale sînt prezentate în secţiunea 0, dedicată sectorului public.

 

 

 

 

 

 

 

 

3.3.2.2. Măsuri în sectorul public

105. Măsurile din sectorul public includ măsuri în diverse subsectoare, cum ar fi clădirile publice, iluminatul stradal şi infrastructura de alimentare cu apă. Sumarul informaţiilor privind măsurile respective este prezentat în tabelul 18 de mai jos. Măsurile pentru transportul public sînt descrise în secţiunea 3.3.2.5 dedicată sectorului de mobilitate/transporturi.

 

 

 

 

 

 

 

 

3.3.2.3. Măsuri în sectorul industrie şi al întreprinderilor mici şi mijlocii

106. Sumarul informaţiilor privind măsurile din sectorul industrial şi al întreprinderilor mici şi mijlocii este prezentat în tabelul 19.

 

 

 

 

 

 

3.3.2.4. Măsuri în sectorul energetic

107. Măsurile din sectorul energetic includ măsurile prevăzute pentru diverse subsectoare, cum ar fi cel al energiei termice, electroenergetic şi de infrastructură. Aceste măsuri nu contribuie la realizarea economiilor de energie stabilite de Directiva 2006/32/CE privind eficienţa energetică la utilizatorii finali şi serviciile energetice în termeni de economii de energie finală; cu toate acestea, măsurile îmbunătăţesc semnificativ indicatorii privind consumul de energie primară (a se vedea tabelul 20).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

3.3.2.5. Măsuri în sectorul de mobilitate

108. Măsurile din sectorul de mobilitate includ diverse acţiuni realizate în transportul public, acoperind şi utilizarea individuală a vehiculelor, şi sînt prezentate în tabelul 21.

 

 

 

 

3.3.2.6. Măsuri în alte sectoare

Nu au fost preconizate măsuri pentru alte sectoare.

3.3.2.7. Măsuri orizontale

109. Măsurile orizontale includ măsuri de pregătire a studiilor, de elaborare a cadrului legal/regulatoriu, de instruire şi formare etc., care influenţează diverse sectoare din economia naţională a Republicii Moldova.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

3.3.3. Sumarul economiilor globale de energie finală

110. Sumarul economiilor de energie finală este prezentat în tabelul 23 de mai jos. Pentru efectuarea calculelor a fost aplicată metodologia bottom-up.

 

 

3.4. Sectorul public

3.4.1. Rolul exemplar al sectorului public

111. Pentru a demonstra rolul de exemplu al sectorului public, Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015 include următoarele 3 măsuri:

1. Managementul energetic la nivelul autorităţilor publice locale (articolul 107)

Introducerea managementului energetic la nivelul autorităţilor publice locale implică realizarea unei serii de măsuri, inclusiv:

1) elaborarea softului de monitorizare a consumurilor de energie pentru autorităţile publice locale (consiliile raionale, municipale şi UTA Găgăuzia) şi a manualului de utilizare a softului;

2) angajarea managerilor energetici în 32 de consilii raionale, UTA Găgăuzia şi 2 municipii;

3) instruirea a 35 de manageri energetici;

4) organizarea periodică a cursurilor de instruire şi perfecţionare a managerilor energetici angajaţi în cadrul consiliilor raionale, municipale şi UTA Găgăuzia;

5) elaborarea şi aprobarea structurii şi formularului-standard pentru programele locale de îmbunătăţire a eficienţei energetice şi planurile locale de acţiune în domeniul eficienţei energetice;

6) elaborarea şi aprobarea programelor locale de îmbunătăţire a eficienţei energetice şi a planurilor locale de acţiune în domeniul eficienţei energetice;

7) elaborarea de către consiliile raionale, municipale şi UTA Găgăuzia a rapoartelor anuale în baza formularului elaborat de Agenţia pentru Eficienţa Energetică;

8) elaborarea şi adoptarea planurilor de acţiuni pentru o energie durabilă pentru oraşele care au aderat la Convenţia primarilor.

2. Eficientizarea consumului de energie în sectorul public (articolul 108)

Activităţile preconizate sînt următoarele:

- implementarea proiectelor în domeniul eficienţei energetice;

- finanţarea proiectelor în domeniul eficienţei energetice fezabile din punct de vedere economic, tehnic şi ecologic;

- asigurarea consumului raţional de energie în ţară;

- reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

3. Optimizarea sistemului public de iluminare stradală (articolul 109)

Măsura presupune realizarea următoarelor acţiuni:

- elaborarea propunerilor pentru restricţionarea lămpilor incandescente în sectorul public;

- reflectarea acestei măsuri în programele locale de îmbunătăţire a eficienţei energetice şi planurile locale de acţiune în domeniul eficienţei energetice;

- auditarea energetică a sistemelor de iluminat existente;

- înlocuirea corpurilor de iluminare existente cu altele eficiente.

Dat fiind faptul că, în conformitate cu angajamentele internaţionale ale Republicii Moldova, pe parcursul anului 2017, urmează a fi analizată oportunitatea interzicerii pentru plasare pe piaţă a lămpilor fluorescente compacte (CFL), lămpilor fluorescente lineare (LFLs), lămpilor cu vapori de mercur de înaltă presiune (HPMV), lămpilor fluorescente cu catod rece de mercur şi lămpilor externe cu electrod fluorescent (CCFL şi EEFL) cu conţinutul de mercur reglementat de Convenţia de la Minamata cu privire la mercur, corpurile de iluminare existente vor fi înlocuite preponderent cu cele de tip LED.

112. Rezultatele măsurilor listate mai sus sînt prezentate în detaliu în secţiunea 4.3, referitoare la clădirile deţinute şi ocupate de administraţia publică centrală de specialitate.

113. Renovarea a 1% din blocurile administrative ale autorităţilor publice centrale cu o suprafaţă mai mare de 500 m²

Renovarea a 1% din blocurile administrative ale autorităţilor publice centrale cu o suprafaţă mai mare de 500 m² (250 m², începînd din 1 ianuarie 2019), care nu se conformează cerinţelor naţionale minime de performanţă energetică implică realizarea cîtorva acţiuni şi punerea în aplicare a cîtorva componente legislative/administrative.

114. Moldova a întreprins măsuri pentru revizuirea tuturor actelor legislative/normative din domeniul construcţiilor. Aceste eforturi au fost susţinute în mare parte de Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare prin intermediul Proiectului „Elaborarea Foii de parcurs/Planului de acţiune pentru transpunerea Directivei UE privind performanţa energetică a clădirilor în Republica Moldova şi implementarea Legii privind performanţa energetică a clădirilor.”

115. Proiectul „Foaia de parcurs pentru implementarea Directivei 2010/31/UE privind performanţa energetică a clădirilor în Republica Moldova prevede acţiunile, calendarul şi livrabilele scontate, însă ar fi necesară aprobarea, finanţarea şi implementarea acestora. Implementarea conceptului privind rolul, de exemplu al sectorului public, a fost subiectul măsurii „Redactarea cadrului juridic privind performanţa energetică a clădirilor”, care este relevantă şi pentru prezentul Plan naţional de acţiuni, măsura „Elaborarea cadrului legal cu privire la performanţa energetică a clădirilor”. Subiectul se suprapune cu conceptul de rol principal atribuit sectorului public prin Directiva 2010/31/UE privind performanţa energetică a clădirilor, clădirile fiind cel mai mare consumator de energie din sectorul public.

116. Principalele acţiuni în conformitate cu Planul de acţiuni privind armonizarea reglementărilor tehnice şi a standardelor naţionale în domeniul construcţiilor cu legislaţia şi standardele europene pentru anii 2014-2020 (Hotărîrea Guvernului 933 din 12 noiembrie 2014):

- elaborarea Conceptului sistemului naţional de reglementare tehnică a construcţiilor în conformitate cu cele mai bune practici internaţionale;

- transpunerea în dreptul naţional a actelor europene în domeniul construcţiilor şi al domeniilor conexe;

- întocmirea unui program multianual de elaborare/revizuire a reglementărilor tehnice în construcţii şi de armonizare a acestora cu standardele europene;

- implementarea foilor de parcurs pentru adoptarea şi implementarea standardelor europene în domenii specifice (eurocoduri – standarde europene pentru proiectarea structurilor; performanţa energetică a clădirilor; securitate şi sănătate pe şantiere);

- colaborarea cu Institutul Naţional de Standardizare în scopul adoptării standardelor europene în domeniul construcţiilor drept standarde moldovene.

117. Programul de activitate al Guvernului Republicii Moldova 2015-2018 prevede promovarea cerinţelor minime referitoare la performanţa energetică a clădirilor şi elaborarea unui program naţional pentru reabilitarea termică a blocurilor locative.

118. Principalele acte de reglementare care vor pava calea în direcţia implementării articolului 5 sînt următoarele:

- Metodologia de calcul al performanţei energetice a clădirilor pe baza performanţei energetice deplin evaluate (trimestrul IV, 2016 conform Proiectului „Foaia de parcurs” propus de Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare);

- Stabilirea cerinţelor minime pentru toate categoriile de construcţii şi pentru toate serviciile din clădiri pe baza rezultatelor obţinute din calculul nivelului optim de cost al performanţei energetice (trimestrul III, 2017, conform Proiectului „Foaia de parcurs” propus de Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare).

3.4.2. Rolul principal atribuit sectorului public prin Directiva 2010/31/UE privind performanţa energetică a clădirilor

119. Actualmente se conturează următoarea situaţie:

1) Legea nr.128 privind performanţa energetică a clădirilor a fost adoptată la 11 iulie 2014 şi a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2015. astfel că: „…după 30 iunie 2019, clădirile publice noi trebuie să fie clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero şi, după 30 iunie 2021, toate clădirile noi trebuie să fie clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero.” (art.15 alin.(1) şi (2)).

2) Legea nr.75 cu privire la locuinţe a fost adoptată la 30 aprilie 2015 şi a intrat în vigoare la 29 noiembrie 2015.

3) Planul de acţiuni privind armonizarea reglementărilor tehnice şi a standardelor naţionale în domeniul construcţiilor cu legislaţia şi standardele europene pentru anii 2014-2020 a fost aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.933 din 12 noiembrie 2014. Autorităţile naţionale responsabile de realizarea acestui plan sînt Ministerul Economiei şi Infrastructurii, autorităţile de reglementare şi altele. Raportarea despre implementarea Planului se efectuează de 2 ori pe an.

4) Planul defineşte principalele obiective şi acţiuni, termenele-limită, responsabilităţile şi rezultatele scontate. Planul include, printre altele:

a) armonizarea legislaţiei naţionale în domeniul construcţiilor cu legislaţia europeană:

- elaborarea foilor de parcurs pentru implementarea în legislaţia naţională a Regulamentului (UE) nr.305/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 martie 2011 de stabilire a unor condiţii armonizate pentru comercializarea produselor pentru construcţii (2016);

- elaborarea Codului urbanismului şi construcţiilor (2014);

- implementarea în legislaţia naţională a actelor Uniunii Europene din domeniul construcţiilor (2018);

- elaborarea foilor de parcurs pentru adoptarea şi implementarea standardelor europene în domenii specifice (eurocoduri – standarde europene pentru proiectarea structurilor; performanţa energetică a clădirilor; securitate şi sănătate pe şantiere etc.) (2015);

- implementarea foilor de parcurs pentru adoptarea şi implementarea standardelor europene în domenii specifice (2016);

- colaborarea cu Institutul Naţional de Standardizare în scopul adoptării standardelor europene în domeniul construcţiilor în calitate de standarde moldovene. 100% din standardele UE vor fi adoptate pînă în anul 2018;

- colaborarea cu Institutul Naţional de Standardizare în scopul înlocuirii tuturor standardelor naţionale GOST în vigoare cu standardele europene identice/similare. 100% din Gosturi vor fi înlocuite pînă în anul 2020;

- întocmirea unui program multianual de elaborare/revizuire a reglementărilor tehnice în construcţii şi de armonizare a acestora cu standardele europene (2015). Implementarea acestui program pînă în anul 2018;

b) alinierea abordării în domeniul reglementării tehnice a construcţiilor la tendinţele mondiale:

- elaborarea Conceptului sistemului naţional de reglementare tehnică a construcţiilor în conformitate cu cele mai bune practici internaţionale (2015);

- elaborarea unui ghid privind abordarea bazată pe performanţă în reglementările tehnice din domeniul construcţiilor (2015);

- perfecţionarea metodologiei de elaborare a reglementărilor tehnice în construcţii (2016);

c) consolidarea cadrului instituţional în domeniul reglementării tehnice a construcţiilor:

- iniţierea colaborării cu autorităţile din domeniul construcţiilor din ţările dezvoltate în scopul preluării experienţei privind reglementarea tehnică şi implementarea standardelor europene în domeniul construcţiilor (2015);

- aderarea Ministerului Economiei şi Infrastructurii la Comitetul de colaborare interjurisdicţională în domeniul reglementării (Inter-Jurisdictional Regulatory Collaboration Committee – IRCC), la Consorţiul european pentru control în construcţii (Consortium of European Building Control – CEBC) (2015) etc.;

d) dezvoltarea infrastructurii de evaluare a conformităţii în domeniul construcţiilor;

e) dezvoltarea resurselor umane în domeniul reglementării tehnice a construcţiilor;

f) sporirea gradului de informare şi a transparenţei în domeniul reglementării tehnice a construcţiilor etc.

3.4.3. Măsuri specifice pentru achiziţii publice

120. Legea nr.131 din 3 iulie 2015 privind achiziţiile publice nu indică direct cerinţele prezentate în anexa VI la Directiva 2006/32/CE privind serviciile energetice. Pentru a corecta această lacună, prezentul Plan naţional de acţiuni prevede acţiunea „Amendamente operate Legii privind achiziţiile publice, care asigură conformitatea cu cerinţele Directivei 2012/27/UE privind eficienţa energetică” în cadrul măsurii H2. Actualizarea şi adoptarea cadrului juridic în vederea asigurării punerii în aplicare a Directivei privind eficienţa energetică şi a Legii cu privire la eficienţa energetică.

121. Cu toate acestea, trebuie menţionat că Hotărîre Guvernului nr.401 din 12 iunie 2012 „Cu privire la Fondul pentru Eficienţă Energetică” stipulează următoarele:

II.5. Fondul va realiza obiectivul său prin promovarea şi finanţarea proiectelor fezabile din punct de vedere economic, tehnic şi al mediului, care asigură sustenabilitatea consumului de energie, precum şi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

III.16. Fondul va utiliza următoarele instrumente financiare pentru finanţarea proiectelor în domeniul eficienţei energetice şi valorificării surselor regenerabile de energie: grant, garanţie, împrumut şi leasing.

V.50. Resursele financiare ale Fondului sînt utilizate pentru finanţarea proiectelor ce au ca scop valorificarea resurselor regenerabile de energie şi/sau implementarea măsurilor de eficienţă energetică.

V.53. Proiectele propuse spre finanţare trebuie să întrunească următoarele criterii de eligibilitate:

a) cel puţin o treime din beneficiile proiectului să provină din economiile de energie măsurabile;

b) proiectul să implice tehnologii de eficientizare a consumului de energie;

VI.61. Auditul energetic este obligatoriu pentru proiectele de eficienţă energetică realizate cu sprijinul financiar al Fondului.

VI.77. Evaluarea fezabilităţii tehnice presupune analiza următoarelor aspecte:

b) tehnologiile utilizate, tipurile de echipamente sau procese şi relevanţa acestora pentru necesităţile proiectului;

d) posibilitatea asigurării eficienţei prognozate a consumului de energie şi volumului reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră, precum şi evitarea riscurilor potenţiale.

122. Aceste dispoziţii sînt conforme cu cel puţin 2 articole din lista măsurilor admisibile în domeniul achiziţiilor publice care vizează eficienţa energetică din anexa VI la Directiva 2006/32/CE privind serviciile energetice.

(a) cerinţele ce vizează utilizarea de instrumente financiare pentru economiile de energie, inclusiv performanţa energetică; inclusiv contractele de performanţă energetică (CPE) care prevăd generarea de economii de energie măsurabile şi predeterminate (inclusiv atunci cînd administraţiile publice au responsabilităţi pe care le externalizează);

e) cerinţele privind folosirea auditurilor energetice şi punerea în aplicare a recomandărilor rezultate în materie de rentabilitate.

123. Pînă în prezent, Fondul pentru Eficienţă Energetică este cel mai proactiv şi eficient instrument al politicii Guvernului pentru implementarea prevederilor Directivei 2012/27/UE privind eficienţa energetică, preponderent în domeniul autorităţilor/instituţiilor publice.

3.5. Programe informaţionale şi de instruire pentru consumatori

124. Una dintre măsurile prevăzute de Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015 care nu va fi preluată, cel puţin, în varianta sa originală, considerînd că obiectivele au fost atinse, este „Introducerea sistemului de management energetic şi a bunelor practici în sectorul industriei” (art.103). Această activitate a implicat efectuarea instruirii, acordarea de asistenţă tehnică, cu participarea experţilor naţionali, utilizarea instrumentelor pentru a stimula/accelera adoptarea hotărîrilor relevante şi punerea în aplicare a acestora.

125. Sumarul rezultatelor implementării Proiectului Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială „Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră pe baza eficientizării sectorului industrial din Republica Moldova” poate fi prezentat după cum urmează:

1) instruiri referitoare la sistemul de monitorizare a energiei bazat pe ISO 50001; care au fost finalizate în luna noiembrie 2012; 13 persoane au promovat examenul, fiind actualmente implicate activ în procesul de implementare a acestui sistem în companiile industriale din Republica Moldova;

2) instruiri privind optimizarea sistemului de producere a aburului în industrie: pe parcursul perioadei noiembrie 2012 – iunie 2013 reprezentanţi ai 18 companii au fost instruiţi timp de 2 săptămîni în materie de optimizare a sistemului de producere şi utilizare a aburului. 13 persoane au promovat examenul şi au fost autorizate în calitate de experţi în domeniu, fiind eligibile să presteze servicii de consultanţă companiilor locale;

3) instruiri privind optimizarea sistemului organizate pentru furnizorii de echipamente şi sisteme de producere a aburului: în 2013 au fost organizate cursuri de instruire pentru reprezentanţii a 15 companii – furnizoare de echipament pentru producerea şi utilizarea aburului. Instruirea s-a bazat pe cele mai moderne echipamente pentru producerea, utilizarea şi monitorizarea aburului în funcţie de necesităţile Republicii Moldova;

4) instruirea personalului privind implementarea sistemului de monitorizare a energiei pe baza EN ISO 50001: în 2013, personalul de la 2 companii („JLC” JSC, Chişinău, şi „Lactis” JSC, Rîşcani: companii de producere a lactatelor) a fost instruit referitor la sistemul de monitorizare a energiei şi ISO 50001. În 2014 au fost oferite cursuri de instruire pentru „CET-2” S.A. şi „Parcul Municipal de Autobuze” şi, în urma auditului realizat de experţi internaţionali în perioada 19-24 ianuarie 2015, acestea au fost certificate. În anul 2015 „Termoelectrica” a organizat instruirea personalului în domeniul implementării sistemului respectiv şi optimizării sistemului energetic, oferit de Asociaţia de Standardizare din România (ASRO);

5) instruirea personalului în domeniul optimizării sistemului pe bază de abur – în 2013, experţi autorizaţi în domeniul sistemelor de producere şi utilizare a aburului au oferit instruire personalului de la 9 companii: „CET-2”, „CET-1”, „CET-Nord”, „Lactis” S.A. (produse lactate, Rîşcani), „JLC” S.A. (produse lactate, Chişinău), „Carmez” S.A. (mezeluri, Chişinău), „Natur Bravo” S.A. (prelucrarea fructelor şi legumelor, Cupcini), „Floare-Carpet” S.A. (covoare) şi „Efes-Vitanta Moldova Brewery” S.A. (fabrica de bere, Chişinău). Ca urmare a acestor instruiri, experţii au oferit companiilor rapoarte de evaluare a sistemelor pe bază de aburi, inclusiv o listă de măsuri de îmbunătăţire necesare.

126. De asemenea, implementarea măsurii Dezvoltarea pieţei serviciilor energetice pentru sectorul industrial (art.104) a generat următoarele rezultate:

1) implementarea Programului naţional de producere mai pură s-a soldat cu instruirea în domeniul metodelor şi tehnicilor eficientizării resurselor şi producerii mai pure a 13 experţi locali (2012-2013) şi a 12 experţi locali (2014 – în derulare). În cadrul măsurilor de informare a fost organizată o serie de seminare în domeniu şi distribuite materiale informaţionale, inclusiv publicate pe pagina web;

2) implementarea şi replicarea eficientizării resurselor şi producerii mai pure a condus la implicarea a 56 de companii şi organizaţii, inclusiv a 31 de sesiuni demonstrative (evaluarea din partea expertului), şi 25 de replicări eficientizării resurselor şi producerii mai pure (autoevaluare). Activităţile demonstrative au inclus 7 companii din sectorul de producere a produselor alimentare/băuturilor şi construcţiilor şi 24 de instituţii publice, în timp ce replicarea a inclus activităţi organizate prin intermediul cluburilor eficientizării resurselor şi producerii mai pure la Chişinău, Căuşeni şi Ungheni.

127. Măsura H.7. Instruire şi educare, inclusiv programe de consultanţă în domeniul energetic, care conduc la aplicarea tehnologiilor sau tehnicilor eficiente din punct de vedere energetic şi au efectul de reducere a consumului de energie la utilizatorii finali, inclusă în prezentul Plan naţional de acţiuni, prevede următoarele:

1) instruire specifică privind:

a) performanţa energetică a clădirilor;

b) auditul;

c) etichetarea;

d) certificarea;

e) Societatea/Compania de servicii energetice şi contractul de performanţă energetică;

f) cogenerarea;

2) campanii de sensibilizare privind:

a) economiile potenţiale de energie în clădiri;

b) economiile potenţiale de energie electrică/gaze naturale pe baza achiziţionării electrocasnicelor eficiente;

c) beneficiile potenţiale din utilizarea energiei din surse regenerabile;

d) beneficiile din cogenerarea şi alimentarea centralizată cu energie termică.

3.6. Obligaţiile companiilor energetice de a promova economiile de energie finală

128. Potrivit legislaţiei în vigoare, companiile de distribuţie, precum şi furnizorii nu au obligaţii şi nici stimulente să le ofere clienţilor lori servicii specifice in vederea economisirii energiei.

129. Din motivele explicate pe larg în secţiunea 4.5, pînă în prezent nu a fost introdusă o schemă de obligaţii, iar introducerea ei este îndoielnică. Totuşi, aceasta nu înseamnă că introducerea schemelor de obligaţii a fost exclusă totalmente. Prezentul Plan naţional de acţiuni include o măsură specifică H5. Studiu cu privire la instrumentele de promovare a eficienţei energetice/sistemele de obligaţii şi evaluarea aplicării acestora în Republica Moldova, care va analiza oportunitatea în cauză. De asemenea, nu există acorduri voluntare şi nu sînt prevăzute de legislaţie. O măsură specifică orizontală presupune efectuarea unei analize a legislaţiei în vigoare prin prisma dispoziţiilor Directivei 2012/27/UE privind eficienţa energetică şi prevede actualizarea corespunzătoare a acesteia.

3.7. Piaţa de servicii energetice

130. Piaţa ESCO din Republica Moldova este încă subdezvoltată, iar serviciile energetice nu sînt prestate într-un cadru în care prestatorul îşi asumă riscul şi partajează beneficiile cu clientul. Ministerul Mediului preia conducerea în tentativa de a schimba această situaţie. Ministerul conduce un proiect finanţat de Fondul Global de Mediu, care-şi propune să elimine lacunele existente la acest capitol.

131. Proiectul „ESCO Moldova – Transformarea pieţei pentru eficienţa energetică urbană prin introducerea companiilor de servicii energetice” a fost lansat la 1aprilie 2015. Parteneri ai Proiectului sînt Ministerul Mediului, Ministerul Economiei şi Infrastructurii, Primăria Chişinău, Fondul pentru Eficienţă Energetică, Agenţia pentru Eficienţă Energetică, Ministerul Economiei şi Infrastructurii, Ministerul Finanţelor, sectorul bancar, sectorul privat. Perioada de implementare a proiectului este de 4 ani. Proiectul este finanţat de Fondul Global de Mediu şi cofinanţat şi implementat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare. Bugetul Proiectului însumează 1,450,000 dolari SUA, inclusiv 1.3 milioane dolari SUA acordate de Fondul Global de Mediu şi 150 mii dolari SUA – de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare. Obiectivul Proiectului este de a crea o piaţă ESCO funcţională, durabilă şi eficace în Moldova, prin convertirea companiilor existente de prestare a serviciilor energetice în societăţi ESCO, care să servească drept bază pentru extinderea eforturilor de atenuare în cadrul sectorului de construcţii din Moldova şi care să se soldeze cu reducerea emisiilor directe de CO₂ pe baza implementării contractele de performanţă energetică. Pe parcursul perioadei februarie 2015-aprilie 2016 (Decizia CE din decembrie 2014) proiectul a acordat asistenţă tehnică Agenţiei pentru Eficienţă Energetică pentru organizarea cadrului operaţional al ESCO.

132. Rezultatele scontate: capacitatea sporită a Agenţiei pentru Eficienţă Energetică de a elabora legislaţia ESCO, de a dezvolta şi a îmbunătăţi cadrul legislativ. Alte sarcini includ elaborarea (în derulare) a modelului/formularului şi a metodologiei/orientărilor pentru efectuarea auditului energetic la CET-uri şi sistemele de încălzire centralizată (DHS), asistenţă pentru crearea unui centru informaţional pentru energie durabilă, inclusiv elaborarea materialelor informaţionale, şi asistenţă pentru îmbunătăţirea climatului investiţional pentru SE prin formularea recomandărilor referitoare la îmbunătăţirea climatului investiţional SE şi a legislaţiei, de exemplu condiţiile de creditare, reglementările bancare, stabilirea tarifelor, înlesniri fiscale şi infrastructura instituţională.

133. INOGATE susţine, de asemenea, Societăţile/Companiile de servicii energetice din Moldova, prin dirijarea adoptării legislaţiei secundare şi îmbunătăţirea contractului de performanţă energetică în conformitate cu cerinţele UE, precum şi prin oferirea de propuneri pentru perfecţionarea cadrului legislativ actual necesar implementării contractului de performanţă energetică. În mod specific, INNOGATE contribuie din luna martie 2015, prin elaborarea unor formulare adiţionale:

1) formularul contractului de performanţă energetică pentru sectorul public;

2) formularul contractului de performanţă energetică pentru sectorul privat;

3) metodologia contractării performanţei energetice în sectorul public, bazată pe cele mai bune practici (evaluarea fezabilităţii economice, distribuirea extrabeneficiilor proiectelor etc.);

4) orientări în scopul elaborării termenilor de referinţă pentru contractarea performanţei energetice în sectorul public (cerinţe tehnice, procedurile şi cerinţele de licitare etc.).

3.7.1. Servicii energetice în documente strategice şi legislaţia aplicabilă a Republicii Moldova

134. Începînd cu anul 2011 (Programul naţional pentru eficienţă energetică 2011-2020) şi 2013 (Strategia energetică a Republicii Moldova pînă în anul 2030 şi Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015), documentele strategice ale ţării au pus în evidenţă relevanţa pieţei ESCO, a companiilor ESCO şi a contractelor de performanţă energetică.

135. Secţiunea 3 a capitolului VII din Programul naţional pentru eficienţă energetică, prevede următoarele:

Ministerul Economiei şi Infrastructurii va crea condiţii pentru dezvoltarea societăţilor de servicii energetice prin stabilirea unor stimulente economice.

Societăţile de servicii energetice vor fi persoane fizice sau juridice furnizoare de servicii energetice şi/sau alte măsuri de îmbunătăţire a eficienţei energetice în baza contractelor de performanţă.

Contractele de performanţă energetică scrise, în mod obligatoriu vor stipula:

a) consumul de bază de energie pînă la prestarea serviciilor care constituie subiectul contractului respectiv;

b) valoarea economiilor de energie garantate şi procedurile de atingere a lor;

c) modalităţile de finanţare a lucrărilor;

d) modul de recuperare a investiţiilor efectuate de compania de management respectivă sau, după caz, de terţi.

136. Articolul 173 din Strategia energetică a Republicii Moldova pînă în anul 2030 prevede „dezvoltarea pieţei contractelor bazate pe performanţă pentru serviciile energetice” ca una dintre măsurile pentru „facilitarea unei dezvoltări durabile ca obiectiv de bază, însemnînd îmbunătăţirea eficienţei energetice, care aduce bunăstare, confort pentru cetăţeni, precum şi economisirea energiei, contribuie la reducerea emisiilor de CO₂”.

137. Articolul 104 din Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015 include măsura „Dezvoltarea pieţei serviciilor energetice pentru sectorul industrial”, obiectivul căreia este „extinderea şi consolidarea calităţii serviciilor energetice oferite sectorului industrial şi altor sectoare pe piaţa Moldovei; susţinerea creşterii pieţei naţionale de servicii şi produse energetice pentru sectorul industrial”.

138. Cu referire la companiile ESCO, Legea nr.142 din 2 iulie 2010 cu privire la eficienţa energetică prevede următoarele:

Articolul 4

…societate de servicii energetice (ESCO) – persoană juridică furnizoare de servicii energetice şi/sau de alte măsuri de îmbunătăţire a eficienţei energetice în instalaţiile sau la sediul unui utilizator şi care acceptă un anumit risc financiar făcînd acest lucru. Plata serviciilor furnizate se bazează (integral sau parţial) pe îmbunătăţirea eficienţei energetice şi pe îndeplinirea celorlalte criterii de performanţă convenite.

Articolul 5

…promovarea iniţiativei private şi dezvoltarea societăţilor de servicii energetice care să contribuie la optimizarea exploatării sistemelor energetice, în bază de contracte de performanţă energetică.

Articolul 21

Societăţile de servicii energetice, precum şi terţii care participă la finanţarea proiectelor de eficienţă energetică pot beneficia de facilităţi fiscale în conformitate cu prevederile Codului fiscal.

Articolul 24

(1) Societăţile de servicii energetice prestează servicii energetice în baza contractelor de performanţă energetică, în care sînt stipulate:

a) consumul principal de energie pînă la prestarea serviciilor care constituie obiectul contractului respectiv;

b) valoarea economiilor de energie garantate şi procedurile de atingere a lor;

c) modalităţile de finanţare a lucrărilor;

d) modul de recuperare a investiţiilor efectuate de compania de management respectivă sau, după caz, de terţi.

(2) Distribuitorii de energie, operatorii sistemului de distribuţie a energiei, precum şi furnizorii de energie nu vor întreprinde nici o activitate care ar împiedica dezvoltarea pieţei de servicii energetice şi efectuarea altor măsuri de îmbunătăţire a eficienţei energetice.

(3) Distribuitorii de energie, operatorii sistemului de distribuţie a energiei, precum şi furnizorii de energie au obligaţia, în condiţiile legii, să ofere direct şi/sau indirect, prin alţi furnizori de servicii energetice, la solicitare, servicii energetice consumatorilor finali la preţuri competitive, să efectueze audite energetice la preţuri competitive în mod independent şi/sau măsuri de îmbunătăţire a eficienţei energetice, să promoveze aceste audite şi măsuri.

3.7.2. Lista furnizorilor de servicii energetice disponibili şi calificările acestora

139. Lista furnizorilor de servicii energetice disponibili poate fi accesată în două surse:

1) pagina web a Agenţiei pentru Eficienţă Energetică – ţinută în conformitate cu prevederile Hotărîrii Guvernului nr.1093 din 31 decembrie 2013 pentru aprobarea Regulamentului privind furnizarea serviciilor energetice;

2) pagina web a proiectului „ESCO Moldova – Transformarea pieţei pentru eficienţa energetică urbană prin introducerea companiilor de servicii energetice”, inclusiv pe pagina oficială a Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (http://www.md.undp.org/content/dam/moldova/docs/Project%20Documents/ESCO%20Moldova%20Project%20Document_EN.pdf, descriind situaţia la sfîrşitul anului 2015).

3.7.3. Examinarea pieţei naţionale pentru servicii energetice, descrierea situaţiei actuale şi marcarea perspectivelor de dezvoltare a pieţei

140. Analiza pieţei naţionale actuale ESCO, precum şi descrierea de perspectivă se bazează pe constatările Proiectului „ESCO Moldova – Transformarea pieţei pentru eficienţa energetică urbană prin introducerea companiilor de servicii energetice”.

141. Cadrul juridic şi regulatoriu necesar pentru dezvoltarea proiectelor de eficienţă energetică în sectorul public este deja existent. Actualmente, Ministerul Economiei şi Infrastructurii redactează un nou regulament şi un proiect de lege cu privire la condominiu, asigurînd implicarea ESCO pe baza utilizării contractelor de performanţă energetică. Cadrul regulatoriu este la prima vedere adecvat pentru dirijarea activităţilor ESCO. Nu au fost identificate obstacole de reglementare în sectorul municipal (nivelul local) pentru implementarea proiectelor de eficienţă energetică prin intermediul modelului de afaceri ESCO şi conform cerinţelor contractului de performanţă energetică definite de Ministerul Economiei şi Infrastructurii.

142. În Moldova încă nu există companii din sectorul privat care să utilizeze un model real de afaceri ESCO. Nu există experienţă de gestionare a modelului de afaceri ESCO. Furnizorii de servicii energetice doresc să pună în aplicare proiecte de eficienţă energetică în clădiri publice sau private în cazul în care consumatorul final are capacitatea să achite integral, printr-o singură tranşă, investiţia la etapa de dare în exploatare a proiectului de eficienţă energetică. În prezent, aceşti furnizori nu se află în poziţia care să le permită să-şi asume riscul financiar prin investirea capitalului propriu şi să aştepte 5 ani pentru a-şi recupera investiţia. În cazul în care unii dintre ei pot face acest lucru, va fi posibil de realizat un singur proiect de eficienţă energetică din cauza lipsei de capital propriu. Modelul de afaceri ESCO este adecvat atunci cînd ESCO poate avea acces la finanţarea proiectului prin intermediul emiterii unei garantări a împrumutului de către un terţ (Fondul de garantare a împrumutului).

3.8. Prezentarea calculelor nivelurilor optime ale costurilor

143. Legea 128 din 11 iulie 2014 prevede următoarele:

Articolul 9. Cerinţe minime de performanţă energetică

(3) Cerinţele minime de performanţă energetică se stabilesc ţinînd cont de nivelurile optime, din punctul de vedere al costurilor, calculate în conformitate cu metodologia elaborată şi aprobată de organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul construcţiilor.

144. Proiectul „Foaia de parcurs pentru implementarea Legii cu privire la performanţa energetică a clădirilor”, elaborat cu suportul Băncii Europene de Reconstrucţie şi Dezvoltare (MOL-N003b, paşii următori în direcţia implementării depline a Legii privind performanţa energetică a clădirilor şi a Directivei 2010/31/UE privind performanţa energetică a clădirilor performanţa energetică a clădirilor – Foaia de parcurs/Planul de acţiuni) stabileşte următoarele etape pentru calcularea nivelului optim al costurilor pentru cerinţele minime de performanţă energetică în conformitate cu Regulamentul (UE) nr.244/2012:

1) definiţia clădirii de referinţă (min. 9 clădiri);

2) definiţia pachetului de măsuri (variante) pentru evaluare (variantele/pachetele doar pentru elemente şi combinaţii ale anvelopei clădirii şi sistemelor tehnice);

3) calcularea performanţei energetice (energia furnizată, energia primară) pentru fiecare set de variante;

4) calcularea costurilor globale (financiare, macroeconomice) pentru fiecare set de variante;

5) derivarea nivelului optim al costului;

6) compararea nivelului optim al costului cu cerinţele minime de PE în vigoare sau stabilirea cerinţelor minime în cazul Republicii Moldova;

7) raportarea rezultatelor din calculul nivelului optim al costului şi compararea cu cel stabilit de Comunitatea Energetică (Comisia Europeană);

8) actualizarea cerinţelor naţionale minime în cazul existenţei unei discrepanţe semnificative între nivelurile calculate de CO₂ şi cerinţele minime în vigoare, justificarea diferenţei sau planificarea măsurilor pentru reducerea discrepanţei.

145. Respectiv, în cadrul Proiectului, acţiunea „Derivarea nivelului optim al costului performanţei energetice, compararea cu cerinţele existente şi proiectul Raportului către Comunitatea Energetică” este planificată pentru trimestrul III, 2017.

3.9. Strategia pentru creşterea numărului de clădiri al căror consum energetic este aproape egal cu zero

146. Actualmente nu există un plan naţional oficial care să aibă scopul de a creşte numărul de clădiri al căror consum energetic este aproape egal cu zero.

147. Potrivit Foii de parcurs a Băncii Europene de Reconstrucţie şi Dezvoltare, pentru perioada 2015-2017 ar trebui planificate următoarele activităţi:

1) realizarea unui studiu cu axare pe posibilităţile financiare şi tehnice pentru clădirile cu performanţă energetică ridicată, inclusiv clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero, reflectarea condiţiilor naţionale, regionale şi locale (luînd în considerare calcularea nivelului optim al costului din calculul performanţei energetice);

2) definiţia detaliată a clădirii al cărei consum de energie este aproape egal cu zero, reflectarea condiţiilor naţionale, regionale sau locale, inclusiv indicatorul numeric al energiei primare în kWh/ml pe an şi reflectarea definiţiei propuse în anexa informativă H la standardul CEN EN15603:2015 (DIS 52000-1);

3) redactarea unui proiect de plan naţional de creştere a numărului de clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero.

148. Respectiv, documentul strategic şi cel legislativ ar trebui întocmite şi adoptate:

1) Planul naţional de îmbunătăţire a performanţei energetice a clădirilor publice existente;

2) Planul naţional de îmbunătăţire a performanţei energetice a clădirilor rezidenţiale existente;

3) Măsuri şi instrumente financiare pentru atingerea obiectivelor, promovarea clădirilor al căror consum de energie este aproape egal cu zero, inclusiv detalii despre cerinţele naţionale şi măsurile pentru utilizarea energiei din surse regenerabile de energie.

Prezentul Plan naţional de acţiuni prevede măsura B2. Promovarea clădirilor al căror consum de energie este aproape egal cu zero, preluată cu aceeaşi denumire din Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015.

3.10. Măsuri alternative pentru sisteme de încălzire şi climatizare a aerului

149. Legea nr.128 din 11 iulie 2014 privind performanţa energetică a clădirilor introduce cerinţele de inspecţie periodică a sistemelor de încălzire şi a sistemelor de climatizare din clădiri. Recomandările oferite utilizatorilor vizînd înlocuirea cazanelor, alte modificări operate sistemului termic şi soluţiile de alternativă pentru evaluarea randamentului şi a dimensionării cazanului în raport cu necesităţile de încălzire ale clădirii, la fel fac parte din inspecţiile periodice.

150. Sînt relevante următoarele dispoziţii ale legii:

Capitolul V. Inspecţia periodică a sistemelor de încălzire

Articolul 23. Inspecţia periodică a sistemelor de încălzire

(1) Sistemele de încălzire echipate cu cazane cu o putere nominală utilă mai mare de 20 kW se supun unei inspecţii periodice.

(2) Sistemele de încălzire echipate cu cazane cu combustibil lichid sau solid cu o putere nominală utilă de peste 100 kW se inspectează cel puţin o dată la fiecare 2 ani, iar cele echipate cu cazane cu combustibil gazos cu o putere nominală utilă de peste 100 kW – cel puţin o dată la fiecare 4 ani.

(4) Periodicitatea şi modul de efectuare a inspecţiilor periodice ale sistemelor de încălzire se stabilesc de către Guvern în funcţie de categoria clădirii, de tipul şi puterea nominală utilă a sistemului de încălzire şi de alte condiţii, ţinînd cont de costurile de inspecţie şi de valoarea economiilor de energie estimate care ar putea rezulta din inspecţie.

(5) Termenul după expirarea căruia trebuie să fie efectuată prima inspecţie a sistemului de încălzire se stabileşte de către Guvern, în funcţie de data montării şi punerii în funcţiune a sistemului, precum şi de periodicitatea inspecţiilor stabilită pentru acest tip de sisteme.

NOTĂ: Articolul 23 încă nu poate fi aplicat din cauza lipsei pîrghiilor necesare pentru funcţionarea corespunzătoare, stabilită de legislaţia secundară. În acest sens, se impune elaborarea unui regulament cu privire la inspecţiile periodice a sistemelor de încălzire şi aprobarea acestuia printr-o hotărîre de Guvern. Regulamentul a fost deja elaborat şi prezentat Guvernului spre aprobare.

Cu toate că articolul 23 prevede condiţiile pentru inspectare, articolul 24 prevede că recomandările oferite utilizatorilor vizînd înlocuirea cazanelor, alte modificări operate sistemului termic şi soluţiile de alternativă pentru evaluarea randamentului şi a dimensionării cazanului în raport cu necesităţile de încălzire ale clădirii sînt, la fel, incluse în inspecţiile periodice.

Articolul 24. Raportul de inspecţie periodică a sistemului de încălzire

(1) La efectuarea unei inspecţii periodice a sistemului de încălzire, inspectorul sistemelor de încălzire va întocmi un raport în scris.

(2) Raportul de inspecţie periodică a sistemului de încălzire include:

b) evaluarea randamentului şi a dimensionării cazanului în raport cu necesităţile de încălzire ale clădirii, precum şi alte date tehnice utilizate pentru întocmirea raportului;

c) concluzii şi recomandări pentru îmbunătăţirea fezabilă, din punctul de vedere al costurilor, a sistemului de încălzire inspectat;

d) indicatorii economici ai măsurilor recomandate pentru îmbunătăţirea sistemului de încălzire inspectat;

e) informaţii suplimentare ce pot facilita implementarea măsurilor recomandate pentru îmbunătăţirea sistemului de încălzire inspectat.

Capitolul VI. Inspecţia periodică a sistemelor de climatizare şi raportul de inspecţie periodică a sistemului de climatizare

Articolul 25. Inspecţia periodică a sistemelor de climatizare

(1) Sistemele de climatizare cu o putere nominală utilă mai mare de 12 kW se supun unei inspecţii periodice.

(3) Periodicitatea şi modul de efectuare a inspecţiilor periodice ale sistemelor de climatizare se stabilesc de către Guvern, în funcţie de categoria clădirii, de tipul şi puterea nominală utilă a sistemului de climatizare şi de alte condiţii, ţinînd cont de costurile de inspecţie şi de valoarea economiilor de energie estimate care ar putea rezulta din inspecţie.

Articolul 26. Raportul de inspecţie periodică a sistemului de climatizare

(1) La efectuarea unei inspecţii periodice a sistemului de climatizare, inspectorul sistemelor de climatizare va întocmi un raport în scris.

(2) Raportul de inspecţie periodică a sistemului de climatizare include:

b) evaluarea randamentului şi a dimensionării sistemului de climatizare în raport cu necesităţile de răcire ale clădirii, precum şi alte date tehnice utilizate pentru întocmirea raportului;

c) concluzii şi recomandări pentru îmbunătăţirea fezabilă, din punctul de vedere al costurilor, a sistemului de climatizare inspectat;

d) indicatorii economici ai măsurilor recomandate pentru îmbunătăţirea sistemului de climatizare inspectat;

e) informaţii suplimentare ce pot facilita implementarea măsurilor recomandate pentru îmbunătăţirea sistemului de climatizare inspectat.

151. În ceea ce priveşte implementarea dispoziţiilor legii, merită de menţionat că Regulamentul cu privire la efectuarea inspecţiilor periodice a cazanelor şi sistemelor de încălzire din clădiri este actualmente supus procedurii de aprobare.

152. Regulamentul cu privire la efectuarea inspecţiilor periodice a cazanelor şi sistemelor de încălzire din clădiri a fost elaborat în temeiul art.23 din Legea nr.128 din 11 iulie 2014 privind performanţa energetică a clădirilor.

153. Suplimentar consultărilor/recomandărilor oferite în procesul de întocmire a rapoartelor de inspecţie periodică, Agenţia pentru Eficienţă Energetică oferă asistenţă tehnică companiilor pe aspecte ce ţin de eficienţa energetică (inclusiv modele, proceduri, contacte, reţele, informaţii despre finanţare, linia fierbinte) în scopul reducerii costurilor energetice (inclusiv posibilităţile de finanţare, calculatoare pentru consumatorii finali) pentru gospodării casnice private şi consumatori finali.

3.11. Măsuri de susţinere a implementării Directivei 2010/31/UE privind performanţa energetică a clădirilor

154. Legea nr.128 din 7 iulie 2014 privind performanţa energetică a clădirilor introduce obligaţia pentru Guvern de a stabili şi a implementa măsuri şi instrumente financiare:

Capitolul X. Promovarea îmbunătăţirii performanţei energetice a clădirilor

Articolul 34. Stimulente financiare pentru promovarea îmbunătăţirii performanţei energetice a clădirilor

(1) Guvernul asigură elaborarea şi implementarea programelor şi a planurilor de acţiuni naţionale privind îmbunătăţirea performanţei energetice a clădirilor.

(2) Guvernul stabileşte şi implementează stimulente financiare pentru:

(a) realizarea măsurilor de îmbunătăţire a performanţei energetice a clădirilor existente, a unităţilor şi elementelor acestora;

(b) promovarea construcţiei clădirilor noi al căror consum de energie este aproape egal cu zero şi promovarea transformării clădirilor existente în clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero.

(3) Guvernul stabileşte măsuri de susţinere a păturilor social vulnerabile de populaţie la obţinerea certificatului energetic al clădirii.

 

4. MĂSURI DE POLITICI PENTRU IMPLEMENTAREA DIRECTIVEI 2012/27/UE

PRIVIND EFICIENŢA ENERGETICĂ

4.1. Măsuri legislative şi raportarea privind obiectivul stabilit pentru anul 2020

155. Tabelul următor prezintă sumarul actualizat al tuturor măsurilor majore (implementate şi planificate) pentru a crea un cadru adecvat de politic, juridic, de reglementare şi instituţional în vederea transpunerii Directivei 2012/27/UE privind eficienţa energetică în timp util, a stabili şi a realiza obiectivul(e) de eficienţă energetică 2020.

 

 

4.2. Strategia de renovare a clădirilor

156. Potrivit articolului 4 din Directiva 2012/27/UE privind eficienţa energetică: „Părţile contractante stabilesc o strategie pe termen lung pentru mobilizarea investiţiilor în renovarea stocului de clădiri rezidenţiale şi comerciale, atît publice, cît şi private, existente la nivel naţional.” Prima versiune a Strategiei va fi publicată pînă la 30 martie 2017.

157. În procesul de elaborare a Strategiei de renovare, Ministerul Economiei şi Infrastructurii va prelua drept bază dispoziţiile Legii nr.128 din 11 iulie 2014:

Articolul 12. Performanţa energetică a clădirilor existente

(1) Clădirile existente şi unităţile acestora, atunci cînd sînt supuse renovării majore, trebuie să întrunească cerinţele minime de performanţă energetică stabilite în conformitate cu art.9 în măsura în care acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic, economic şi funcţional.

(2) Cerinţele minime de performanţă energetică sînt obligatorii pentru elementele unei clădiri existente care fac parte din anvelopa clădirii şi care au un impact semnificativ asupra performanţei energetice a acestei anvelope atunci cînd sînt modernizate sau înlocuite, pentru a se atinge niveluri optime din punctul de vedere al costurilor.

158. În acest scop vor fi realizate următoarele acţiuni, iar rezultatele acestora vor fi ulterior integrate în Strategia de renovare a clădirilor menţionată la articolul 4 din Directiva 2012/27/UE privind eficienţa energetică.

Acestea reprezintă un mix rezonabil de colectare şi punere la dispoziţie a informaţiilor; planificare, elaborare a reglementărilor şi acordare a stimulentelor. Cadrul eficient pentru renovarea clădirilor ar trebui să fie o combinaţie rezonabilă de cerinţe minime referitoare la performanţa energetică bazate pe calcularea nivelului optim al costurilor, care să permită finanţarea efectivă a acţiunilor în materie de eficienţă energetică şi cele voluntare, care depăşesc cerinţele minime, dar beneficiază de pe urma stimulentelor specifice realiste. Acest cadru ar putea fi proiectat de Strategia privind renovarea clădirilor în cazul în care dezvoltatorii cunosc exact situaţia referitoare la parcul imobiliar/stocul clădirilor (şi proprietarii acestora) în termeni cantitativi (m² de suprafaţă) şi calitativi (performanţa energetică).

e) Inventarierea separată a parcului imobiliar (construcţii publice şi rezidenţiale, suprafaţa şi performanţa energetică; cazurile care ar trebui scutite de renovare sau de măsuri de renovare ar trebui limitate în mod rezonabil), dar în coordonare cu inventarul prevăzut la articolul 5 din Directiva privind eficienţa energetică (Directiva 2012/27/UE).

f) Monitorizarea + Foaia de parcurs pentru renovarea clădirilor publice.

g) Cerinţele obligatorii prevăzute de reglementări (performanţa energetică minimă).

h) Stimulente financiare pentru renovarea clădirilor publice/rezidenţiale:

- credite fiscale, deduceri fiscale pentru modernizarea energetică, rată redusă de TVA pentru renovare (atît timp cît proprietarii gospodăriilor nu pretind la subvenţii publice pentru acţiunile de eficienţă energetică realizate, ei pot beneficia de scutiri fiscale);

- împrumuturi bancare, împrumuturi cu o dobîndă redusă, împrumut cu dobînda 0% (acest stimulent ar trebui agreat cu băncile participante la programul de punere în aplicare a liniei de credit);

- granturi pentru companiile de servicii publice pentru locatari (acest sprijin ar putea fi acordat în funcţie de bugetul Fondului pentru Eficienţă Energetică şi fondurile atrase de la donatori);

- finanţare pentru categoriile vulnerabile/de risc ale de populaţiei, măsuri de eficienţă energetică pentru gospodăriile casnice cu sărăcie energetică, gospodăriile casnice cu nivel scăzut de venit (primordial ar trebui formulată clar definiţia categoriei-ţintă);

- programe de suport pentru construcţia şi renovarea obiectelor cu aplicarea măsurilor de eficienţă energetică, stimulente, granturi în domeniul energetic, subvenţii acordate municipalităţilor pentru renovare;

i) scheme pentru integrarea energie din surse regenerabile (clădirile existente supuse renovării majore trebuie să consume o anumită cantitate minimă de energie din surse regenerabile, determinată de autoritatea centrală in domeniul construcţiilor).

159. Clădirile noi şi clădirile existente supuse renovării majore trebuie să consume o anumită cantitate minimă de energie din surse regenerabile, determinată de autoritatea centrală de construcţie. Această obligaţie trebuie onorată, estimînd cota de energie din surse regenerabile în conformitate cu procedurile de calcul cuprinse de noul standard CEN prEN15603 (ISO 52000-1).

4.3. Clădirile autorităţilor administraţiei publice centrale

4.3.1. Informaţii despre inventarul publicat al clădirilor încălzite şi climatizate (cu suprafaţa mai mare de 500 m²) ale autorităţilor publice centrale

160. Nu există date statistice separate pentru clădirile autorităţilor publice centrale, la fel, nu sînt disponibile date despre clădirile cu suprafaţa mai mare de 500 m² şi 250 m², în timp ce Decizia D/2015/08/MC-EnC stabileşte în părţile contractante din Comunitatea Energetică termenul-limită (1 ianuarie 2017) pentru obligaţia de inventariere a autorităţilor publice centrale cu suprafaţă mai mare de 500 m². Inventarul clădirilor (publice şi private) este oferit de Biroul Naţional de Statistică, însă acesta nu acoperă cerinţele Directivei şi nu poate susţine calculele şi elaborarea politicilor. Mai mult decît atît, performanţa energetică a clădirilor autorităţilor publice centrale nu este cunoscută. Prin urmare, nu este posibil de efectuat calculul economiilor realizabile pe baza renovării suprafeţelor şi substituirea posibilă a acestor economii cu o cantitate egală ce provine din renovarea majoră a unor suprafeţe mai mici şi combinarea acesteia cu măsuri de schimbare comportamentală.

 

 

161. Clasa energetică care descrie performanţa energetică a fiecărei clădiri va fi stabilită în conformitate cu Metodologia de calcul al performanţei energetice a clădirilor ce urmează a fi elaborată. Certificatul energetic va determina starea efectivă a clădirii.

162. Facilitatea de asistenţă tehnică pentru proiectele din regiunea Dunării (TAF DRP – eng. Technical Assistance Facility for Danube Region Projects) va susţine Proiectul-pilot „Date de referinţă, elaborarea procedurii de eliberare a certificatelor de performanţă pentru eficienţa energetică a construcţiilor din Republica Moldova”. Selectarea proiectelor pentru apelul nr.3 TAF-DRP a fost încheiată în octombrie 2015.

 

 

4.3.2. Construcţiile altor autorităţi ale administraţiei publice

163. Aspectele de eficienţă energetică în clădirile publice, altele decît cele guvernamentale, sînt abordate în Republica Moldova la diferite niveluri: regional (strategii şi programe regionale), raional şi municipal (programe de 3 ani pentru eficienţă energetică, planuri de acţiune de un an în domeniul eficienţei energetice, planuri de acţiune pentru energie durabilă).

164. Viziunea de ansamblu pentru orientarea acţiunilor autorităţilor publice locale este expusă în 3 programe sectoriale regionale armonizate pentru eficienţa energetică în clădirile publice întocmite de agenţiile regionale de dezvoltare cu sprijinul GIZ, Deutsche Zusamen Arbeit, Ministerul Federal pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (BMZ), Ministerul Economiei şi Infrastructurii şi al Ambasadei Suediei la Chişinău.

165. Programele sectoriale regionale menţionate la pct.164 sînt orientate pe trei regiuni de dezvoltare, din cele şase distinse conform Legii nr.438-XVI din 28 decembrie 2006 privind dezvoltarea regională în Republica Moldova, după cum urmează: Nord, Centru şi Sud. Documentele de planificare regională în domeniul eficienţei energetice a clădirilor publice sînt elaborate pentru perioada 2013-2020. Programele sectorului regional oferă o analiză cantitativă a consumului de energie la nivel raional şi regional, care vor susţine obiectivele autorităţilor publice locale şi vor asigura informaţii pentru programele/planurile proprii de eficienţă energetică. Toate programele au fost aprobate în iunie 2014.

166. Potrivit fiecărui program sectorial regional în domeniul eficienţei energetice în clădirile publice, majoritatea clădirilor publice necesită reparaţie capitală, fapt ce determină oportunitatea majoră de a introduce măsuri de eficienţă energetică.

167. Clădirile publice sînt clasificate în 4 categorii principale:

- clădiri din sectorul educaţiei (instituţii preşcolare şi preuniversitare);

- clădiri din sectorul medical (spitale publice, instituţii medico-sanitare, policlinici);

- clădiri din sectorul administrativ (primării, consilii raionale); şi

- clădiri din sectorul social (aziluri şi orfelinate).

168. Sumarul obiectivelor celor 3 regiuni de dezvoltare de a realiza obiectivul stabilit de documentele strategice (cota de renovare de 10% pînă în 2020) este prezentat în tabelul de mai jos.

 

 

4.3.3. Măsuri întreprinse sau planificate pentru a încuraja autorităţile/instituţiile publice şi de drept public care gestionează locuinţele sociale să adopte planuri de eficienţă energetică care să demonstreze rolul, de exemplu, în materie de eficienţă energetică a clădirilor autorităţilor/ instituţiilor publice

169. O serie de documente legislative/de planificare nu numai încurajează, dar şi obligă autorităţile/instituţiile publice locale să adopte programe/planuri în domeniul eficienţei energetice.

1) Conform Legii nr.142 din 2 iulie 2010 cu privire la eficienţa energetică (art.18), Consiliile raionale şi consiliile municipale, Adunarea Populară a UTA Găgăuzia au obligaţia să asigure elaborarea, coordonarea şi aprobarea propriilor programe (pe 3 ani) şi planuri (pe 1 an) de îmbunătăţire a eficienţei energetice. Articolul 19 stipulează obligaţia de a întocmi rapoarte privind îndeplinirea programelor locale pentru eficienţă energetică.

2) Programul naţional pentru eficienţă energetică 2011-2020, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.833 din 10 noiembrie 2011, pune în aplicare dispoziţiile legii şi prevede obligaţia autorităţile publice locale de a elabora planuri locale de acţiuni în domeniul eficienţei energetice (Cap. V lit.h)).

3) Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.113 din 7 februarie 2013, de asemenea, prevede (art.64) elaborarea planurilor locale proprii de acţiuni în domeniul eficienţei energetice (lit.d) şi întocmirea rapoartelor anuale pe baza formularelor elaborate de Agenţia pentru Eficienţă Energetică.

170. În conformitate cu dispoziţiile legii, în 2013 agenţiile de dezvoltare regională: Agenţia de dezvoltare regională Centru, Agenţia de dezvoltare regională Nord şi Agenţia de dezvoltare regională Sud au finalizat elaborarea documentelor de planificare regională cu privire la eficienţa energetică în clădirile publice, cu participarea activă a organizaţiilor internaţionale, managerilor energetici raionali, experţilor în domeniul eficienţei energetice, reprezentanţilor autorităţilor publice locale şi ministerelor de ramură.

171. Convenţia primarilor, iniţiativa UE, aduce împreună autorităţile locale şi regionale într-un angajament voluntar comun de a spori eficienţa energetică şi a utiliza surse regenerabile de energie în teritoriile lor. Semnatarii Convenţiei îşi propun să reducă cu 20% emisiile de CO₂ pînă în 2020, contribuind în acest mod la dezvoltarea ecologică şi îmbunătăţirea calităţii vieţii.

172. Planurile de acţiune pentru energie durabilă (PAED) prezintă modul în care semnatarii Convenţiei vor realiza angajamentele asumate pînă în anul 2020. Planurile definesc măsuri concrete de reducere, calendare şi responsabilităţile atribuite, care transformă strategia pe termen lung în acţiune. Semnatarii se obligă să prezinte planurile de acţiune pentru energie durabilă peste un an de la aderarea la Convenţie. Planurile de acţiune pentru energie durabilă trebuie să fie aprobate de Consiliul municipal (sau de către un organism echivalent) şi să identifice inventarul de referinţă al emisiilor, precum şi elementele-cheie.

4.3.4. Lista autorităţilor administraţiei publice care au elaborat planuri de acţiune în domeniul eficienţei energetice

173. Potrivit dispoziţiei din capitolul VI al Programului naţional pentru eficienţă energetică 2011-2020, consiliile raionale şi consiliile municipale, Adunarea Populară a UTA Găgăuzia:

1) vor elabora programele proprii de eficienţă energetică la fiecare trei ani. Primul program va fi elaborat cu sprijinul Agenţiei pentru Eficienţă Energetică pentru perioada 2012-2014;

2) vor elabora planul de acţiuni privind eficienţa energetică pentru fiecare an, cu identificarea măsurilor prioritare, surselor de finanţare etc.;

3) vor elabora, la finele fiecărui an, un raport referitor la măsurile de eficienţă energetică întreprinse, expediindu-l Agenţiei pentru Eficienţă Energetică.

174. Conform articolului 116 din Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015, conform legislaţiei în vigoare (Legea nr.142 din 2 iulie 2010), consiliile raionale, municipale şi Adunarea Populară a UTA Găgăuzia au obligaţia să elaboreze, să coordoneze şi să aprobe propriile programe şi planuri de îmbunătăţire a eficienţei energetice.

175. În ceea ce priveşte operatorii, Agenţia pentru Eficienţă Energetică elaborează, distribuie şi, ulterior, colectează formularele completate, în scopul raportării şi monitorizării procesului de implementare a dispoziţiilor Planului naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015.

176. De asemenea, Agenţia pentru Eficienţă Energetică centralizează datele din rapoarte, inclusiv obligaţia autorităţilor publice locale de a redacta şi de a aproba programe locale pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice şi planuri locale de acţiuni în domeniul eficienţei energetice. Tabelul 28 de mai jos sumează rezultatele obţinute de autorităţile publice locale.

 

 

177. Managerii energetici joacă un rol-cheie în dezvoltarea sistemelor de gestionare a energiei şi în elaborarea planurilor şi programelor de eficienţă energetică. Potrivit Programului naţional pentru eficienţă energetică 2011-2020: Autorităţile publice locale vor angaja un manager energetic sau instrui unul din angajaţi, pentru monitorizarea şi managementul consumurilor în teritoriu. […] Managerii energetici, cu suportul Agenţiei pentru Eficienţă Energetică, vor elabora Programe locale de îmbunătăţire a eficienţei energetice la fiecare trei ani şi planuri anuale de acţiuni privind implementarea măsurilor de eficienţă energetică […] Managerii energetici vor efectua cel puţin o dată pe an analiza consumului de energie în teritoriu, în vederea determinării eventualelor intervenţii pentru eficientizarea consumurilor de energie respective, în conformitate cu formularele standard elaborate de către autoritatea publică abilitată. Formularele standard vor fi completate şi anexate la raportul anual privind implementarea programelor locale de îmbunătăţire a eficienţei energetice.

178. Primăriile şi consiliile raionale din Republica Moldova au elaborat şi au aprobat Planul de acţiuni pentru energie durabilă în temeiul Convenţiei primarilor. Elaborarea Planului de acţiuni pentru energie durabilă urmează dispoziţiile indicative din Manual – Modul de elaborare a unui Plan de acţiuni pentru energie durabilă. Documentele Planului de acţiuni pentru energie durabilă se axează pe acţiunile planificate să reducă consumul de energie finală, precum şi emisiile de CO₂, în conformitate cu angajamentele asumate în temeiul Convenţiei primarilor. Planul de acţiuni pentru energie durabilă include măsuri ce vizează sectoarele public şi privat, autorităţile publice locale urmînd să demonstreze rolul de exemplu pentru sectorul privat şi, în acest mod, clădirile autorităţilor publice locale vor constitui primele obiective în care vor fi implementate măsuri de economisire a energiei.

 

 

179. Autorităţile publice locale elaborează programe şi planuri proprii de eficienţă energetică în conformitate cu legislaţia în vigoare. Acestea prezintă rapoarte anuale Agenţiei pentru Eficienţă Energetică şi coordonează implementarea măsurilor de eficienţă energetică în conformitate cu planurile/programele adoptate, folosind mijloace financiare alocate din bugetul de stat şi de către donatori.

 

 

4.3.5. Iluminatul public

180. Programul naţional pentru eficienţă energetică 2011-2020 defineşte iluminatul public şi campaniile relevante de sensibilizare drept obiective sectoriale generale şi măsuri planificate în sectorul public. Potrivit dispoziţiilor Programul naţional pentru eficienţă energetică, în vederea îmbunătăţirii eficienţei energetice în sectorul public, Ministerul Economiei şi Infrastructurii, în comun cu Agenţia pentru Eficienţă Energetică şi cu alte autorităţi publice centrale de resort, va sprijini autorităţile administraţiei publice locale în promovarea eficienţei energetice şi valorificarea surselor regenerabile, inclusiv implementarea şi susţinerea programelor de îmbunătăţire a iluminatului stradal. În sarcina Agenţiei pentru Eficienţă Energetică a fost pusă definirea indicatorilor de eficienţă energetică şi a criteriilor de referinţă şi/sau alinierea indicatorilor existenţi cu cei stabiliţi de Uniunea Europeană, inclusiv pentru gospodăriile casnice, IT şi corpurile de iluminat.

Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015

181. Măsura prevede realizarea următoarelor 5 acţiuni monitorizate de Agenţia pentru Eficienţă Energetică:

1) elaborarea propunerilor axate pe restricţionarea utilizării becurilor cu incandescenţă în sectorul public.

Potrivit Raportului anual al Agenţiei pentru Eficienţă Energetică pe anul 2015, 77 localităţi, inclusiv 6 oraşe, au elaborat propuneri axate pe restricţionarea utilizării becurilor cu incandescenţă în sectorul public. Din cele 35 de autorităţi publice locale, în 12 propunerile au fost elaborate: mun.Bălţi, Anenii Noi, Căuşeni, Criuleni, Floreşti, Glodeni, Ocniţa, Rezina, Rîşcani, Soroca, Şoldăneşti, Ungheni;

2) reflectarea acestei măsuri în programele locale de acţiune în domeniul eficienţei energetice şi planurile locale de acţiune în domeniul eficienţei energetice.

Potrivit Raportului anual al Agenţiei pentru Eficienţă Energetică pe anul 2015, din cele 35 de autorităţi publice locale 16 au răspuns că măsurile de îmbunătăţire a iluminatului stradal au fost reflectate în programele locale de acţiune în domeniul eficienţei energetice şi planurile locale de acţiune în domeniul eficienţei energetice: Anenii Noi, Basarabeasca, Căuşeni, Criuleni, Donduşeni, Floreşti, Glodeni, Ialoveni, Nisporeni, Ocniţa, Rezina, Rîşcani, Soroca, Şoldăneşti, Teleneşti, Ungheni. Raionul Făleşti prevede că măsurile de îmbunătăţire a iluminatului stradal vor fi reflectate în programele locale de acţiune în domeniul eficienţei energetice şi planurile locale de acţiune în domeniul eficienţei energetice;

3) efectuarea auditului energetic al sistemelor existente de iluminare.

Potrivit Raportului anual al Agenţiei pentru Eficienţă Energetică pe anul 2015, 52 de localităţi, inclusiv 14 oraşe, au efectuat auditul energetic al sistemelor existente de iluminare. Din cele 35 de autorităţi publice locale, 23 au raportat despre auditurile energetice efectuate pe parcursul anului 2013-2014, inclusiv: mun.Bălţi, Anenii Noi, Basarabeasca, Briceni, Cahul, Călăraşi, Criuleni, Drochia, Dubăsari, Hînceşti, Ialoveni, Nisporeni, Ocniţa, Orhei, Rezina, Sîngerei, Soroca, Şoldăneşti, Ştefan-Vodă, Taraclia, Teleneşti, Ungheni, UTA Gagauzia (mun.Comrat);

4) înlocuirea accesoriilor existente ale corpurilor de iluminat cu altele mai eficiente.

Potrivit Raportului anual al Agenţiei pentru Eficienţă Energetică pe anul 2015, 136 de localităţi, inclusiv 10 oraşe, au întreprins activităţi de înlocuire a accesoriilor existente ale corpurilor de iluminat cu altele mai eficiente. Din cele 35 de autorităţi publice locale 19 au raportat despre unele înlocuiri realizate, inclusiv: Anenii Noi, Cantemir, Căuşeni, Criuleni, Dubăsari, Făleşti, Glodeni, Hînceşti, Ialoveni, Leova, Nisporeni, Ocniţa, Rezina, Rîşcani, Soroca, Şoldăneşti, Ştefan Vodă, Teleneşti, Ungheni. În 2011-2013, or.Glodeni şi or.Hînceşti au desfăşurat activităţi în materie de eficienţă energetică destinate iluminatului stradal cu finanţare din partea Fondului Ecologic Naţional.

Începînd cu 1 ianuarie 2014, 35 de autorităţi publice locale au primit din bugetul de stat 184.5 milioane lei, mijloace ce le-au permis să realizeze 260 de proiecte şi să înlocuiască 27.8 mii de lămpi, din care 50% – LED, 38% – lămpi econome şi de alt tip. Ca rezultat, au fost instalate lămpi noi pe un segment al sistemului de iluminare stradală cu o lungime de 1233 km;

5) monitorizarea consumului de energie după finalizarea proiectelor de iluminat stradal.

Potrivit Raportului anual al Agenţiei pentru Eficienţă Energetică pe anul 2015, din 35 autorităţi publice locale 13 au raportat despre existenţa unui sistem de monitorizare a consumului de energie, inclusiv: Anenii Noi, Cantemir, Căuşeni, Criuleni, Făleşti, Glodeni, Nisporeni, Ocniţa, Rezina, Rîşcani, Soroca, Şoldăneşti, Ungheni. Deşi iluminatul de tip LED reduce substanţial consumul de energie în comparaţie cu iluminatul cu becuri incadescente şi fluorescente, experienţa arată că unele proiecte ce au implementat iluminatul stradal de tip LED au omis obiectivul de atingere a cerinţelor de iluminare recomandate de normele europene. În 2014 a fost elaborat un studiu de evaluare a iluminatului stradal de tip LED în Republica Moldova. Pe parcursul anului 2015, Institutul Naţional de Metrologie a efectuat verificarea sistemului de iluminare stradală pe unele dintre străzile or.Bălţi. Verificarea a inclus 5 (cinci) segmente de străzi cu iluminare modernizată de tip LED. Rezultatele verificării au indicat faptul că nici unul dintre segmentele supuse verificării nu a atins cerinţele de iluminare recomandate de normele europene. Rezultatele au fost prezentate public la Agenţia pentru Eficienţă Energetică pe data de 17 februarie 2016. Astfel, obţinerea eficienţei energetice atît din punctul de vedere al reducerii consumului de energie, cît şi din punctul de vedere al respectării cerinţelor de iluminare recomandate de normele europene va constitui obiectivul măsurilor de eficientizare energetică a iluminatului public stradal pentru anii 2016-2018.

4.4. Achiziţii efectuate de autorităţile/instituţiile publice (articolul 6)

182. Articolul 6 din Directiva 2012/27/UE prevede că autorităţile publice centrale achiziţionează doar produse, servicii şi clădiri cu performanţe ridicate de eficienţă energetică, în măsura în care acestea corespund cerinţelor de eficacitate a costurilor, fezabilitate economică, viabilitate sporită, conformitate tehnică, precum şi unui nivel suficient de concurenţă. Sînt în derulare activităţile prevăzute de lege pentru specificarea obligaţiilor serviciilor de stat în achiziţionarea de produse, servicii şi clădiri cu randament sporit.

183. Programul naţional pentru eficienţă energetică 2011-2020 (secţiunea „Măsuri ce urmează a fi întreprinse pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice în sectorul public” din capitolul VI) prevede următoarele:

Sectorul public

Ministerul Economiei şi Infrastructurii, în comun cu Agenţia pentru Eficienţă Energetică şi alte autorităţi publice centrale de resort, va sprijini autorităţile administraţiei publice locale în promovarea eficienţei energetice şi a valorificării surselor regenerabile, executînd următoarele activităţi:[…]

d) reexaminarea regulilor privind achiziţiile publice obligînd autorităţile administraţiei publice locale să adopte decizii de achiziţii publice pe baza criteriilor de eficienţă energetică;

e) elaborarea şi publicarea unui ghid care va fi utilizat de autorităţile administraţiei publice locale pentru evaluare la organizarea licitaţiilor publice, la acordarea contractelor de executare a lucrărilor publice, a contractelor de furnizare şi/sau de prestare a serviciilor publice.

184. Cu toate acestea, Legea nr.131 din 3 iulie 2015 cu privire la achiziţiile publice nu impune reguli în materie de eficienţă energetică. Actul legislativ doar prevede că „specificaţiile tehnice ale obiectului achiziţiei trebuie să corespundă cerinţelor autorităţii contractante privind […] eficienţa…” (art.37 alin.(2)), dar nu în mod necesar eficienţa energetică. Guvernul Republicii Moldova va ajusta legislaţia cît mai curînd posibil în scopul implementării acquis-ului comunitar.

185. Recunoscînd această situaţie, prezentul Plan naţional de acţiuni planifică în cadrul măsurii H2. Actualizarea şi adoptarea cadrului juridic în vederea asigurării punerii în aplicare a Directivei privind eficienţa energetică şi a Legii cu privire la eficienţa energetică: Amendamente operate Legii privind achiziţiile publice pentru a se conforma cu cerinţele Directiva 2012/27/UE privind eficienţa energetică.

4.5. Schema de obligaţii în ceea ce priveşte eficienţa energetică şi măsuri alternative de politici

186. Potrivit art.7 alin.(1) din Directiva 2012/27/UE privind eficienţa energetică, adaptat prin Decizia D/2015/08/MC-EnC, părţile contractante au obligaţia să prezinte pînă la 15 martie 2017 informaţii despre cuantumul prevăzut de economii cumulative de energie finală pentru perioada 1 ianuarie 2017-31 decembrie 2020 pentru implementarea art.7 din Directiva 2012/27/UE privind eficienţa energetică „Scheme de obligaţii în ceea ce priveşte eficienţa energetică”. Aceste informaţii ar trebui raportate şi în prezentul Plan de acţiuni.

187. Valoarea medie a vînzărilor anuale de energie în perioada 2012-2014 la care se aplică procentul anual de economii este calculată folosind datele din Balanţa energetică de perspectivă pentru anul 2015. În scopul calculării economiilor necesare, din calcul a fost eliminată cantitatea de energie utilizată în sectorul transporturilor în conformitate cu dispoziţiile art.7 alin.(1). din Directiva 2012/27/UE privind eficienţa energetică. Valoarea medie a consumului de energie finală 2012-2014 constituie 1,412.33 ktep.

 

 

188. Potrivit Directivei 2012/27/UE privind eficienţa energetică adaptată prin Decizia D/2015/08/MC-EnC, în 2017 şi 2018, părţile contractante pot efectua calculul folosind în loc de cota 0.7% una de 0.5%.

189. Economiile minime cumulate de energia finală au fost calculate pentru perioada 2017-2020. În tabelele de mai jos sînt prezentate calculele pentru cota de 0.7% (tabelul 32) şi de 0.5% aplicată în 2017, 2018; şi pentru cota de 0.7% aplicată în 2019, 2020 (tabelul 33). Pe baza calculelor a fost determinată valoarea minimă a noilor economii în 2017-2020 care constituie 98.86 ktep, aplicînd uniform cota de 0.7% pentru toată perioada 2017-2020. Totodată, această valoare constituie 79.09 ktep, în cazul în care se aplică cota redusă de 0.5% în 2017 şi 2018, ceea ce reprezintă 80% din 101.45 ktep, calculate cu aplicarea uniformă a cotei de 0.7%. Reducerea constituie 20%, ceea ce este inferior limitei de 25%, impusă de art.7 alin.(3) din Directiva 2012/27/UE privind eficienţa energetică.

190. Suplimentar, părţilor contractante, conform art.7 alin.(2), li se permite să includă în cuantumul economiilor de energie:

c) economiile de energie realizate în sectoarele transformării, distribuţiei şi transportului de energie, incluzînd infrastructura de termoficare şi răcire centralizată eficientă, ca urmare a punerii în aplicare a cerinţelor prevăzute la art.14 alin.(4), la art.14 alin.(5) lit.b) şi la art.15 alin.(1)-(6) şi (9); şi

d) economiile de energie rezultate din acţiunile individuale nou-puse în aplicare de la 31 decembrie 2008, care continuă să aibă impact în 2020.

191. Aplicarea alin.(2) nu conduce la o reducere de mai mult de 25% din cantitatea de economii de energie prevăzută la art.7 alin.(1).

192. Reducerea cu 25% determină economiile finale în cuantum de 29.66 ktep în 2020 şi economiile cumulate în cuantum de 74.15 ktep (tabelul 34) care urmează a fi obţinute în perioada 2017-2020 în conformitate cu articolul 7 din Directiva 2012/27/UE privind eficienţa energetică.

 

 

 

 

 

 

4.5.1. Descrierea succintă a schemei naţionale de obligaţii în ceea ce priveşte eficienţa energetică

193. Atît furnizarea energiei electrice, cît şi cea a gazelor naturale în Republica Moldova se confruntă cu deficienţe majore în ceea ce priveşte siguranţa aprovizionării şi accesibilitatea din cauza faptului că în prezent toate achiziţiile de gaz natural sînt efectuate dintr-o singură sursă (import din Rusia); iar circa 80% din energia electrică este generată de centrala termoelectrică din Moldova. Achiziţiile efectuate dintr-o singură sursă sînt lipsite de concurenţă şi subminează grav procesul de negociere a preţurilor.

194. Regretabil, acţiunile efective menite să amelioreze poziţia ţării prin asigurarea unor căi alternative (inclusiv din Occident) în concordanţă cu prevederile Strategiei energetice naţionale sînt pendinte (anexa 1 la Hotărîrea Guvernului nr.409 din 16 iunie 2015: Foaia de parcurs pentru sectorul electroenergetic din Republica Moldova. Pachetul de lucru 3: Promovarea proiectelor investiţionale în infrastructura electroenergetică). Cale alternativă de urgenţă pentru transportarea gazelor naturale din Romînia există, însă aprovizionarea reţelei de gaze naturale pe această cale necesită realizări tehnice suplimentare.

195. Atît în Chişinău, cît şi în Bălţi sistemele centralizate de termoficare funcţionează pe baza consumului de gaze naturale, care se confruntă cu obstacolele menţionate mai sus. În acelaşi timp, centralele electrice de termoficare din ambele oraşe au nevoie urgentă de renovare/modernizare înlocuire. Toate problemele indicate, care determină preţuri ridicate la gaze/energia electrică/energia termică în calitate de marfă, exercită presiune asupra reglementatorului atunci cînd cel din urmă determină tarifele de transport/distribuţie, avînd consecinţe potenţiale pe termen lung asupra investiţiilor în reţea.

196. Costurile adiţionale legate de introducerea obligaţiei în ceea ce priveşte eficienţa energetică printre distribuitorii de energie vor genera tarife şi mai mari în reţea, fapt ce va conduce la majorarea preţurilor pentru consumatorii finali, iar introducerea unei obligaţii similare pentru furnizorii de energie va spori costul serviciilor de furnizare ca parte a preţurilor pentru utilizatorii finali. Înainte de asumarea oricărei obligaţii, se impune efectuarea unui studiu cu privire la diferite sisteme de obligaţii şi aplicabilitatea acestora în condiţiile Republicii Moldova. Elaborarea acestui studiu (măsura H5) este inclusă în prezentul Plan naţional de acţiuni. În consecinţă, Republica Moldova nu îsi asumă angajamentul de a introduce o schemă de obligaţii, dar trebuie să obţină economiile menţionate la alineatul precedent pe baza unor măsuri de politică alternative.

4.5.2. Măsuri de politică alternative adoptate în aplicarea cerinţelor de la art.7 alin.(9) şi art.20 alin.(6)

197. Potrivit dispoziţiilor Directivei 2012/27/UE privind eficienţa energetică, după cum sînt adaptate de Decizia Consiliului Ministerial al Comunităţii Energetice D/2015/08/MC-EnC, măsurile de politică menţionate la primul alineat pot include, fără a se limita la acestea, măsuri de politică sau o combinare a acestora indicată la art.7 alin.(9).

198. Tabelul de mai jos reprezintă o analiză a măsurilor eligibile indicate la art.7 alin.(9), modul în care acestea sînt sau nu sînt planificate/adoptate pînă în prezent.

 

 

199. În vederea îndeplinirii obligaţiilor asumate conform cerinţelor de la art.7 din Directiva 2012/27/UE privind eficienţa energetică, prezentul Plan naţional de acţiuni selectează următoarele 4 măsuri de politici:

1) sisteme şi instrumente de finanţare sau stimulente fiscale care duc la aplicarea tehnologiei sau a tehnicilor eficiente din punct de vedere energetic şi care au ca efect reducerea consumului de energie la utilizatorii finali;

2) reglementări sau acorduri voluntare care duc la aplicarea tehnologiei sau a tehnicilor eficiente din punct de vedere energetic şi care au ca efect reducerea consumului de energie la utilizatorii finali;

3) standarde şi norme care urmăresc îmbunătăţirea eficienţei energetice a produselor şi a serviciilor, inclusiv a clădirilor şi a vehiculelor, cu excepţia cazurilor în care acestea sînt obligatorii şi aplicabile părţilor contractante, în temeiul dreptului Uniunii;

4) formare şi instruire, inclusiv programe de consultanţă, în materie energetică care duc la aplicarea tehnologiei sau a tehnicilor eficiente din punct de vedere energetic şi care au ca efect reducerea consumului de energie la utilizatorii finali.

200. Lista schemelor financiare şi a stimulentelor fiscale a fost identificată în documentul supus discuţiei referitor la elaborarea Foii de parcurs/Planului de acţiune pentru transpunerea Directivei (UE) PEC în Republica Moldova. Stimulentele indicate mai jos ar putea fi adoptate de Republica Moldova numai după efectuarea unei analize financiare riguroase:

1) credite fiscale, deduceri fiscale pentru modernizările energetice, cotă redusă de TVA pentru lucrările de izolare, renovare;

2) împrumuturi bancare, împrumuturi cu o dobîndă redusă, împrumuturi cu dobînda egală cu zero, costuri achitate prin facturi la energie;

3) granturi pentru companii de servicii publice;

4) finanţare oferită categoriilor de risc, măsuri de eficienţă energetică în gospodăriile casnice cu un nivel precar de asigurare cu combustibil/energie, pentru gospodăriile casnice cu nivel redus de venituri;

5) programe de ajutor financiar pentru proprietarii măsurilor de energie din surse regenerabile/de eficienţă energetică;

6) scheme pentru integrarea surselor de energie regenerabilă;

7) programe de economii ecologice, stimulente pentru sistemele de încălzire eficiente din punct de vedere energetic;

8) utilizarea fondurilor structurale şi investiţionale ale UE pentru clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero;

9) programe de sprijin pentru construcţia şi renovarea clădirilor eficiente din punct de vedere energetic, stimulente, granturi energetice, subvenţii pentru renovare acordate primăriilor;

10) program de stimulare a pieţei pentru îndeplinirea cotei de surse de energie regenerabilă în furnizarea căldurii şi răcirii;

11) sprijin investiţional acordat fabricanţilor din sectorul surse de energie regenerabilă, de exemplu asistenţă financiară pentru generarea cogenerării, subvenţii, granturi pentru instalaţii solare, termale, fotovoltaice, microturbine eoliene.

201. Actualmente, principalii facilitatori pentru finanţarea proiectelor de eficienţă energetică în Republica Moldova sînt următorii:

1) Fondul pentru Eficienţă Energetică – asistenţă pentru realizarea de îmbunătăţiri în materie de eficienţă energetică în sectorul public inclusiv, dar fără a se limita la clădirile publice, iluminatul stradal etc.;

2) Fondul de Investiţii Sociale din Moldova – asistenţă pentru realizarea de îmbunătăţiri în materie de eficienţă energetică în sectorul public, inclusiv clădirile publice, iluminatul stradal, infrastructura de transport, infrastructura hidrografică;

3) MoREEFF – proiect al Băncii Europene de Reconstrucţie şi Dezvoltare dedicat clădirilor din sectorul rezidenţial;

4) MoSEFF – proiect al Băncii Europene de Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru realizarea de îmbunătăţiri în materie de eficienţă energetică în sectorul industrial;

5) Proiectul „Energie şi Biomasă” – proiect al Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare pentru realizarea îmbunătăţirilor în materie de eficienţă energetică în clădirile publice, mai concret, prin perfecţionarea infrastructurii termoenergetice şi introducerea generării bazate pe surse regenerabile de energie;

6) Proiectul ESCO – proiect al Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare axat pe studierea potenţialului nefolosit de eficienţă energetică în clădirile din sectorul public, în principal, la nivel municipal.

202. Mai multe informaţii cu privire la schemele şi instrumentele de finanţare sînt incluse în secţiunea 5.2.

203. Taxele la energie sau CO₂ şi schemele de etichetare a produselor cu impact energetic, cu excepţia celor obligatorii şi aplicabile în statele contractante în temeiul dreptului comunitar, deocamdată nu sînt implementate în Republica Moldova. Cu toate acestea, Strategia de mediu pentru anii 2014-2023 şi Planul de acţiuni pentru implementarea acesteia indică următoarele direcţii.

 

 

204. În conformitate cu Strategia de mediu pentru anii 2014-2023 şi cu Planul de acţiuni pentru implementarea acesteia, Republica Moldova îşi propune să îmbunătăţească şi să sporească eficienţa instrumentelor fiscale şi economice în domeniul protecţiei mediului ambiant:

Articolul 45

(2) Reducerea emisiilor de gaz(e) cu efect de seră şi atenuarea impactului schimbărilor climatice.

În conformitate cu prevederile Convenţiei cu privire la schimbările climatice, Republica Moldova şi-a asumat angajamentul de a realiza măsuri de atenuare a schimbărilor climatice axate pe reducerea, la nivel naţional, cu nu mai puţin de 20%, pînă în anul 2020, a emisiilor totale de gaze cu efect de seră faţă de nivelul anului de referinţă (1990). Pentru realizarea acestor angajamente, Republica Moldova va implementa măsuri eficiente de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, utilizînd potenţialul de îmbunătăţire a eficienţei energetice, în special, în următoarele sectoare: energetică, industrie, agricultură şi managementul deşeurilor. Primul lucru decisiv este elaborarea cadrului strategic şi instituţional în domeniul atenuării fenomenelor schimbărilor climatice şi adaptării la acestea, elaborarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice pentru toate ramurile economiei naţionale.

În acest scop, vor fi întreprinse mai multe acţiuni ce vor contribui direct la reducerea, comparativ cu scenariul de referinţă/baseline:

a) cu 25% a gazelor cu efect de seră provenite din sectorul energetic (pentru sporirea eficienţei alimentării şi utilizării de energie, precum şi pentru producerea energiei electrice verzi – printr-o serie de metodologii deja aprobate prin Mecanismul Dezvoltării Nepoluante a Protocolului de la Kyoto, care facilitează finanţarea de carbon pentru investiţii în producerea energiei electrice, energiei termice şi combustibililor din surse regenerabile de energie);

b) cu 20% a celor provenite din sectorul locativ, industrial (prin aplicarea unor tehnologii energetic eficiente în clădiri – izolarea pereţilor, instalarea contoarelor termice, utilizarea becurilor energoeficiente, precum şi aplicarea unor instalaţii producătoare de energie regenerabilă la scară mică – solare, fotovoltaice etc.) şi agricol (prin crearea unui bilanţ cît mai favorabil al carbonului în sol şi menţinerea fertilităţii solurilor pe termen lung, astfel încît producţia secundară a culturilor agricole (paiele şi alte reziduuri vegetale) să fie încorporată în sol, dar nu utilizată ca sursă de energie, managementul dejecţiilor animaliere, utilizarea îngrăşămintelor siderale şi utilizarea tehnologiilor conservative de cultivare a solului);

c) cu 15% a celor din sectorul transportului (prin utilizarea la scară mai largă a vehiculelor cu motor pe bază de gaze naturale comprimate şi gaze de sondă lichefiate; utilizarea vehiculelor electrice hibride, prin producerea biomotorinei şi bioetanolului) şi din sectorul deşeurilor (prin recuperarea biogazului de la depozitele de deşeuri menajere solide administrate şi prin recuperarea biogazului de la staţiile de tratare a apelor uzate, utilizînd tehnologia de tratare a nămolului în condiţii anaerobe).

4.6. Audituri energetice şi sisteme de management energetic

205. Introducerea oficială a auditului energetic în Moldova s-a produs în 2012. Totuşi, Ministerul Economiei şi Infrastructurii aprobase deja, în anul 2003, un document normativ CP G.04.02-2003 „Regulamentul privind auditul energetic al clădirilor existente şi al instalaţiilor de încălzire şi preparare a apei calde menajere”, care asigura baza pentru efectuarea auditului energetic al clădirilor existente: cerinţe, conţinut, documentaţia pentru auditul energetic şi modul de aprobare (acest document este actualizat în conformitate cu Legea nr.128 din 11 iulie 2014 privind performanţa energetică a clădirilor). În privinţa auditorilor energetici şi a auditurilor energetice, Programul naţional pentru eficienţă energetică 2011-2020 prevede următoarele:

Ministerul Economiei şi Infrastructurii, în comun cu Agenţia pentru Eficienţă Energetică, va asigura crearea unui sistem de audit energetic, de înaltă calitate, conceput pentru identificarea măsurilor potenţiale de îmbunătăţire a eficienţei energetice, desfăşurat în mod independent, pentru toţi consumatorii finali, inclusiv consumatorii casnici şi comerciali mici şi consumatorii industriali mari şi mici. Auditul energetic reprezintă o procedură sistematică de obţinere a unor cunoştinţe corespunzătoare despre profilul consumului energetic existent al unei clădiri sau al unui grup de clădiri, al unei operaţiuni şi/sau instalaţii industriale sau al unui serviciu privat sau public, de identificare şi de cuantificare a oportunităţilor rentabile pentru realizarea unor economii de energie şi de raportare a rezultatelor. Auditul energetic va fi efectuat în conformitate cu Regulamentul privind auditul energetic aprobat de Guvern, de către persoanele fizice sau juridice autorizate pentru efectuarea auditului energetic. Agenţia pentru Eficienţă Energetică va crea şi ţine registrul auditurilor şi a auditorilor energetici autorizaţi. Lista auditorilor energetici autorizaţi va fi publicată pe pagina Internet a Agenţiei pentru Eficienţă Energetică. Ministerul Economiei şi Infrastructurii va stabili cazurile în care auditul energetic este obligatoriu, precum şi sursele de finanţare ale acestora.

206. Activitatea s-a intensificat odată cu lansarea de către Fondul pentru Eficienţă Energetică a mai multe apeluri pentru propuneri de proiecte în sectorul public – reabilitarea clădirilor publice şi a sistemelor de iluminat stradal şi în sectorul privat (apeluri de propuneri de proiect nr.4). În cazul în care autorităţilor publice locale şi centrale solicită finanţare din partea Fondului Pentru Eficienţă Energetică, din contul mijloacelor bugetului de stat sau al bugetelor locale, fiecare proiect trebuie să fie însoţit de un audit energetic, efectuat de auditori energetici autorizaţi de Agenţia pentru Eficienţă Energetică.

207. Legea cu privire la eficienţa energetică obligă Agenţia pentru Eficienţă Energetică să asigure evidenţa auditorilor energetici şi a auditurilor energetice într-un registru electronic, precum şi instruirea auditorilor prin aprobarea programelor de instruire.

208. Listele auditorilor energetici pe pagina de Internet a Agenţiei pentru Eficienţă Energetică includ 37 de persoane autorizate în domeniul electroenergetic, 62 de persoane autorizate în domeniul termoenergetic. Concomitent, 41 de persoane juridice dispun de autorizaţii eliberate în perioada 26 ianuarie 2013-15 iulie 2015 pentru un termen de 3 ani.

209. Regulamentul privind auditul energetic, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.884 din 27 noiembrie 2012, stabileşte cerinţele de rigoare cu privire la criteriile minime, oferind lista indicatorilor de eficienţă energetică.

210. În conformitate cu informaţia prezentată în Raportul anual de activitate al Agenţiei pentru Eficienţă Energetică pentru anii 2013-2014, în perioada respectivă au fost realizate cîteva măsuri de audit energetic, activităţile desfăşurate fiind axate, preponderent, pe clădirile din sectorul public:

1) coordonarea definiţiei domeniului de aplicare al auditului energetic şi calcularea costului pentru proiectele finanţate, total sau parţial, de către Fondul pentru Eficienţă Energetică din bugetul de stat sau din bugetele locale;

2) procesarea (pe baza auditurilor efectuate) în 2013 a cererilor depuse pentru 304 proiecte şi aprobarea finanţării pentru 87 de proiecte de eficienţă energetică şi energie din surse regenerabile în 2014, precum şi aprobarea finanţării de către Fondul pentru eficienţă energetică a 85 de proiecte de eficienţă energetică şi energie din surse regenerabile în 2014.

211. Crearea cadrului normativ pentru promovarea auditului energetic este menţionată în măsura 114 din Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015. Acţiunea a fost prevăzută pentru perioada ianuarie 2013 – decembrie 2014. Sumarul rezultatelor implementării acestei măsuri este prezentat în tabelul 37.

 

 

212. Managementul energetic la nivelul autorităţilor publice locale este indicat de măsura 107 din Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015. Acţiunea a fost preconizată pentru perioada ianuarie 2013-ianuarie 2015 şi a inclus instruirea a 35 de manageri energetici desemnaţi de autorităţile publice locale: instruirea a 29 de manageri energetici a fost finalizată în 2013, iar pînă la încheierea anului 2014, 35 de manageri energetici au fost instruiţi pe aspecte ale cadrului juridic şi regulatoriu pentru auditul energetic, utilizarea biomasei, producerea biogazului, utilizarea instrumentelor de finanţare a măsurilor de eficienţă energetică şi energie din surse regenerabile etc. Mai multe detalii sînt indicate în tabelele 28 şi 30.

213. Datele înregistrate de Agenţia pentru Eficienţă Energetică indică circa 2404 de proiecte implementate în perioada 2014-2015, doar cîteva proiecte implementate în 2013 cu rezultate tangibile în 2014-2015, preponderent în 2015. În anul 2014 au fost elaborate peste 200 de rapoarte de audit energetic, fapt ce a permis depunerea a 158 de dosare în cadrul apelului de propunere de proiect 3 lansat de Fondul pentru Eficienţă Energetică în vederea accesării mijloacelor pentru diverse proiecte de eficienţă energetică şi valorificare a energiei din surse regenerabile. De asemenea, au fost realizate audituri energetice pentru 45 de instituţii culturale, finanţate de Agenţia pentru Eficienţă Energetică în scopul identificării donatorilor pentru pachetele respective.

Primăria Chişinău a elaborat audituri energetice pentru 9 clădiri în cadrul programului „CIUDAD”.

4.6.1. Numărul total de companii mari pe teritoriul Republicii Moldova

214. Calculele din tabelul 38 sînt efectuate pe baza datelor studiului „Activitatea de întreprinzător pe raioane”, realizat pe baza datelor Biroului Naţional de Statistică, cu sprijinul Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare şi al Guvernului României şi distribuit în cadrul Proiectului comun ONU „Fortificarea sistemului naţional de statistică”.

215. De menţionat faptul că definiţia „întreprindere mijlocie” nu corespunde definiţiei întreprinderilor mici şi mijlocii din Recomandarea Comisiei 2003/361/CE: „IMM-uri” (numărul de salariaţi mai mic de 250, a căror cifră de afacere nu depăşeşte 50 milioane de euro şi/sau al căror bilanţ contabil anual nu depăşeşte 43 milioane de euro).

Art.2 alin.(4) din Legea nr.206-XVI din 7 iulie 2006 privind susţinerea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii prevede că „este întreprindere mijlocie agentul economic ce corespunde următoarelor criterii: număr mediu scriptic anual de salariaţi de cel mult 249 de persoane, sumă anuală a veniturilor din vînzări de cel mult 50 milioane de lei şi valoare totală anuală de bilanţ a activelor ce nu depăşeşte 50 milioane de lei”.

 

 

4.7. Contorizarea şi facturarea

216. Scopul urmărit prin instalarea tehnologiilor de ultimă oră pentru evidenţa consumului final de gaze naturale este de a informa, măsura şi a factura consumul real pe baza datelor înregistrate. De asemenea, în vederea informării consumatorului final despre consumul efectiv de gaze naturale se impune elaborarea şi implementarea unui plan de instalare a contoarelor performante pentru toate categoriile de utilizatori. Pe parcursul anilor 2013-2015, „Moldovagaz” a instalat contoare consumatorilor de gaze naturale. Cu toate acestea, în Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice al Republicii Moldova această măsură nu este inclusă, la fel lipsesc informaţiile sistematice privind statutul implementării măsurii 99 din Planul menţionat.

217. Contoarele „inteligente” şi facturarea informativă îi ajută pe consumatori să adopte decizii mai bune şi să-şi schimbe comportamentul. Foaia de parcurs a Guvernului pentru îmbunătăţirea competitivităţii Republicii Moldova include utilizarea unor contoare moderne pentru energia termică şi energia electrică. Strategia în domeniul eficienţei energetice a „Termocomului” (SA „Termoelectrica” la ziua de astăzi) pentru anii 2012-2020 cuprinde implementarea unor soluţii moderne pentru monitorizare, contorizare şi facturare, implementarea unor sisteme de monitorizare de tipul „LOVATI” „MONITOR” şi „GIS HeatGraph”. Strategia stabileşte condiţia obligatorie de contorizare la nivel de bloc.

4.8. Programe de informare pentru consumatori şi programe de instruire

218. Informaţiile de raportare sînt incluse în secţiunea 3.5.

4.9. Promovarea încălzirii şi răcirii/climatizării eficiente

4.9.1. Evaluarea cuprinzătoare

219. În vederea efectuării unei evaluări cuprinzătoare a potenţialului de punere în aplicare a cogenerării de randament sporit şi a termoficării şi răcirii centralizate eficiente menţionate la articolul 14 alineatul (1), Ministerul Economiei şi Infrastructurii este asistat de Echipa Economică Germană în Moldova. Primul pas constant în publicarea în septembrie 2015 a studiului „Creşterea eficienţei energetice prin intermediul investiţiilor în CET-uri.” (German Economic Team Moldova: „Increasing energy efficiency through investments in Combined Heat and Power (CHP)”, Stephan Hohmeier, Jörg Radeke, Mihai Tirsu, Policy Paper Series [PP/02/2015]).

220. Studiul analizează:

1) capacitatea centralelor de cogenerare existente şi a celor recent instalate;

2) eficienţa energetică a capacităţii actuale de cogenerare;

3) legislaţia şi cadrul regulatoriu existent.

221. Investiţiile în ambele tipuri de centrale se consideră necesare în Moldova, iar un cadru perfecţionat pentru investitori este esenţial în scopul atragerii acestor investiţii. Pentru îndeplinirea obiectivelor de eficienţă energetică sînt necesare 2 tipuri de politici:

- politici de îmbunătăţire a eficienţei energetice la CET-urile existente;

- politici de asigurare a îndeplinirii standardelor înalte de eficienţă energetică de către CET-urile nou-construite.

222. Recomandările generale ale studiului realizat de Echipa Economică Germană sînt:

1) Ca o precondiţie pentru orice investiţie în sectorul CET, se recomandă în mod special Guvernului să urmeze propunerile Băncii Mondiale şi să consolideze rolul reglementatorului, precum şi să implementeze politici independente de stabilire a tarifelor.

2) Guvernul ar trebui să considere asigurarea unui tarif fix simplu, transparent, reglementat pentru energia electrică produsă de centralele CET mici şi mijlocii. Un astfel de tarif ar trebui să fie stabilit la un nivel ce reflectă valoarea medie a tarifelor reglementate cost plus.

3) În vederea asigurării unei cereri predictibile, în special pentru investitori, luînd în considerare crearea unor CET-uri mici şi medii, Guvernul ar trebui să considere o obligaţie fixă, care să garanteze achiziţionarea de energie electrică produsă prin cogenerarea de o eficienţă energetică ridicată. Suplimentar, o astfel de obligaţie pentru energia electrică produsă de CET-uri este necesară în cazul în care Guvernul decide să reglementeze tarifele pentru CET-urile mici şi mijlocii.

4) Proiectul de îmbunătăţire a eficienţei sectorului de alimentare centralizată cu energie termică al Băncii Mondiale şi alte proiecte finanţate de donatori oferă o cale viabilă de sporire a calităţii serviciului şi reduce costul, fiind rupt cercul vicios de reducere a numărului de utilizatori ce rezultă în costuri şi mai mari.

5) Suplimentar, Guvernul ar trebui să examineze dacă drepturile consumatorilor sistemului centralizat de termoficare sînt suficiente. Consumatorii au nevoie să poată apela la un observator neutru în cazul în care calitatea agentului termic şi a apei calde nu întruneşte anumite standarde minime.

6) În cazul în care se bazează pe reţeaua sistemului centralizat de termoficare, clădirile din sectorul public ar trebui reconectate la această reţea în scopul sporirii cererii pentru energia termică.

7) Odată ce calitatea serviciului şi drepturile consumatorilor sînt asigurate, doar atunci pot fi garantate măsuri administrative care fac conectarea la reţeaua de termoficare centralizată obligatorie. Obligaţia de conectare la reţeaua de termoficare centralizată pare să nu fie suficient de obligatorie.

(Proiectul de îmbunătăţire a eficienţei sectorului de alimentare centralizată cu energie termică”, Banca Mondială, 2014, p.23).

223. Prezentul Plan naţional de acţiuni include măsura specifica E 6. Evaluarea cuprinzătoare a potenţialului pentru aplicarea cogenerării de înaltă eficienţă şi a termoficării şi răcirii centralizate eficiente, dedicată îndeplinirii cerinţelor Directivei 2012/27/UE privind eficienţa energetică în ceea ce priveşte cogenerarea.

4.9.2. Alte măsuri de abordare a încălzirii şi răcirii eficiente (art.14 din Directiva 2012/27/UE privind eficienţa energetică)

224. În cadrul Planului naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015 sînt incluse 2 măsuri specifice la acest capitol:

1) măsura 100. Elaborarea cadrului normativ şi elaborarea sistemului de monitorizare pentru sectorul termoenergetic;

2) măsura 101. Elaborarea, aprobarea şi implementarea propriilor programe de eficienţă energetică de către operatorii din sectorul termoenergetic.

225. Ca şi multe alte ţări cu active de cogenerare/termoficare învechite, Republica Moldova se confruntă în ultimii ani cu probleme tehnice, financiare şi instituţionale în ceea ce priveşte furnizarea de energie termică centralizată atît în Chişinău, cît şi în Bălţi. Datele statistice privind debranşările în Chişinău sînt incluse în tabelul 39. Debranşările se datorează introducerii în funcţiune a unor cazane individuale, care asigură confort/calitate sporit/ă unor categorii de consumatori din Chişinău, dar care afectează în mod progresiv calitatea şi costurile sistemului de furnizare centralizată a energiei termice şi, în cele din urmă, afectează bunăstarea consumatorilor nevoiaşi. Îmbunătăţirea condiţiilor sistemului de furnizare a energiei termice ar trebui abordat din perspectiva sărăciei energetice care afectează, preponderent, populaţia vulnerabilă.

 

 

226. Înrăutăţirea situaţiei financiare a „Termocom”-ului, care a determinat S.A. „Moldovagaz” să refuze în anul 2008 să mai furnizeze gaze naturale din cauza neachitării, a impus Guvernul să-şi asume responsabilitatea de a întreprinde măsuri ferme menite să stopeze acumularea datoriilor/plăţilor restante (Hotărîrea Guvernului nr.707 din 20 septembrie 2011 „Cu privire la unele măsuri de eficientizare a funcţionării sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică”):

1) tarifele au atins nivelul de recuperare a costurilor;

2) a fost semnat Memorandumul de înţelegere între „Termocom”, CET-uri, „Moldovagaz”, Primăria Chişinău şi Guvern;

3) noile debranşări de la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică au fost descurajate prin modificarea taxei pentru consumatorii deconectaţi şi pentru acei care intenţionează să se deconecteze (20% din costul calculat per m²). De asemenea, deconectările anterioare au fost penalizate prin plăţi retroactive în sumă de 10% din 1 octombrie 2011, 15% – din 1 octombrie 2012, şi 20% din 1 octombrie 2013 (conform Hotărîrii Guvernului nr.707 din 20 septembrie 2011).

227. „Termocom” a fost lichidat în 2014, iar activele se află în posesia creditorilor, în care CET-urile deţin majoritatea. Proiectul de lege cu privire la aprobarea vînzării activelor „Termocom” către CET-2 a fost aprobat la 25 septembrie 2014.

228. Programul naţional pentru eficienţă energetică 2011-2020, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.833 din 10 noiembrie 2011, stabileşte obiective naţionale, inclusiv eficientizarea consumului global de energie primară cu 20% pînă în anul 2020 şi reducerea, pînă în anul 2020, cu cel puţin 25% a emisiilor de gaze cu efect de seră comparativ cu anul de referinţă 1990. O atenţie mai mare urmează să fie acordată sectorului de transformare energetică, pentru care sînt stabilite următoarele obiective specifice:

1) promovarea producerii energiei electrice în cogenerare;

2) dezvoltarea reţelelor de distribuţie a energiei termice în conformitate cu un plan elaborat de Guvern;

3) finalizarea, pînă în 2016, a instalării echipamentelor de măsurare a energiei termice pentru 100% de clădiri din Republica Moldova;

4) introducerea mecanismelor de finanţare a instalaţiilor de încălzire, răcire şi preparare a apei calde menajere pe baza energiei regenerabile.

229. Fără modernizarea şi reabilitarea reală a activelor, există riscul ca situaţia să se înrăutăţească în continuare. La 21 noiembrie 2014, Consiliul Băncii Mondiale a aprobat un proiect important „de a contribui la îmbunătăţirea eficienţei şi a viabilităţii financiare a companiei de alimentare centralizată cu energie termică, de a îmbunătăţi calitatea şi fezabilitatea serviciilor de încălzire oferite populaţiei din Chişinău”. Banca Mondială a convenit să acorde Republicii Moldova un împrumut în sumă de 40500000 dolari SUA, conform termenelor şi condiţiilor stipulate în Acord, în vederea susţinerii finanţării Proiectului „Moldova – îmbunătăţirea eficienţei sectorului de alimentare centralizată cu energie termică”: P132443. La 30 iulie 2015, prin Legea nr.148, Parlamentul Republicii Moldova a ratificat Acordul de finanţare.

230. Proiectul include 3 componente:

1) investiţii în sistemul de încălzire centralizată – costuri 33.3 milioane dolari SUA;

2) suport pentru simplificarea/raţionalizarea operaţiilor – costuri 5.6 milioane dolari SUA;

3) managementul proiectelor – costuri 1.5 milioane dolari SUA.

231. Termenul-limită al proiectului este 30 iunie 2020, iar obiectivele acestuia sînt următoarele:

1) reducerea pierderilor de căldură în reţea de la 36000000 Gcal (februarie 2015) pînă la 330,000 Gcal (iunie 2020);

2) economii cumulative de energie (din 2015 pînă în 2020): 2,849,208.00 MWh (245 ktep).

232. Proiectul prevede îmbunătăţirea eficienţei operaţionale şi a viabilităţii financiare a sectorului. Scopul va fi realizat prin investiţii menite să îmbunătăţească fiabilitatea şi eficienţa, precum şi să susţină simplificarea/raţionalizarea/optimizarea operaţiilor şi a structurii corporative a companiei. Investiţiile vor asigura prestarea continuă şi sporirea eficienţei serviciilor de livrare a energiei termice în Chişinău. Simplificarea operaţiilor va include încetarea exploatării CET-1, raţionalizarea numărului de personal şi realizarea unui audit de mediu la CET-1, pentru a iniţia procesul de lichidare sau de reutilizare a activelor.

233. Rezultatele specifice care generează economii eventuale de energie sînt următoarele:

1) modernizarea staţiilor de pompare selectate pentru a reduce consumul de energie electrică şi a asigura exploatarea eficientă în mod variabil a sistemului centralizat de livrare a energiei termice;

2) reabilitarea segmentelor selectate din reţeaua de distribuţie pentru a asigura continuitatea furnizării serviciilor de termoficare şi reducerea pierderilor de energie termică şi apă caldă;

3) înlocuirea substaţiilor vechi şi ineficiente de încălzire centralizată (CHS) cu substaţii moderne, deplin automatizate, individuale la nivel de bloc (IHS) în scopul furnizării mai eficiente şi sigure a energiei termice consumatorilor finali;

4) reconectarea la sistemul de încălzire centralizată a circa 40 de instituţii publice care au fost debranşate anterior, astfel încît să fie îmbunătăţită utilizarea sistemului.

234. Economiile preconizate de proiect sînt indicate în rezumatul evaluării:

Economiile totale ce rezultă din investiţiile propuse în cadrul Proiectului însumează circa 6.5 milioane dolari SUA pe an, începînd din anul 3 de implementare a Proiectului. Economiile estimate vizează gazele naturale, energia electrică, apă, costurile de exploatare şi întreţinere şi altele, inclusiv economii în valoare de 619,000 dolari SUA pe an, începînd din sezonul de încălzire 2015/2016 datorită achiziţionării de agent termic mai ieftin ca urmare a închiderii CET-1 în 2015. Economiile de energie constitute circa 40% din beneficiile Proiectului. Înlocuirea CHS cu IHS va rezulta în economii energetice de circa 20% din consumul energetic la nivel de apartament, după cum a fost demonstrat de „Termocom” în condiţii investiţionale similare.

4.10. Transformarea, transportul, distribuţia energiei şi răspunsul la cerere

235. O trecere succintă în revistă a situaţiei privind transformarea energiei, precum şi transportul şi distribuţia de energie este inclusă în articolul 42 din Strategia energetică a Republicii Moldova pînă în anul 2030:

1) pe lanţul de producere, transport, distribuţie şi furnizare, creşterea eficienţei s-a manifestat prin reducerea nivelului pierderilor în reţelele de distribuţie şi de transport, însă eficienţa generării energiei electrice şi termice a rămas scăzută;

2) au fost lansate şi realizate investiţii în proiectele de eficienţă energetică în sectorul industrial şi în cel public, inclusiv cu suportul instituţiilor financiare internaţionale;

3) potenţialul existent de surse de energie regenerabilă în mixul energetic este încă insuficient valorificat;

4) a fost depolitizată activitatea de stabilire a tarifelor în sectorul sistemului centralizat de alimentare cu energie termică şi, ca rezultat imediat, au fost introduse tarife care reflectă integral costurile, astfel fiind stopată acumularea datoriilor, singurele datorii care rămîn de recuperat fiind cele istorice;

5) în condiţiile cogenerării ineficiente şi a sistemului de încălzire centralizat învechit, noile tarife nu au putut îmbunătăţi abilitatea agenţilor economici de a investi ca singură posibilitate de a reduce costurile variabile, ci numai au redus accesibilitatea tarifelor pentru populaţie.

236. În ceea ce priveşte domeniul specific al eficienţei energetice pe lanţul de producere/transformare, transport şi distribuţie, Strategia prevede următoarele:

1) reducerea pierderilor în reţelele de transport şi de distribuţie:

a) cu pînă la 11% în 2020 (pînă la 13% în 2015) pentru energie electrică;

b) cu 39% în 2020 (cu 20% în 2015) pentru gaze naturale; şi

c) cu 5% în 2020 (cu 2% în 2015) pentru energie termică;

2) crearea unei noi capacităţi în municipiul Chişinău, în baza tehnologiilor eficiente de generare a energiei electrice şi termice, inclusiv de tip „turbină cu gaz cu ciclu combinat”;

3) reevaluarea, reconstruirea şi reabilitarea, acolo unde este fezabil, a sistemului de încălzire centralizată existent.

237. Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015 include măsuri specifice în materie de eficienţă energetică în faza de transformare, transport şi distribuţie, cum ar fi programele proprii de eficienţă energetică pentru transportul şi distribuţia energiei electrice din măsura 98 din Plan. Pînă în prezent, nu am primit informaţii de confirmare potrivit cărora operatorii de distribuţie şi de sistem au elaborat astfel de programe sau nu:

1) „RED-Nord-Vest” a informat despre planificarea măsurilor necesare (modernizarea şi reabilitarea) în scopul de a reduce pierderile pînă la 10.82% în 2016, pînă la 10.44% în 2017 şi pînă la 10.35% în 2018;

2) măsuri similare au raportat „RED-Nord „fără cuantificarea economiilor”.

238. Referitor la formularele de raportare elaborate de „Moldelectrica” în 2014 şi prezentate Agenţiei pentru Eficienţă Energetică, nu au fost furnizate informaţii despre întocmirea Programului de promovare a eficienţei energetice şi energiei regenerabile. Nici „Moldovagaz” nu a prezentat informaţii Agenţiei pentru Eficienţă Energetică la acest capitol.

239. Descrierea măsurilor de îmbunătăţire a eficienţei energetice pe lanţul de transformare, transport şi distribuţie este inclusă în continuare.

4.10.1. Criterii de eficienţă energetică în tarifele şi reglementările de reţea

A. Energia electrică

240. Legea nr.124-XVIII din 23 decembrie 2009 cu privire la energia electrică a fost adoptată în vederea asigurării conformităţii cadrului legislativ cu acquis-ul comunitar, condiţionat de aderarea ţării la Comunitatea Energetică în anul 2010. Legea a fost ulterior modificată şi completată în 2011 şi 2014 (a se vedea Legea nr.27 din 13 martie 2014) în vederea punerii în aplicare integrală a pachetului legislativ secund privind energia.

241. Pornind de la angajamentele asumate faţă de Comunitatea Energetică, a fost realizat un progres semnificativ în transpunerea în legislaţia naţională a acquis-ului Comunităţii Energetice privind energia electrică. Legea nr.124-XVIII din 23 decembrie 2009 a fost modificată în 2014. Cerinţele referitoare la eligibilitate au fost transpuse în textul legii, consumatorii noncasnici fiind eligibili din 1 ianuarie 2013, iar cei casnici – din 1 ianuarie 2015. Tarifele de acces la reţelele de distribuţie adoptate în luna iulie 2015 asigură dreptul de eligibilitate pentru consumatorii conectaţi la reţelele de distribuţie.

242. Modificări adiţionale au fost operate în textul legii pe baza dispoziţiilor Directivei 2009/72/CE, elaborate de Ministerul Economiei şi Infrastructurii cu suportul TA-SPSP şi al Secretariatului Comunităţii Energetice şi Agenţia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională. Astfel, a fost elaborat proiectul Legii cu privire la energia electrică, aprobată în data de 27 mai 2016, cu numărul de ordine 107.

243. Modificările/amendamentele aduse la Legea 124-XVIII din 23 decembrie 2009 (în prezent abrogată) au inclus, inter alia, obligaţia de deschidere completă a pieţei de energie electrică începînd cu 1 ianuarie 2015 şi obligaţia pentru companiile de distribuţie să finalizeze, pînă la 1 iunie 2014, separarea operaţională (şi decizională) a activităţii de distribuţie şi activitatea de furnizare la preţuri reglementate, precum şi separarea juridică a acestor activităţi pînă la 1 ianuarie 2015.

244. Art.96 alin.(2) din Legea nr.107 din 27 mai 2016 cu privire la energia electrică stipulează că „La intrarea în vigoare a prezentei legi, piaţa energiei electrice se declară deschisă, iar fiecare consumator final din Republica Moldova are dreptul de a alege furnizorul, precum şi de a schimba furnizorul”.

245. În octombrie 2015, Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică a aprobat o nouă versiune a regulilor de piaţă pentru energia electrică. Principalele caracteristici ale acestor reguli sînt după cum urmează:

1) încheierea de acorduri bilaterale pentru achiziţionarea şi furnizarea de energie electrică;

2) distribuţia energiei electrice produse prin cogenerare şi de centralele energie din surse regenerabile;

3) procedura de achiziţie şi furnizare a energiei electrice de echilibrare la preţuri minime;

4) achiziţia energiei electrice pentru a acoperi consumul tehnologic în reţeaua de transport al energiei electrice de către operatorii sistemului de transport şi a energiei electrice necesare pentru a acoperi consumul tehnologic în reţeaua de distribuţie.

246. Metodologiile de calcul al tarifelor stabilite de Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică sînt cost-reflective. Tarifele calculate de companiile de transport, distribuţie şi furnizare au fost supuse auditului de companii internaţionale notorii de audit în toamna anului 2015, corectitudinea acestora fiind confirmată. Tarifele au fost majorate în 2015 din cauza creşterii costului de achiziţie a energiei electrice şi deprecierii monedei naţionale.

247. Legea nr.107 din 27 mai 2016 stipulează şi confirmă posibilitatea oferită prin Legea 124-XVIII din 23 decembrie 2009 următoarele:

1) în conformitate cu prevederea art.7 alin.(2) lit.a), Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică „elaborează şi aprobă metodologiile de calculare, de aprobare şi de aplicare a […] tarifelor binome şi a preţurilor diferenţiate în funcţie de orele de consum tarife binom, tarife diferenţiate în funcţie de nivelul de tensiune în reţelele electrice şi de perioada/orele de consum;

2) pentru a susţine, îmbunătăţirea eficienţei energetice şi a educa consumatorii finali în planificarea şi migrarea consumului de energie electrică în perioadele din afara orelor de vîrf, prin Hotărîrea Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică nr.75 din 12 martie 2016 privind tarifele la energia electrică, au fost păstrate prevederile conform cărora este asigurată posibilitatea pentru consumatorii noncasnici dotaţi cu dispozitive adecvate de contorizare şi în conformitate cu dispoziţiile contractuale, în cazul în care acestea există, să achite 1.6 din tariful reglementar în orele de vîrf, definit diferenţiat pe trimestre şi 0.6 din tariful reglementar în afara orelor de vîrf definite în mod egal pe perioada anului întreg.

Pentru consumatorii casnici, care dispun de echipament de măsurare corespunzător, plata pentru consumul energiei electrice în orele de noapte (de la ora 22 pînă la ora 6) se efectuează cu coeficientul 0,6 de la tariful stabilit. Aceste prevederi sînt valabile doar în cazul în care contractele de procurare a energiei electrice semnate de furnizor şi, respectiv, contractul dintre furnizor şi consumatorul final includ asemenea clauze.

248. De menţionat faptul că tarifele nu cresc în mod progresiv odată cu creşterea consumului; prin urmare, tarifele nu sînt în detrimentul sporirii consumului de energie electrică, în cazul utilizării pompelor de căldură.

249. În pofida existenţei unor reguli de echilibrare, stabilite de operatorul sistemului de transport, şi a părţilor responsabile prevăzute de lege, sîntem nevoiţi să menţionăm că piaţa de echilibrare nu este operaţională. În acest mod, este exclusă orice participare a cererii pe piaţa de echilibrare şi servicii auxiliare.

250. Strategia energetică a Republicii Moldova pînă în anul 2030 prevede crearea platformei de adaptare a cererii, însă, deocamdată, nimic nu s-a realizat în acest sens.

B. Gazele naturale

251. Toate activităţile, inclusiv cele de import, furnizare, transport transfrontalier şi intern, distribuţie şi vînzare cu amănuntul pe piaţa de gaze naturale sînt realizate de „Moldovagaz” – companie integrată vertical. Astfel, compania acţionează în calitate de importator, vînzător angro şi cu amănuntul (în Chişinău). Cadrul legislativ este stabilit de Legea nr.108 din 27 mai 2016 cu privire la gazele naturale. Legea transpune, parţial, Directiva 2009/73/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piaţa internă în sectorul gazelor naturale şi de abrogare a Directivei 2003/55/CE, astfel fiind transpus Pachetul legislativ 3 şi rectificate discordanţele cu acquis-ul Comunităţii Energetice identificate în legislaţia internă. Legislaţia secundară include standarde tehnice pentru serviciile de transport şi distribuţie a gazelor naturale şi un regulament privind furnizarea şi utilizarea gazelor naturale.

252. Legea examinează utilizarea eficientă a activelor şi diferenţierea tarifelor în funcţie de nivelul de presiune. Deocamdată, legislaţia nu prevede stimulente pentru consumatori legate de economia de gaze naturale. Tarifele stabilite la gaze stimulează economiile, fiind aplicat un prag de 30 m³, preţul pentru depăşirea acestui prag fiind mai mare.

4.10.2. Măsuri pentru facilitarea şi promovarea răspunsului la cerere

253. Pînă în prezent, în Republica Moldova nu au fost introduse măsuri specifice pentru a promova răspunsul la cerere. Unica diferenţiere în tarifele la energia electrică se referă la orele de vîrf în comparaţie cu celelalte ore, fapt ce contribuie la nivelarea profilului sarcinii, fără adaptarea reală a cererii, odată ce preţul nu variază de la o oră la alta sau de la o zi la alta. Nu sînt puse în aplicare preţuri dinamice la energia electrică sau gazele naturale, situaţia urmînd să fie neschimbată în anii 2016-2018.

4.10.3. Eficienţa energetică în proiectarea şi reglementarea de reţea

254. Programul naţional pentru eficienţă energetică 2011-2020, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.833 din 10 noiembrie 2011, stabileşte obiective naţionale de eficientizare a consumului global de energie primară cu 20% pînă în anul 2020 şi reducerea cu cel puţin 25% a emisiilor de gaze cu efect de seră comparativ cu anul 1990.

Pentru reducerea pierderilor au fost stabilite obiective concrete:

1) pierderi în reţele de distribuţie a energiei electrice.

Conform Programului, operatorii reţelei de distribuţie ar trebui să reducă pierderile de la 13% în 2011 pînă la 7-10% în 2020. Cele mai recente date furnizate de Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică, la situaţia din aprilie 2015, indică un progres semnificativ înregistrat de toţi operatorii reţelei de distribuţie din 2011 în direcţia realizării acestui obiectiv. Pierderile în reţeaua de distribuţie se reduc treptat şi în 2014 nivelul acestora a atins 9.2% – 11.58% din energia electrică furnizată reţelelor de distribuţie;

 

 

2) pierderi în reţeaua de transport a energiei electrice.

Programul de reabilitare a reţelelor de transport a energiei electrice (Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare, Banca Europeană pentru Investiţii, Comunitatea Energetică) (Strategia naţională de dezvoltare „Moldova 2020”, adoptată prin Legea nr.166 din 11 iulie 2012, avînd drept prioritate „Energia furnizată sigur, utilizată eficient”) a fost lansat în 2012. Proiectul include proiectarea şi modernizarea unui număr de substaţii şi linii de transport al energiei. Reabilitarea va îmbunătăţi eficienţa energetică a reţelei „Moldelectrica”, va consolida stabilitatea furnizării de energie electrică şi va îmbunătăţi exploatarea generală a TSO „Moldelectrica” – o precondiţie pentru integrarea Republicii Moldova în reţeaua europeană de transport ENTSO-E. Proiectul este finanţat prin intermediul unor împrumuturi preferenţiale oferite de Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare (15.5 milioane de euro) şi Banca Europeană pentru Investiţii (17 milioane de euro) în perioada 26 iunie 2012-26 iunie 2019 şi a unui grant oferit de Fondul de investiţii pentru vecinătate (8 milioane de euro) pentru perioada 1 aprilie 2013–1 noiembrie 2019;

3) pierderi de energie termică.

În 2014, potrivit datelor Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică, pierderile de căldură din sistemul de distribuţie şi de furnizare au constituit 21.8% din volumul total de energie termică livrat în reţea, sau cu 2.2% mai mult decît în 2011. Pe parcursul anilor 2005-2011 producerea şi consumul de energie termică s-a redus cu circa 33%, fiind în descreştere continuă pînă în prezent. În 2014, 1422 mii de Gcal de energie termică a fost furnizată consumatorilor în mod centralizat, sau cu 250 mii de Gcal (15%) mai puţin comparativ cu 2011. În perioada 2011-2014, cantitatea de căldură livrată în reţea s-a redus cu 12.5%. Nivelul de producere a energiei termice este condiţionat şi de condiţiile climaterice, precum şi de cererea din partea consumatorilor în perioada sezonului de încălzire.

 

 

255. În 2014 a fost adoptată Metodologia de calcul al valorilor normative pentru pierderile de căldură (18 decembrie 2014). Metodologia este obligatorie pentru toate companiile din reţeaua de furnizare a energiei termice reglementată de Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică şi urmăreşte scopul de a îmbunătăţi activitatea de furnizare a energiei termice.

256. Proiectul Băncii Internaţionale pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare de îmbunătăţire a eficienţei sectorului de alimentare centralizată cu energie termică va contribui cu 3 ktep la reducerea pierderilor de căldură, pe lîngă economiile mai mari ce provin din reducerea consumului de energie electrică şi gaze naturale.

257. Prezentul Plan de acţiuni include, ca măsură orizontală H1. Evaluarea potenţialului de economisire a energiei pentru Moldova.

258. În mod specific, evaluarea pe care măsura o va facilita se referă la infrastructura de gaze şi de energie electrică, în special în ceea ce priveşte transportul, distribuţia, gestionarea sarcinii şi interoperabilitatea, conectarea la instalaţiile de generare a energiei, inclusiv posibilităţile pentru microgenerarea energiei.

4.11. Disponibilitatea schemelor de calificare, acreditare şi certificare

259. În ceea ce priveşte autorizarea auditorilor energetici, art.12 din Legea nr.142 din 2 iulie 2010 cu privire la eficienţa energetică stipulează cui poate fi atribuită calitatea de auditor energetic şi în ce condiţii:

1) autorizaţia este oferită pe un termen de 3 ani;

2) persoanele fizice şi juridice autorizate urmează să se înregistreze în Registrul auditorilor energetici, administrat de Agenţia pentru Eficienţă Energetică, care publică lista auditorilor energetici, pe pagina sa web.

260. Cu referinţă la dezvoltarea capacităţii managerilor energetici, Agenţia pentru Eficienţă Energetică oferă asistenţă consultativă şi informaţională, managerilor energetici şi aprobă programe de instruire (a se vedea tabelul 28 secţiunea 4.3.4).

4.12. Servicii energetice

261. Obligaţiile de raportare sînt incluse în secţiunea 3.7.

 

5. INSTITUIREA ŞI DESEMNAREA AUTORITĂŢILOR/ INSTITUŢIILOR

ŞI ORGANIZAŢIILOR COMPETENTE. FINANŢAREA

5.1. Cadrul instituţional

262. Cadrul instituit în raport cu obiectivele Directivei 2006/32/CE privind eficienţa energetică la utilizatorii finali şi serviciile energetice include Programul naţional pentru eficienţă energetică 2011-2020, precum şi Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice al Republicii Moldova 2013-2015 şi prezentul Plan de acţiuni. De asemenea, din acest cadru fac parte planurile locale de acţiune în domeniul eficienţei energetice şi programele locale pentru eficienţă energetică.

Ministerul Economiei şi Infrastructurii

263. În conformitate cu prezentul Plan de acţiuni, Ministerul Economiei şi Infrastructurii va efectua, o dată la trei ani, examinarea intermediară, pe baza rezultatelor punerii în aplicare a Planului naţional de acţiune pentru eficienţă energetică şi la finalul implementării programului – evaluarea finală. În evaluarea intermediară vor fi analizate progresele înregistrate în obţinerea rezultatelor scontate.

Ministerul Economiei şi Infrastructurii şi Agenţia pentru Eficienţă Energetică

264. Potrivit prevederilor Programului naţional pentru eficienţă energetică 2011-2020, Ministerul Economiei şi Infrastructurii joacă rolul de coordonator în sectorul public, iar împreună cu Agenţia pentru Eficienţă Energetică şi alte autorităţi publice centrale de resort, acordă asistenţă autorităţilor publice locale în promovarea eficienţei energetice şi a energiei din surse regenerabile.

Prin urmare, sînt responsabili pentru integrarea cerinţelor de îmbunătăţire a eficienţei energetice în sectorul public.

Agenţia pentru Eficientă Energetică

265. Potrivit Legii cu privire la eficienţa energetică, sarcina supravegherii realizării planurilor locale de acţiune în domeniul eficienţei energetice şi a programelor locale pentru eficienţă energetică este atribuită Agenţiei pentru Eficienţă Energetică (art.26 din Legea nr.142 din 2 iulie 2010).

266. Agenţia pentru Eficienţă Energetică este o autoritate de stat care activează în domeniul energiei regenerabile şi eficienţei energetice. Entitatea se axează pe implementarea politicii de stat şi avizează proiecte în domeniul eficienţei energetice şi al surselor regenerabile de energie. În această ordine de idei, Agenţia coordonează programele locale pentru eficienţă energetică şi planurile de acţiune locale în domeniul eficienţei energetice finanţate din bugetul de stat, din bugetele instituţiilor şi organizaţiilor pe baza unor acorduri guvernamentale, autorizează persoanele fizice şi juridice să efectueze audituri energetice şi să acorde dovezi pe baza evidenţei datelor despre auditorii energetici, şi auditurile energetice efectuate.

267. Atribuţiile/sarcinile Agenţiei sînt stipulate în Legea nr.142 din 2 iulie 2010 cu privire la eficienţa energetică (art.9), Hotărîrea Guvernului nr.833 din 10 noiembrie 2011 şi în Hotărîrea Guvernului nr.1173 din 21 decembrie 2010 „Cu privire la Agenţia pentru Eficienţă Energetică”, după cum urmează:

1) implementează politica statului în domeniul eficienţei energetice şi al surselor regenerabile de energie;

2) elaborează şi prezintă organului central de specialitate în domeniul energetic spre aprobare cerinţe minime de performanţă energetică pentru utilajele şi echipamentele produse sau importate în Republica Moldova;

3) participă la elaborarea proiectelor de acte normative, inclusiv a proiectelor reglementărilor tehnice şi a standardelor în domeniul eficienţei energetice şi al surselor regenerabile de energie;

4) participă la elaborarea proiectelor de programe şi de planuri naţionale de acţiune în domeniul eficienţei energetice şi al surselor regenerabile de energie;

5) elaborează proiecte-pilot în domeniul eficienţei energetice şi al surselor regenerabile de energie;

6) acordă asistenţă autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale la elaborarea programelor de îmbunătăţire a eficienţei energetice şi valorificarea surselor regenerabile de energie;

7) coordonează programele şi planurile de acţiune elaborate de autorităţile administraţiei publice locale, precum şi programele de eficienţă energetică finanţate de instituţii sau de organizaţii internaţionale, în baza unor acorduri guvernamentale;

8) asigură diseminarea informaţiei referitoare la eficienţa energetică, inclusiv la mecanismele de eficienţă energetică, la cadrul financiar şi legal adoptat în scopul îndeplinirii obiectivului indicativ naţional, precum şi diseminarea informaţiei referitoare la utilizarea surselor regenerabile de energie;

9) acordă asistenţă consultativă şi informaţională societăţilor de servicii energetice, managerilor energetici, agenţilor economici, precum şi persoanelor fizice care activează în domeniul eficienţei energetice şi al surselor regenerabile de energie;

10) autorizează persoanele fizice şi juridice să efectueze audite energetice;

11) asigură evidenţa, prin ţinerea de registre, a auditorilor energetici şi a auditelor energetice efectuate, a proiectelor naţionale coordonate şi a proiectelor implementate de autorităţile administraţiei publice locale;

12) avizează proiecte în domeniul eficienţei energetice şi al valorificării surselor regenerabile de energie, finanţate parţial sau integral de la bugetul de stat, bugetele unităţilor administrativ-teritoriale şi finanţate prin intermediul Fondului pentru Eficienţă Energetică;

13) evaluează potenţialul de sporire a eficienţei energetice în ansamblu pe economie;

14) creează o bază informaţională în domeniul eficienţei energetice şi al surselor regenerabile de energie, prezintă solicitanţilor informaţii.

Agenţia pentru Protecţia Consumatorilor şi Supravegherea Pieţei

268. Legea nr.44 din 27 martie 2014 privind etichetarea produselor cu impact energetic defineşte responsabilităţile Agenţiei pentru Protecţia Consumatorilor şi Supravegherea Pieţei referitoare la exercitarea controlului asupra punerii în aplicare a legii respective.

Ministerul Economiei şi Infrastructurii şi Agenţia pentru Eficienţă Energetică

269. În conformitate cu art.7 lit.h) din Legea nr.128 din 7 noiembrie 2014 privind performanţa energetică a clădirilor:

Agenţia pentru Eficienţă Energetică creează şi implementează, în comun cu organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul construcţiilor, sistemele de control independent al certificatelor de performanţă energetică şi al rapoartelor de inspecţie periodică a sistemelor de încălzire şi de inspecţie periodică a sistemelor de climatizare.

Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică

270. În procesul de exercitare a atribuţiilor de reglementare, autorităţile naţionale ţin cont de dispoziţiile Legii cu privire la energia electrică, cît şi ale Legii cu privire la gazele naturale. Ambele legi conţin definiţia noţiunii management al eficienţei energetice/gestionare a cererii şi prezintă distribuirea rolurilor între instituţiile sectoriale.

 

 

5.2. FINANŢAREA

271. Toate detaliile necesare cu privire la instrumentele disponibile de finanţare sînt prezentate în subcapitolele de mai jos, sumarul include informaţii despre sursele de finanţare disponibile şi preconizate pentru sectorul de eficienţă energetică.

5.2.1. FONDUL PENTRU EFICIENŢĂ ENERGETICĂ

272. Fondul pentru Eficienţă Energetică în Moldova a fost creat în baza Legii nr.142 din 2 iulie 2010 cu privire la eficienţa energetică, iar Regulamentul de organizare şi funcţionare a Fondului pentru Eficienţă Energetică a fost aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.401 din 12 iunie 2012, conţinînd principalele caracteristici ale Fondului pentru Eficienţă Energetică.

273. Proiectele finanţate de Fondul pentru Eficienţă Energetică corespund dispoziţiilor art.50 din Regulamentul menţionat, acesta servind drept bază pentru formularea conţinutului Programului naţional pentru eficienţă energetică 2011-2020. Implementarea acestor proiecte a fost începută în martie 2014 şi continuă pînă în prezent. Descrierea succintă a majorităţii proiectelor este inclusă în tabelul A1.1, beneficiarii proiectelor fiind autorităţile publice locale.

274. Fondul pentru Eficienţă Energetică atrage şi gestionează mijloacele financiare în vederea îmbunătăţirii eficienţei energetice şi utilizării energiei din surse regenerabile şi a reducerii gazelor cu efect de seră pe baza susţinerii proiectelor lansate în conformitate cu strategiile şi programele elaborate de către Guvern:

1) promovarea proiectelor investiţionale în domeniul eficienţei energetice şi energie din surse regenerabile;

2) asigurarea asistenţei tehnice pentru proiectele de dezvoltare în domeniul eficienţei energetice şi energie din surse regenerabile;

3) asigurarea asistenţei financiare pentru proiectele;

4) contribuţii financiare directe;

5) acţionarea în calitate de agent sau mediator pentru alte surse de finanţare;

6) asigurarea garanţiilor depline sau parţiale în cazul finanţării de către bănci;

7) asistenţă pentru identificarea celor mai adecvate soluţii pentru finanţarea proiectelor.

275. Fondul colectează, evaluează, aprobă şi finanţează proiecte în domeniul eficienţei energetice şi energie din surse regenerabile, în cadrul cărora utilizează apelurile de propuneri de proiecte (APP), după cum urmează:

1) apelurile de propuneri de proiecte 1 şi 3: reprezentanţi autorizaţi ai obiectivelor de menire socială aflate în proprietatea publică centrală şi locală de toate nivelurile;

2) apelurile de propuneri de proiecte 2, 4 şi 6: sectorul privat;

3) apelul de propuneri de proiecte 5: iluminatul public.

276. Fondul pentru Eficienţă Energetică cooperează cu sectorul public (în coordonare cu autorităţile publice centrale şi locale), sectorul rezidenţial, sectorul privat (industrie, servicii, agricol, transporturi etc.).

 

 

5.2.2. FONDUL DE INVESTIŢII SOCIALE DIN MOLDOVA

277. Fondul de Investiţii Sociale din Moldova este un proiect lansat de Guvern cu sprijinul Băncii Mondiale, care îşi propune să contribuie la implementarea strategiilor naţionale de dezvoltare prin consolidarea comunităţilor nevoiaşe şi a instituţiilor acestora la gestionarea necesităţilor prioritare de dezvoltare.

278. Eficienţa energetică reprezintă doar unul dintre mijloacele pe care Fondul le utilizează în scopul de a îmbunătăţi bunăstarea cetăţenilor.

279. În 2015, Guvernul României a oferit un grant în valoare de circa 20 milioane de euro în vederea îmbunătăţirii eficienţei energetice pe baza încălzirii cu biomasă (90 de grădiniţe de copii), înlocuirea uşilor şi ferestrelor exterioare (280 de grădiniţe de copii), izolării termice (140 de grădiniţe de copii).

280. Tabelul din continuare prezintă rezultatele atinse pe parcursul anilor 2012-2014 în ceea ce priveşte implementarea măsurilor de eficienţă energetică.

 

 

281. În conformitate cu Hotărîrea Guvernului nr.436 din 6 octombrie 2014 „Privind implementarea Programului de asistenţă tehnică şi financiară acordată de Guvernul României pentru instituţiile preşcolare din Republica Moldova”, autorităţilor publice locale au beneficiat de circa 20.9 milioane de euro alocate prin intermediul Fondului de Investiţii Sociale din Moldova. Numărul total de beneficiari, exclusiv grădiniţe de copii, constituie 869. Circa 2/3 din fondurile alocate au fost direcţionate pentru realizarea măsurilor de îmbunătăţire a eficienţei energetice. Mijloacele financiare au fost oferite de Guvernul României.

 

 

282. Rezultatele preliminare ale proiectului sînt următoarele:

1) la 90 grădiniţe de copii au fost instalate sisteme de încălzire ce funcţionează pe bază de biomasă;

2) la 280 de grădiniţe de copii au fost înlocuite ferestrele şi uşile exterioare;

3) la 140 grădiniţe de copii au fost executate lucrări de termoizolare a pereţilor exteriori.

283. În prezent nu sînt disponibile informaţii despre economiile de energie obţinute în rezultatul efectuării lucrărilor sus-menţionate din contul fondurilor alocate de Guvernul României.

284. Fondul de Investiţii Sociale din Moldova a fost creat în 1997 de Guvern, cu sprijinul Băncii Mondiale. În 2010, Fondul de Investiţii Sociale din Moldova a beneficiat de:

1) 2 milioane de euro, inclusiv un grant în valoare de 1.5 milioane de euro din partea UE, pentru implementarea proiectelor-pilot de instalare a panourilor solare şi de prelucrare a deşeurilor agricole; şi

2) 5 milioane de euro – grant oferit de KfW. Pe parcursul anului 2012-2014, Fondul de Investiţii Sociale din Moldova a realizat următoarele activităţi în domeniul eficienţei energetice:

a) înlocuirea ferestrelor şi uşilor exterioare: 8,445 m²;

b) izolarea anvelopelor/contururilor: 8,275 m²;

c) instalarea cazanelor operate cu biomasă: 45 de unităţi, capacitatea de la 50kW pînă la 500kW,

d) instalarea colectoarelor solare pentru furnizarea apei calde menajere: 42 de instituţii, sau 30 tone de apă caldă pe zi;

e) instalarea LED-urilor: 316 unităţi, 25W–100W (preponderent în iluminatul stradal).

5.2.3. MoSEFF

285. Linia de Finanţare pentru Eficienţa Energetică în Moldova a fost lansată în Moldova în luna septembrie 2009, avînd instrumente similare celor aplicate în ţările din vecinătate, inclusiv în Romînia şi Turcia, pentru susţinerea investiţiilor de sporire a eficienţei energetice la întreprinderi.

Calendar:

1) faza I – lansată în februarie 2010;

2) primele audituri – efectuate în iunie 2010 (pentru Moldindcombank şi Moldova Agroindbank);

3) Banca Comercială şi „Pro Credit Bank” Moldova s-au alăturat facilităţii în august şi decembrie 2012;

4) faza I – finalizată în decembrie 2012;

5) faza II – finalizată în decembrie 2015;

6) în decursul fazei II, băncile-partener au inclus Moldindconbank, Moldova Agroindbank, Pro Credit Bank Moldova şi Mobiasbancă.

286. Pentru a deveni eligibil, proiectul trebuie să contribuie la reducerea consumului de energie primară, reducerea emisiilor de CO₂ şi, în general, să amelioreze utilizarea raţională a energiei în industrie, agrobusiness şi în clădirile comerciale.

287. Economiile de energie şi reducerea emisiilor de CO₂ pot fi obţinute pe baza următoarelor măsuri:

1) reabilitarea şi înlocuirea cazanelor;

2) izolarea conductelor/ţevilor de abur şi apă caldă;

3) trecerea de la încălzirea pe bază de energie electrică la cea pe bază de combustibil;

4) instalarea ferestrelor eficiente din punct de vedere energetic;

5) izolarea termică a pereţilor; acoperişurilor şi planşeelor;

6) perfecţionarea proceselor (de ex.: intensificarea controlului, procesului de măsurare şi contorizare);

7) instalarea unor furnale, uscătorii, sobe care să reducă consumul specific de combustibil;

8) instalarea unor sisteme de recuperare a căldurii din sistemele de ventilare a aerului;

9) reabilitarea sistemelor de aer comprimat;

10) instalarea uşilor rulante sau a elementelor de blocare a uşilor;

11) colectoare solare termale.

288. Proiectele care utilizează tehnologii moderne pot fi eligibile pentru granturi de niveluri ridicate:

1) CET-uri şi trigenerare;

2) cazane cu condensare de gaze;

3) pompe de căldură;

4) izolarea termică transparentă;

5) colectoare solare termale cu vid;

6) sisteme de răcire de absorbţie sau evaporare;

7) instalarea dispozitivelor de răcire cu multe etape (compresare);

8) turbocompresoare cu sistem de control intens al fluxului;

9) variatoare de viteză instalate pe motoare electrice, ventilatoare, pompe;

10) sisteme de management al energiei;

11) echilibrarea dinamică a sistemelor de încălzire şi răcire.

289. Nivelul de grant depinde de investiţiile proiectului, tehnologia aplicată, volumul de energie economisit şi emisiile de CO₂ evitate, variind de la 5% pînă la 20%. Proiectele mici de eficienţă energetică (investiţie 10000 – 250000 euro), cu tehnologii standard: grant de 10%:

1) proiecte mici de eficienţă energetică (investiţie 10000-250000 euro) cu aplicarea celor mai bune tehnologii disponibile: grant de 20%;

2) proiecte mici energie din surse regenerabile (investiţie 10000-250000 euro): grant de 20%;

3) proiecte mari de eficienţă energetică (250000-2 milioane de euro): grant de 5%-20%; proiectele cu economii de energie mai mari de 35% vor primi un grant de 20%;

4) proiecte mari de energie din surse regenerabile (250000-2 milioane euro): grant pînă la 5%-15%.

289. Primul pas este realizarea evaluării performanţei energetice pentru proiectele de pînă la 150.000 euro sau a unui audit energetic pentru proiectele de 150.000 euro-2 milioane de euro. Consultantul proiectului oferă consultanţă pentru optimizarea adiţională a facilităţilor solicitantului în termeni de consum şi livrare de energie.

290. Performanţa financiară a MoSEFF la situaţia din 11 martie 2016:

1) proiecte aprobate de MoSEFF – 243

2) proiecte finanţate de băncile partenere ale MoSEFF – 157

3) proiecte în derulare şi evaluarea împrumutului – 6

4) împrumuturi aprobate de MoSEFF (milioane euro) – 56.7

5) suma angajată (milioane euro) – 36.3

6) împrumuturi acordate de băncile partenere (milioane euro) – 33.3

7) împrumuturi contractate de proiecte în derulare şi evaluarea împrumuturilor (milioane euro) – 2.7

 

 

292. La sfîrşitul anului 2015, MOSEFF urma să lanseze o nouă linie de credit pentru cel puţin un an. În caz de succes (cum au fost liniile precedente), perioada liniei terţiare ar putea fi extinsă pentru a acoperi întreaga perioadă a prezentului Plan.

293. În acest caz, linia terţiară de credit va deveni unul dintre principalii piloni ai politicilor de alternativă cu privire la „instrumentele de finanţare care conduc la aplicarea tehnologiilor sau tehnicilor eficiente din punct de vedere energetic şi au efectul de reducere a consumului de energie la utilizatorii finali” (Directiva 2012/27/UE privind eficienţa energetică).

294. Noua linie de credit se preconizează să aibă aceeaşi intensitate de sprijin fiscal; prin urmare, rezultatele scontate ar trebui să fie similare şi să completeze rezultatele deja obţinute. Diferenţa s-ar putea contura cu orientarea componentei de grant de la restituire directă în vederea garantării suportului.

Acest fapt este în concordanţă cu noul auditoriu-ţintă, care este reprezentat de întreprinderi cu o cifră de afaceri mai mică, ceea ce semnifică un risc sporit de credit.

5.2.4. MoREEFF

295. Facilitatea de Finanţare a Eficienţei Energetice în sectorul rezidenţial din Moldova oferă sprijin gospodăriilor casnice, condominiilor/asociaţiilor proprietarilor de locuinţe, companiilor de gestionare a fondului locativ, societăţilor de servicii energetice („ESCO”) sau altor companii de prestare servicii eligibile, care să contribuie la realizarea beneficiilor pe baza îmbunătăţirilor eficienţei energetice a locuinţelor prin acordarea de împrumuturi şi stimulente investiţionale prin intermediul băncilor locale participante.

296. Pentru stimularea iniţierii proiectelor de eficienţă energetică în sectorul rezidenţial, liniile de credit ale MoREEFF sînt completate de finanţare prin granturi din partea Facilităţii de Investiţii pentru Vecinătate a UE (FIV UE) şi de Agenţia Suedeză pentru Dezvoltare şi Cooperare Internaţională (SIDA), cu destinaţie specială pentru susţinerea dezvoltării proiectelor şi stimularea investiţiilor achitate debitorilor MoREEFF după verificarea finalizării fiecărui proiect eligibil de eficienţă energetică în sectorul rezidenţial. Debitorii vor beneficia de un stimulent în cuantum de 35% pentru compensarea costului proiectului de economisire a energiei sub rezerva termenelor şi condiţiilor MoREEFF.

297. Performanţa financiară a MoREEFF la situaţia din 11 martie 2016:

1) numărul de împrumuturi pentru măsuri de eficienţă energetică angajate de MoREEFF – 1,736

2) suma împrumuturilor – 6,304,887 euro

3) suma granturilor de stimulare – 1,775,232 euro.

Proiectele finanţate de MoREEFF au obţinut economii în volum de 13,890 MWh (1.194 ktep) pe an.

În prezentul Plan de acţiuni pentru evaluarea activităţii MoREEFF au fost utilizate valorile efective disponibile la situaţia din ianuarie 2016 (la începutul anului 2016): economiile în volum de 13,735MWh corespund 1.181 ktep.

Rezultatele activităţii Programului MoREEFF exprimate numeric sînt prezentate în tabelele 47 şi 48.

 

 

 

 

5.2.5. Proiectul „Energie şi Biomasă în Moldova”

298. Scopul urmărit de Proiectul „Energie şi Biomasă în Moldova” este de a promova utilizarea celei mai viabile şi mai disponibile surse locale de energie regenerabilă: biomasa obţinută din prelucrarea deşeurilor agricole.

299. Prima etapă a Proiectului cuprinde anii 2011-2014 (4 ani). Partea responsabilă de implementare a fost Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, Ministerul Economiei şi Infrastructurii fiind partener de implementare.

Proiectul „Energie şi Biomasă în Moldova” a fost promovat în toată ţara, inclusiv în UTA Găgăuzia.

1) 126 de sate au fost selectate pentru a-şi conecta instituţiile publice la sisteme alternative moderne de încălzire cu biomasă;

2) sisteme moderne de încălzire cu biomasă sînt instalate în 143 de clădiri publice, inclusiv şcoli, grădiniţe de copii, centre comunitare;

3) peste 89000 de persoane, inclusiv 26519 copii, beneficiază de pe urma securizării furnizării de energie şi confort termic;

4) noile sisteme de încălzire cu biomasă au dus la crearea a peste 300 de locuri noi de muncă, fiind lansate zeci de afaceri noi de producere a combustibilului din biomasă sub formă de pelete şi brichete;

5) 5590 de reprezentanţi ai autorităţilor publice locale şi lideri locali, 492 de furnizori de biocombustibil şi 432 de operatori au obţinut noi cunoştinţe şi competenţe despre tehnologiile moderne de producere şi utilizare a biomasei pentru a produce energie termică;

6) un milion de euro a fost oferit pentru achiziţionarea echipamentului de procesare şi producere a biocombustibilului pe baza unui mecanism de leasing;

7) 30 de întreprinzători locali deja au beneficiat de acest program şi au primit echipament de brichetare, peletare, tocare şi balotare a biomasei;

8) peste 600 de familii au avut posibilitate să cumpere cazane moderne ce funcţionează cu biomasă, 1 300 de euro din investiţia efectuată fiindu-le restituite din mijloacele proiectului. Peste 100 de solicitări au fost deja înregistrate, fiind actualmente deja finanţate;

9) un proiect-pilot în domeniul cogenerării pe baza biomasei agricole a fost susţinut financiar pentru a demonstra fezabilitatea utilizării tehnologiilor moderne cu scopul de a obţine resurse energetice locale;

10) un Proiect-pilot în domeniul prestării serviciilor de generare şi distribuţie a energiei termice din biomasă instituţiilor publice a fost cofinanţat şi lansat în raionul Leova. Obiectivul este promovarea unor noi metode de dezvoltare a pieţelor locale, utilizînd biomasa în scopuri energetice;

11) peste 20000 de elevi au studiat subiecte legate de energia din surse regenerabile şi eficienţa energetică;

12) 3 ediţii ale concursului „Moldova Eco-energetică”;

13) ceremonii de premiere a celor mai bune proiecte în domeniul energiei din surse regenerabile şi eficienţei energetice au fost desfăşurate cu succes;

14) publicul general, autorităţile publice centrale şi autorităţile publice locale, sectorul privat sînt bine informate despre oportunităţile şi beneficiile energiei din surse regenerabile, în general, şi ale energiei din biomasă, în special, pentru Moldova.

300. Actualmente Proiectul „Energie şi Biomasă în Moldova” derulează faza a II-a, preconizată pentru anii 2015-2017, avînd o suprapunere parţială cu Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice al Republicii Moldova 2. Printre partenerii Proiectului „Energie şi Biomasă în Moldova” se numără Ministerul Economiei şi Infrastructurii, Ministerul Mediului, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerul Economiei şi Infrastructurii, Ministerul Educaţiei, Agenţia pentru Eficienţă Energetică, Fondul pentru Eficienţă Energetică, agenţiile pentru dezvoltare regională, producătorii agricoli, asociaţiile, mediul academic, autorităţile publice locale, societatea civilă, Delegaţia Uniunii Europene în Republica Moldova, organizaţiile donatoare.

301. Proiectul cuprinde 4 componente interconexe:

1) încălzirea clădirilor publice şi crearea pieţelor locale de asigurare cu combustibil (pachetul de lucru 1);

2) stimularea pieţelor locale de asigurare cu agent termic a gospodăriilor individuale, de producere a brichetelor şi de pilotare a tehnologiilor de cogenerare (pachetul de lucru 2);

3) consolidarea capacităţilor de utilizare a tehnologiilor de producere a energiei din biomasă la nivel regional şi comunitar (pachetul de lucru 3); şi

4) promovarea beneficiilor utilizării surselor regenerabile de energie, în special a biomasei, şi asigurarea vizibilităţii rezultatelor proiectului (pachetul de lucru 4).

302. Obiectivele fazei II a Proiectului derivă din realizările obţinute în faza I (2011-2014):

1) aplicarea activităţilor de succes şi extinderea acestora pentru a cuprinde regiunile ce nu au fost implicate anterior sau sînt reprezentate insuficient, în special regiunea Transnistreană, UTA Găgăuzia şi raionul Taraclia;

2) susţinerea consolidării continue a pieţei de biomasă din ţară pe baza experienţei şi a lecţiilor învăţate în faza I;

3) sporirea capacităţii naţionale în sectorul bioenergetic, asigurînd durabilitate şi replicare continuă;

4) sporirea informării şi acceptării, promovarea beneficiilor energiei pe bază de biomasă şi asigurarea vizibilităţii rezultatelor proiectului.

303. Principalele ţinte sînt:

1) 60 de centrale termice pe bază de biomasă instalate în clădiri publice din sate şi oraşe mici, cu axare pe regiunea transnistreană, UTA Găgăuzia, raionul Taraclia şi oraşele mici din ţară;

2) în 45 de cazuri sistemele de încălzire cu biomasă vor fi completate cu panouri solare pentru aprovizionare cu apă caldă menajeră (grădiniţe de copii, instituţii medico-sanitare, alte instituţii de menire socială);

3) 300 de cazane care funcţionează cu biomasă produse/asamblate local;

4) 250 de gospodării casnice şi 50 de afaceri mici sprijinite să-şi procure şi instaleze cazane pe bază de biomasă în condiţii preferenţiale;

5) 9 parteneriate public-private noi pentru serviciului de furnizare a energiei termice create în toată ţara;

6) pilotarea utilizării biomasei pentru încălzire la colegiile agricole şi şcolile profesionale, fiind selectate 2 instituţii în acest scop;

7) cooperarea pentru producerea de biocombustibil în cadrul modelor IMC existente în prezent;

8) cofinanţarea creării primului centru de asigurare a calităţii biocombustibilului;

9) autorităţile publice locale, funcţionarii publici şi profesorii ştiu cum să utilizeze şi să multiplice tehnologiile ecologice;

10) studierea modului de exploatare a sistemului de încălzire pe bază de biomasă; întreprinzătorii agricoli ştiu cum să transforme deşeurile într-un produs economic; programul de formare şi instruire profesională în domeniul energiei din surse regenerabile şi eficienţei energetice pilotat în una sau mai multe şcoli tehnico-profesionale, pentru a îndeplini cerinţele pieţei emergente de bioenergie;

11) susţinerea unui centru de instruire a operatorilor de cazane.

5.2.6. PROIECTUL ESCO

304. Proiectul elaborat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare în cooperare cu Ministerul Mediului a fost lansat în luna noiembrie 2014, cu perioada de implementare 2014–2018. Obiectivul proiectului este de a crea piaţa ESCO în Moldova prin convertirea companiilor existente de prestare a serviciilor energetice în societăţi ESCO, care să servească drept bază pentru extinderea eforturilor de atenuare în întreg sectorul de construcţii din Moldova, în conformitate cu Planul ecologic de dezvoltare urbană, care să se soldeze cu reducerea emisiilor directe de CO₂ cu cel puţin 68000 tone pe baza proiectelor din cadrul Contractului de performanţă energetică susţinute de Proiectul ESCO şi emisiilor indirecte de CO₂ cu 240000 tone în perioada de impact a proiectului. De asemenea, la prima etapă, proiectul va examina piaţa de eficienţă energetică, practic neexplorată din sectorul municipal, în special obiectivele din proprietatea primăriei Chişinău, şi exploatate de aceasta, acoperind ulterior alte regiuni din Republica Moldova.