Protocol din 27.11.2014 de amendare a Acordului de la Marrakech privind constituirea Organizaţiei Mondiale a Comerţului

P R O T O C O L

de amendare a Acordului de la Marrakech privind

constituirea Organizaţiei Mondiale a Comerţului

din 27.11.2014

Monitorul Oficial nr.193-203/421 din 08.07.2016

* * *

Notă: Protocolul acceptat prin Legea nr.129 din 09.06.2016

Notă: Vezi Varianta engleză a Protocolului

Membrii Organizaţiei Mondiale a Comerţului;

Făcînd referire la Acordul privind Facilitarea Comerţului;

Având în vedere Decizia Consiliului General din documentul WT/L/940, adoptată în conformitate cu Articolului X alineatul (1) din Acordul de la Marrakech privind constituirea Organizaţiei Mondiale a Comerţului („Acordul O.M.C.”);

Convin după cum urmează:

1. De la intrarea în vigoare a prezentului Protocol în conformitate cu alineatul (4), Anexa 1A la Acordul O.M.C., se modifică prin introducerea Acordului privind Facilitarea Comerţului, astfel cum e stabilit în Anexa la prezentul Protocol, care urmează să fie inserat după Acordul privind Măsurile de Salvgardare.

2. Nu pot fi formulate rezerve în ceea ce priveşte dispoziţiile prezentului Protocol fără acordul celorlalţi Membri.

3. Prezentul Protocol este deschis spre acceptare de către Membri.

4. Prezentul Protocol intră în vigoare în conformitate cu Articolul X alineatul (3) din Acordul O.M.C¹.

_________________

¹ În scopul calculării acceptărilor în temeiul Articolului X alineatul (3) din Acordul OMC, instrumentul de acceptare prezentat de către Uniunea Europeană pentru ea însăşi şi pentru statele sale membre va fi considerat ca reprezentînd acceptarea de către un număr de membri egal cu numărul de state membre ale Uniunii Europene care sunt membre ale OMC

5. Prezentul Protocol este depus la Directorul General al Organizaţiei Mondiale a Comerţului care trimite fiecărui membru, fără întîrziere, o copie certificată a Protocolului şi o notificare a fiecărei acceptări în conformitate cu alineatul (3).

6. Prezentul Protocol se înregistrează în conformitate cu dispoziţiile Articolului 102 din Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite.

Întocmit la Geneva, la douăzeci şi şapte noiembrie două mii paisprezece, într-un singur exemplar, în limbile engleză, franceză şi spaniolă, fiecare dintre aceste texte fiind authentic.

Organizaţia Mondială a Comerţului	WT/L/940
Consiliul General	28 noiembrie 2014

Protocolul de amendare a Acordului de la Marrakech

privind constituirea Organizaţiei Mondiale a Comerţului

Decizia din data de 27 noiembrie 2014

Consiliul General;

Având în vedere Articolului X alineatul (1) din Acordul de la Marrakech privind constituirea Organizaţiei Mondiale a Comerţului („Acordul O.M.C.”);

Îndeplinind funcţiile Conferinţei Ministeriale în intervalul dintre şedinţe în temeiul Articolului IV alineatului (2) al Acordului O.M.C.;

Reamintind Decizia Consiliului General de a iniţia negocierile în baza modalităţilor stabilite în Anexa D la decizia respectivă, adoptată la 1 August 2004, precum şi Decizia Ministerială din 7 Decembrie 2013, de întocmire a unui Protocol de modificare în sensul includerii Acordului privind Facilitarea Comerţului în Anexa 1A la Acordul O.M.C. (“Potocolul”);

Reamintind alineatul (47) din Declaraţia Ministerială de la Doha din 20 Noiembrie 2001;

Reamintind alineatele (2) şi (3) din Declaraţia Ministerială de la Doha, Anexa D la Decizia Consiliului General din August 2004 şi Articolul 13.2 din Acordul privind Facilitarea Comerţului cu privire la importanţa acordării de asistenţă şi sprijin pentru consolidarea capacităţilor ţărilor în curs de dezvoltare şi ţărilor cel mai puţin dezvoltate în aplicarea prevederilor din Acordul privind Facilitarea Comerţului;

Salutând anunţul Directorului General cu privire la înfiinţarea în cadrul structurilor existente OMC a Facilităţii Acordului de Facilitare a Comerţului care va gestiona sprijinul oferit pentru OMC de către Membrii voluntari,în scopul promovării asistenţei suplimentare în aplicarea prevederilor Acordului de Facilitare a Comerţului şi pentru a facilita coerenţa asistenţei cu Anexa D, plus agenţii;

Luînd în considerare Acordul transmis de către Comitetul de pregătire pentru Facilitarea Comerţului (WT/L/931);

Luînd act de consensul de a prezenta această modificare propusă Membrilor pentru acceptare;

A decis următoarele:

1. Protocolul de amendare a Acordului OMC ataşat la prezenta Decizie este adoptat şi transmis Membrilor pentru acceptare.

2. Protocolul este deschis pentru acceptare de către Membri.

3. Protocolul va intra în vigoare în conformitate cu prevederile Articolului X alineatul (3) din Acordul O.M.C

Organizaţia Mondială a Comerţului	WT/L/931
Comitetul pentru facilitarea comerţului	15 iulie 2014

Anexă

la Protocolul de amendare a Acordului de la Marrakech privind

constituirea Organizaţiei Mondiale a Comerţului

Acordul pentru Facilitarea Comerţului

Preambul

Membrii,

Avînd în vedere negocierile lansate în Declaraţia Ministerială de la Doha;

Reiterînd şi reafirmînd mandatul şi principiile conţinute în articolul 27 al Declaraţiei Ministeriale de la Doha (WT/MIN(01)/DEC/1) şi în Anexa D la Decizia Programului de Lucru de la Doha, aprobată de către Consiliul General la 1 august 2004 (WT/L/579), cît şi în articolul 33 al Anexei E la Declaraţia Ministerială de la Hong Kong (WT/MIN(05)/DEC);

În scopul clarificării şi îmbunătăţirii aspectelor relevante ale articolelor V, VIII şi X ale GATT 1994 în vederea accelerării continue a circulaţiei, vămuirii şi punerii în liberă circulaţie a bunurilor, inclusiv şi bunurilor aflate în tranzit;

Recunoscînd necesităţile particulare ale ţărilor în curs de dezvoltare şi în special ale ţărilor Membre mai puţin dezvoltate şi deziderînd de a spori asistenţa şi suportul pentru dezvoltarea capacităţilor în acest domeniu;

Recunoscînd necesitatea unei cooperări efective între ţările Membre la facilitarea comerţului şi conformitatea vamală;

Prin prezenta sunt de acord cu următoarele:

Secţiunea I

Articolul 1

Publicarea şi disponibilitatea informaţiei

1. Publicarea

1.1 Fiecare stat Membru trebuie să publice prompt într-un mod nediscriminatoriu şi uşor accesibil următoarele informaţii, pentru a permite autorităţilor, comercianţilor şi altor părţi interesate de a se familiariza cu ele:

(a) procedurile aferente operaţiunilor de import, export şi tranzit (inclusiv procedurile aferente trecerii prin port, aeroport sau altor puncte de pornire), precum şi a formularelor şi documentelor solicitate;

(b) cuantumul impozitelor şi taxelor de orice natură aplicate pentru sau în conexiune cu efectuarea operaţiunilor de import sau export;

(c) taxele şi alte plăţi impuse de sau în favoarea autorităţilor guvernamentale pentru sau în legătură cu efectuarea operaţiunilor de import, export şi tranzit;

(d) regulile de clasificare sau evaluare a mărfurilor în scopuri vamale;

(e) legi, regulamente şi alte decizii administrative cu aplicare generală referitoare la regulile de origine;

(f) restricţiile şi prohibiţiile la import, export sau tranzit;

(g) prevederile de penalizare pentru nerespectarea formalităţilor în cadrul operaţiunilor de import, export sau tranzit;

(h) procedurile de recurs sau reexaminare în instanţa de judecată;

(i) acorduri sau părţi ale acestora, cu altă ţară sau ţări, referitoare la operaţiunile de import, export sau tranzit; şi

(j) procedurile aferente administrării contingentelor tarifare.

1.2 Niciuna din aceste prevederi nu poate fi interpretată ca o impunere a publicării sau furnizării informaţiilor în altă limbă decît cea a ţării Membre, cu excepţia prevederilor de la paragraful 2.2.

2. Informaţia disponibilă pe Internet

2.1 Fiecare ţară Membră trebuie să pună la dispoziţie pe reţeaua internet şi să actualizeze în măsura posibilităţilor şi după caz următoarele:

(a) descrierea¹ procedurilor de import, export sau tranzit, inclusiv procedurile de recurs sau reexaminare în instanţa de judecată, care informează autorităţile, comercianţii şi alte părţi interesate despre paşii practici necesari de a fi parcurşi la efectuarea operaţiunilor de import, export sau tranzit;

_________________

¹ Este la discreţia fiecărui stat Membru de a stabili prevederile legale ale acestei descrieri de pe pagina web

(b) formularele şi documentele necesare la efectuarea operaţiunilor de import, export sau tranzit prin teritoriul ţării Membre;

2.2 În cazul în care este posibil, informaţiile menţionate la paragraful 2.1 de asemenea trebuie să fie disponibile în una din limbile oficiale ale OMC.

2.3 Statele membre sunt îndemnate să facă disponibile în reţeaua internet mai multe informaţii ce ţin de comerţ, inclusiv legislaţia relevantă din domeniul comerţului şi alte elemente prevăzute la paragraful 1.1.

3. Punctele de informare

3.1 Fiecare stat Membru trebuie, în limita resurselor disponibile, să instituie sau să menţină unul sau mai multe puncte de informare pentru a răspunde întrebărilor rezonabile parvenite din partea autorităţilor, comercianţilor şi altor părţi interesate pe subiectele menţionate în paragraful 1.1 şi să ofere formularele necesare şi documentele menţionate la lit.(a) a paragrafului 1.1.

3.2 Statele Membre ale unei uniuni vamale sau participante la o integritate regională pot institui sau menţine în comun puncte de informare la nivel regional pentru a face faţă cerinţelor de la paragraful 3.1.

3.3 Statele Membre sunt îndemnate să nu solicite plata unei taxe pentru oferirea răspunsurilor la cereri şi furnizarea formularelor şi documentelor necesare. Or, statele Membre vor limita cuantumul taxelor şi plăţilor la costul aproximativ al serviciilor oferite.

3.4 Punctele de informare vor răspunde solicitărilor şi vor oferi formularele şi documentele necesare într-un interval de timp rezonabil, stabilit de fiecare stat Membru, care poate varia în funcţie de natura sau complexitatea cererii.

4. Notificarea

Fiecare stat Membru va notifica Comitetul pentru Facilitarea Comerţului, instituit în temeiul paragrafului 1.1 al articolului 23 (în continuare Comitetul), despre:

(a) sursele oficiale în care au fost publicate informaţiile menţionate la lit.(a) – (j) ale paragrafului 1.1;

(b) adresa uniformă de localizare a resurselor (URL) a paginii(lor) web menţionate la paragraful 2.1; şi

Articolul 2

Posibilitatea de a comenta şi informarea înainte de intrarea în vigoare, consultările

1. Posibilitatea de a comenta şi informarea înainte de intrarea în vigoare

1.1 Fiecare stat Membru trebuie, în măsura posibilităţii şi în conformitate cu legile sale şi sistemul juridic, să ofere oportunitatea şi o perioadă suficientă de timp ca comercianţii şi alte părţi interesate să comenteze iniţiativele propuse şi modificările la legi, regulamente de aplicare generală conexe cu circulaţia, vămuirea şi punerea în liberă circulaţie a bunurilor, inclusiv celor aflate în regim de tranzit.

1.2 Fiecare stat Membru trebuie, în măsura posibilităţii şi în conformitate cu legile sale şi sistemul juridic, să asigure ca proiectele de legi noi sau modificările la legi şi regulamente de aplicare generală, conexe cu circulaţia, vămuirea, punerea în liberă circulaţie a bunurilor, inclusiv celor aflate în regim de tranzit, sunt publicate sau informaţia cu privire la acestea a fost făcută publică anterior, cît mai curînd posibil înaintea intrării în vigoare, în scopul de a permite comercianţilor şi altor părţi interesate să facă cunoştinţă ele.

1.3 Modificările ratelor taxei sau tarifului vamal, măsurile ce au ca efect ameliorarea, măsurile eficienţa cărora ar putea fi compromisă ca urmare a respectării paragrafelor 1.1 sau 1.2, măsurile aplicate în caz de urgenţă sau modificările minore ale legislaţiei naţionale şi sistemului juridic sunt excluse din paragrafele 1.1 şi 1.2.

2. Consultările

Fiecare stat Membru trebuie, după caz, să prevadă organizarea consultărilor periodice între agenţiile sale de frontieră şi comercianţi sau alte părţi interesate aflate pe teritoriul său.

Articolul 3

Tarifarea prealabilă

1. Fiecare stat Membru trebuie să elibereze în termeni rezonabili o decizie tarifară prealabilă solicitantului care a depus o astfel de cerere scrisă ce conţine toate datele necesare. În cazul în care un stat Membru refuză să elibereze decizia tarifară prealabilă, acesta va notifica imediat în scris solicitantul, specificînd faptele relevante şi temeiul deciziei adoptate.

2. Un stat Membru poate refuza în eliberarea unei decizii tarifare prealabile solicitantului, în cazul în care subiectul din cerere:

(a) se află în curs în cadrul procesului de judecată dintre solicitant şi orice autoritate guvernamentală, se află în curtea de apel sau tribunal; sau

(b) decizia a fost deja stabilită de către orice tribunal sau curte de apel.

3. Decizia tarifară prealabilă este valabilă pentru o perioadă rezonabilă de timp de la eliberarea acesteia, cu excepţia cazurilor în care legislaţia, faptele sau circumstanţele pe care sunt bazate aceste reglementări au fost schimbate.

4. În cazul în care statul Membru revocă, modifică sau invalidează decizia tarifară prealabilă, acesta trebuie să informeze în scris solicitantul, specificînd faptele relevante şi temeiul deciziei sale. În cazul în care un stat Membru revocă, modifică sau invalidează decizia tarifară prealabilă cu efect retroactiv, poate efectua acest lucru doar dacă decizia a fost bazată pe date incomplete, greşite, false sau înşelătoare.

5. O decizie tarifară prealabilă, eliberată de către un stat Membru, trebuie să aibă un caracter obligatoriu pentru acest stat faţă de solicitantul care a depus cererea. Statul Membru poate prevedea ca decizia tarifară prealabilă să poarte caracter obligatoriu pentru solicitant.

6. Fiecare stat Membru trebuie să publice cel puţin:

(a) cerinţele la aplicarea pentru o decizie tarifară prealabilă, inclusiv informaţiile care trebuie furnizate şi formularele;

(b) termenul eliberării deciziei tarifare prealabile; şi

7. Fiecare stat Membru trebuie să furnizeze, la cererea scrisă a solicitantului, o revizuire a deciziei tarifare prealabile sau să retragă, modifice sau invalideze decizia tarifară prealabilă.²

_________________

² În cadrul acestui paragraf: (a) o revizuire poate fi oferită, înainte de sau după aplicarea deciziei tarifare prealabile, de către oficialul, biroul sau autoritatea emitentă, autoritatea ierarhic superioară sau independentă, sau o autoritate juridică; şi (b) un stat Membru nu este obligat să ofere solicitantului cu recurs în paragraful 1 al art.4.

8. Fiecare stat Membru trebuie să depună eforturi pentru a face disponibile public orice informaţii referitor la deciziile tarifare prealabile pe care le consideră a fi de interes semnificativ pentru alte părţi interesate, luînd în consideraţie necesitatea de a păstra informaţiile comerciale cu caracter confidenţial.

9. Definiţii şi sfera de aplicare:

(a) O decizie tarifară prealabilă este o decizie în formă scrisă, eliberată de un stat Membru solicitantului anterior importului unor bunuri, înscrise în cerere care va stabili ulterior tratamentul aplicat de statul Membru faţă de aceste bunuri la momentul importului, cu referinţă la:

(i) clasificarea tarifară a bunurilor; şi

(ii) originea bunurilor³.

_________________

³ Se subînţelege că o decizie tarifară prealabilă pentru originea mărfurilor poate fi o evaluare a corespunderii bunurilor cerinţelor Acordului „privind regulile de origine”, în cazul în care decizia corespunde cerinţelor prezentului Acord şi Acordului „privind regulile de origine”. De asemenea, o evaluare a originii în conformitate cu Acordul „privind regulile de origine” poate fi o decizie tarifară prealabilă pentru originea mărfurilor în sensul prevederilor prezentului Acord, în cazul în care decizia îndeplineşte cerinţele ambelor Acorduri. Statele Membre nu sunt obligate să stabilească acorduri separate în temeiul prezentei dispoziţii, în plus faţă de cele stabilite de Acordul „privind regulile de origine” în ceea ce priveşte evaluarea originii, cu condiţia ca cerinţele prezentului articol sunt îndeplinite.

(b) Suplimentar la deciziile tarifare prealabile enumerate la lit.(a), statele Membre sunt încurajate să ofere decizii tarifare prealabile pentru:

(i) metoda corespunzătoare sau criteriile şi aplicarea acestora, pentru a fi folosite la determinarea valorii în vamă în cadrul unui ansamblu specific de fapte;

(ii) aplicabilitatea cerinţelor statelor Membre pentru reducerea sau scutirea de taxe vamale;

(iii) aplicarea cerinţelor statului Membru la solicitarea cotelor şi contingentelor tarifare; şi

(iv) orice aspecte suplimentare pe care statul Membru le consideră oportun de a le emite în cadrul deciziei tarifare prealabile.

(c) Un solicitant poate fi exportatorul, importatorul sau orice persoană cu o cauză justificată sau un reprezentant al acestuia.

(d) Un stat Membru poate cere ca solicitantul să aibă reprezentare legală sau să fie înregistrat pe teritoriul său. În măsura posibilităţilor, aceste cerinţe nu vor restricţiona categoriile de persoane eligibile pentru solicitarea deciziilor tarifare prealabile, cu acordarea atenţiei deosebite pentru nevoile specifice ale întreprinderilor mici şi mijlocii. Aceste cerinţe trebuie să fie clare şi transparente şi nu constituie un mijloc de discriminare arbitrară sau nejustificată.

Articolul 4

Căile de atac sau revizuire

1. Fiecare stat Membru trebuie să prevadă ca orice persoană, căreia autoritatea vamală i-a emis o decizie administrativă⁴, are dreptul, aflîndu-se pe teritoriul său, la:

_________________

⁴ O decizie administrativă, în sensul prezentului articol, înseamnă o decizie cu un efect juridic care afectează drepturile şi obligaţiunile unei anumite persoane într-un caz individual. Se subînţelege că decizia administrativă în prezentul articol se referă la o acţiune administrativă în sensul articolului X din GATT 1994 sau incapacităţii de a lua o acţiune administrativă sau o decizie, în conformitate cu legislaţia internă şi sistemul juridic al statului Membru. Pentru soluţionarea unei astfel de probleme, statele Membre pot menţine un mecanism administrativ alternativ sau recurs judiciar pentru a direcţiona autoritatea vamală să emită prompt o decizie administrativă în schimbul dreptului de atac sau revizuire în sensul paragrafului (1) lit.a.

(a) apel în contencios administrativ sau o revizuire de către autoritatea ierarhic superioară sau independentă a oficialului sau biroului care a emis decizia;

sau/şi

(b) un apel judiciar sau revizuirea deciziei.

2. Legislaţia unui stat Membru poate solicita ca un apel în contencios administrativ sau o revizuire să fie iniţiate prealabil apelului judiciar sau revizuirii.

3. Fiecare stat Membru trebuie să asigure ca procedura de apel sau revizuire să se desfăşoare într-un mod nediscriminatoriu.

4. Fiecare stat Membru trebuie să asigure ca, în cazul în care decizia de apel sau revizuire în temeiul paragrafului 1 lit.(a) nu este acordată fie:

(a) în termenii stabiliţi de legile sau reglementările acesteia; sau

(b) fără întîrzieri nejustificate petiţionarul are dreptul la apel în continuare sau o revizuire de către autoritatea administrativă sau autoritatea judiciară sau orice alt recurs la autoritatea judiciară.⁵

_________________

⁵Nimic din prezentul paragraf nu împiedică statul Membru să recunoască tacit atacul sau revizuirea deciziei în favoarea petiţionarului în conformitate cu legile şi reglementările sale.

5. Fiecare stat Membru trebuie să se asigure că persoana menţionată la paragraful 1 recepţionează decizia administrativă, întrucît să-i permită acestei persoane de a cere procedura de apel sau revizuire, la necesitate.

6. Fiecare stat Membru este încurajat să facă aplicabile prevederile acestui articol pentru deciziile administrative emise de agenţiile de frontieră pertinente, altele decît autoritatea vamală.

Articolul 5

Alte măsuri pentru sporirea imparţialităţii, nediscriminării şi transparenţei

1. Notificarea cu privire la controalele şi inspecţiile optimizate

În cazul în care un stat Membru instituie sau menţine un sistem de eliberare a notificărilor sau îndrumărilor autorităţilor sale implicate în optimizarea nivelului de controale sau inspecţii la frontieră, în ceea ce priveşte produsele alimentare, băuturile sau furajele specificate în aceste notificări sau îndrumări pentru protecţia vieţii sau sănătăţii oamenilor, animalelor sau a plantelor pe teritoriul său, următoarele reguli trebuiesc aplicate la emiterea, rezilierea sau suspendarea lor:

(a) statul Membru poate, după caz, să emită notificări sau îndrumări bazate pe criterii de risc;

(b) statul Membru poate emite notificări sau îndrumări ce pot fi aplicate uniform numai pentru acele puncte de trecere a frontierei în care măsurile sanitare şi fitosanitare la care se referă notificările sau îndrumările de obicei sunt aplicate;

(c) statul Membru trebuie să anuleze sau să suspende prompt notificarea sau îndrumarea atunci cînd circumstanţele care au condus la emiterea acesteia nu mai există, sau dacă circumstanţele schimbate pot fi abordate într-o manieră mai puţin restrictivă pentru comerţ; şi

(d) atunci cînd statul Membru decide să anuleze sau să suspende notificarea sau îndrumarea, acesta, după caz, publică prompt comunicatul cu privire la anulare sau suspendare într-o manieră nediscriminatorie şi uşor accesibilă, sau informează statul Membru exportator sau importatorul.

2. Reţinerile

Statul Membru trebuie să informeze imediat transportatorul sau importatorul în cazul reţinerii bunurilor declarate pentru import, control de către autorităţile vamale sau orice altă autoritate competentă.

3. Proceduri de testare

3.1 Un stat Membru poate, la cerere, să acorde posibilitatea efectuării unei testări repetate, în cazul în care primul rezultat al testării unui eşantion prelevat la sosirea bunurilor declarate pentru import prezintă o constatare adversă.

3.2 Un stat Membru, fie publică, într-un mod nediscriminatoriu şi uşor accesibil denumirea şi adresa oricărui laborator în care poate fi efectuată testarea, sau oferă aceste date importatorului, în cazul cînd se acordă oportunitatea prevăzută la paragraful 3.1.

3.3 Un stat Membru trebuie să ţină cont de rezultatul celui de-al doilea test, dacă este cazul, realizat în conformitate cu paragraful 3.1, pentru vămuirea mărfurilor şi acordarea liberului de vamă şi, dacă este cazul, poate accepta rezultatul unui astfel de test.

Articolul 6

Reglementările referitoare la taxe şi tarife calculate

sau aferente importului sau exportului şi sancţiunile

1. Reglementări generale privind taxele şi tarifele calculate sau aferente importurilor şi exporturilor

1.1 Prevederile paragrafului 1 trebuie să fie aplicate pentru toate taxele şi tarifele, altele decît cele de import şi export şi altele decît taxele prevăzute de articolul III al GATT 1994, aplicate de către statele Membre pentru sau aferent importului sau exportului de bunuri.

1.2 Informaţiile privind taxele şi tarifele trebuie să fie publicate în conformitate cu articolul 1. Aceste informaţii trebuie să cuprindă taxele şi tarifele care vor fi aplicate, argumentarea aplicării acestora, autoritatea responsabilă precum şi momentul şi modalitatea în care plata urmează a fi efectuată.

1.3 Trebuie să fie asigurată o perioadă de timp rezonabilă între momentul publicării noilor taxe şi tarife sau modificărilor la acestea şi intrarea lor în vigoare, cu excepţia circumstanţelor urgente. Astfel de taxe şi tarife nu ar trebui să fie aplicate pînă cînd informaţia despre acestea nu a fost publicată.

1.4 Fiecare stat Membru trebuie să revizuiască periodic taxele şi tarifele sale, în vederea reducerii numărului şi diversităţii lor, în măsura posibilităţii.

2. Reglementări specifice privind taxele şi tarifele pentru proceduri vamale calculate sau aferente importurilor şi exporturilor

Taxe şi tarife pentru proceduri vamale:

(i) trebuie să fie limitate la costul aproximativ al serviciilor prestate pentru sau aferent operaţiunii specifice de import sau export în cauză; şi

(ii) nu trebuie să fie legate de o anumită operaţiune de import sau export cu condiţia ca acestea sunt percepute pentru serviciile care sunt strîns legate de perfectarea vamală a mărfurilor.

3. Reglementarea sancţiunilor

3.1 În sensul paragrafului 3, termenul „sancţiuni” înseamnă cele aplicate de către autoritatea vamală a statului Membru pentru încălcarea legislaţiei vamale, reglementărilor sau cerinţelor procedurale ale statului Membru.

3.2 Fiecare stat Membru trebuie să asigure ca sancţiunile pentru încălcarea legislaţiei vamale, reglementărilor, sau cerinţelor procedurale se fie aplicate faţă de persoana (persoanele) responsabilă de încălcarea legislaţiei acestuia.

3.3 Sancţiunea impusă trebuie să depindă de faptele şi circumstanţele cauzei şi trebuie să fie proporţională gradului şi gravităţii încălcării.

3.4 Fiecare stat Membru trebuie să asigure menţinerea măsurilor ce împiedică:

(a) conflictele de interese aferente încasării sancţiunilor şi taxelor; şi

(b) crearea unui stimulent pentru stabilirea sau încasarea unei sancţiuni care nu este conformă cu paragraful 3.3.

3.5 Fiecare stat Membru trebuie să asigure că, atunci cînd este impusă o sancţiune asupra unei încălcări a legislaţiei vamale, reglementării sau cerinţei procedurale, o explicaţie în formă scrisă va fi oferită persoanei (persoanelor) asupra căreia este impusă sancţiunea, precizînd esenţa încălcării şi legea, regulamentul sau procedura în care este prescris cuantumul sau intervalul sancţiunii pentru încălcarea comisă.

3.6 Atunci cînd o persoană sesizează în mod voluntar autoritatea vamală a unui stat Membru despre circumstanţele încălcării legislaţiei vamale, regulamentului sau cerinţelor procedurale anterior depistării încălcării de către autoritatea vamală, statul Membru este încurajat, în măsura posibilităţii, să ia în considerare acest fapt ca un potenţial factor de atenuare la stabilirea sancţiunii pentru acea persoană.

3.7 Prevederile prezentului paragraf trebuie aplicate pentru sancţiunile asupra traficului în tranzit, menţionate la paragraful 3.1.

Articolul 7

Acordarea liberului de vamă şi vămuirea mărfurilor

1. Procesarea prealabilă

1.1 Fiecare stat Membru trebuie să instituie sau să menţină proceduri ce permit depunerea documentelor şi altor acte necesare la import, inclusiv manifestul încărcăturii, în scopul de a începe procesarea înainte de sosirea bunurilor, în vederea accelerării acordării liberului de vamă la sosirea acestora.

1.2 Fiecare stat Membru trebuie, după caz, să asigure depunerea în avans a documentelor în format electronic pentru prelucrarea prealabilă a acestor documente.

2. Plăţile electronice

Fiecare stat Membru trebuie, în măsura posibilităţilor, să instituie sau să menţină proceduri care să ofere opţiunea efectuării plăţilor electronice a taxelor, impozitelor, tarifelor şi plăţilor colectate de vamă la efectuarea importului sau exportului.

3. Separarea liberului de vamă de determinarea finală a taxelor vamale, impozitelor, tarifelor şi plăţilor

3.1 Fiecare stat Membru trebuie să instituie sau să menţină proceduri ce permit acordarea liberului de vamă înaintea determinării definitive a valorii taxelor vamale, impozitelor, tarifelor şi plăţilor, dacă o astfel de determinare nu a fost efectuată pînă la, în momentul sau cît de curînd posibil după sosirea bunurilor şi demonstrează că toate cerinţele reglementate au fost îndeplinite.

3.2 Ca condiţie pentru astfel de acordare a liberului de vamă, statul Membru poate cere:

(a) plata taxelor vamale, impozitelor, tarifelor şi plăţilor determinate înaintea de sau la sosirea bunurilor şi depunere a unei asigurări pentru orice sumă ce încă nu a fost determinată în formă de garanţie, un depozit sau orice alt instrument corespunzător, prevăzut de legislaţia şi reglementările sale; sau

(b) o asigurare în formă de garanţie, un depozit sau un alt instrument corespunzător, prevăzut de legislaţia şi reglementările sale.

3.3 O astfel de garanţie nu trebuie să depăşească valoarea pe care un stat Membru o solicită pentru asigurarea plăţii taxelor vamale, impozitelor, tarifelor şi plăţilor datorate în cele din urmă pentru bunurile acoperite de garanţie.

3.4 În cazurile în care o infracţiune care necesită impunerea sancţiunilor monetare sau a amenzilor a fost depistată, o garanţie poate fi solicitată pentru sancţiunile şi amenzile ce pot fi impuse.

3.5 Garanţia menţionată la paragrafele 3.2 şi 3.4 trebuie eliberată atunci cînd nu mai este necesară.

3.6 Niciuna dintre aceste prevederi nu trebuie să afecteze dreptul fiecărui stat Membru de a examina, reţine, sechestra, confisca sau proceda cu bunurile în orice mod ce nu intră în contradicţie cu drepturile şi obligaţiile Membrilor OMC.

4. Managementul riscurilor

4.1 Fiecare stat Membru trebuie, pe măsura posibilităţilor, să instituie sau să menţină un sistem de management al riscurilor la efectuarea controlului vamal.

4.2 Fiecare stat Membru trebuie să elaboreze şi să aplice sistemul de management al riscurilor într-o manieră care să evite discriminarea arbitrară sau nejustificativă, sau să restricţioneze disimulat comerţul internaţional.

4.3 Fiecare stat Membru trebuie să concentreze controlul vamal şi, pe măsura posibilităţilor celelalte controale de frontieră relevante, asupra transporturilor cu risc sporit şi să accelereze acordarea liberului de vamă transporturilor cu grad de risc scăzut. De asemenea, un stat Membru poate alege, în mod aleatoriu, transporturile pentru astfel de controale, ca parte al sistemului său de management al riscurilor.

4.4 Sistemul de management al riscului fiecărui stat Membru trebuie să fie bazat pe evaluarea riscului prin criteriile de selectivitate corespunzătoare. Aceste criterii de selectivitate pot include, printre altele, poziţia tarifară din Sistemul Armonizat, natura şi descrierea bunurilor, ţara de origine, ţara de export, valoarea bunurilor, corespunderea înscrierilor comercianţilor şi tipul mijlocului de transport.

5. Audit postvămuire

5.1 În vederea urgentării acordării liberului de vamă bunurilor, fiecare stat Membru trebuie să instituie sau să menţină sistemul de audit post vămuire pentru asigurarea respectării legislaţiei vamale şi altor legi şi reglementări aferente.

5.2 Fiecare stat Membru trebuie să selecteze o persoană sau un consignatar pentru efectuarea auditului post-vămuire bazat pe criteriile de risc, care poate include criterii de selectivitate corespunzătoare. Fiecare stat Membru trebuie să efectueze auditul post-vămuire într-un mod transparent. În cazul în care o persoană este implicată în procesul de audit şi rezultatele finale au fost obţinute, statul Membru trebuie, fără întîrziere, să informeze despre rezultate persoana a cărei înregistrări au fost audiate, drepturile şi obligaţiile persoanei, precum şi raţionamentul rezultatelor.

5.3 Informaţiile obţinute în urma auditului post-vămuire pot fi utilizate în procedurile administrative şi judiciare ulterioare.

5.4 Statele Membre trebuie, pe măsura posibilităţii, să utilizeze rezultatele auditului post-vămuire în aplicarea managementului riscurilor.

6. Stabilirea şi publicarea timpului mediu de acordare a liberului de vamă

6.1 Statele Membre sunt îndemnate să cronometreze şi să publice periodic şi într-un mod coerent, timpul mediu de acordare a liberului de vamă, folosind ca instrumente, printre altele şi Studiul de acordare a liberului de vamă al Organizaţiei Mondiale a Vămilor (în continuare OMV).⁶

_________________

⁶ Fiecare stat Membru poate determina domeniul de aplicare şi metodologia măsurărilor timpului mediu în funcţie de necesităţile şi capacităţile sale.

6.2 Statele Membre sunt îndemnate să transmită Comitetului experienţa sa în măsurarea timpului mediu de acordare a liberului de vamă, inclusiv metodologiile utilizate, blocajele identificate, precum şi orice efecte rezultative asupra eficienţei.

7. Măsuri de facilitare a comerţului pentru agenţii economici autorizaţi

7.1 Fiecare stat Membru trebuie să ofere măsuri de facilitare a comerţului adiţionale la efectuarea procedurilor de import, export sau tranzit şi formalităţilor conexe, în conformitate cu paragraful 7.3, pentru agenţii care îndeplinesc criteriile specificate, denumiţi în continuare agenţi economici autorizaţi. În mod alternativ, statele Membre pot face aceste măsuri de facilitare a comerţului, prin prisma procedurilor vamale, valabile în general pentru toţi agenţii economici fără a fi necesar să se stabilească un sistem separat.

7.2 Criteriile specificate pentru obţinerea statutului de agentului economic autorizat trebuie să fie legate de corespunderea, sau riscul de necorespundere cu cerinţele specificate în legile, regulamentele şi procedurile statului Membru.

(a) Astfel de criterii, care trebuie să fie publicate, pot include:

(i) înregistrări corespunzătoare a respectării legislaţiei şi reglementărilor vamale;

(ii) sistem de management a înregistrărilor ce permite efectuarea controalelor interne necesare;

(iii) solvabilitate financiară, inclusiv dacă este cazul acordarea unei asigurări sau garanţii suficiente; şi

(iv) siguranţa lanţului de aprovizionare.

(b) Astfel de criterii nu trebuie:

(i) să fie elaborate sau aplicate astfel încît să permită crearea unei discriminări nejustificate a agenţilor economici, între care predomină aceleaşi condiţii; şi

(ii) să extindă posibilitatea restricţionării participării întreprinderilor mici şi mijlocii.

7.3 Măsurile prevăzute de paragraful 7.1 trebuie să includă cel puţin trei dintre următoarele măsuri:⁷

_________________

⁷Măsura enumerată la lit.(a)-(g) a paragrafului 7.3 se va considera ca fiind acordată agenţilor economici autorizaţi dacă aceasta este în general disponibilă tuturor agenţilor.

(a) cerinţa redusă a documentelor şi datelor, după caz;

(b) rata scăzută a controalelor fizice şi examinărilor, după caz;

(d) amînarea achitării taxei vamale, impozitelor, tarifelor şi plăţilor;

(e) utilizarea garanţiilor globale sau reduse;

(f) declaraţie vamală unică pentru toate importurile sau exporturile efectuate într-o anumită perioadă;

g) vămuirea bunurilor la sediul agentului economic autorizat sau în alte locuri acceptate de autoritatea vamală.

7.4 Statele Membre sunt îndemnate să dezvolte schemele de agenţi economici autorizaţi pe baza standardelor internaţionale, unde astfel de standarde există, cu excepţia standardelor ce ar putea servi ca mijloace dezavantajoase sau inefective pentru îndeplinirea obiectivelor legitime propuse.

7.5 Pentru a dezvolta măsurile de facilitare a schimburilor comerciale, oferite agenţilor economici, statele Membre vor oferi altor Membri posibilitatea de a negocia recunoaşterea reciprocă a sistemelor de agenţi economici autorizaţi.

7.6 Statele Membre trebuie să facă schimb de informaţii relevante, prin intermediul Comitetului, referitor la sistemele de agenţi economici autorizaţi în vigoare.

8. Livrările urgente

8.1 Fiecare stat Membru trebuie să aprobe sau să menţină proceduri care permit urgentarea punerii în libera circulaţie cel puţin a bunurilor introduse pe cale aeriană, pentru persoanele care solicită astfel de proceduri, totodată menţinînd controlul vamal.⁸ Dacă statul Membru utilizează un criteriu⁹ care limitează solicitanţii, statul Membru poate prevedea în criterii ca solicitantul, pentru aplicarea procedurii descrise la paragraful 8.2 pentru livrările urgente, trebuie:

_________________

⁸În cazurile în care un stat Membru deja are procedura prevăzută la paragraful 8.2, această dispoziţie nu impune introducerea de către statul Membru a unei proceduri separate de urgentare a punerii în libera circulaţie.

⁹Astfel de criteriu la aplicare, dacă este cazul, trebuie să fie suplimentar faţă de cerinţele statului Membru pentru operarea cuvenită cu toate bunurile sau livrările efectuate pe cale aeriană.

(a) să asigure o infrastructură corespunzătoare şi să achite costurile vamale ce ţin de perfectarea livrărilor urgente, în cazurile în care solicitantul întruneşte condiţiile statului Membru pentru ca astfel de perfectare să fie efectuată în locul special amenajat;

(b) să prezinte înainte de sosirea bunurilor livrate urgent informaţiile necesare pentru punerea în liberă circulaţie;

(c) să evalueze plăţile limitate la costul aproximativ al serviciilor prestate la efectuarea procedurii descrise în paragraful 8.2;

(d) să menţină un grad sporit al controlului livrărilor urgente prin utilizarea securităţii interne, logisticii şi a tehnologiei de urmărire de la preluare pînă la ridicare;

(e) să asigure livrare urgentă de la preluare pînă la ridicare;

(f) să-şi asume responsabilitatea pentru plata tuturor taxelor vamale, impozite, tarife şi plăţi faţă de autoritatea vamală pentru bunuri;

(g) să aibă înregistrări pozitive de conformare cu legislaţia vamală, legile şi reglementările aferente;

(h) să se conformeze cu alte condiţii legate direct de executarea efectivă a legilor, regulamentelor, reglementărilor şi cerinţelor procedurale a statului Membru, care se referă în mod special pentru a fi oferită procedura descrisă la paragraful 8.2.

8.2 Cu privire la paragrafele 8.1 şi 8.3, statele Membre trebuie:

(a) să minimizeze numărul documentelor solicitate pentru punerea în libera circulaţie a bunurilor livrate urgent, în conformitate cu paragraful 1 al art.10, şi pe măsura posibilităţii, să acorde liberul de vamă în baza unei singure depuneri de documente la anumite livrări;

(b) să permită plasarea cît mai rapidă în libera circulaţie a livrărilor urgente, cu condiţia că informaţiile necesare pentru vămuire au fost depuse;

(c) să pretindă să aplice tratamentul specificat la lit.(a) şi (b) faţă de expedieri indiferent de masa sau costul acestora şi recunoscînd că statului Membru i se permite de a cere proceduri suplimentare la introducere, inclusiv declaraţii şi documente ce atestă achitarea taxelor şi plăţilor şi să limiteze astfel de proceduri în funcţie de tipul bunurilor, cu condiţia că procedurile nu se limitează la bunuri a căror valoare este redusă, cum ar fi documentele; şi

(d) să prevadă, pe măsura posibilului, pentru livrările mărunte sau care sunt scutite de plata taxelor şi plăţilor vamale datorită valorii în vamă mici, în afară de unele bunuri prescrise. Taxele interne, cum ar fi TVA şi accize, aplicate la import în corespundere cu Articolul III al GATT 1994 nu sunt obiectul prezentei dispoziţii.

8.3 Niciuna din prevederile paragrafelor 8.1 şi 8.2 nu afectează dreptul unui stat Membru de a examina, reţine, sechestra, confisca sau interzice introducerea bunurilor, sau de a efectua procedura de audit post-vămuire, inclusiv în conexiune cu sistemul de management al riscurilor. Mai mult ca atît, niciuna din prevederile paragrafelor 8.1 şi 8.2 nu împiedică un stat Membru să solicite, ca condiţie pentru acordarea liberului de vamă, prezentarea informaţiilor suplimentare şi îndeplinirea cerinţelor de licenţiere neautomatizată.

9. Bunurile perisabile¹⁰

_________________

¹⁰În sensul prezentei dispoziţii, bunurile perisabile sînt bunurile care se descompun rapid din cauza caracteristicilor sale naturale, în particular din lipsa condiţiilor speciale de depozitare.

9.1 În vederea prevenirii pierderilor evitabile sau deteriorării bunurilor perisabile şi cu condiţia că toate cerinţele de reglementare au fost întrunite, fiecare stat Membru trebuie să acorde liberul de vamă bunurilor perisabile:

(a) în circumstanţe normale în cel mai scurt timp posibil; şi

(b) în cazuri excepţionale, cînd ar fi oportun efectuarea acestuia în orele extraprogram de activitate a autorităţii vamale şi celorlalte autorităţi implicate.

9.2 Fiecare stat Membru acordă prioritate bunurilor perisabile cînd programează orice examinări ce pot fi necesare.

9.3 Fiecare stat Membru organizează sau permite importatorilor să depoziteze în condiţiile necesare bunurile perisabile pînă la punerea acestora în libera circulaţie. Statele Membre pot solicita ca orice loc de depozitare organizat de importator să fie aprobat sau desemnat de autorităţile competente. Transportarea bunurilor către locul de depozitare, inclusiv autorizarea agenţilor ce transportă aceste bunuri, poate fi supusă aprobării, dacă este necesar, de către autorităţile competente. Statul Membru trebuie, pe măsura posibilităţii şi în conformitate cu legislaţia naţională, la cererea importatorului să asigure efectuarea tuturor procedurilor necesare pentru ca plasarea în liberă circulaţie să fie efectuată în aceste locuri de depozitare.

9.4 În cazurile de reţineri semnificative la acordarea bunurilor perisabile a liberului de vamă şi în baza unei cereri scrise, statul Membru în care se efectuează importul, pe măsura posibilităţilor, oferă o înştiinţare cu privire la motivele ce au dus la întîrziere.

Articolul 8

Cooperarea între autorităţile prezente la frontieră

1. Fiecare stat Membru trebuie să asigure că autorităţile şi agenţiile sale responsabile de efectuarea controlului la frontieră şi a procedurilor aferente importului, exportului şi tranzitului de bunuri cooperează între ele şi coordonează activitatea sa în scopul facilitării comerţului.

2. Fiecare stat Membru trebuie, pe măsura posibilităţii şi practicabilităţii, să coopereze în baza condiţiilor stabilite cu alte state Membre cu care are frontieră comună în scopul coordonării procedurilor de la punctele de trecere a frontierei pentru facilitarea comerţului transfrontalier. O astfel de cooperare poate include:

(a) alinierea zilelor şi orelor lucrătoare;

(b) alinierea procedurilor şi formalităţilor;

(d) efectuarea controalelor comune;

(e) organizarea posturilor de control la frontieră după principiul unei singure opriri.

Articolul 9

Transportarea sub supraveghere vamală a bunurilor destinate importului

Fiecare stat Membru trebuie, pe măsura posibilităţii şi cu condiţia respectării tuturor reglementărilor, să permită transportarea pe teritoriul său a bunurilor destinate importului, sub supraveghere vamală, de la biroul vamal de intrare către alt birou vamal aflat pe teritoriul său, la care bunurile urmează a fi plasate în libera circulaţie sau vămuite.

Articolul 10

Formalităţile legate de operaţiunile de import, export şi tranzit

1. Formalităţile şi cerinţele faţă de documentaţie

1.1 În vederea minimizării varietăţii şi complexităţii formalităţilor legate de efectuarea operaţiunilor de import, export şi tranzit şi pentru reducerea şi simplificarea documentaţiei necesare pentru import, export şi tranzit, luînd în consideraţie obiectivele politicii de drept şi altor factori ca schimbarea circumstanţelor, noile informaţii relevante, practicile de afaceri, disponibilitatea de tehnici şi tehnologii, cele mai bune practici internaţionale şi contribuţiile părţilor interesate, fiecare stat Membru trebuie să revizuiască aceste formalităţi şi cerinţele faţă de documentaţie şi în baza revizuirii să asigure, după caz, că aceste formalităţi şi cerinţe faţă de documentaţie sunt:

(a) adoptate şi/sau aplicate în scopul plasării cît mai urgente în liberă circulaţie a bunurilor şi în special a bunurilor perisabile;

(b) adoptate şi/sau aplicate într-un mod care are drept scop reducerea timpului şi costurilor pentru conformare de către comercianţi şi agenţi economici;

(c) cea mai mică măsură de restricţionare a comerţului aleasă, în cazul în care două sau mai multe măsuri alternative sunt rezonabil disponibile pentru îndeplinirea obiectivelor de politici şi obiectivelor în cauză; şi

(d) anulate, inclusiv părţi ale acestora, dacă nu mai sunt necesare.

1.2 Comitetul trebuie să elaboreze proceduri pentru schimbul informaţiei relevante şi celor mai bune practici între statele Membre, în modul potrivit.

2. Acceptarea copiilor

2.1 Fiecare stat Membru, după caz, va pretinde să accepte copiile pe suport de hîrtie sau electronic a documentelor solicitate la perfectarea formalităţilor legate de operaţiunile de import, export sau tranzit.

2.2 Dacă o instituţie guvernamentală a unui stat Membru deja deţine originalul unui astfel de document, orice altă instituţie a statului Membru trebuie să accepte copia pe suport de hîrtie sau electronică, după caz, de la instituţia care deţine originalul în locul documentului original.

2.3 Un stat Membru nu trebuie să ceară originalul sau copia declaraţiei vamale de export depuse la autoritatea vamală a statului Membru de export ca o condiţie pentru import.¹¹

_________________

¹¹ Nimic din acest paragraf nu interzice statului Membru să solicite documentele, cum ar fi certificatele, permisele sau licenţele ca o condiţie pentru importul bunurilor supuse controlului sau reglementării.

3. Aplicarea standardelor internaţionale

3.1 Statele Membre sunt îndemnate să aplice standardele internaţionale relevante sau părţi ale acestora ca o bază pentru formalităţile şi procedurile aferente importului, exportului şi tranzitului, cu excepţia celor prevăzute altfel în prezentul Acord.

3.2 Statele Membre sunt îndemnate să ia parte, în limita resurselor disponibile, la pregătirea şi revizuirea periodică a standardelor internaţionale relevante de către organizaţiile internaţionale corespunzătoare.

3.3 Comitetul va elabora proceduri pentru efectuarea schimbului de informaţii relevante între statele Membre şi cele mai bune practici de implementare a standardelor internaţionale, după necesitate.

De asemenea, Comitetul poate invita organizaţiile internaţionale relevante pentru a dezbate lucrul său asupra standardelor internaţionale. După caz, Comitetul poate identifica standarde specifice care prezintă o importanţă deosebită pentru statele Membre.

4. Ghişeul unic

4.1 Statele Membre trebuie să pretindă să înfiinţeze sau să menţină ghişeul unic, ce permite comercianţilor să prezinte documentaţia şi/sau datele solicitate la importul, exportul sau tranzitul bunurilor prin intermediul unui singur punct de intrare pentru toate autorităţile sau instituţiile participante. După examinarea de către autorităţile sau instituţiile participante a documentaţiei şi/sau a datelor, rezultatele trebuie să fie prezentate solicitanţilor, prin intermediul ghişeului unic, în timp util.

4.2 În cazurile în care documentaţia şi/sau datele necesare au fost deja recepţionate prin intermediul ghişeului unic, aceeaşi documentaţie şi/sau datele nu trebuie să mai fie solicitate de către autorităţi sau instituţii, cu excepţia cazurilor urgente sau altor excepţii limitate care sunt făcute publice.

4.3 Statele Membre trebuie să notifice Comitetul cu privire la detaliile funcţionării ghişeului unic.

4.4 Statele Membre trebuie, pe măsura posibilităţii şi practicabilităţii, să utilizeze tehnologii informaţionale pentru susţinerea ghişeului unic.

5. Efectuarea inspecţiilor înainte de expediţie

5.1 Statele Membre nu trebuie să solicite efectuarea inspecţiilor înainte de expediţie în scopul stabilirii poziţiei tarifare şi valorii în vamă.

5.2 Fără a aduce atingere drepturilor statelor Membre la efectuarea altor tipuri de inspecţii, care nu sunt menţionate în paragraful 5.1, statele Membre sunt îndemnate să nu introducă sau aplice noi cerinţe cu privire la efectuarea acestora.¹²

_________________

¹² Acest paragraf se referă la inspecţiile efectuate înainte de expediţie, prevăzute de Acordul OMC privind inspecţia înainte de expediţie şi nu exclude inspecţiile efectuate înainte de expediţie în scopuri sanitare şi fitosanitare.

6. Utilizarea brokerilor vamali

6.1 Fără a aduce atingere politicii importante acordate de unele state Membre care menţin rolul special al brokerilor vamali, odată cu intrarea în vigoare a prezentului Acord statele Membre nu trebuie să instituie utilizarea obligatorie a brokerilor vamali.

6.2 Fiecare stat Membru trebuie să notifice Comitetul şi să publice prevederile sale la utilizarea brokerilor vamali. Orice modificări ulterioare aduse acestor prevederi trebuie să fie notificate şi publicate prompt.

6.3 În ceea ce priveşte licenţierea brokerilor, statele Membre trebuie să aplice reguli ce sunt transparente şi obiective.

7. Proceduri comune la frontieră şi cerinţe uniforme faţă de documentaţie

7.1 Fiecare stat Membru trebuie, în conformitate cu prevederile paragrafului 7.2, să aplice proceduri vamale comune şi cerinţe uniforme faţă de documentaţia solicitată pentru punerea în liberă circulaţie sau vămuirea bunurilor pe întregul său teritoriu.

7.2 Nimic din acest articol nu interzice statului Membru:

(a) diferenţierea procedurilor şi documentaţiei solicitate în baza naturii şi tipului bunurilor sau modalităţii de transport;

(b) diferenţierea procedurilor şi documentaţiei solicitate în baza managementului riscurilor;

(c) diferenţierea procedurilor şi documentaţiei solicitate pentru scutirea totală sau parţială de la plata taxelor şi impozitelor aferente importului;

(d) utilizarea declaraţiei sau procesării electronice; sau

(e) diferenţierea procedurilor sale şi documentaţiei solicitate în conformitate cu Acordul privind aplicarea măsurilor sanitare şi fitosanitare.

8. Bunurile neacceptate

8.1 În cazul în care bunurile prezentate la import nu sunt acceptate de către autorităţile competente ale statului Membru din cauza necorespunderii acestora reglementărilor sanitare sau fitosanitare sau reglementărilor tehnice, statul Membru trebuie, sub rezerva şi în conformitate cu legislaţia şi reglementările sale, să permită importatorului să expedieze sau returneze bunurile neacceptate exportatorului sau unei alte persoane desemnate de exportator.

8.2 Atunci cînd opţiunea prevăzută paragraful 8.1 este acordată şi importatorul eşuează să o exercite, autoritatea competentă poate lua un curs diferit de procedare cu astfel de bunuri neconforme.

9. Admiterea temporară a bunurilor şi perfecţionarea activă şi pasivă

9.1 Admiterea temporară a bunurilor

Fiecare stat Membru trebuie să permită, după cum este prevăzut în legile şi reglementările sale, ca bunurile introduse pe teritoriul său vamal, condiţionat să fie scutite parţial sau total de la achitarea drepturilor de import, în cazul în care astfel de bunuri sunt introduse pe teritoriul său vamal cu un anumit scop, sunt destinate reexportului într-o anumită perioadă şi nu au suferit vreo modificare cu excepţia deprecierii normale şi pierderilor cauzate de uzura lor.

9.2 Perfecţionarea activă şi pasivă

(a) Fiecare stat Membru trebuie să permită, după cum este prevăzut de legile şi reglementările sale, perfecţionarea activă şi pasivă a bunurilor. Bunurile admise pentru perfecţionare pasivă pot fi reimportate cu exonerarea totală sau parţială de la plata drepturilor de import, în conformitate cu legile şi reglementările statului Membru.

(b) În sensul prezentului articol, termenul „perfecţionare activă” semnifică regimul vamal în cadrul căruia anumite bunuri pot fi introduse pe teritoriul vamal al statului Membru şi scutite de plata drepturilor de import sau pot beneficia de restituirea taxelor vamale în baza faptului că aceste bunuri sunt destinate includerii în procesul de producţie, prelucrare sau reparaţie cu exportarea ulterioară.

(c) În sensul prezentului articol, termenul „perfecţionare pasivă” semnifică regimul vamal în cadrul căruia bunurile aflate în libera circulaţie pe teritoriul vamal al unui stat Membru pot fi exportate temporar pentru a fi incluse în procesul de producţie, prelucrare sau reparaţie după care reimportate.

Articolul 11

Liberalizarea tranzitului

1. Orice reglementări sau formalităţi în legătură cu traficul de tranzit, impuse de un stat membru nu vor:

(a) fi menţinute dacă circumstanţele sau obiectivele care au condus la adoptarea lor nu mai există sau dacă circumstanţele modificate sau obiectivele pot fi abordate într-un mod rezonabil şi într-un mod mai puţin restrictiv pentru comerţ;

(b) fi aplicate într-un mod în care ar putea fi considerate ca o restricţie deghizată pentru traficul de tranzit.

2. Traficul de tranzit nu va fi condiţionat de colectarea oricăror plăţi sau taxe impuse pentru tranzit, cu excepţia acelor plăţi percepute pentru serviciile de transport sau cele proporţionale cu cheltuielile administrative aferente tranzitului sau cu costul serviciilor prestate.

3. Statele Membre nu vor aplica sau menţine restricţii voluntare sau măsuri similare pentru traficul de tranzit. Totodată, aceste prevederi nu vor fi aplicate în detrimentul reglementărilor naţionale privind traficului de tranzit, fie existente fie care urmează a fi adoptate în viitor sau prevederilor înţelegerilor bilaterale şi multilaterale care se conformează normelor OMC.

4. Fiecare stat Membru trebuie să acorde bunurilor ce vor fi tranzitate prin teritoriul oricărui alt stat Membru un tratament nu mai puţin favorabil decît cel ce ar fi acordat unor astfel de bunuri, dacă ele ar fi fost transportate de locul lor de plecare la cel de destinaţie fără a trece prin teritoriul acestor state Membre.

5. Membrii sunt îndemnaţi să pună la dispoziţie, în cazul în care există astfel de posibilităţi, infrastructură separată fizic (benzi, locuri de staţionare şi similare) pentru traficul aflat în tranzit.

6. Formalităţile, cerinţele faţă de documentaţie şi controlului vamal al transporturilor care se află în tranzit nu trebuie să fie mai complicate decît este strict necesar pentru:

(a) identificarea bunurilor; şi

(b) asigurarea respectării cerinţelor de tranzit.

7. Odată ce bunurile au fost plasate în regim de tranzit şi au fost autorizate pentru a continua de la punctul de plecare, de pe teritoriul statului Membru, acestea nu vor mai fi supuse oricăror taxe vamale sau reţinerilor şi restricţionărilor inutile pînă cînd nu vor încheia procedura de tranzit la punctul de destinaţie pe teritoriul statului Membru.

8. Statele Membre nu trebuie să aplice reglementări tehnice şi de evaluare a conformităţii conform prevederilor Acordului privind barierele tehnice în calea comerţului bunurilor aflate în tranzit.

9. Statele Membre trebuie să permită şi să asigure posibilitatea depunerii şi prelucrării prealabile a documentaţiei şi datelor aferente tranzitului şi examinarea acestora înainte de sosire.

10. Odată cu sosirea transportului aflat în tranzit la biroul vamal prin care va fi părăsit teritoriul statului Membru, acesta încheie prompt procedura de tranzit în cazul în care toate cerinţele referitoare la procedura de tranzit au fost respectate.

11. În cazul în care un membru solicită o asigurare sub formă de garanţie, depozit sau un alt instrument financiar sau nonfinanciar¹³ pentru transporturile efectuate în regim de tranzit, o astfel de garanţie se va limita doar la asigurarea faptului că cerinţele care reies dintr-o astfel de operaţiune de tranzit sunt îndeplinite.

_________________

¹³ Nimic din această dispoziţie nu trebuie să interzică statului Membru să menţină procedurile existente în care mijloacele de transport pot constitui o garanţie la efectuarea operaţiunilor de tranzit.

12. Odată ce statul Membru a stabilit că toate cerinţele privind efectuarea tranzitului au fost îndeplinite, garanţia va fi returnată fără întîrziere.

13. Fiecare stat Membru trebuie, în conformitate cu legislaţia şi reglementările sale, să permită garanţiile globale care acoperă mai multe tranzacţii ale aceluiaşi agent economic sau reînnoirea garanţiilor fără plată pentru tranzacţiile ulterioare.

14. Fiecare stat Membru face disponibilă informaţia relevantă pe care o foloseşte pentru a stabili o garanţie, inclusiv pentru o singură tranzacţie şi, după caz, pentru tranzacţii multiple.

15. Fiecare stat Membru poate solicita utilizarea unor convoaie sau escorte vamale pentru operaţiunile de tranzit, doar în circumstanţele în care există un risc sporit sau atunci când conformarea cu legislaţia şi reglementările vamale nu poate fi asigurată prin utilizarea unei garanţii. Regulile generale aplicabile convoaielor sau escortelor vamale trebuie să fie publicate în conformitate cu Articolul 1.

16. Statele Membre vor precăuta să coopereze şi să coordoneze între ei, în scopul de a spori liberalizarea tranzitului. Astfel de cooperare şi coordonare poate include, dar nu se limitează la înţelegeri privind:

(a) plăţi;

(b) formalităţile şi cerinţele legale; şi

17. Fiecărui stat Membru se recomanda să depună eforturi pentru a desemna un coordonator naţional în adresa căruia statele Membre vor putea adresa întrebări şi propuneri privind buna funcţionare a operaţiunilor de tranzit.

Articolul 12

Cooperarea vamală

1. Măsuri pentru promovarea cooperării

1.1 Statele Membre sunt de acord cu privire la importanţa de a se asigura ca comercianţii să îşi conştientizeze obligaţiile la care urmează să se conformeze, încurajînd conformarea voluntară care va permite importatorilor să se autosesizeze şi să întreprindă măsuri de ajustare fără a fi penalizaţi în anumite circumstanţe precum şi să iniţieze măsuri mai aspre pentru comercianţii care nu respectă aceste obligaţiuni.¹⁴

_________________

¹⁴ O astfel de activitate are drept scop reducerea frecvenţei de nerespectare, şi, în consecinţă, reducerea necesităţii schimbului de informaţii cu privire la sancţionări.

1.2 Statele Membre sunt îndemnate să facă schimb de informaţii privind cele mai bune practici în gestionarea conformităţii vamale, inclusiv prin intermediul Comitetului. De asemenea, statele Membre sunt îndemnate să coopereze în domeniul ghidurilor sau asistenţei tehnice şi consolidarea capacităţilor în vederea gestionării măsurilor de conformare, precum şi sporirea eficienţei acestora.

2. Schimbul de informaţii

2.1 La solicitare şi în baza dispoziţiilor prezentului articol, statele Membre vor face schimb de informaţii prevăzute în paragraful 6.1(b) şi/sau (c) cu scopul de a verifica o declaraţie de import sau export în acele cazuri identificate în care există motive întemeiate să fie pusă la îndoială veridicitatea sau exactitatea declaraţiei.

2.2 Fiecare stat Membru trebuie să prezinte Comitetului informaţiile despre punctul de contact prin intermediul căruia se va efectua schimbul de informaţii.

3. Verificarea

Un Membru poate depune solicitarea pentru informaţii doar după efectuarea tuturor procedurilor de verificare a declaraţiei vamale de import sau export şi după ce a cercetat toată documentaţia relevantă.

4. Solicitarea

4.1 Statul Membru solicitant trebuie să adreseze statului Membru solicitat o cerere în formă scrisă pe suport de hîrtie sau în format electronic, de comun acord într-o limbă oficială a OMC sau alta convenită, inclusiv:

(a) subiectul în cauză, inclusiv, acolo unde este cazul şi este disponibil, numărul declaraţiei de export corespunzătoare declaraţiei de import în cauză;

(b) scopul pentru care statul Membru solicitant cere informaţiile sau documentaţia, numele şi datele de contact ale persoanelor la care cererea face referinţă, dacă este cunoscut;

_________________

¹⁵ Aceasta poate include informaţii pertinente cu privire la verificarea efectuată în conformitate cu paragraful 3. Aceste informaţii trebuie supuse unui nivel corespunzător de protecţie şi confidenţialitate prevăzute de statul Membru care efectuează verificarea.

(d) informaţii sau documentaţie specifică solicitată;

(e) denumirea biroului de la care a parvenit cererea;

(f) referinţa la prevederile legislaţiei şi sistemului juridic al statului Membru solicitant care reglementează colectarea, protecţia, utilizarea, divulgarea, reţinerea şi punerea la dispoziţie a informaţiilor confidenţiale şi datelor cu caracter personal.

4.2 Dacă statul Membru solicitant nu îndeplineşte o condiţie din orice subparagraf din paragraful 4.1, acest fapt trebuie specificat în cerere.

5. Protecţia şi confidenţialitatea

5.1 Membru solicitant, respectînd prevederile paragrafului 5.2, trebuie:

(a) să păstreze toate informaţiile sau documentaţia oferită de statul Membru solicitat în strictă confidenţiale şi să asigure cel puţin acelaşi nivel de protecţie şi confidenţialitate prevăzut de legislaţia internă şi sistemul juridic din statul Membru solicitat, descrisă în conformitate cu subparagrafele 6.1 (b) sau 6.1 (c);

(b) să prezente informaţiile sau documentaţia doar autorităţilor vamale care cercetează problema în cauză şi vor folosi informaţia sau documentaţia numai în scopul prescris în cererea de informaţie, cu excepţia cazurilor unde statul Membru solicitat este de acord cu alte condiţii în formă scrisă;

(d) nu va utiliza informaţia sau documentaţia neverificată primite de la statul Membru solicitat în calitate de factor decisiv pentru a înlătura îndoială în orice circumstanţe;

(e) va respecta orice condiţii specifice cazului cercetat stabilite de statul Membru solicitat în ceea ce priveşte deţinerea şi punerea la dispoziţie a informaţiei, documentaţiei sau datelor confidenţiale şi cu caracter personal; şi

(f) la cerere, să informeze statul Membru solicitat referitor la toate deciziile şi acţiunile luate cu privire la cazul cercetat în baza informaţiei sau a documentaţiei furnizate.

5.2 Un stat Membru solicitant poate fi incapabil în conformitate cu legislaţia internă şi sistemului juridic de a se conforma cu oricare din prevederile stipulate în subpunctele paragrafului 5.1. În acest caz, statul Membru solicitant va specifica acest lucru în cerere.

5.3 Statul Membru solicitat va trata orice cerere şi informaţie de verificare, primită în conformitate cu paragraful 4, cu cel puţin acelaşi nivel de protecţie şi confidenţialitate acordată informaţiei similare deţinute de acel stat.

6. Oferirea informaţiilor

6.1 Sub rezerva dispoziţiilor prezentului articol, statul Membru solicitat, în regim prompt trebuie să:

(a) răspundă în scris, fie pe suport de hîrtie sau format electronic;

(b) ofere informaţiile specifice astfel cum este prevăzut în declaraţia de import sau export, sau în declaraţie, în măsura posibilităţilor, împreună cu o descriere a nivelului de protecţie şi confidenţialitate cerută de statul Membru solicitant;

(c) în cazul în care parvine o cerere, să ofere informaţia specifică după cum este prevăzut în următoare documente, sau documentele care au fost ataşate la declaraţia de import şi export, în cazul în care acestea sunt disponibile: factura comercială (invoice), lista încărcăturii (packing list), certificat de origine şi conosamentul în forma în care acestea au fost depuse, fie pe suport de hârtie sau electronic, împreună cu o descriere a nivelului de protecţie şi confidenţialitate cerut de statul Membru solicitant;

(d) confirme că documentele prezentate sunt copii autentice;

(e) prezinte informaţia sau să răspundă la solicitare, în măsura posibilităţii, în termen de pînă la 90 de zile de la data emiterii cererii.

6.2 Statul Membru solicitat poate cere, în conformitate cu legislaţia şi sistemul său juridic, o garanţie înainte de a prezenta informaţii statului Membru solicitant, în care este specificat că informaţia ce va fi pusă la dispoziţie nu va figura drept probă în anchete penale, proceduri judiciare, sau alte proceduri nonvamale, fără permisiunea scrisă a statului Membru solicitat. În cazul în care statul membru Solicitant nu poate să se conformeze acestei prevederi, acesta este obligat să notifice statul Membru solicitat despre acest fapt.

7. Amînarea sau refuzul cererii

7.1 Un stat Membru poate amîna sau refuza parţial sau în totalitate solicitarea de a prezenta careva informaţii şi trebuie să informeze statul Membru solicitant despre cauzele acestui refuz, printre care:

(a) ar contravine intereselor publice, după cum este reflectat în legislaţia naţională şi sistemul de drept al statului Membru solicitat;

(b) prevederile legislaţiei naţionale şi a sistemului juridic interzic divulgarea acestor informaţii. În acest caz statul Membru solicitat va prezenta solicitantului copia extrasului actului juridic care menţionează acest lucru;

(c) prezentarea informaţiei ar împiedica aplicarea legii sau altfel ar împiedica desfăşurarea unei anchete administrative sau judiciare, urmăririi penale sau a unei proceduri în curs de desfăşurare;

(d) este necesar acordul importatorului sau exportatorului, conform prevederilor legislaţiei naţionale şi a sistemului juridic care reglementează colectarea, protecţia, utilizarea, divulgarea, păstrarea şi punerea la dispoziţie a informaţiilor confidenţiale sau date cu caracter personal, iar această permisiune nu a fost obţinută; sau

(e) cererea pentru prezentarea informaţiei a fost primită după expirarea termenului cu privire la păstrarea documentaţiei, prevăzut de legislaţia statului Membru solicitat.

7.2 În contextul paragrafelor 4.2, 5.2 sau 6.2 executarea unor astfel de cereri va rămîne la discreţia statului Membru solicitat.

8. Reciprocitatea

În cazul în care statul Membru solicitant consideră că nu se va putea conforma cu o cerere similară în cazul în care o astfel de cerere ar parveni de la statul Membru solicitat, sau în cazul în care acesta nu a pus încă în aplicare prezentul articol, acest fapt va fi menţionat în cererea sa. Executarea unei astfel de cereri va rămîne la discreţia statului Membru solicitat.

9. Sarcina administrativă

9.1 Statul Membru solicitant trebuie să ia în considerare resursele şi costurile administrative implicate din partea statului Membru solicitat, necesare pentru onorarea solicitării de informaţii. Statul Membru care depune solicitarea va lua în calcul proporţionalitatea dintre interesele fiscale în urmărirea obţinerii informaţiilor şi eforturile care urmează să le depună statul Membru solicitat pentru prezentarea acesteia.

9.2 În cazul în care un membru solicitat primeşte un număr mare de cereri de prezentare a informaţiei, sau solicitări de prezentare a informaţiilor din domenii greu de gestionat, aceasta creînd dificultăţi în respectarea termenilor de timp, statul Membru solicitat poate cere Membrilor de a prioritiza cererile pentru a conveni asupra unei limite practice conform resurselor sale constrînse. În absenţa unei abordări stabilite de comun acord, executarea unor astfel de cereri va rămîne la discreţia statului Membru solicitat, în baza rezultatelor propriei prioritizări.

10. Limitările

Statului Membru solicitat nu i se poate cere să:

(a) modifice formatul declaraţiilor sau procedurilor de import sau export;

(b) să solicite alte documente decît cele ataşate la declaraţia de import sau export, după cum este menţionat la subparagraful 6.1 (c);

(d) modifice perioada de păstrare a acestor informaţii;

(e) să stabilească documentaţie pe suport de hîrtie unde a fost deja implementat formatul electronic;

(f) traducă informaţia;

(g) verifice exactitatea informaţiilor; sau

(h) prezinte informaţii care ar putea prejudicia interesele comerciale legitime ale anumitor întreprinderi, publice sau private.

11. Utilizarea neautorizată sau divulgarea

11.1 În cazul unei nereguli în condiţiile de utilizare sau divulgării informaţiei schimbate în temeiul prezentului articol, statul Membru solicitant care a primit informaţia va comunica imediat statului Membru solicitat detaliile unei astfel de utilizări neautorizate sau divulgării informaţiei şi:

(a) va întreprinde măsurile necesare pentru înlăturarea scurgerii de informaţii;

(b) întreprinde măsurile necesare pentru a preveni o eventuală scurgere de informaţii în viitor; şi

11.2 Statul Membru solicitat poate suspenda obligaţiile asumate în baza prezentului articol faţă de statul Membru solicitant, pînă cînd nu vor fi întreprinse măsurile descrise în paragraful 11.1.

12. Acordurile bilaterale şi regionale

12.1 Prevederile prezentului articol nu vor împiedica un stat Membru de a încheia sau menţine un Acord bilateral, plurilateral sau regional care prevede schimbul de informaţii şi date vamale, inclusiv într-un mod sigur şi rapid, cum ar fi în mod automatizat sau înaintea sosirii bunurilor.

12.2 Prevederile prezentului articol nu vor fi interpretate într-un mod în care ar modifica sau afecta drepturile şi obligaţiunile deţinute de statele Membre, care se află sub incidenţa unor astfel de acorduri bilaterale, plurilaterale, regionale sau alte acorduri care reglementează schimbul de informaţii şi date vamale.

Secţiunea II

PREVEDERILE TRATAMENTULUI SPECIAL ŞI DIFERENŢIAT PENTRU

STATELE MEMBRE ÎN CURS DE DEZVOLTARE ŞI CELE

MAI PUŢIN DEZVOLTATE

Articolul 13

Principiile generale

1. Prevederile din cadrul Articolelor 1 – 12 din prezentul Acord trebuie să fie implementate de către ţările în curs de dezvoltare şi ţările slab dezvoltate în conformitate cu prezenta Secţiune, care se bazează pe modele aprobate în Anexa D al Acordului Cadru (WT/L/579) din iulie 2004 şi paragraful 33 al Anexei E a Declaraţiei Ministeriale din Hong Kong (WT/MIN(05)/DEC).

2. Asistenţa şi suportul pentru dezvoltarea capacităţilor¹⁶ trebuie să fie acordate pentru a ajuta statele Membre în curs de dezvoltare şi cele mai puţin dezvoltate la implementarea prevederilor prezentului Acord, în conformitate cu natura şi domeniul de aplicare ale acestora. Gradul şi perioada în care vor fi implementate dispoziţiile prezentului acord trebuie să fie raportate la capacităţile statele Membre în curse de dezvoltare şi mai puţin dezvoltate. În cazul în care statele Membre în curs de dezvoltare şi mai puţin dezvoltate duc lipsa de capacităţile necesare pentru implementarea unor prevederi ale Acordului, implementarea acestora nu va fi obligatorie pînă cînd nu va fi dobîndită capacitatea de implementare necesară.

_________________

¹⁶În sensul prezentului Acord, sintagma „asistenţă şi suportul pentru dezvoltarea capacităţilor” poate însemna asistenţa tehnică, financiară sau orice alt fel de asistenţă oferită, stabilită de comun acord.

3. Ţările Membre mai puţin dezvoltate îşi vor asuma obligaţiuni doar în limita posibilităţilor existente conform nivelului de dezvoltare a ţării, necesităţilor financiare şi comerciale, capacităţilor administrative şi instituţionale.

4. Aceste reguli trebuie să fie aplicate dispoziţiilor din Secţiunea II.

Articolul 14

Categoriile dispoziţiilor

1. Sunt 3 categorii de dispoziţii:

(a) Categoria A conţine prevederile pe care un stat Membru în curs de dezvoltare sau mai puţin dezvoltat le nominalizează pentru punerea în aplicare odată cu intrarea în vigoare a prezentului Acord, sau în cazul statului Membru mai puţin dezvoltat, pe parcursul unui an după intrarea în vigoare a acestuia, precum este menţionat în articolul 15.

(b) Categoria B conţine prevederi pe care o ţară Membră în curs de dezvoltare sau o ţară Membră mai puţin dezvoltată le nominalizează pentru punerea în aplicare după expirarea perioadei de tranziţie, după intrarea în vigoare a prezentului acord, conform prevederilor articolului 16.

(c) Categoria C conţine prevederi pe care o ţară Membră în curs de dezvoltare sau o ţară Membră mai puţin dezvoltată le nominalizează pentru punerea în aplicare după o perioadă de tranziţie, după intrarea în vigoare a prezentului acord şi care va necesita procurarea unor capacităţi de implementare prin furnizarea asistenţei suportului în capacităţile de implementare, conform prevederilor articolului 16.

2. Fiecare ţară Membră în curs de dezvoltare sau mai puţin dezvoltată va alege desinestătător prevederile pe care le clasifică la fiecare din categoriile A, B şi C.

Articolul 15

Notificarea şi implementarea Categoriei A

1. La intrarea în vigoare a prezentului Acord, fiecare ţară Membră în curs de dezvoltare va implementa prevederile de Categoria A. Acele angajamentele desemnate la Categoria A vor constitui astfel o parte integrantă a prezentului Acord.

2. O ţară Membră mai puţin dezvoltată poate notifica Comitetul despre prevederile desemnate la Categoria A într-o perioadă de pînă la un an de la intrarea în vigoare a prezentului Acord. Fiecare din angajamentele asumate de către statele Membre mai puţin dezvoltate la Categoria A vor deveni parte integrantă din prezentul Acord.

Articolul 16

Notificarea termenilor-limită pentru implementarea prevederilor de Categoria B şi C

1. În ceea ce priveşte prevederile pe care o ţară Membră în curs de dezvoltare nu le-a inclus în Categoria A, statul Membru poate amîna acestora în aplicare, în conformitate cu procedura stabilită în prezentul punct.

Ţară Membră în curs de dezvoltare Categoria B

(a) Odată cu intrarea în vigoare a prezentului Acord, fiecare ţară Membră trebuie să notifice Comitetul despre prevederile pe care le-a desemnat la Categoria B şi termenii orientativi pentru punerea lor în aplicare.¹⁷

_________________

¹⁷ Notificaţiile depuse, de asemenea pot include alte informaţii suplimentare pe care statul Membru le consideră corespunzătoare. Statele Membre sunt îndemnate să ofere informaţii cu privire la autorităţile naţionale responsabile de implementare.

(b) La cel mult un an de la intrarea în vigoare a prezentului Acord, fiecare ţară Membră trebuie să notifice Comitetul despre termenii-limită pentru implementarea prevederilor pe care le-a desemnat la Categoria B. Dacă o ţară Membră în curs de dezvoltare, pînă la expirarea acestui termen, consideră că necesită timp adiţional pentru a putea informa Comitetul despre termenii-limită stabiliţi, aceasta va putea solicita Comitetului extinderea perioadei pentru a permite efectuarea informării.

Ţara Membră în curs de dezvoltare Categoria C

(c) Odată cu intrarea în vigoare a prezentului Acord, fiecare ţară Membră trebuie să notifice Comitetul despre prevederile pe care le-a desemnat la Categoria C şi termenii orientativi pentru punerea lor în aplicare. În scopul asigurării transparenţei, notificările depuse trebuie să includă informaţia cu privire la asistenţa şi suportul tehnic pentru consolidarea capacităţilor necesare pentru implementarea prevederilor Acordului.¹⁸

_________________

¹⁸ Statele Membre de asemenea pot include informaţii cu privire la planurile sau proiectele naţionale de punere în aplicare a facilitării comerţului, autorităţile naţionale responsabile pentru punerea în aplicare, precum şi donatorii cu care statul Membru a încheiat acorduri de primire a asistenţei.

(d) După un an de la intrare în vigoare a Acordului, ţările Membre în curs de dezvoltare şi ţările donatoare relevante, ţinînd cont de înţelegerile deja existente, notificările transmise în baza paragrafului 1 al Articolului 22 şi informaţiei prezentate conform subparagrafului (c) de mai sus, trebuie să prezente Comitetului informaţia despre înţelegerile existente sau stabilite pentru a obţine asistenţa şi suportul tehnic pentru dezvoltarea capacităţilor necesare implementării prevederilor Categoriei C.¹⁹ Ţara Membră în curs de dezvoltare participantă trebuie să informeze prompt Comitetul despre existenţa unor astfel de înţelegeri. Comitetul de asemenea va invita donatori non-Membri să prezinte informaţia despre aranjamente existente sau deja care au fost încheiate.

_________________

¹⁹ Astfel de înţelegeri vor fi încheiate în condiţii convenite de comun acord, fie bilateral, fie prin intermediul organizaţiilor internaţionale, în conformitate cu prevederile paragrafului 3 al Articolului 21.

(e) În termen de 18 luni de la data transmiterii informaţiilor prevăzute în subparagraful (d), Membrii donatori şi, respectiv, ţările Membre în curs de dezvoltare trebuie să informeze Comitetul despre progresele înregistrate în ceea ce priveşte oferirea asistenţei şi suportului tehnic pentru consolidarea capacităţilor. Fiecare ţară Membră în curs de dezvoltare, în acelaşi timp, va prezenta o listă cu termenii-limită pentru implementare.

2. Cu privire la prevederile pe care statul Membru mai puţin dezvoltat nu le-a desemnat la Categoria A, statul Membru mai puţin dezvoltat pot amîna implementarea lor în conformitate cu cele prevăzute în prezentul Articol.

Ţară membră mai puţin dezvoltată Categoria B

(a) Cel tîrziu la un an după intrarea în vigoare a prezentului Acord, ţara Membră mai puţin dezvoltată trebuie să notifice Comitetul despre prevederile atribuite la Categoria B şi poate notifica despre termenii-limită care au fost stabiliţi pentru implementarea prevederilor de la Categoria B, luînd în calcul nivelul maxim de flexibilitate acordat ţărilor Membre mai puţin dezvoltate.

(b) Cel tîrziu la 2 ani după expirarea termenului-limită de notificare, menţionat la subparagraful (a) de mai sus, fiecare ţară Membră mai puţin dezvoltată trebuie să notifice Comitetul pentru a confirma desemnarea prevederilor şi notifica despre termenii-limită stabiliţi pentru implementarea acestora. În cazul în care o ţară Membră mai puţin dezvoltată, pînă la expirarea acestui termen-limită, consideră că necesită timp adiţional pentru notificarea termenilor definitivi, aceasta va putea solicita Comitetului extinderea perioadei pentru a permite efectuarea informării.

Ţară membră mai puţin dezvoltată Categoria C

(c) În scopul asigurării transparenţei şi facilitării înţelegerilor cu donatorii, la un an de la intrarea în vigoare a prezentului Acord, fiecare ţară Membră mai puţin dezvoltată trebuie să notifice Comitetul despre obiectivele pe care le-a stabilit la Categoria C, luînd în calcul nivelul maxim de flexibilitate acordat ţărilor Membre mai puţin dezvoltate.

(d) La un an de la termenul-limită stabilit în subparagraful (c), ţara Membră mai puţin dezvoltată va informa despre asistenţa şi suportul tehnic pentru consolidarea capacităţilor de care nevoie pentru implementare.²⁰

_________________

²⁰ Statele Membre de asemenea pot include informaţii cu privire la planurile sau proiectele naţionale de punere în aplicare a facilitării comerţului, autorităţile naţionale responsabile pentru punerea în aplicare, precum şi donatorii cu care statul Membru a încheiat acorduri de primire a asistenţei.

(e) Nu mai tîrziu de doi ani de la notificarea efectuată conform subparagrafului (d) de mai sus, ţările Membre mai puţin dezvoltate şi ţările Membre donatoare relevante, ţinînd cont de notificările transmise în baza subparagrafului (d) de mai sus trebuie să prezinte Comitetului informaţii cu privire la înţelegerile existente sau care intră în forţă, care sunt necesare pentru oferirea asistenţei şi suportului pentru dezvoltarea capacităţilor necesare implementării prevederilor Capitolului C.²¹ Ţara Membră mai puţin dezvoltată trebuie să informeze prompt Comitetul despre astfel de înţelegeri. Ţările Membre mai puţin dezvoltate, în acelaşi timp, trebuie să notifice termenii orientativi pentru implementarea angajamentelor de la Categoria C, care sunt susţinute de asistenţa şi suportul din înţelegeri.

_________________

²¹ Astfel de înţelegeri vor fi încheiate în condiţii convenite de comun acord, fie bilateral, fie prin intermediul organizaţiilor internaţionale, în conformitate cu prevederile paragrafului 3 al Articolului 21.

(f) Nu mai tîrziu de 18 luni de la data furnizării informaţiilor prevăzute de subparagraful (e), Membrii donatori relevanţi şi, respectiv, ţările Membre mai puţin dezvoltate trebuie să informeze Comitetul despre progresele înregistrate în ce priveşte oferirea asistenţei şi suportului în consolidarea capacităţilor. Fiecare ţară Membră mai puţin dezvoltată, în acelaşi timp, notifică Comitetul cu privire la lista definitivată a termenilor-limită pentru implementare.

3. Ţările Membre în curs de dezvoltare şi ţările Membre mai puţin dezvoltate, care întîmpină dificultăţi la prezentarea datelor stabilite pentru implementare şi nu se încadrează în termenii-limită stabiliţi în paragrafele 1 şi 2 pe motiv de lipsă a unei susţineri din partea donatorilor sau din motivul unei lipse de progres în ce priveşte obţinerea unui ajutor sau asistenţei tehnice, trebuie să notifice Comitetul pînă la expirarea termenilor-limită care au fost stabiliţi. Statele Membre convin să coopereze pentru a soluţiona dificultăţile de acest gen, ţinînd cont de circumstanţele particulare şi problemele specifice a ţărilor Membre vizate. Comitetul trebuie să întreprindă măsuri, după caz, pentru a aborda dificultăţile existente şi unde este necesar, va prelungi pentru statul Membru termenul de prezentare a informaţiei privind datele definitive de implementare a angajamentelor.

4. Cu trei luni înainte de termenul prevăzut la subparagrafele 1 (b) sau (e), sau în cazul unei ţari Membre mai puţin dezvoltate conform prevederilor 2 (b) sau (f), Secretariatul trebuie să reamintească statului Membru dacă acesta nu a notificat despre data definitivată a implementării prevederilor pe care le-a desemnat la Categoriile B sau C. În cazul în care statul Membru nu invocă prevederile paragrafului 3, sau în cazul unei ţări Membre în curs de dezvoltare a subparagrafului 1 (b), iar a unei ţări Membre mai puţin dezvoltate a subparagrafului 2 (b), pentru prelungirea termenului-limită şi nici nu informează despre datele definitive de implementare a angajamentelor, statul Membru trebuie să implementeze prevederile pe durata unui an de la termenul-limită stipulat în subparagrafele 1 (b) sau (e), sau în cazul unei ţări Membre mai puţin dezvoltate subparagrafelor 2 (b) sau (f), sau să prelungească termenul conform paragrafului 3.

5. În termen de cel mult 60 de zile după data pentru notificare a termenilor-limită de implementare a prevederilor de la Categoriile B şi C în conformitate cu paragrafele 1, 2, sau 3, Comitetul trebuie să ia act de anexele unde sunt prezentate termenii-limită pentru implementare a prevederilor de la Categoriile B şi C, inclusiv şi altor date stabilite conform paragrafului 4, astfel aceste anexe devenind o parte integrantă din prezentul Acord.

Articolul 17

Mecanismul de avertizare prealabilă:

Prelungirea termenului de implementare a prevederilor de la Categoriile B şi C

(a) Un stat Membru în curs de dezvoltare sau stat Membru mai puţin dezvoltat care consideră că va întîmpina dificultăţi la implementarea prevederilor din Categoria B şi C în termenii stabiliţi conform subparagrafelor 1 (b) sau (e) al Articolului 16, sau în cazul unui stat Membru în curs de dezvoltare conform subparagrafelor 2 (b) sau (f) al Articolului 16, trebuie să notifice Comitetul. Statele Membre în curs de dezvoltare trebuie să notifice Comitetul nu mai tîrziu de 120 de zile pînă la expirarea termenului-limită pentru implementare. Statele Membre mai puţin dezvoltate trebuie să notifice Comitetul nu mai tîrziu de 90 de zile înainte de data respectivă.

(b) Notificarea adresată către Comitet va cuprinde termenul nou la care statul Membru în curs de dezvoltare sau statul Membru mai puţin dezvoltat presupune să pună în aplicare prevederile în cauză. Notificarea, de asemenea, trebuie să indice motivele întîrzierii estimate la implementarea prevederilor. Astfel de motive pot include necesitatea de asistenţă şi suportul în consolidarea capacităţilor ce nu au fost anticipate anterior sau asistenţa şi suportul adiţional la sporirea capacităţilor.

2. În cazul în care cererea de extindere a termenului a unui stat Membru în curs de dezvoltare nu depăşeşte perioada de 18 luni sau în cazul unui stat Membru mai puţin dezvoltat aceasta nu depăşeşte perioada de 3 ani, aceasta va fi acceptată automat fără necesitatea intervenţiei Comisiei.

3. În cazul în care un stat Membru în curs de dezvoltare sau un stat Membru mai puţin dezvoltat consideră că are nevoie de o primă prelungire de termen mai mare decît cel prevăzut în paragraful 2, sau o a doua sau alte prelungiri ulterioare, acesta va depune o cerere în adresa Comitetului, care va conţine informaţiile prevăzute în subparagraful 1 (b), nu mai tîrziu de 120 de zile pentru un stat Membru în curs d dezvoltare şi nu mai tîrziu de 90 de zile pentru un stat Membru mai puţin dezvoltat, pînă la expirarea termenului-limită stabilit iniţial, sau termenului-limită care a fost deja prelungit.

4. Comitetul trebuie să acorde atenţia cuvenită cererilor de prelungire a termenilor-limită luînd în considerare circumstanţele specifice acelor state Membre care au înaintat cererea. Aceste circumstanţe pot include şi imposibilitatea sau întîrzieri în obţinerea asistenţei şi suportului în consolidarea capacităţilor.

Articolul 18

Implementarea Categoriilor B şi C

1. În conformitate cu paragraful 2 al Articolului 13, în cazul în care un stat Membru în curs de dezvoltare sau un stat Membru mai puţin dezvoltat, a îndeplinit procedurile prevăzute de paragrafele 1 sau 2 ale Articolelor 16 şi 17, şi în cazul în care nu a fost acceptată cererea de prelungire a termenului sau statul Membru în curs de dezvoltare sau statul Membru mai puţin se confruntă cu situaţia apariţiei unor dificultăţi neprevăzute care împiedică acordarea unei extensii conform prevederilor Articolului 17, conştientizează că nu deţine capacităţile necesare pentru a implementa o prevedere din Categoria C, acel Membru va notifica Comitetul despre incapacitatea sa de a pune în aplicare prevederea relevantă.

2. Comitetul trebuie să înfiinţeze un Grup de Experţi imediat şi, în orice caz nu mai tîrziu de 60 de zile după recepţionarea notificării de la un stat Membru în curs de dezvoltare sau statul Membru mai puţin dezvoltat relevant. Grupul de Experţi va examina problema şi va prezenta recomandările Comitetului într-o perioadă care nu depăşeşte 120 de zile de la înfiinţarea Grupului.

3. Grupul de Experţi va fi compus din 5 membri independenţi, cu o calificare înaltă în domeniile de facilitare a comerţului, asistenţă şi suportul în consolidarea capacităţilor. Componenţa grupului de Experţi trebuie să asigure o proporţie de Membri din statele în curs de dezvoltare şi mai puţin dezvoltate. În cazul în care este implicat un stat Membru mai puţin dezvoltat, Grupul de Experţi trebuie să includă cel puţin un cetăţean dintr-un stat Membru mai puţin dezvoltat. Dacă Comitetul nu este de acord cu componenţa Grupului de experţi pe parcursul a 20 de zile de la înfiinţare, Directorul General, după o consultare cu Preşedintele Comitetului, trebuie să determine componenţa Grupului de Experţi în conformitate cu prevederile prezentului paragraf.

4. Grupul de experţi trebuie să examineze autoevaluarea statului Membru despre lipsa capacităţilor de implementare şi va înainta recomandări către Comitet. La etapa examinării recomandărilor înaintate de Grupul de Experţi privind statul Membru mai puţin dezvoltat, Comitetul trebuie, dacă este cazul, să întreprindă măsuri care să faciliteze achiziţionarea capacităţilor de implementare durabile.

5. Statul Membru nu trebuie să fie subiectul unei proceduri în conformitate cu prevederile Memorandumului privind Soluţionarea Litigiilor din momentul în care statul Membru a notificat Comitetul despre incapacitatea sa de a implementa prevederile relevante, pînă la desfăşurarea primei şedinţe a Comitetului după ce primeşte recomandările Grupului de Experţi. La şedinţă, Comitetul trebuie să examineze recomandările înaintate de către Grupul de Experţi. Pentru un stat Membru mai puţin dezvoltat, procedurile în cadrul Memorandumului privind Soluţionarea Litigiilor nu trebuie să fie aplicate neîndeplinirii prevederii respective, de la data notificării Comitetului despre incapacitatea de a implementa prevederea pînă la moment luării unei decizii de către Comitet, sau în termen de 24 de luni de la data primei reuniuni a Comitetului prevăzută mai sus, oricare din acestea avînd loc prima.

6. În cazul în care un stat Membru mai puţin dezvoltat pierde capacitatea de a pune în aplicare un angajament de Categoria C, acesta poate informa Comitetul şi urma procedurile prevăzute în prezentul Articol.

Articolul 19

Schimbul dintre Categoriile B sau C

1. Statele Membre în curs de dezvoltare şi statele Membre mai puţin dezvoltate care au efectuat notificarea cu privire la atribuirea prevederilor la Categoriile B şi C pot schimba prevederile între Categorii prin notificarea Comitetului. În cazul în care statul Membru solicită trecerea prevederii de la Categoria B la C, statul Membru trebuie să prezinte informaţii despre asistenţa şi suportul necesar în consolidarea capacităţilor.

2. În cazul în care este necesar timp suplimentar pentru a pune în aplicare o prevedere, drept consecinţă a schimbului acesteia din Categoria B la C, Membrii pot:

(a) să aplice prevederile Articolului 17, inclusiv să beneficieze de posibilitatea unei prelungiri automate; sau

(b) să solicite o examinare de către Comitet a cererii Membrilor de extindere a perioadei de implementare a prevederii şi, daca este cazul, a asistenţei şi suportului în consolidarea capacităţilor, inclusiv şi posibilitatea efectuării unei reexaminări şi recomandări de către Grupul de Experţi, conform prevederilor Articolului 18; sau

(c) în cazul unui stat Membru mai puţin dezvoltat, orice termen nou de implementare, mai mare de patru ani de la termenul iniţial notificat în cadrul Categoriei B, trebuie să fie acceptat de către Comitet. Adiţional, statul Membru mai puţin dezvoltat trebuie să continue să aplice Articolul 17. Se înţelege că asistenţa şi suportul în consolidarea capacităţilor este necesară pentru statul Membru mai puţin dezvoltat la o atare schimbare.

Articolul 20

Perioada de graţie pentru aplicarea prevederilor Memorandumului

privind Regulile şi Procedurile de Soluţionare a Litigiilor

1. Pentru o perioadă de 2 ani de la intrarea în vigoare a prezentului Acord, prevederile Articolelor XXII şi XXIII din GATT 1994, după cum au fost elaborate şi aplicate prin Memorandumul privind regulile şi procedurile de soluţionare a litigiilor, nu se vor aplica pentru soluţionarea litigiilor împotriva unui stat Membru în curs de dezvoltare în raport cu prevederile pe care le-a desemnat la Categoria A.

2. Pentru o perioadă de 6 ani de la intrarea în vigoare a prezentului Acord, prevederile Articolelor XXII şi XXIII din GATT 1994, după cum au fost elaborate şi aplicate prin Memorandumul privind regulile şi procedurile de soluţionare a litigiilor, nu se vor aplica pentru soluţionarea litigiilor împotriva unui stat Membru mai puţin dezvoltat în raport cu prevederile pe care le-a desemnat la Categoria A.

3. Pentru o perioadă de 8 ani de la intrarea în vigoare a prevederilor desemnate la Categoria B şi C de către un stat Membru mai puţin dezvoltat, prevederile Articolelor XXII şi XXIII din GATT 1994, după cum au fost elaborate şi aplicate prin Memorandumul privind regulile şi procedurile de soluţionare a litigiilor, nu se vor aplica pentru soluţionarea litigiilor în raport cu un stat Membru mai puţin dezvoltat în ceea ce priveşte aceste prevederi.

4. Fără a aduce atingere perioadei de graţie pentru punerea în aplicare a Memorandumului privind regulile şi procedurile de soluţionare a litigiilor, şi înainte de depunerea unei solicitări pentru consultări în temeiul articolelor XXII sau XXIII ale GATT 1994, şi la orice etapă a procedurii de soluţionare a litigiilor în raport cu un stat Membru mai puţin dezvoltat, un stat Membru trebuie să acorde o atenţie deosebită la situaţia specifică a statului Membru mai puţin dezvoltat. În acest sens, Membrii trebuie să se rezerveze de la abordarea subiectelor în contextul Memorandumului privind regulile şi procedurile de soluţionare a litigiilor cînd este vorba de un stat Membru mai puţin dezvoltat.

5. Fiecare stat Membru trebuie, la solicitare, în perioada de graţie acordată conform prezentului Articol, să ofere altor Membri posibilităţi corespunzătoare pentru a permite discutarea problemelor legate de punerea în aplicare a prevederilor prezentului Acord.

Articolul 21

Acordarea asistenţei şi suportului în consolidarea capacităţilor

1. Statele Membre donatoare sunt de acord să faciliteze oferirea asistenţei şi suportului în consolidarea capacităţilor statelor Membre în curs de dezvoltare şi celor mai puţin dezvoltate, în condiţii convenite de comun acord bilateral sau prin intermediul organizaţiilor internaţionale corespunzătoare. Obiectivul primordial este de a oferi asistenţa statelor Membre în curs de dezvoltare şi mai puţin dezvoltate la implementarea prevederilor Secţiunii I a prezentului Acord.

2. Luînd în calcul necesităţile specifice a statelor Membre mai puţin dezvoltate, este necesară direcţionarea asistenţei şi suportului către ţările mai slab dezvoltate, astfel încît să le ajute la dezvoltarea durabilă a capacităţilor de implementare a angajamentelor asumate. Prin mecanismele de cooperare pentru dezvoltarea relevantă şi în conformitate cu principiile de asistenţă tehnică şi suport în consolidarea capacităţilor, precum este menţionat în paragraful 3, partenerii de dezvoltare trebuie să depună eforturile necesare pentru a oferi asistenţă şi suport pentru consolidarea capacităţilor în acest domeniu, într-un mod care să nu compromită priorităţile de dezvoltare existente.

3. Membrii precaută să aplice următoarele principii la oferirea asistenţei şi suportului în consolidarea capacităţilor, în ceea ce priveşte implementarea prezentului Acord:

(a) ia în considerare nivelul general de dezvoltare al ţărilor şi regiunilor beneficiare şi, după caz, de reformele şi programele de asistenţă tehnică care se află în desfăşurare;

(b) includ, dacă este potrivit, activităţi pentru a aborda provocările regionale şi subregionale şi promovează integrarea regională şi subregională;

(c) se asigură că activităţile de reformare a facilitării comerţului în sectorul privat în curs de desfăşurare, sunt luate în consideraţie la acordarea asistenţei;

(d) promovează coordonarea între statele Membre şi printre alte instituţii relevante, inclusiv comunităţile economice regionale, pentru asigurarea randamentului maxim şi rezultatelor din această asistenţă. În acest scop:

(i) coordonarea, în primul rînd, în ţara sau regiunea unde urmează a fi acordată asistenţa, dintre partenerii Membri şi donatorii şi între donatorii bilaterali şi multilaterali trebuie să urmărească evitarea suprapunerii şi dublării programelor de asistenţă şi incoerenţei în activităţile de reformare prin strînsa coordonare a asistenţei tehnice şi intervenţiei în consolidarea capacităţilor;

(ii) pentru statele Membre mai puţin dezvoltate, Cadrul Integrat Consolidat pentru asistenţa relevantă comerţului pentru statele mai puţin dezvoltate trebuie să fie parte al acestui proces de coordonare; şi

(iii) Membrii trebuie să asigure o coordonare internă dintre oficialii săi de dezvoltare şi comerţ, atît în capitale cît şi în Geneva, în procesul de implementare a Acordului şi asistenţei tehnice;

(e) îndeamnă la utilizarea structurilor de coordonare din ţară şi regionale deja existente, cum ar fi mesele rotunde şi grupuri consultative pentru coordonarea şi monitorizarea activităţilor de implementare; şi

(f) îndeamnă statele Membre în curs de dezvoltare să ofere altor state Membre în curs de dezvoltare şi mai puţin dezvoltate asistenţă în consolidarea capacităţilor, şi să ia în considerare susţinerea acestor activităţi, după posibilitate.

4. Comitetul va organiza cel puţin o dată pe an o şedinţă de profil pentru a:

(a) discuta despre orice probleme privind implementarea prevederilor şi a părţilor prevederilor prezentului Acord;

(b) evalua progresul la oferirea asistenţei şi suportului în consolidarea capacităţilor pentru implementarea Acordului, inclusiv pentru orice state Membre în curs de dezvoltare sau mai puţin dezvoltate care nu au beneficiat de asistenţă tehnică şi suport la consolidarea capacităţilor;

(c) efectua schimbul de experienţă şi informaţii privind programele de asistenţă în curs de desfăşurare şi programele de implementare, inclusiv provocările şi succese înregistrate;

(d) evalua notificările depuse de donatori conform prevederilor Articolului 22; şi

(e) examina aplicarea paragrafului 2.

Articolul 22

Informaţii cu privire la asistenţa şi suportul pentru consolidarea

capacităţilor ce urmează a fi înaintate Comitetului

1. Pentru asigurarea transparenţei în oferirea asistenţei şi suportului tehnic în consolidarea capacităţilor statelor Membre în curs de dezvoltare şi mai puţin dezvoltate la implementarea Secţiunii I, fiecare Membru donator asistent al statelor Membre în curs de dezvoltare şi statelor Membre mai puţin dezvoltate la implementarea prezentului Acord trebuie să prezinte Comitetului, la intrarea în vigoare a prezentului Acord şi apoi anual, următoarele informaţii despre asistenţa şi suportul în consolidarea capacităţilor care au fost livrate în ultimele 12 luni şi, dacă este cazul, care vor fi oferite în următoarele 12 luni²²:

_________________

²² Informaţiile oferite vor prevedea natura asistenţei şi suportului în consolidarea capacităţilor cerute.

(a) descrierea asistenţei şi suportului în consolidarea capacităţilor;

(b) statutul şi suma alocată/plătită;

(d) statul Membru beneficiar sau, dacă este necesar, regiunea; şi

(e) autoritatea de implementare a statului Membru ce oferă asistenţa şi suportul.

Informaţiile trebuie să fie prezentate conform modelului prezentat în Anexa 1. În cazul membrilor Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), informaţiile prezentate pot fi bazate pe datele din partea sistemului OCDE de raportare a Creditorilor. Statele Membre în curs de dezvoltare care declară că vor putea oferi asistenţă şi suport în consolidarea capacităţilor sunt îndemnate să ofere informaţiile de mai sus.

2. Membrii donatori care oferă asistenţă statelor Membre în curs de dezvoltare şi statelor Membre mai puţin dezvoltate trebuie să prezinte Comitetului:

(a) informaţii de contact al autorităţilor responsabile de oferirea suportului şi asistenţei tehnice pentru consolidarea capacităţilor la facilitarea implementării Secţiunii I a prezentului Acord, dacă este cazul, informaţii cu privire la punctele de contact din ţara sau regiunea în care va fi furnizată asistenţa şi suportul; şi

(b) informaţii cu privire la procesele şi mecanismele de solicitare a asistenţei tehnice şi suportului în consolidarea capacităţilor.

Statele membre în curs de dezvoltare care anunţă disponibilitatea să ofere suport şi asistenţă tehnică sunt îndemnate să ofere informaţiile menţionate mai sus.

3. Statele Membre în curs de dezvoltare şi statele Membre mai puţin dezvoltate care intenţionează să profite de asistenţa tehnică la capitolul facilitării comerţului vor transmite Comitetului informaţiile cu privire la punctele de contact ale autorităţilor responsabile pentru coordonarea şi prioritizarea acestui suport şi asistenţei tehnice.

4. Membrii pot prezenta informaţiile menţionate în paragrafele 2 şi 3 prin intermediul internetului şi trebuie să actualizeze informaţiile transmise după necesitate. Secretariatul trebuie să asigure disponibilitatea informaţiei prin publicarea acesteia.

5. Comitetul trebuie să invite organizaţiile internaţionale şi regionale relevante (precum FMI, OCDE, UNCTAD, OMV, Comisiile Regionale din cadrul ONU, Banca Mondială şi sucursalele acesteia, băncile regionale pentru dezvoltare) şi alte agenţii de cooperare pentru a oferi informaţii prevăzute în paragrafele 1, 2 şi 4.

Secţiunea III

REGLEMENTAREA INSTITUŢIONALĂ ŞI DISPOZIŢIILE FINALE

Articolul 23

Reglementarea instituţională

1. Comitetul pentru facilitarea comerţului

1.1 Prin prezentul, se instituie Comitetul pentru facilitarea comerţului.

1.2 Comitetul trebuie să fie deschis pentru participarea tuturor Membrilor şi trebuie să-şi aleagă propriul Preşedinte. Comitetul se reuneşte după necesitate şi conform prevederilor relevante ale prezentului Acord, dar nu mai puţin de o dată pe an, în scopul oferirii Membrilor a oportunităţii de a consulta diferite subiecte legate de funcţionarea prezentului Acord sau progresării obiectivelor acestuia. Comitetul trebuie să poarte responsabilităţile care îi sunt atribuite prin prezentul Acord sau de către Membrii acestuia. Comitetul trebuie să stabilească propriul regulament de procedură.

1.3 Comitetul poate institui astfel de organe auxiliare de care are necesitate. Toate aceste organe trebuie să raporteze Comitetului.

1.4 Comitetul trebuie să elaboreze proceduri de schimb a informaţiilor relevante şi celor mai bune practici între statele Membre.

1.5 Comitetul trebuie să menţină legături strînse cu alte organizaţii internaţionale din domeniul facilitării comerţului, cum ar fi OMV, cu scopul asigurării celor mai bune îndrumări disponibile pentru implementarea şi administrarea prezentului Acord şi pentru a se asigura că suprapunerea inutilă a eforturilor este evitată. În acest scop, Comitetul poate invita reprezentanţii acestor organizaţii sau organismelor auxiliare ale acestora pentru:

(a) participarea la şedinţele Comitetului; şi

(b) discutarea subiectelor specifice ce ţin de implementarea prezentului Acord.

1.6 Comitetul trebuie să examineze funcţionarea şi implementarea prezentului Acord la patru ani după intrarea acestuia în vigoare şi, ulterior, periodic.

1.7 Statele Membre sunt îndemnate să abordeze pînă la Comitet întrebările ce ţin de implementarea şi aplicarea prezentului Acord.

1.8 Comitetul trebuie să îndemne la şi să faciliteze discuţiile ad-hoc între statele Membre pe probleme specifice din prezentul Acord în vederea identificării prompte a unei soluţii reciproc satisfăcătoare.

2. Comitetul naţional de facilitare a comerţului

Fiecare stat Membru trebuie să instituie şi/sau să menţină un comitet naţional de facilitare a comerţului sau să desemneze un mecanism existent pentru facilitarea atît a coordonării, cît şi implementării naţionale a prevederilor prezentului Acord.

Articolul 24

Dispoziţii finale

1. În sensul prezentului Acord, termenul „Membru” presupune includerea şi a autorităţii competente a statului Membru.

2. Toate prevederile prezentului Acord sunt obligatorii pentru toţi Membrii.

3. Statele Membre trebuie să implementeze prezentul Acord de la data intrării acestuia în vigoare. Statele Membre în curs de dezvoltare şi statele Membre mai puţin dezvoltate, care aleg să aplice prevederile Secţiunii II, trebuie să implementeze prezentul Acord în conformitate cu Secţiunea II.

4. Un stat Membru care acceptă prezentul Acord după intrarea acestuia vigoare va pune în aplicare prevederile de la Categoriile B şi C, calculînd perioada relevantă de la data intrării Acordului în vigoare.

5. Membrii unei Uniuni Vamale sau al un Acord Economic Regional pot adopta o abordare regională pentru ajutarea punerii în aplicarea obligaţiilor ce le revin în temeiul prezentului Acordul,inclusiv prin crearea şi utilizarea organismelor regionale.

6. Fără a aduce atingere Notei Generale privind interpretările Anexei 1A la Acordul de la Marrakech privind constituirea Organizaţiei Mondiale a Comerţului, nimic din prezentul Acord nu trebuie interpretat ca diminuînd obligaţiile existente ale statelor Membre în temeiul prevederilor GATT 1994. În plus, nimic din acest Acord nu trebuie interpretat ca diminuînd drepturile şi obligaţiile Membrilor în temeiul prevederilor Acordului privind Barierele Tehnice în calea Comerţului şi Acordului privind Aplicarea Măsurilor Sanitare şi Fitosanitare.

7. Toate excepţiile şi derogările²³ în cadrul GATT 1994 trebuie să fie aplicate faţă de dispoziţiile prezentului Acord. Derogările aplicabile conform GATT 1994 sau orice partea acestuia, acordată în conformitate cu Articolul IX: 3 şi Articolul IX: 4 din Acordul de la Marrakech de instituire a OMC, precum şi orice modificări ale acestora, de la data intrării în vigoare a prezentului Acord, se vor aplica şi faţă de prevederile prezentului Acord.

_________________

²³ Acestea includ Articolele V:7 şi X:1 ale GATT 1994 şi Nota interpretativă la Articolul VIII al GATT 1994.

8. Dispoziţiile articolelor XXII şi XXIII ale GATT 1994, după cum au fost elaborate şi aplicate conform Memorandumului privind Regulile şi Procedurile de Soluţionare a Litigiilor, trebuie să fie aplicate consultărilor şi soluţionării litigiilor în temeiul prezentului Acord, cu excepţia cazurilor care prevăd altfel şi sunt menţionate în mod expres în prezentul Acord.

9. Rezervările nu pot fi introduse în legătură cu oricare dintre dispoziţiile prezentului Acord fără consimţămîntul celorlalţi Membri.

10. Angajamentele statelor Membre în curs de dezvoltare şi statelor Membre mai puţin dezvoltate clasificate la Categoria A, anexate la prezentul Acord în conformitate cu paragrafele 1 şi 2 ale Articolului 15, trebuie să constituie o parte integrantă din prezentul Acord.

11. Angajamentele statelor Membre în curs de dezvoltare şi mai puţin dezvoltate din categoria B şi C prezentate Comitetului şi anexate la prezentul Acord, în conformitate cu paragraful 5 al Articolului 16, trebuie să constituie parte integrantă a prezentului Acord.

Anexa 1 Formularul de notificare în temeiul paragrafului 1 al Articolului 22 Membru donator: Perioada acoperită de notificare:
Descrierea asistenţei tehnice şi financiare şi resursele de consolidare a capacităţilor	Statutul şi valoarea prevăzută/plătită	Ţara beneficiară/Regiunea (după necesitate)	Autoritatea de implementare a statului Membru care furnizează asistenţă	Procedura de plată a asistenţei


___________________________________________

(14-6946) Page: 1/32	WT/L/940
General Council	28 November 2014

PROTOCOL AMENDING THE MARRAKESH AGREEMENT ESTABLISHING

THE WORLD TRADE ORGANIZATION

DECISION OF 27 NOVEMBER 2014

The General Council;

Having regard to paragraph 1 of Article X of the Marrakesh Agreement Establishing the World Trade Organization („the WTO Agreement”);

Conducting the functions of the Ministerial Conference in the interval between meetings pursuant to paragraph 2 of Article IV of the WTO Agreement;

Recalling the General Council Decision to commence negotiations on the basis of the modalities set out in Annex D to that decision, adopted on 1 August 2004, as well as the Ministerial Decision of 7 December 2013 to draw up a Protocol of Amendment to insert the Agreement on Trade Facilitation into Annex 1A of the WTO Agreement (the “Protocol”);

Recalling paragraph 47 of the Doha Ministerial Declaration of 20 November 2001;

Recalling paragraphs 2 and 3 of the Doha Ministerial Declaration, Annex D of the General Council Decision of August 2004 and Article 13.2 of the Agreement on Trade Facilitation on the importance of the provision of assistance and support for capacity building to help developing and least-developed countries to implement the provisions of the Agreement on Trade Facilitation;

Welcoming the Director General’s announcement setting up, within the existing WTO structures, a Trade Facilitation Agreement Facility to manage support that Members volunteer to provide to the WTO in furtherance of supplementary assistance to implement the provisions of the Trade Facilitation Agreement and to facilitate coherence of assistance with the Annex D plus agencies;

Having considered the Agreement submitted by the Preparatory Committee on Trade Facilitation (WT/L/931);

Noting the consensus to submit this proposed amendment to the Members for acceptance;

Decides as follows:

1. The Protocol amending the WTO Agreement attached to this Decision is hereby adopted and submitted to the Members for acceptance.

2. The Protocol shall hereby be open for acceptance by Members.

3. The Protocol shall enter into force in accordance with the provisions of paragraph 3 of Article X of the WTO Agreement.

PROTOCOL

AMENDING THE MARRAKESH AGREEMENT ESTABLISHING

THE WORLD TRADE ORGANIZATION

Members of the World Trade Organization;

Referring to the Agreement on Trade Facilitation;

Having regard to the Decision of the General Council in document WT/L/940, adopted pursuant to paragraph 1 of Article X of the Marrakesh Agreement Establishing the World Trade Organization („the WTO Agreement”);

Hereby agree as follows:

1. Annex 1A to the WTO Agreement shall, upon entry into force of this Protocol pursuant to paragraph 4, be amended by the insertion of the Agreement on Trade Facilitation, as set out in the Annex to this Protocol, to be placed after the Agreement on Safeguards.

2. Reservations may not be entered in respect of any of the provisions of this Protocol without the consent of the other Members.

3. This Protocol is hereby open for acceptance by Members.

4. This Protocol shall enter into force in accordance with paragraph 3 of Article X of the WTO Agreement.¹

_________________

¹ For the purposes of calculation of acceptances under Article X.3 of the WTO Agreement, an instrument of acceptance by the European Union for itself and in respect of its Member States shall be counted as acceptance by a number of Members equal to the number of Member States of the European Union which are Members to the WTO.

5. This Protocol shall be deposited with the Director-General of the World Trade Organization who shall promptly furnish to each Member a certified copy thereof and a notification of each acceptance thereof pursuant to paragraph 3.

6. This Protocol shall be registered in accordance with the provisions of Article 102 of the Charter of the United Nations.

Done at Geneva this twenty-seventh day of November two thousand and fourteen, in a single copy in the English, French and Spanish languages, each text being authentic.

ANNEX

TO THE PROTOCOL AMENDING THE MARRAKESH AGREEMENT ESTABLISHING THE

WORLD TRADE ORGANIZATION AGREEMENT ON TRADE FACILITATION

Preamble

Members,

Having regard to the negotiations launched under the Doha Ministerial Declaration;

Recalling and reaffirming the mandate and principles contained in paragraph 27 of the Doha Ministerial Declaration (WT/MIN(01)/DEC/1) and in Annex D of the Decision of the Doha Work Programme adopted by the General Council on 1 August 2004 (WT/L/579), as well as in paragraph 33 of and Annex E to the Hong Kong Ministerial Declaration (WT/MIN(05)/DEC);

Desiring to clarify and improve relevant aspects of Articles V, VIII and X of the GATT 1994 with a view to further expediting the movement, release and clearance of goods, including goods in transit;

Recognizing the particular needs of developing and especially least-developed country Members and desiring to enhance assistance and support for capacity building in this area;

Recognizing the need for effective cooperation among Members on trade facilitation and customs compliance issues;

Hereby agree as follows:

SECTION I

ARTICLE 1

PUBLICATION AND AVAILABILITY OF INFORMATION

1 Publication

1.1 Each Member shall promptly publish the following information in a non-discriminatory and easily accessible manner in order to enable governments, traders, and other interested parties to become acquainted with them:

(a) procedures for importation, exportation, and transit (including port, airport, and other entry-point procedures), and required forms and documents;

(b) applied rates of duties and taxes of any kind imposed on or in connection with importation or exportation;

(c) fees and charges imposed by or for governmental agencies on or in connection with importation, exportation or transit;

(d) rules for the classification or valuation of products for customs purposes;

(e) laws, regulations, and administrative rulings of general application relating to rules of origin;

(f) import, export or transit restrictions or prohibitions;

(g) penalty provisions for breaches of import, export, or transit formalities;

(h) procedures for appeal or review;

(i) agreements or parts thereof with any country or countries relating to importation, exportation, or transit; and

(j) procedures relating to the administration of tariff quotas.

1.2 Nothing in these provisions shall be construed as requiring the publication or provision of information other than in the language of the Member except as stated in paragraph 2.2.

2 Information Available Through Internet

2.1 Each Member shall make available, and update to the extent possible and as appropriate, the following through the internet:

(a) a description¹ of its procedures for importation, exportation, and transit, including procedures for appeal or review, that informs governments, traders, and other interested parties of the practical steps needed for importation, exportation, and transit;

_________________

¹ Each Member has the discretion to state on its website the legal limitations of this description.

(b) the forms and documents required for importation into, exportation from, or transit through the territory of that Member;

2.2 Whenever practicable, the description referred to in subparagraph 2.1(a) shall also be made available in one of the official languages of the WTO.

2.3 Members are encouraged to make available further trade-related information through the internet, including relevant trade-related legislation and other items referred to in paragraph 1.1.

3 Enquiry Points

3.1 Each Member shall, within its available resources, establish or maintain one or more enquiry points to answer reasonable enquiries of governments, traders, and other interested parties on matters covered by paragraph 1.1 and to provide the required forms and documents referred to in subparagraph 1.1(a).

3.2 Members of a customs union or involved in regional integration may establish or maintain common enquiry points at the regional level to satisfy the requirement of paragraph 3.1 for common procedures.

3.3 Members are encouraged not to require the payment of a fee for answering enquiries and providing required forms and documents. If any, Members shall limit the amount of their fees and charges to the approximate cost of services rendered.

3.4 The enquiry points shall answer enquiries and provide the forms and documents within a reasonable time period set by each Member, which may vary depending on the nature or complexity of the request.

4 Notification

Each Member shall notify the Committee on Trade Facilitation established under paragraph 1.1 of Article 23 (referred to in this Agreement as the „Committee”) of:

(a) the official place(s) where the items in subparagraphs 1.1(a) to (j) have been published;

(b) the Uniform Resource Locators of website(s) referred to in paragraph 2.1; and

ARTICLE 2

OPPORTUNITY TO COMMENT, INFORMATION BEFORE

ENTRY INTO FORCE, AND CONSULTATIONS

1 Opportunity to Comment and Information before Entry into Force

1.1 Each Member shall, to the extent practicable and in a manner consistent with its domestic law and legal system, provide opportunities and an appropriate time period to traders and other interested parties to comment on the proposed introduction or amendment of laws and regulations of general application related to the movement, release, and clearance of goods, including goods in transit.

1.2 Each Member shall, to the extent practicable and in a manner consistent with its domestic law and legal system, ensure that new or amended laws and regulations of general application related to the movement, release, and clearance of goods, including goods in transit, are published or information on them made otherwise publicly available, as early as possible before their entry into force, in order to enable traders and other interested parties to become acquainted with them.

1.3 Changes to duty rates or tariff rates, measures that have a relieving effect, measures the effectiveness of which would be undermined as a result of compliance with paragraphs 1.1 or 1.2, measures applied in urgent circumstances, or minor changes to domestic law and legal system are each excluded from paragraphs 1.1 and 1.2.

2 Consultations

Each Member shall, as appropriate, provide for regular consultations between its border agencies and traders or other stakeholders located within its territory.

ARTICLE 3

ADVANCE RULINGS

1. Each Member shall issue an advance ruling in a reasonable, time-bound manner to the applicant that has submitted a written request containing all necessary information. If a Member declines to issue an advance ruling, it shall promptly notify the applicant in writing, setting out the relevant facts and the basis for its decision.

2. A Member may decline to issue an advance ruling to the applicant where the question raised in the application:

(a) is already pending in the applicant’s case before any governmental agency, appellate tribunal, or court; or

(b) has already been decided by any appellate tribunal or court.

3. The advance ruling shall be valid for a reasonable period of time after its issuance unless the law, facts, or circumstances supporting that ruling have changed.

4. Where the Member revokes, modifies, or invalidates the advance ruling, it shall provide written notice to the applicant setting out the relevant facts and the basis for its decision. Where a Member revokes, modifies, or invalidates advance rulings with retroactive effect, it may only do so where the ruling was based on incomplete, incorrect, false, or misleading information.

5. An advance ruling issued by a Member shall be binding on that Member in respect of the applicant that sought it. The Member may provide that the advance ruling is binding on the applicant.

6. Each Member shall publish, at a minimum:

(a) the requirements for the application for an advance ruling, including the information to be provided and the format;

(b) the time period by which it will issue an advance ruling; and

7. Each Member shall provide, upon written request of an applicant, a review of the advance ruling or the decision to revoke, modify, or invalidate the advance ruling.²

_________________

² Under this paragraph: (a) a review may, either before or after the ruling has been acted upon, be provided by the official, office, or authority that issued the ruling, a higher or independent administrative authority, or a judicial authority; and (b) a Member is not required to provide the applicant with recourse to paragraph 1 of Article 4.

8. Each Member shall endeavour to make publicly available any information on advance rulings which it considers to be of significant interest to other interested parties, taking into account the need to protect commercially confidential information.

9. Definitions and scope:

(a) An advance ruling is a written decision provided by a Member to the applicant prior to the importation of a good covered by the application that sets forth the treatment that the Member shall provide to the good at the time of importation with regard to:

(i) the good’s tariff classification; and

(ii) the origin of the good.³

_________________

³ It is understood that an advance ruling on the origin of a good may be an assessment of origin for the purposes of the Agreement on Rules of Origin where the ruling meets the requirements of this Agreement and the Agreement on Rules of Origin. Likewise, an assessment of origin under the Agreement on Rules of Origin may be an advance ruling on the origin of a good for the purposes of this Agreement where the ruling meets the requirements of both agreements. Members are not required to establish separate arrangements under this provision in addition to those established pursuant to the Agreement on Rules of Origin in relation to the assessment of origin provided that the requirements of this Article are fulfilled.

(b) In addition to the advance rulings defined in subparagraph (a), Members are encouraged to provide advance rulings on:

(i) the appropriate method or criteria, and the application thereof, to be used for determining the customs value under a particular set of facts;

(ii) the applicability of the Member’s requirements for relief or exemption from customs duties;

(iii) the application of the Member’s requirements for quotas, including tariff quotas; and

(iv) any additional matters for which a Member considers it appropriate to issue an advance ruling.

(d) A Member may require that the applicant have legal representation or registration in its territory. To the extent possible, such requirements shall not restrict the categories of persons eligible to apply for advance rulings, with particular consideration for the specific needs of small and medium-sized enterprises. These requirements shall be clear and transparent and not constitute a means of arbitrary or unjustifiable discrimination.

ARTICLE 4

PROCEDURES FOR APPEAL OR REVIEW

1. Each Member shall provide that any person to whom customs issues an administrative decision⁴ has the right, within its territory, to:

_________________

4 An administrative decision in this Article means a decision with a legal effect that affects the rights and obligations of a specific person in an individual case. It shall be understood that an administrative decision in this Article covers an administrative action within the meaning of Article X of the GATT 1994 or failure to take an administrative action or decision as provided for in a Member’s domestic law and legal system. For addressing such failure, Members may maintain an alternative administrative mechanism or judicial recourse to direct the customs authority to promptly issue an administrative decision in place of the right to appeal or review under subparagraph 1(a).

(a) an administrative appeal to or review by an administrative authority higher than or independent of the official or office that issued the decision;

and/or

(b) a judicial appeal or review of the decision.

2. The legislation of a Member may require that an administrative appeal or review be initiated prior to a judicial appeal or review.

3. Each Member shall ensure that its procedures for appeal or review are carried out in a non-discriminatory manner.

4. Each Member shall ensure that, in a case where the decision on appeal or review under subparagraph 1(a) is not given either:

(a) within set periods as specified in its laws or regulations; or

(b) without undue delay

the petitioner has the right to either further appeal to or further review by the administrative authority or the judicial authority or any other recourse to the judicial authority.⁵

_________________

⁵ Nothing in this paragraph shall prevent a Member from recognizing administrative silence on appeal or review as a decision in favor of the petitioner in accordance with its laws and regulations.

5. Each Member shall ensure that the person referred to in paragraph 1 is provided with the reasons for the administrative decision so as to enable such a person to have recourse to procedures for appeal or review where necessary.

6. Each Member is encouraged to make the provisions of this Article applicable to an administrative decision issued by a relevant border agency other than customs.

ARTICLE 5

OTHER MEASURES TO ENHANCE IMPARTIALITY,

NON-DISCRIMINATION AND TRANSPARENCY

1 Notifications for enhanced controls or inspections

Where a Member adopts or maintains a system of issuing notifications or guidance to its concerned authorities for enhancing the level of controls or inspections at the border in respect of foods, beverages, or feedstuffs covered under the notification or guidance for protecting human, animal, or plant life or health within its territory, the following disciplines shall apply to the manner of their issuance, termination, or suspension:

(a) the Member may, as appropriate, issue the notification or guidance based on risk;

(b) the Member may issue the notification or guidance so that it applies uniformly only to those points of entry where the sanitary and phytosanitary conditions on which the notification or guidance are based apply;

(c) the Member shall promptly terminate or suspend the notification or guidance when circumstances giving rise to it no longer exist, or if changed circumstances can be addressed in a less trade-restrictive manner; and

(d) when the Member decides to terminate or suspend the notification or guidance, it shall, as appropriate, promptly publish the announcement of its termination or suspension in a non-discriminatory and easily accessible manner, or inform the exporting Member or the importer.

2 Detention

A Member shall promptly inform the carrier or importer in case of detention of goods declared for importation, for inspection by customs or any other competent authority.

3 Test Procedures

3.1 A Member may, upon request, grant an opportunity for a second test in case the first test result of a sample taken upon arrival of goods declared for importation shows an adverse finding.

3.2 A Member shall either publish, in a non-discriminatory and easily accessible manner, the name and address of any laboratory where the test can be carried out or provide this information to the importer when it is granted the opportunity provided under paragraph 3.1.

3.3 A Member shall consider the result of the second test, if any, conducted under paragraph 3.1, for the release and clearance of goods and, if appropriate, may accept the results of such test.

ARTICLE 6

DISCIPLINES ON FEES AND CHARGES IMPOSED ON OR IN CONNECTION

WITH IMPORTATION AND EXPORTATION AND PENALTIES

1 General Disciplines on Fees and Charges Imposed on or in Connection with Importation and Exportation

1.1 The provisions of paragraph 1 shall apply to all fees and charges other than import and export duties and other than taxes within the purview of Article III of GATT 1994 imposed by Members on or in connection with the importation or exportation of goods.

1.2 Information on fees and charges shall be published in accordance with Article 1. This information shall include the fees and charges that will be applied, the reason for such fees and charges, the responsible authority and when and how payment is to be made.

1.3 An adequate time period shall be accorded between the publication of new or amended fees and charges and their entry into force, except in urgent circumstances. Such fees and charges shall not be applied until information on them has been published.

1.4 Each Member shall periodically review its fees and charges with a view to reducing their number and diversity, where practicable.

2 Specific disciplines on Fees and Charges for Customs Processing Imposed on or in Connection with Importation and Exportation

Fees and charges for customs processing:

(i) shall be limited in amount to the approximate cost of the services rendered on or in connection with the specific import or export operation in question; and

(ii) are not required to be linked to a specific import or export operation provided they are levied for services that are closely connected to the customs processing of goods.

3 Penalty Disciplines

3.1 For the purpose of paragraph 3, the term „penalties” shall mean those imposed by a Member’s customs administration for a breach of the Member’s customs laws, regulations, or procedural requirements.

3.2 Each Member shall ensure that penalties for a breach of a customs law, regulation, or procedural requirement are imposed only on the person(s) responsible for the breach under its laws.

3.3 The penalty imposed shall depend on the facts and circumstances of the case and shall be commensurate with the degree and severity of the breach.

3.4 Each Member shall ensure that it maintains measures to avoid:

(a) conflicts of interest in the assessment and collection of penalties and duties; and

(b) creating an incentive for the assessment or collection of a penalty that is inconsistent with paragraph 3.3.

3.5 Each Member shall ensure that when a penalty is imposed for a breach of customs laws, regulations, or procedural requirements, an explanation in writing is provided to the person(s) upon whom the penalty is imposed specifying the nature of the breach and the applicable law, regulation or procedure under which the amount or range of penalty for the breach has been prescribed.

3.6 When a person voluntarily discloses to a Member’s customs administration the circumstances of a breach of a customs law, regulation, or procedural requirement prior to the discovery of the breach by the customs administration, the Member is encouraged to, where appropriate, consider this fact as a potential mitigating factor when establishing a penalty for that person.

3.7 The provisions of this paragraph shall apply to the penalties on traffic in transit referred to in paragraph 3.1.

ARTICLE 7

RELEASE AND CLEARANCE OF GOODS

1 Pre-arrival Processing

1.1 Each Member shall adopt or maintain procedures allowing for the submission of import documentation and other required information, including manifests, in order to begin processing prior to the arrival of goods with a view to expediting the release of goods upon arrival.

1.2 Each Member shall, as appropriate, provide for advance lodging of documents in electronic format for pre-arrival processing of such documents.

2 Electronic Payment

Each Member shall, to the extent practicable, adopt or maintain procedures allowing the option of electronic payment for duties, taxes, fees, and charges collected by customs incurred upon importation and exportation.

3 Separation of Release from Final Determination of Customs Duties, Taxes, Fees and Charges

3.1 Each Member shall adopt or maintain procedures allowing the release of goods prior to the final determination of customs duties, taxes, fees, and charges, if such a determination is not done prior to, or upon arrival, or as rapidly as possible after arrival and provided that all other regulatory requirements have been met.

3.2 As a condition for such release, a Member may require:

(a) payment of customs duties, taxes, fees, and charges determined prior to or upon arrival of goods and a guarantee for any amount not yet determined in the form of a surety, a deposit, or another appropriate instrument provided for in its laws and regulations; or

(b) a guarantee in the form of a surety, a deposit, or another appropriate instrument provided for in its laws and regulations.

3.3 Such guarantee shall not be greater than the amount the Member requires to ensure payment of customs duties, taxes, fees, and charges ultimately due for the goods covered by the guarantee.

3.4 In cases where an offence requiring imposition of monetary penalties or fines has been detected, a guarantee may be required for the penalties and fines that may be imposed.

3.5 The guarantee as set out in paragraphs 3.2 and 3.4 shall be discharged when it is no longer required.

3.6 Nothing in these provisions shall affect the right of a Member to examine, detain, seize or confiscate or deal with the goods in any manner not otherwise inconsistent with the Member’s WTO rights and obligations.

4 Risk Management

4.1 Each Member shall, to the extent possible, adopt or maintain a risk management system for customs control.

4.2 Each Member shall design and apply risk management in a manner as to avoid arbitrary or unjustifiable discrimination, or a disguised restriction on international trade.

4.3 Each Member shall concentrate customs control and, to the extent possible other relevant border controls, on high-risk consignments and expedite the release of low-risk consignments. A Member also may select, on a random basis, consignments for such controls as part of its risk management.

4.4 Each Member shall base risk management on an assessment of risk through appropriate selectivity criteria. Such selectivity criteria may include, inter alia, the Harmonized System code, nature and description of the goods, country of origin, country from which the goods were shipped, value of the goods, compliance record of traders, and type of means of transport.

5 Post-clearance Audit

5.1 With a view to expediting the release of goods, each Member shall adopt or maintain post-clearance audit to ensure compliance with customs and other related laws and regulations.

5.2 Each Member shall select a person or a consignment for post-clearance audit in a risk-based manner, which may include appropriate selectivity criteria. Each Member shall conduct post-clearance audits in a transparent manner. Where the person is involved in the audit process and conclusive results have been achieved the Member shall, without delay, notify the person whose record is audited of the results, the person’s rights and obligations, and the reasons for the results.

5.3 The information obtained in post-clearance audit may be used in further administrative or judicial proceedings.

5.4 Members shall, wherever practicable, use the result of post-clearance audit in applying risk management.

6 Establishment and Publication of Average Release Times

6.1 Members are encouraged to measure and publish their average release time of goods periodically and in a consistent manner, using tools such as, inter alia, the Time Release Study of the World Customs Organization (referred to in this Agreement as the „WCO”).⁶

_________________

⁶ Each Member may determine the scope and methodology of such average release time measurement in accordance with its needs and capacity.

6.2 Members are encouraged to share with the Committee their experiences in measuring average release times, including methodologies used, bottlenecks identified, and any resulting effects on efficiency.

7 Trade Facilitation Measures for Authorized Operators

7.1 Each Member shall provide additional trade facilitation measures related to import, export, or transit formalities and procedures, pursuant to paragraph 7.3, to operators who meet specified criteria, hereinafter called authorized operators. Alternatively, a Member may offer such trade facilitation measures through customs procedures generally available to all operators and is not required to establish a separate scheme.

7.2 The specified criteria to qualify as an authorized operator shall be related to compliance, or the risk of non-compliance, with requirements specified in a Member’s laws, regulations or procedures.

(a) Such criteria, which shall be published, may include:

(i) an appropriate record of compliance with customs and other related laws and regulations;

(ii) a system of managing records to allow for necessary internal controls;

(iii) financial solvency, including, where appropriate, provision of a sufficient security or guarantee; and

(iv) supply chain security.

(b) Such criteria shall not:

(i) be designed or applied so as to afford or create arbitrary or unjustifiable discrimination between operators where the same conditions prevail; and

(ii) to the extent possible, restrict the participation of small and medium-sized enterprises.

7.3 The trade facilitation measures provided pursuant to paragraph 7.1 shall include at least three of the following measures:⁷

_________________

⁷A measure listed in subparagraphs 7.3 (a) to (g) will be deemed to be provided to authorized operators if it is generally available to all operators.

(a) low documentary and data requirements, as appropriate;

(b) low rate of physical inspections and examinations, as appropriate;

(d) deferred payment of duties, taxes, fees, and charges;

(e) use of comprehensive guarantees or reduced guarantees;

(f) a single customs declaration for all imports or exports in a given period; and

(g) clearance of goods at the premises of the authorized operator or another place authorized by customs.

7.4 Members are encouraged to develop authorized operator schemes on the basis of international standards, where such standards exist, except when such standards would be an inappropriate or ineffective means for the fulfilment of the legitimate objectives pursued.

7.5 In order to enhance the trade facilitation measures provided to operators, Members shall afford to other Members the possibility of negotiating mutual recognition of authorized operator schemes.

7.6 Members shall exchange relevant information within the Committee about authorized operator schemes in force.

8 Expedited Shipments

8.1 Each Member shall adopt or maintain procedures allowing for the expedited release of at least those goods entered through air cargo facilities to persons who apply for such treatment, while maintaining customs control.⁸ If a Member employs criteria⁹ limiting who may apply, the Member may, in published criteria, require that the applicant shall, as conditions for qualifying for the application of the treatment described in paragraph 8.2 to its expedited shipments:

_________________

⁸ In cases where a Member has an existing procedure that provides the treatment in paragraph 8.2, this provision does not require that Member to introduce separate expedited release procedures.

⁹Such application criteria, if any, shall be in addition to the Member’s requirements for operating with respect to all goods or shipments entered through air cargo facilities.

(a) provide adequate infrastructure and payment of customs expenses related to processing of expedited shipments in cases where the applicant fulfils the Member’s requirements for such processing to be performed at a dedicated facility;

(b) submit in advance of the arrival of an expedited shipment the information necessary for the release;

(c) be assessed fees limited in amount to the approximate cost of services rendered in providing the treatment described in paragraph 8.2;

(d) maintain a high degree of control over expedited shipments through the use of internal security, logistics, and tracking technology from pick-up to delivery;

(e) provide expedited shipment from pick-up to delivery;

(f) assume liability for payment of all customs duties, taxes, fees, and charges to the customs authority for the goods;

(g) have a good record of compliance with customs and other related laws and regulations;

(h) comply with other conditions directly related to the effective enforcement of the Member’s laws, regulations, and procedural requirements, that specifically relate to providing the treatment described in paragraph 8.2.

8.2 Subject to paragraphs 8.1 and 8.3, Members shall:

(a) minimize the documentation required for the release of expedited shipments in accordance with paragraph 1 of Article 10 and, to the extent possible, provide for release based on a single submission of information on certain shipments;

(b) provide for expedited shipments to be released under normal circumstances as rapidly as possible after arrival, provided the information required for release has been submitted;

(c) endeavour to apply the treatment in subparagraphs (a) and (b) to shipments of any weight or value recognizing that a Member is permitted to require additional entry procedures, including declarations and supporting documentation and payment of duties and taxes, and to limit such treatment based on the type of good, provided the treatment is not limited to low value goods such as documents; and

(d) provide, to the extent possible, for a de minimis shipment value or dutiable amount for which customs duties and taxes will not be collected, aside from certain prescribed goods. Internal taxes, such as value added taxes and excise taxes, applied to imports consistently with Article III of the GATT 1994 are not subject to this provision.

8.3 Nothing in paragraphs 8.1 and 8.2 shall affect the right of a Member to examine, detain, seize, confiscate or refuse entry of goods, or to carry out post-clearance audits, including in connection with the use of risk management systems. Further, nothing in paragraphs 8.1 and 8.2 shall prevent a Member from requiring, as a condition for release, the submission of additional information and the fulfilment of non-automatic licensing requirements.

9 Perishable Goods¹⁰

_________________

¹⁰ For the purposes of this provision, perishable goods are goods that rapidly decay due to their natural characteristics, in particular in the absence of appropriate storage conditions.

9.1 With a view to preventing avoidable loss or deterioration of perishable goods, and provided that all regulatory requirements have been met, each Member shall provide for the release of perishable goods:

(a) under normal circumstances within the shortest possible time; and

(b) in exceptional circumstances where it would be appropriate to do so, outside the business hours of customs and other relevant authorities.

9.2 Each Member shall give appropriate priority to perishable goods when scheduling any examinations that may be required.

9.3 Each Member shall either arrange or allow an importer to arrange for the proper storage of perishable goods pending their release. The Member may require that any storage facilities arranged by the importer have been approved or designated by its relevant authorities. The movement of the goods to those storage facilities, including authorizations for the operator moving the goods, may be subject to the approval, where required, of the relevant authorities. The Member shall, where practicable and consistent with domestic legislation, upon the request of the importer, provide for any procedures necessary for release to take place at those storage facilities.

9.4 In cases of significant delay in the release of perishable goods, and upon written request, the importing Member shall, to the extent practicable, provide a communication on the reasons for the delay.

ARTICLE 8

BORDER AGENCY COOPERATION

1. Each Member shall ensure that its authorities and agencies responsible for border controls and procedures dealing with the importation, exportation, and transit of goods cooperate with one another and coordinate their activities in order to facilitate trade.

2. Each Member shall, to the extent possible and practicable, cooperate on mutually agreed terms with other Members with whom it shares a common border with a view to coordinating procedures at border crossings to facilitate cross-border trade. Such cooperation and coordination may include:

(a) alignment of working days and hours;

(b) alignment of procedures and formalities;

(d) joint controls;

(e) establishment of one stop border post control.

ARTICLE 9

MOVEMENT OF GOODS INTENDED FOR IMPORT UNDER CUSTOMS CONTROL

Each Member shall, to the extent practicable, and provided all regulatory requirements are met, allow goods intended for import to be moved within its territory under customs control from a customs office of entry to another customs office in its territory from where the goods would be released or cleared.

ARTICLE 10

FORMALITIES CONNECTED WITH IMPORTATION, EXPORTATION AND TRANSIT

1 Formalities and Documentation Requirements

1.1 With a view to minimizing the incidence and complexity of import, export, and transit formalities and to decreasing and simplifying import, export, and transit documentation requirements and taking into account the legitimate policy objectives and other factors such as changed circumstances, relevant new information, business practices, availability of techniques and technology, international best practices, and inputs from interested parties, each Member shall review such formalities and documentation requirements and, based on the results of the review, ensure, as appropriate, that such formalities and documentation requirements are:

(a) adopted and/or applied with a view to a rapid release and clearance of goods, particularly perishable goods;

(b) adopted and/or applied in a manner that aims at reducing the time and cost of compliance for traders and operators;

(c) the least trade restrictive measure chosen where two or more alternative measures are reasonably available for fulfilling the policy objective or objectives in question; and

(d) not maintained, including parts thereof, if no longer required.

1.2 The Committee shall develop procedures for the sharing by Members of relevant information and best practices, as appropriate.

2 Acceptance of Copies

2.1 Each Member shall, where appropriate, endeavour to accept paper or electronic copies of supporting documents required for import, export, or transit formalities.

2.2 Where a government agency of a Member already holds the original of such a document, any other agency of that Member shall accept a paper or electronic copy, where applicable, from the agency holding the original in lieu of the original document.

2.3 A Member shall not require an original or copy of export declarations submitted to the customs authorities of the exporting Member as a requirement for importation.¹¹

_________________

¹¹ Nothing in this paragraph precludes a Member from requiring documents such as certificates, permits or licenses as a requirement for the importation of controlled or regulated goods.

3 Use of International Standards

3.1 Members are encouraged to use relevant international standards or parts thereof as a basis for their import, export, or transit formalities and procedures, except as otherwise provided for in this Agreement.

3.2 Members are encouraged to take part, within the limits of their resources, in the preparation and periodic review of relevant international standards by appropriate international organizations.

3.3 The Committee shall develop procedures for the sharing by Members of relevant information, and best practices, on the implementation of international standards, as appropriate.

The Committee may also invite relevant international organizations to discuss their work on international standards. As appropriate, the Committee may identify specific standards that are of particular value to Members.

4 Single Window

4.1 Members shall endeavour to establish or maintain a single window, enabling traders to submit documentation and/or data requirements for importation, exportation, or transit of goods through a single entry point to the participating authorities or agencies. After the examination by the participating authorities or agencies of the documentation and/or data, the results shall be notified to the applicants through the single window in a timely manner.

4.2 In cases where documentation and/or data requirements have already been received through the single window, the same documentation and/or data requirements shall not be requested by participating authorities or agencies except in urgent circumstances and other limited exceptions which are made public.

4.3 Members shall notify the Committee of the details of operation of the single window.

4.4 Members shall, to the extent possible and practicable, use information technology to support the single window.

5 Preshipment Inspection

5.1 Members shall not require the use of preshipment inspections in relation to tariff classification and customs valuation.

5.2 Without prejudice to the rights of Members to use other types of preshipment inspection not covered by paragraph 5.1, Members are encouraged not to introduce or apply new requirements regarding their use.¹²

_________________

¹²This paragraph refers to preshipment inspections covered by the Agreement on Preshipment Inspection, and does not preclude preshipment inspections for sanitary and phytosanitary purposes.

6 Use of Customs Brokers

6.1 Without prejudice to the important policy concerns of some Members that currently maintain a special role for customs brokers, from the entry into force of this Agreement Members shall not introduce the mandatory use of customs brokers.

6.2 Each Member shall notify the Committee and publish its measures on the use of customs brokers. Any subsequent modifications thereof shall be notified and published promptly.

6.3 With regard to the licensing of customs brokers, Members shall apply rules that are transparent and objective.

7 Common Border Procedures and Uniform Documentation Requirements

7.1 Each Member shall, subject to paragraph 7.2, apply common customs procedures and uniform documentation requirements for release and clearance of goods throughout its territory.

7.2 Nothing in this Article shall prevent a Member from:

(a) differentiating its procedures and documentation requirements based on the nature and type of goods, or their means of transport;

(b) differentiating its procedures and documentation requirements for goods based on risk management;

(c) differentiating its procedures and documentation requirements to provide total or partial exemption from import duties or taxes;

(d) applying electronic filing or processing; or

(e) differentiating its procedures and documentation requirements in a manner consistent with the Agreement on the Application of Sanitary and Phytosanitary Measures.

8 Rejected Goods

8.1 Where goods presented for import are rejected by the competent authority of a Member on account of their failure to meet prescribed sanitary or phytosanitary regulations or technical regulations, the Member shall, subject to and consistent with its laws and regulations, allow the importer to re-consign or to return the rejected goods to the exporter or another person designated by the exporter.

8.2 When such an option under paragraph 8.1 is given and the importer fails to exercise it within a reasonable period of time, the competent authority may take a different course of action to deal with such non-compliant goods.

9 Temporary Admission of Goods and Inward and Outward Processing

9.1 Temporary Admission of Goods

Each Member shall allow, as provided for in its laws and regulations, goods to be brought into its customs territory conditionally relieved, totally or partially, from payment of import duties and taxes if such goods are brought into its customs territory for a specific purpose, are intended for re-exportation within a specific period, and have not undergone any change except normal depreciation and wastage due to the use made of them.

9.2 Inward and Outward Processing

(a) Each Member shall allow, as provided for in its laws and regulations, inward and outward processing of goods. Goods allowed for outward processing may be re-imported with total or partial exemption from import duties and taxes in accordance with the Member’s laws and regulations.

(b) For the purposes of this Article, the term „inward processing” means the customs procedure under which certain goods can be brought into a Member’s customs territory conditionally relieved, totally or partially, from payment of import duties and taxes, or eligible for duty drawback, on the basis that such goods are intended for manufacturing, processing, or repair and subsequent exportation.

(c) For the purposes of this Article, the term „outward processing” means the customs procedure under which goods which are in free circulation in a Member’s customs territory may be temporarily exported for manufacturing, processing, or repair abroad and then re-imported.

ARTICLE 11

FREEDOM OF TRANSIT

1. Any regulations or formalities in connection with traffic in transit imposed by a Member shall not be:

(a) maintained if the circumstances or objectives giving rise to their adoption no longer exist or if the changed circumstances or objectives can be addressed in a reasonably available less trade-restrictive manner;

(b) applied in a manner that would constitute a disguised restriction on traffic in transit.

2. Traffic in transit shall not be conditioned upon collection of any fees or charges imposed in respect of transit, except the charges for transportation or those commensurate with administrative expenses entailed by transit or with the cost of services rendered.

3. Members shall not seek, take, or maintain any voluntary restraints or any other similar measures on traffic in transit. This is without prejudice to existing and future national regulations, bilateral or multilateral arrangements related to regulating transport, consistent with WTO rules.

4. Each Member shall accord to products which will be in transit through the territory of any other Member treatment no less favourable than that which would be accorded to such products if they were being transported from their place of origin to their destination without going through the territory of such other Member.

5. Members are encouraged to make available, where practicable, physically separate infrastructure (such as lanes, berths and similar) for traffic in transit.

6. Formalities, documentation requirements, and customs controls in connection with traffic in transit shall not be more burdensome than necessary to:

(a) identify the goods; and

(b) ensure fulfilment of transit requirements.

7. Once goods have been put under a transit procedure and have been authorized to proceed from the point of origination in a Member’s territory, they will not be subject to any customs charges nor unnecessary delays or restrictions until they conclude their transit at the point of destination within the Member’s territory.

8. Members shall not apply technical regulations and conformity assessment procedures within the meaning of the Agreement on Technical Barriers to Trade to goods in transit.

9. Members shall allow and provide for advance filing and processing of transit documentation and data prior to the arrival of goods.

10. Once traffic in transit has reached the customs office where it exits the territory of a Member, that office shall promptly terminate the transit operation if transit requirements have been met.

11. Where a Member requires a guarantee in the form of a surety, deposit or other appropriate monetary or non-monetary¹³ instrument for traffic in transit, such guarantee shall be limited to ensuring that requirements arising from such traffic in transit are fulfilled.

_________________

¹³ Nothing in this provision shall preclude a Member from maintaining existing procedures whereby the means of transport can be used as a guarantee for traffic in transit.

12. Once the Member has determined that its transit requirements have been satisfied, the guarantee shall be discharged without delay.

13. Each Member shall, in a manner consistent with its laws and regulations, allow comprehensive guarantees which include multiple transactions for same operators or renewal of guarantees without discharge for subsequent consignments.

14. Each Member shall make publicly available the relevant information it uses to set the guarantee, including single transaction and, where applicable, multiple transaction guarantee.

15. Each Member may require the use of customs convoys or customs escorts for traffic in transit only in circumstances presenting high risks or when compliance with customs laws and regulations cannot be ensured through the use of guarantees. General rules applicable to customs convoys

or customs escorts shall be published in accordance with Article 1.

16. Members shall endeavour to cooperate and coordinate with one another with a view to enhancing freedom of transit. Such cooperation and coordination may include, but is not limited to, an understanding on:

(a) charges;

(b) formalities and legal requirements; and

17. Each Member shall endeavour to appoint a national transit coordinator to which all enquiries and proposals by other Members relating to the good functioning of transit operations can be addressed.

ARTICLE 12

CUSTOMS COOPERATION

1 Measures Promoting Compliance and Cooperation

1.1 Members agree on the importance of ensuring that traders are aware of their compliance obligations, encouraging voluntary compliance to allow importers to self-correct without penalty in appropriate circumstances, and applying compliance measures to initiate stronger measures for non-compliant traders.¹⁴

_________________

¹⁴ Such activity has the overall objective of lowering the frequency of non-compliance, and consequently reducing the need for exchange of information in pursuit of enforcement.

1.2 Members are encouraged to share information on best practices in managing customs compliance, including through the Committee. Members are encouraged to cooperate in technical guidance or assistance and support for capacity building for the purposes of administering compliance measures and enhancing their effectiveness.

2 Exchange of Information

2.1 Upon request and subject to the provisions of this Article, Members shall exchange the information set out in subparagraphs 6.1(b) and/or (c) for the purpose of verifying an import or export declaration in identified cases where there are reasonable grounds to doubt the truth or accuracy of the declaration.

2.2 Each Member shall notify the Committee of the details of its contact point for the exchange of this information.

3 Verification

A Member shall make a request for information only after it has conducted appropriate verification procedures of an import or export declaration and after it has inspected the available relevant documentation.

4 Request

4.1 The requesting Member shall provide the requested Member with a written request, through paper or electronic means in a mutually agreed official language of the WTO or other mutually agreed language, including:

(a) the matter at issue including, where appropriate and available, the number identifying the export declaration corresponding to the import declaration in question;

(b) the purpose for which the requesting Member is seeking the information or documents, along with the names and contact details of the persons to whom the request relates, if known;

_________________

¹⁵ This may include pertinent information on the verification conducted under paragraph 3. Such information shall be subject to the level of protection and confidentiality specified by the Member conducting the verification.

(d) the specific information or documents requested;

(e) the identity of the originating office making the request;

(f) reference to provisions of the requesting Member’s domestic law and legal system that govern the collection, protection, use, disclosure, retention, and disposal of confidential information and personal data.

4.2 If the requesting Member is not in a position to comply with any of the subparagraphs of paragraph 4.1, it shall specify this in the request.

5 Protection and Confidentiality

5.1 The requesting Member shall, subject to paragraph 5.2:

(a) hold all information or documents provided by the requested Member strictly in

confidence and grant at least the same level of such protection and confidentiality as that provided under the domestic law and legal system of the requested Member as described by it under subparagraphs 6.1(b) or (c);

(b) provide information or documents only to the customs authorities dealing with the matter at issue and use the information or documents solely for the purpose stated in the request unless the requested Member agrees otherwise in writing;

(d) not use any unverified information or documents from the requested Member as the deciding factor towards alleviating the doubt in any given circumstance;

(e) respect any case-specific conditions set out by the requested Member regarding retention and disposal of confidential information or documents and personal data; and

(f) upon request, inform the requested Member of any decisions and actions taken on the matter as a result of the information or documents provided.

5.2 A requesting Member may be unable under its domestic law and legal system to comply with any of the subparagraphs of paragraph 5.1. If so, the requesting Member shall specify this in the request.

5.3 The requested Member shall treat any request and verification information received under paragraph 4 with at least the same level of protection and confidentiality accorded by the requested Member to its own similar information.

6 Provision of Information

6.1 Subject to the provisions of this Article, the requested Member shall promptly:

(a) respond in writing, through paper or electronic means;

(b) provide the specific information as set out in the import or export declaration, or the declaration, to the extent it is available, along with a description of the level of protection and confidentiality required of the requesting Member;

(c) if requested, provide the specific information as set out in the following documents, or the documents, submitted in support of the import or export declaration, to the extent it is available: commercial invoice, packing list, certificate of origin and bill of lading, in the form in which these were filed, whether paper or electronic, along with a description of the level of protection and confidentiality required of the requesting Member;

(d) confirm that the documents provided are true copies;

(e) provide the information or otherwise respond to the request, to the extent possible, within 90 days from the date of the request.

6.2 The requested Member may require, under its domestic law and legal system, an assurance prior to the provision of information that the specific information will not be used as evidence in criminal investigations, judicial proceedings, or in non-customs proceedings without the specific written permission of the requested Member. If the requesting Member is not in a position to comply with this requirement, it should specify this to the requested Member.

7 Postponement or Refusal of a Request

7.1 A requested Member may postpone or refuse part or all of a request to provide information, and shall inform the requesting Member of the reasons for doing so, where:

(a) it would be contrary to the public interest as reflected in the domestic law and legal system of the requested Member;

(b) its domestic law and legal system prevents the release of the information. In such a case it shall provide the requesting Member with a copy of the relevant, specific reference;

(c) the provision of the information would impede law enforcement or otherwise interfere with an on-going administrative or judicial investigation, prosecution or proceeding;

(d) the consent of the importer or exporter is required by its domestic law and legal system that govern the collection, protection, use, disclosure, retention, and disposal of confidential information or personal data and that consent is not given; or

(e) the request for information is received after the expiration of the legal requirement of the requested Member for the retention of documents.

7.2 In the circumstances of paragraphs 4.2, 5.2, or 6.2, execution of such a request shall be at the discretion of the requested Member.

8 Reciprocity

If the requesting Member is of the opinion that it would be unable to comply with a similar request if it was made by the requested Member, or if it has not yet implemented this Article, it shall state that fact in its request. Execution of such a request shall be at the discretion of the requested Member.

9 Administrative Burden

9.1 The requesting Member shall take into account the associated resource and cost implications for the requested Member in responding to requests for information. The requesting Member shall consider the proportionality between its fiscal interest in pursuing its request and the efforts to be made by the requested Member in providing the information.

9.2 If a requested Member receives an unmanageable number of requests for information or a request for information of unmanageable scope from one or more requesting Member(s) and is unable to meet such requests within a reasonable time, it may request one or more of the requesting Member(s) to prioritize with a view to agreeing on a practical limit within its resource constraints. In the absence of a mutually-agreed approach, the execution of such requests shall be at the discretion of the requested Member based on the results of its own prioritization.

10 Limitations

A requested Member shall not be required to:

(a) modify the format of its import or export declarations or procedures;

(b) call for documents other than those submitted with the import or export declaration as specified in subparagraph 6.1(c);

(d) modify the period of retention of such information;

(e) introduce paper documentation where electronic format has already been introduced;

(f) translate the information;

(g) verify the accuracy of the information; or

(h) provide information that would prejudice the legitimate commercial interests of particular enterprises, public or private.

11 Unauthorized Use or Disclosure

11.1 In the event of any breach of the conditions of use or disclosure of information exchanged under this Article, the requesting Member that received the information shall promptly communicate the details of such unauthorized use or disclosure to the requested Member that provided the information and:

(a) take necessary measures to remedy the breach;

(b) take necessary measures to prevent any future breach; and

11.2 The requested Member may suspend its obligations to the requesting Member under this Article until the measures set out in paragraph 11.1 have been taken.

12 Bilateral and Regional Agreements

12.1 Nothing in this Article shall prevent a Member from entering into or maintaining a bilateral, plurilateral, or regional agreement for sharing or exchange of customs information and data, including on a secure and rapid basis such as on an automatic basis or in advance of the arrival of the consignment.

12.2 Nothing in this Article shall be construed as altering or affecting a Member’s rights or obligations under such bilateral, plurilateral, or regional agreements, or as governing the exchange of customs information and data under such other agreements.

SECTION II

SPECIAL AND DIFFERENTIAL TREATMENT PROVISIONS FOR DEVELOPING

COUNTRY MEMBERS AND LEAST-DEVELOPED COUNTRY MEMBERS

ARTICLE 13

GENERAL PRINCIPLES

1. The provisions contained in Articles 1 to 12 of this Agreement shall be implemented by developing and least-developed country Members in accordance with this Section, which is based on the modalities agreed in Annex D of the July 2004 Framework Agreement (WT/L/579) and in paragraph 33 of and Annex E to the Hong Kong Ministerial Declaration (WT/MIN(05)/DEC).

2. Assistance and support for capacity building¹⁶ should be provided to help developing and least-developed country Members implement the provisions of this Agreement, in accordance with their nature and scope. The extent and the timing of implementation of the provisions of this Agreement shall be related to the implementation capacities of developing and least-developed country Members. Where a developing or least-developed country Member continues to lack the necessary capacity, implementation of the provision(s) concerned will not be required until implementation capacity has been acquired.

_________________

¹⁶ For the purposes of this Agreement, „assistance and support for capacity building” may take the form of technical, financial, or any other mutually agreed form of assistance provided.

3. Least-developed country Members will only be required to undertake commitments to the extent consistent with their individual development, financial and trade needs or their administrative and institutional capabilities.

4. These principles shall be applied through the provisions set out in Section II.

ARTICLE 14

CATEGORIES OF PROVISIONS

1. There are three categories of provisions:

(a) Category A contains provisions that a developing country Member or a least-developed country Member designates for implementation upon entry into force of this Agreement, or in the case of a least-developed country Member within one year after entry into force, as provided in Article 15.

(b) Category B contains provisions that a developing country Member or a least-developed country Member designates for implementation on a date after a transitional period of time following the entry into force of this Agreement, as provided in Article 16.

(c) Category C contains provisions that a developing country Member or a least-developed country Member designates for implementation on a date after a transitional period of time following the entry into force of this Agreement and requiring the acquisition of implementation capacity through the provision of assistance and support for capacity building, as provided for in Article 16.

2. Each developing country and least-developed country Member shall self-designate, on an individual basis, the provisions it is including under each of the Categories A, B and C.

ARTICLE 15

NOTIFICATION AND IMPLEMENTATION OF CATEGORY A

1. Upon entry into force of this Agreement, each developing country Member shall implement its Category A commitments. Those commitments designated under Category A will thereby be made an integral part of this Agreement.

2. A least-developed country Member may notify the Committee of the provisions it has designated in Category A for up to one year after entry into force of this Agreement. Each least-developed country Member’s commitments designated under Category A will thereby be made an integral part of this Agreement.

ARTICLE 16

NOTIFICATION OF DEFINITIVE DATES FOR IMPLEMENTATION

OF CATEGORY B AND CATEGORY C

1. With respect to the provisions that a developing country Member has not designated in Category A, the Member may delay implementation in accordance with the process set out in this Article.

Developing Country Member Category B

(a) Upon entry into force of this Agreement, each developing country Member shall notify the Committee of the provisions that it has designated in Category B and their corresponding indicative dates for implementation.¹⁷

_________________

¹⁷ Notifications submitted may also include such further information as the notifying Member deems appropriate. Members are encouraged to provide information on the domestic agency or entity responsible for implementation.

(b) No later than one year after entry into force of this Agreement, each developing country Member shall notify the Committee of its definitive dates for implementation of the provisions it has designated in Category B. If a developing country Member, before this deadline, believes it requires additional time to notify its definitive dates, the Member may request that the Committee extend the period sufficient to notify its dates.

Developing Country Member Category C

(c) Upon entry into force of this Agreement, each developing country Member shall notify the Committee of the provisions that it has designated in Category C and their corresponding indicative dates for implementation. For transparency purposes, notifications submitted shall include information on the assistance and support for capacity building that the Member requires in order to implement.¹⁸

_________________

¹⁸ Members may also include information on national trade facilitation implementation plans or projects, the domestic agency or entity responsible for implementation, and the donors with which the Member may have an arrangement in place to provide assistance.

(d) Within one year after entry into force of this Agreement, developing country Members and relevant donor Members, taking into account any existing arrangements already in place, notifications pursuant to paragraph 1 of Article 22 and information submitted pursuant to subparagraph (c) above, shall provide information to the Committee on the arrangements maintained or entered into that are necessary to provide assistance and support for capacity building to enable implementation of Category C.¹⁹ The participating developing country Member shall promptly inform the Committee of such arrangements. The Committee shall also invite non-Member donors to provide information on existing or concluded arrangements.

_________________

¹⁹ Such arrangements will be on mutually agreed terms, either bilaterally or through appropriate international organizations, consistent with paragraph 3 of Article 21.

(e) Within 18 months from the date of the provision of the information stipulated in subparagraph (d), donor Members and respective developing country Members shall inform the Committee of the progress in the provision of assistance and support for capacity building. Each developing country Member shall, at the same time, notify its list of definitive dates for implementation.

2. With respect to those provisions that a least-developed country Member has not designated under Category A, least-developed country Members may delay implementation in accordance with the process set forth in this Article.

Least-Developed Country Member Category B

(a) No later than one year after entry into force of this Agreement, a least-developed country Member shall notify the Committee of its Category B provisions and may notify their corresponding indicative dates for implementation of these provisions, taking into account maximum flexibilities for least-developed country Members.

(b) No later than two years after the notification date stipulated under subparagraph (a) above, each least-developed country Member shall notify the Committee to confirm designations of provisions and notify its dates for implementation. If a least-developed country Member, before this deadline, believes it requires additional time to notify its definitive dates, the Member may request that the Committee extend the period sufficiently to notify its dates.

Least-Developed Country Member Category C

(c) For transparency purposes and to facilitate arrangements with donors, one year after entry into force of this Agreement, each least-developed country Member shall notify the Committee of the provisions it has designated in Category C, taking into account maximum flexibilities for least-developed country Members.

(d) One year after the date stipulated in subparagraph (c) above, least-developed country Members shall notify information on assistance and support for capacity building that the Member requires in order to implement.²⁰

_________________

²⁰ Members may also include information on national trade facilitation implementation plans or projects, the domestic agency or entity responsible for implementation, and the donors with which the Member may have an arrangement in place to provide assistance.

(e) No later than two years after the notification under subparagraph (d) above, least-developed country Members and relevant donor Members, taking into account information submitted pursuant to subparagraph (d) above, shall provide information to the Committee on the arrangements maintained or entered into that are necessary to provide assistance and support for capacity building to enable implementation of Category C.²¹ The participating least-developed country Member shall promptly inform the Committee of such arrangements. The least-developed country Member shall, at the same time, notify indicative dates for implementation of corresponding Category C commitments covered by the assistance and support arrangements. The Committee shall also invite non-Member donors to provide information on existing and concluded arrangements.

_________________

²¹ Such arrangements will be on mutually agreed terms, either bilaterally or through appropriate international organizations, consistent with paragraph 3 of Article 21.

(f) No later than 18 months from the date of the provision of the information stipulated in subparagraph (e), relevant donor Members and respective least-developed country Members shall inform the Committee of the progress in the provision of assistance and support for capacity building. Each least-developed country Member shall, at the same time, notify the Committee of its list of definitive dates for implementation.

3. Developing country Members and least-developed country Members experiencing difficulties in submitting definitive dates for implementation within the deadlines set out in paragraphs 1 and 2 because of the lack of donor support or lack of progress in the provision of assistance and support for capacity building should notify the Committee as early as possible prior to the expiration of those deadlines. Members agree to cooperate to assist in addressing such difficulties, taking into account the particular circumstances and special problems facing the Member concerned. The Committee shall, as appropriate, take action to address the difficulties including, where necessary, by extending the deadlines for the Member concerned to notify its definitive dates.

4. Three months before the deadline stipulated in subparagraphs 1(b) or (e), or in the case of a least-developed country Member, subparagraphs 2(b) or (f), the Secretariat shall remind a Member if that Member has not notified a definitive date for implementation of provisions that it has designated in Category B or C. If the Member does not invoke paragraph 3, or in the case of a developing country Member subparagraph 1(b), or in the case of a least-developed country Member subparagraph 2(b), to extend the deadline and still does not notify a definitive date for implementation, the Member shall implement the provisions within one year after the deadline stipulated in subparagraphs 1(b) or (e), or in the case of a least-developed country Member, subparagraphs 2(b) or (f), or extended by paragraph 3.

5. No later than 60 days after the dates for notification of definitive dates for implementation of Category B and Category C provisions in accordance with paragraphs 1, 2, or 3, the Committee shall take note of the annexes containing each Member’s definitive dates for implementation of Category B and Category C provisions, including any dates set under paragraph 4, thereby making these annexes an integral part of this Agreement.

ARTICLE 17

EARLY WARNING MECHANISM: EXTENSION OF IMPLEMENTATION DATES

FOR PROVISIONS IN CATEGORIES B AND C

(a) A developing country Member or least-developed country Member that considers itself to be experiencing difficulty in implementing a provision that it has designated in Category B or Category C by the definitive date established under subparagraphs 1(b) or (e) of Article 16, or in the case of a least-developed country Member subparagraphs 2(b) or (f) of Article 16, should notify the Committee. Developing country Members shall notify the Committee no later than 120 days before the expiration of the implementation date. Least-developed country Members shall notify the Committee no later than 90 days before such date.

(b) The notification to the Committee shall indicate the new date by which the developing country Member or least-developed country Member expects to be able to implement the provision concerned. The notification shall also indicate the reasons for the expected delay in implementation. Such reasons may include the need for assistance and support for capacity building not earlier anticipated or additional assistance and support to help build capacity.

2. Where a developing country Member’s request for additional time for implementation does not exceed 18 months or a least-developed country Member’s request for additional time does not exceed 3 years, the requesting Member is entitled to such additional time without any further action by the Committee.

3. Where a developing country or least-developed country Member considers that it requires a first extension longer than that provided for in paragraph 2 or a second or any subsequent extension, it shall submit to the Committee a request for an extension containing the information described in subparagraph 1(b) no later than 120 days in respect of a developing country Member and 90 days in respect of a least-developed country Member before the expiration of the original definitive implementation date or that date as subsequently extended.

4. The Committee shall give sympathetic consideration to granting requests for extension taking into account the specific circumstances of the Member submitting the request. These circumstances may include difficulties and delays in obtaining assistance and support for capacity building.

ARTICLE 18

IMPLEMENTATION OF CATEGORY B AND CATEGORY C

1. In accordance with paragraph 2 of Article 13, if a developing country Member or a least-developed country Member, having fulfilled the procedures set forth in paragraphs 1 or 2 of Article

16 and in Article 17, and where an extension requested has not been granted or where the developing country Member or least-developed country Member otherwise experiences unforeseen circumstances that prevent an extension being granted under Article 17, self-assesses that its capacity to implement a provision under Category C continues to be lacking, that Member shall notify the Committee of its inability to implement the relevant provision.

2. The Committee shall establish an Expert Group immediately, and in any case no later than

60 days after the Committee receives the notification from the relevant developing country Member or least-developed country Member. The Expert Group will examine the issue and make a recommendation to the Committee within 120 days of its composition.

3. The Expert Group shall be composed of five independent persons that are highly qualified in the fields of trade facilitation and assistance and support for capacity building. The composition of the Expert Group shall ensure balance between nationals from developing and developed country Members. Where a least-developed country Member is involved, the Expert Group shall include at least one national from a least-developed country Member. If the Committee cannot agree on the composition of the Expert Group within 20 days of its establishment, the Director-General, in consultation with the chair of the Committee, shall determine the composition of the Expert Group in accordance with the terms of this paragraph.

4. The Expert Group shall consider the Member’s self-assessment of lack of capacity and shall make a recommendation to the Committee. When considering the Expert Group’s recommendation concerning a least-developed country Member, the Committee shall, as appropriate, take action that will facilitate the acquisition of sustainable implementation capacity.

5. The Member shall not be subject to proceedings under the Dispute Settlement Understanding on this issue from the time the developing country Member notifies the Committee of its inability to implement the relevant provision until the first meeting of the Committee after it receives the recommendation of the Expert Group. At that meeting, the Committee shall consider the recommendation of the Expert Group. For a least-developed country Member, the proceedings under the Dispute Settlement Understanding shall not apply to the respective provision from the date of notification to the Committee of its inability to implement the provision until the Committee makes a decision on the issue, or within 24 months after the date of the first Committee meeting set out above, whichever is earlier.

6. Where a least-developed country Member loses its ability to implement a Category C commitment, it may inform the Committee and follow the procedures set out in this Article.

ARTICLE 19

SHIFTING BETWEEN CATEGORIES B AND C

1. Developing country Members and least-developed country Members who have notified provisions under Categories B and C may shift provisions between such categories through the submission of a notification to the Committee. Where a Member proposes to shift a provision from Category B to Category C, the Member shall provide information on the assistance and support required to build capacity.

2. In the event that additional time is required to implement a provision shifted from Category B to Category C, the Member may:

(a) use the provisions of Article 17, including the opportunity for an automatic extension; or

(b) request an examination by the Committee of the Member’s request for extra time to implement the provision and, if necessary, for assistance and support for capacity building, including the possibility of a review and recommendation by the Expert Group under Article 18; or

(c) in the case of a least-developed country Member, any new implementation date of more than four years after the original date notified under Category B shall require approval by the Committee. In addition, a least-developed country Member shall continue to have recourse to Article 17. It is understood that assistance and support for capacity building is required for a least-developed country Member so shifting.

ARTICLE 20

GRACE PERIOD FOR THE APPLICATION OF THE UNDERSTANDING ON RULES

AND PROCEDURES GOVERNING THE SETTLEMENT OF DISPUTES

1. For a period of two years after entry into force of this Agreement, the provisions of Articles XXII and XXIII of GATT 1994 as elaborated and applied by the Understanding on Rules and Procedures Governing the Settlement of Disputes shall not apply to the settlement of disputes against a developing country Member concerning any provision that the Member has designated in Category A.

2. For a period of six years after entry into force of this Agreement, the provisions of Articles XXII and XXIII of GATT 1994 as elaborated and applied by the Understanding on Rules and Procedures Governing the Settlement of Disputes shall not apply to the settlement of disputes against a least-developed country Member concerning any provision that the Member has designated in Category A.

3. For a period of eight years after implementation of a provision under Category B or C by a least-developed country Member, the provisions of Articles XXII and XXIII of GATT 1994 as elaborated and applied by the Understanding on Rules and Procedures Governing the Settlement of Disputes shall not apply to the settlement of disputes against that least-developed country Member concerning that provision.

4. Notwithstanding the grace period for the application of the Understanding on Rules and Procedures Governing the Settlement of Disputes, before making a request for consultations pursuant to Articles XXII or XXIII of GATT 1994, and at all stages of dispute settlement procedures with regard to a measure of a least-developed country Member, a Member shall give particular consideration to the special situation of least-developed country Members. In this regard, Members shall exercise due restraint in raising matters under the Understanding on Rules and Procedures Governing the Settlement of Disputes involving least-developed country Members.

5. Each Member shall, upon request, during the grace period allowed under this Article, provide adequate opportunity to other Members for discussion with respect to any issue relating to the implementation of this Agreement.

ARTICLE 21

PROVISION OF ASSISTANCE AND SUPPORT FOR CAPACITY BUILDING

1. Donor Members agree to facilitate the provision of assistance and support for capacity building to developing country and least-developed country Members on mutually agreed terms either bilaterally or through the appropriate international organizations. The objective is to assist developing country and least-developed country Members to implement the provisions of Section I of this Agreement.

2. Given the special needs of least-developed country Members, targeted assistance and support should be provided to the least-developed country Members so as to help them build sustainable capacity to implement their commitments. Through the relevant development cooperation mechanisms and consistent with the principles of technical assistance and support for capacity building as referred to in paragraph 3, development partners shall endeavour to provide assistance and support for capacity building in this area in a way that does not compromise existing development priorities.

3. Members shall endeavour to apply the following principles for providing assistance and support for capacity building with regard to the implementation of this Agreement:

(a) take account of the overall developmental framework of recipient countries and regions and, where relevant and appropriate, ongoing reform and technical assistance programs;

(b) include, where relevant and appropriate, activities to address regional and sub-regional challenges and promote regional and sub-regional integration;

(c) ensure that ongoing trade facilitation reform activities of the private sector are factored into assistance activities;

(d) promote coordination between and among Members and other relevant institutions, including regional economic communities, to ensure maximum effectiveness of and results from this assistance. To this end:

(i) coordination, primarily in the country or region where the assistance is to be provided, between partner Members and donors and among bilateral and multilateral donors should aim to avoid overlap and duplication in assistance programs and inconsistencies in reform activities through close coordination of technical assistance and capacity building interventions;

(ii) for least-developed country Members, the Enhanced Integrated Framework for trade-related assistance for the least-developed countries should be a part of this coordination process; and

(iii) Members should also promote internal coordination between their trade and development officials, both in capitals and in Geneva, in the implementation of this Agreement and technical assistance.

(e) encourage use of existing in-country and regional coordination structures such as roundtables and consultative groups to coordinate and monitor implementation activities; and

(f) encourage developing country Members to provide capacity building to other developing and least-developed country Members and consider supporting such activities, where possible.

4. The Committee shall hold at least one dedicated session per year to:

(a) discuss any problems regarding implementation of provisions or sub-parts of provisions of this Agreement;

(b) review progress in the provision of assistance and support for capacity building to support the implementation of the Agreement, including any developing or least-developed country Members not receiving adequate assistance and support for capacity building;

(c) share experiences and information on ongoing assistance and support for capacity building and implementation programs, including challenges and successes;

(d) review donor notifications as set forth in Article 22; and

(e) review the operation of paragraph 2.

ARTICLE 22

INFORMATION ON ASSISTANCE AND SUPPORT FOR CAPACITY BUILDING

TO BE SUBMITTED TO THE COMMITTEE

1. To provide transparency to developing country Members and least-developed country Members on the provision of assistance and support for capacity building for implementation of Section I, each donor Member assisting developing country Members and least-developed country Members with the implementation of this Agreement shall submit to the Committee, at entry into force of this Agreement and annually thereafter, the following information on its assistance and support for capacity building that was disbursed in the preceding 12 months and, where available, that is committed in the next 12 months²²:

_________________

²² The information provided will reflect the demand driven nature of the provision of assistance and support for capacity building.

(a) a description of the assistance and support for capacity building;

(b) the status and amount committed/disbursed;

(d) the beneficiary Member or, where necessary, the region; and

(e) the implementing agency in the Member providing assistance and support.

The information shall be provided in the format specified in Annex 1. In the case of Organisation for Economic Co-operation and Development (referred to in this Agreement as the “OECD”) Members, the information submitted can be based on relevant information from the OECD Creditor Reporting System. Developing country Members declaring themselves in a position to provide assistance and support for capacity building are encouraged to provide the information above.

2. Donor Members assisting developing country Members and least-developed country Members shall submit to the Committee:

(a) contact points of their agencies responsible for providing assistance and support for capacity building related to the implementation of Section I of this Agreement including, where practicable, information on such contact points within the country or region where the assistance and support is to be provided; and

(b) information on the process and mechanisms for requesting assistance and support for capacity building.

Developing country Members declaring themselves in a position to provide assistance and support are encouraged to provide the information above.

3. Developing country Members and least-developed country Members intending to avail themselves of trade facilitation-related assistance and support for capacity building shall submit to the Committee information on contact point(s) of the office(s) responsible for coordinating and prioritizing such assistance and support.

4. Members may provide the information referred to in paragraphs 2 and 3 through internet references and shall update the information as necessary. The Secretariat shall make all such information publicly available.

5. The Committee shall invite relevant international and regional organizations (such as the International Monetary Fund, the OECD, the United Nations Conference on Trade and Development, the WCO, United Nations Regional Commissions, the World Bank, or their subsidiary bodies, and regional development banks) and other agencies of cooperation to provide information referred to in paragraphs 1, 2, and 4.

SECTION III

INSTITUTIONAL ARRANGEMENTS AND FINAL PROVISIONS

ARTICLE 23

INSTITUTIONAL ARRANGEMENTS

1 Committee on Trade Facilitation

1.1 A Committee on Trade Facilitation is hereby established.

1.2 The Committee shall be open for participation by all Members and shall elect its own Chairperson. The Committee shall meet as needed and envisaged by the relevant provisions of this Agreement, but no less than once a year, for the purpose of affording Members the opportunity to consult on any matters related to the operation of this Agreement or the furtherance of its objectives. The Committee shall carry out such responsibilities as assigned to it under this Agreement or by the Members. The Committee shall establish its own rules of procedure.

1.3 The Committee may establish such subsidiary bodies as may be required. All such bodies shall report to the Committee.

1.4 The Committee shall develop procedures for the sharing by Members of relevant information and best practices as appropriate.

1.5 The Committee shall maintain close contact with other international organizations in the field of trade facilitation, such as the WCO, with the objective of securing the best available advice for the implementation and administration of this Agreement and in order to ensure that unnecessary duplication of effort is avoided. To this end, the Committee may invite representatives of such organizations or their subsidiary bodies to:

(a) attend meetings of the Committee; and

(b) discuss specific matters related to the implementation of this Agreement.

1.6 The Committee shall review the operation and implementation of this Agreement four years from its entry into force, and periodically thereafter.

1.7 Members are encouraged to raise before the Committee questions relating to issues on the implementation and application of this Agreement.

1.8 The Committee shall encourage and facilitate ad hoc discussions among Members on specific issues under this Agreement with a view to reaching a mutually satisfactory solution promptly.

2 National Committee on Trade Facilitation

Each Member shall establish and/or maintain a national committee on trade facilitation or designate an existing mechanism to facilitate both domestic coordination and implementation of the provisions of this Agreement.

ARTICLE 24

FINAL PROVISIONS

1. For the purpose of this Agreement, the term „Member” is deemed to include the competent authority of that Member.

2. All provisions of this Agreement are binding on all Members.

3. Members shall implement this Agreement from the date of its entry into force. Developing country Members and least-developed country Members that choose to use the provisions of Section II shall implement this Agreement in accordance with Section II.

4. A Member which accepts this Agreement after its entry into force shall implement its Category B and C commitments counting the relevant periods from the date this Agreement enters into force.

5. Members of a customs union or a regional economic arrangement may adopt regional approaches to assist in the implementation of their obligations under this Agreement including through the establishment and use of regional bodies.

6. Notwithstanding the general interpretative note to Annex 1A to the Marrakesh Agreement Establishing the World Trade Organization, nothing in this Agreement shall be construed as diminishing the obligations of Members under the GATT 1994. In addition, nothing in this Agreement shall be construed as diminishing the rights and obligations of Members under the Agreement on Technical Barriers to Trade and the Agreement on the Application of Sanitary and Phytosanitary Measures.

7. All exceptions and exemptions²³ under the GATT 1994 shall apply to the provisions of this Agreement. Waivers applicable to the GATT 1994 or any part thereof, granted according to Article IX:3 and Article IX:4 of the Marrakesh Agreement Establishing the World Trade Organization and any amendments thereto as of the date of entry into force of this Agreement, shall apply to the provisions of this Agreement.

_________________

²³ This includes Articles V:7 and X:1 of the GATT 1994 and the Ad note to Article VIII of the GATT 1994.

8. The provisions of Articles XXII and XXIII of GATT 1994 as elaborated and applied by the Dispute Settlement Understanding shall apply to consultations and the settlement of disputes under this Agreement, except as otherwise specifically provided for in this Agreement.

9. Reservations may not be entered in respect of any of the provisions of this Agreement without the consent of the other Members.

10. The Category A commitments of developing country Members and least-developed country Members annexed to this Agreement in accordance with paragraphs 1 and 2 of Article 15 shall constitute an integral part of this Agreement.

11. The Category B and C commitments of developing country Members and least-developed country Members taken note of by the Committee and annexed to this Agreement pursuant to paragraph 5 of Article 16 shall constitute an integral part of this Agreement.

ANNEX 1 FORMAT FOR NOTIFICATION UNDER PARAGRAPH 1 OF ARTICLE 22 Donor Member: Period covered by the notification:
Description of the technical and financial assistance and capacity building resources	Status and amount committed/disbursed	Beneficiary country/Region (where necessary)	The implementing agency in the Member providing assistance	Procedures for disbursement of the assistance


___________________________________________

Printează

Descarcă

↑

Lasă-ne feedback-ul tău! 😊