L E G E

privind fondul piscicol, pescuitul şi piscicultura

 

nr. 149-XVI  din  08.06.2006

 

Monitorul Oficial nr.126-130/597 din 11.08.2006

 

* * *

C U P R I N S

 

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

Articolul 1. Obiectul legii

Articolul 2. Sfera de reglementare

Articolul 3. Noţiuni principale

Articolul 4. Cadrul juridic

Articolul 5. Principiile de bază ale gestionării resurselor biologice acvatice

Articolul 6. Incidenţa prezentei legi

 

Capitolul II

COMPETENŢA AUTORITĂŢILOR PUBLICE

Articolul 7. Competenţa autorităţii centrale abilitate cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului

Articolul 8. Competenţele altor autorităţi publice şi instituţii

Articolul 9. Competenţa autorităţilor publice locale

Articolul 10. Consiliul ihtiologic

 

Capitolul III

DREPTUL DE UTILIZARE A RESURSELOR BIOLOGICE ACVATICE

ŞI AUTORIZAREA ACTIVITĂŢILOR DE PESCUIT

Articolul 11. Dreptul la pescuit în obiectivele acvatice piscicole naturale

Articolul 12. Certificatul de atribuire a cotei de pescuit comercial şi permisul de pescuit comercial

Articolul 13. Permisul de pescuit sportiv, amator şi de agrement

Articolul 14. Limitarea dreptului de utilizare a resurselor biologice acvatice din obiectivele acvatice piscicole naturale

 

Capitolul IV

PESCUITUL

Articolul 15. Pescuitul în scop ştiinţific şi de control

Articolul 16. Pescuitul sportiv, amator şi de agrement

Articolul 17. Pescuitul comercial

Articolul 17¹. Abrogat

Articolul 18. Pescuitul ameliorativ în obiectivele acvatice piscicole naturale

Articolul 19. Restricţii privind pescuitul speciilor incluse în Cartea Roşie a Republicii Moldova şi pescuitul reproducătorilor în obiectivele acvatice piscicole naturale

Articolul 20. Cotele de pescuit comercial

Articolul 21. Obligaţiile persoanelor fizice şi juridice care practică pescuitul comercial în obiectivele acvatice piscicole naturale

 

Capitolul V

REPRODUCEREA ŞI ACLIMATIZAREA HIDROBIONŢILOR.

AMELIORAREA OBIECTIVELOR ACVATICE PISCICOLE

Articolul 22. Reproducerea artificială a hidrobionţilor

Articolul 23. Aclimatizarea hidrobionţilor

Articolul 24. Producerea materialului biologic piscicol de prăsilă în scopuri comerciale

Articolul 25. Ameliorarea piscicolă a obiectivelor acvatice piscicole naturale

Articolul 26. Controlul ihtiopatologic

 

Capitolul VI

PISCICULTURA

Articolul 27. Asigurarea dezvoltării pisciculturii

Articolul 28. Activitatea în domeniul pisciculturii

Articolul 29. Profilaxia, tratarea maladiilor şi transportul peştelui

Articolul 30. Cercetările ştiinţifice şi pregătirea profesională

Articolul 31. Asociaţiile producătorilor piscicoli

Articolul 32. Activitatea asociaţiilor producătorilor piscicoli

 

Capitolul VII

OBLIGAŢIILE ŞI DREPTURILE INSPECTORATULUI PENTRU

PROTECŢIA MEDIULUI. PARTICIPAREA PUBLICULUI

LA PROCESUL DECIZIONAL

Articolul 33. Obligaţiile şi drepturile Inspectoratul pentru Protecţia Mediului

Articolul 34. Participarea publicului la procesul decizional

 

Capitolul VIII

PROTECŢIA RESURSELOR BIOLOGICE ACVATICE ÎN

OBIECTIVELE ACVATICE PISCICOLE NATURALE

Articolul 35. Măsurile de protecţie a resurselor biologice acvatice în obiectivele acvatice piscicole naturale

Articolul 36. Prohibiţia pescuitului

Articolul 37. Zonele de protecţie piscicolă

Articolul 38. Interdicţii

Articolul 39. Folosirea apelor în alte scopuri decît cel piscicol

Articolul 40. Perioadele şi zonele de prohibiţie a pescuitului în obiectivele acvatice piscicole naturale

Articolul 41. Cerinţele faţă de proiectarea, amplasarea, construcţia şi darea în exploatare a obiectivelor ce pot afecta starea bazinelor acvatice piscicole

 

Capitolul IX

RĂSPUNDEREA PENTRU ÎNCĂLCAREA LEGII

Articolul 42. Răspunderea pentru încălcarea legislaţiei privind fondul piscicol, pescuitul şi piscicultura

 

Capitolul X

DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII

Articolul 43. Îndatoririle Guvernului

Articolul 44. Aducerea legislaţiei în conformitate cu prezenta lege

 

Anexa nr.1 Cerinţele faţă de pescuit

Anexa nr.2 Despăgubiri pentru prejudiciul cauzat prin pescuitul, comercializarea, posesiunea şi exportul ilicite sau nimicirea resurselor biologice acvatice în obiectivele acvatice piscicole

 

 

 

Notă: În textul legii, inclusiv în anexă, cuvintele „industrial/comercial” şi „comercial/industrial” se substituie cu cuvîntul „comercial”, conform Legii nr.185 din 21.09.2017, în vigoare 27.10.2017

 

Parlamentul adoptă prezenta lege organică.

 

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

Articolul 1. Obiectul legii

Prezenta lege stabileşte cadrul legal în domeniul fondului piscicol, pescuitului şi pisciculturii.

 

Articolul 2. Sfera de reglementare

Prezenta lege reglementează modul şi condiţiile de creare şi protecţie a fondului piscicol, de reproducere, creştere şi dobîndire a hidrobionţilor, de ameliorare a obiectivelor acvatice piscicole şi dezvoltare a pisciculturii, stabileşte principiile activităţii autorităţilor publice abilitate cu gestionarea resurselor biologice acvatice.

 

Articolul 3. Noţiuni principale

În sensul prezentei legi, următorii termeni speciali semnifică:

ameliorare piscicolă – efectuarea măsurilor de îmbunătăţire hidrologică, hidrochimică şi ecologică a stării obiectivelor acvatice piscicole în scopul creării de condiţii pentru reproducerea, conservarea şi utilizarea raţională a resurselor biologice acvatice;

amenajări piscicole – heleşteiele, iazurile, staţiile de reproducere artificială, altele asemenea destinate reproducerii şi creşterii peştelui, altor organisme acvatice;

boişte – locuri/sectoare din obiectivele acvatice piscicole unde se reproduc peştii şi alte organisme acvatice;

captură piscicolă – cantitate de peşte sau de alte organisme acvatice pescuită într-un obiectiv acvatic, exprimată în kilograme sau în număr de exemplare;

cherhana – încăpere amenajată în corespundere cu normele sanitare pentru recepţionarea şi păstrarea pe specii a peştilor şi a altor organisme acvatice;

cotă – parte a capturii piscicole admisibile stabilită pentru fiecare specie sau grup de specii, ce se acordă anual persoanelor fizice şi juridice care practică activitate de întreprinzător şi care sînt titulari ai certificatului de pescuit comercial;

fermă piscicolă – unitate funcţională de bază în piscicultură, alcătuită din una sau mai multe amenajări piscicole, în care se cresc puieţi de peşte sau peşte de consum;

fond piscicol – totalitate a populaţiilor de peşti şi de alte organisme acvatice;

gropi de iernat – porţiune mai adîncă de pe fundul obiectivului acvatic unde se concentrează peştii şi alte organisme acvatice în timpul iernii;

obiective acvatice piscicole – obiective acvatice create în regim natural sau artificial, împreună cu zonele inundabile, în care există sau pot fi create condiţii pentru reproducerea şi creşterea peştelui şi altor organisme acvatice;

obiective acvatice piscicole artificiale – iazurile, heleşteiele, lacurile de acumulare şi alte obiective acvatice create prin îndiguirea apei, folosite pentru creşterea peştelui;

obiective acvatice piscicole naturale – fluviile, rîurile şi afluenţii lor, bălţile, lacurile naturale şi lacurile de acumulare create în regim natural sau ameliorativ, cu zonele lor inundabile;

permis de pescuit – act eliberat de Agenţia de Mediu, autoritatea care eliberează actele permisive în domeniul mediului (în continuare – autoritate emitentă) pentru pescuitul comercial, sportiv, amator şi de agrement în obiectivele acvatice piscicole naturale;

pescuit – capturare a peştelui şi altor organisme acvatice în scop comercial, sportiv, amator, de agrement, ameliorativ, ştiinţific şi de control, pe bază de certificat de atribuire a cotei anuale de pescuit comercial, permis de pescuit comercial, permis de pescuit sportiv, amator şi de agrement, autorizaţii de pescuit în scop ştiinţific şi de control, în locurile, perioadele şi cu uneltele prevăzute de lege;

pescuit ameliorativ – capturare a unor anumite specii de peşti şi de alte organisme acvatice pentru optimizarea componenţei cantitative şi calitative şi pentru ameliorarea stării ecosistemelor acvatice;

pescuit comercial – activitate de întreprinzător de capturare a hidrobionţilor din obiectivele acvatice piscicole naturale, de prelucrare, transport şi păstrare a hidrobionţilor cu utilizarea uneltelor şi mijloacelor speciale;

pescuit în scop ştiinţific şi de control – capturare a hidrobionţilor în scopul evaluării stării resurselor biologice acvatice, precum şi pentru controlul (determinarea) componenţei cantitative şi calitative a populaţiilor în scopul reglementării pescuitului sau determinării stării sanitar-epidemiologice;

pescuit reversibil în scop ştiinţific – metodă protectivă de capturare a hidrobionţilor care să permită captura repetată a peştilor fără afectarea semnificativă a ratei de supravieţuire a acestora, asigurînd cercetări îndelungate asupra comunităţilor piscicole;

pescuit sportiv, amator şi de agrement – capturare a peştelui pentru consum personal, în scop recreativ, sportiv şi turistic;

piscicultor – persoană fizică atestată să efectueze lucrări în cadrul fermelor piscicole;

piscicultură – ramură a sectorului zootehnic al agriculturii care se ocupă cu activitatea de creştere, selecţie şi reproducere a peştelui, în amenajări piscicole, prin aplicarea unor tehnologii speciale;

prohibiţie a pescuitului – interzicere, pentru o anumită perioadă, a pescuitului hidrobionţilor în obiectivele acvatice piscicole în scopul reproducerii, protecţiei, restabilirii şi conservării resurselor biologice acvatice;

resurse biologice acvatice/hidrobionţi – totalitate a organismelor acvatice vii, a căror viaţă (permanent sau la anumite etape de dezvoltare) este imposibilă fără aflarea lor în mediul acvatic: vertebratele şi nevertebratele acvatice, algele, alte plante care vieţuiesc în condiţii naturale în obiective acvatice;

vivieră flotabilă – instalaţie plutitoare, alcătuită dintr-un cadru poliedric cu pereţi din plasă, destinată creşterii peştilor sau a altor animale acvatice.

[Art.3 completat prin Legea nr.411 din 21.12.2023, în vigoare 25.01.2024]

[Art.3 modificat prin Legea nr.7 din 05.04.2018, în vigoare 04.05.2018]

[Art.3 modificat prin Legea nr.185 din 21.09.2017, în vigoare 27.10.2017]

[Art.3 modificat prin Legea nr.280-XVI din 14.12.2007, în vigoare 30.05.2008]

 

Articolul 4. Cadrul juridic

Cadrul juridic de reglementare al domeniului fondului piscicol, pescuitului şi pisciculturii îl formează Constituţia Republicii Moldova, legile, hotărîrile Parlamentului, decretele Preşedintelui Republicii Moldova, ordonanţele şi hotărîrile Guvernului, tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte, prezenta lege, alte acte normative în domeniu.

 

Articolul 5. Principiile de bază ale gestionării resurselor biologice acvatice

Gestionarea resurselor biologice acvatice se face pe următoarele principii de bază:

a) conservarea resurselor biologice acvatice;

b) menţinerea potenţialului şi diversităţii biologice;

c) utilizarea durabilă a resurselor biologice acvatice;

d) revitalizarea şi protecţia resurselor biologice acvatice;

e) dezvoltarea pescuitului;

f) monitorizarea calităţii apei şi stării resurselor biologice acvatice;

g) dezvoltarea pisciculturii;

h) caracterul public şi transparent al atribuirii dreptului de pescuit în obiectivele acvatice naturale.

 

Articolul 6. Incidenţa prezentei legi

Sub incidenţa prezentei legi cad următoarele obiective acvatice piscicole în limitele teritoriale le Republicii Moldova:

1) Obiectivele acvatice naturale:

a) fluviul Nistru cu afluenţii săi Ciorna, Răut, Ichel, Bîc şi Botna, cu excepţia obiectivelor acvatice piscicole artificiale construite pe ele, lacul de acumulare Dubăsari, golful Goieni, lacul de acumulare Cuciurgan, braţul Turunciuc, albia veche a fluviului Nistru;

b) rîul Prut cu afluenţii săi Larga, Vilia, Lopatnic, Racovăţ, Ciuhur, Camenca, Gîrla Mare, Delia, Nîrnova, Lăpuşna, Sarata, Tigheci, cu excepţia obiectivelor acvatice piscicole artificiale construite pe ele, lacul de acumulare Costeşti-Stînca;

c) rîurile Cogîlnic, Cahul, Ialpug, cu excepţia obiectivelor acvatice artificiale construite pe ele;

d) fluviul Dunărea;

e) bălţile Manta, lacurile Beleu şi Cahul;

2) Obiectivele acvatice piscicole artificiale împreună cu zonele lor inundabile şi amenajările piscicole.

 

Capitolul II

COMPETENŢA AUTORITĂŢILOR PUBLICE

Articolul 7. Competenţa autorităţii centrale abilitate cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului

Autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului:

a) elaborează politica statului în domeniul creării şi protecţiei fondului piscicol;

b) stabileşte, cu concursul Academiei de Ştiinţe a Moldovei, procedura şi modalitatea de studiere a resurselor biologice acvatice;

c) elaborează metodologia de calcul al prejudiciului cauzat resurselor biologice acvatice;

d) asigură monitoringul în domeniul pescuitului şi al conservării resurselor biologice acvatice în obiectivele acvatice piscicole naturale;

e) exercită, prin intermediul Inspectoratului pentru Protecţia Mediului, supravegherea de stat asupra respectării prezentei legi, a altor acte normative în obiectivele acvatice piscicole naturale;

f) aprobă, la propunerea Consiliului ihtiologic, introducerea în cultură şi aclimatizarea a noi specii de peşti şi interzice, pe un termen de pînă la 5 ani, pescuitul speciilor periclitate, vulnerabile sau rare în obiectivele acvatice naturale.

[Art.7 modificat prin Legea nr.185 din 21.09.2017, în vigoare 27.10.2017]

[Art.7 modificat prin Legea nr.280-XVI din 14.12.2007, în vigoare 30.05.2008]

 

Articolul 8. Competenţele altor autorităţi publice şi instituţii

(1) Autoritatea publică centrală pentru agricultură:

a) elaborează şi asigură implementarea strategiei de dezvoltare a pisciculturii în amenajările piscicole, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare;

b) coordonează aplicarea tehnologiilor biologice de reproducere şi creştere a peştelui;

c) efectuează atestarea şi inspectarea activităţilor de reproducere artificială şi de selecţie, ţine evidenţa lor;

d) coordonează măsurile de introducere în cultură şi aclimatizare a unor specii de peşti valoroşi în obiectivele acvatice piscicole artificiale.

(2) Academia de Ştiinţe a Moldovei şi instituţiile de profil:

a) participă la elaborarea strategiei de dezvoltare a pisciculturii;

b) efectuează cercetări ştiinţifice în domeniul conservării şi restabilirii resurselor biologice acvatice;

c) elaborează recomandări ştiinţifice şi metode de restabilire, protecţie şi conservare a resurselor biologice acvatice.

 

Articolul 9. Competenţa autorităţilor publice locale

Autoritatea publică locală:

a) asigură implementarea politicii de stat în domeniul protecţiei şi utilizării raţionale a resurselor biologice acvatice din raza sa teritorială;

b) ţine cadastrul resurselor biologice acvatice locale;

c) exercită controlul asupra protecţiei şi utilizării raţionale a resurselor biologice acvatice din obiectivele acvatice piscicole proprietate publică a unităţii administrativ-teritoriale;

d) organizează elaborarea şi realizarea programelor locale, asigură efectuarea lucrărilor de reconstrucţie ecologică a obiectivelor acvatice piscicole şi de restabilire a resurselor biologice acvatice;

e) contribuie la instruirea şi sensibilizarea populaţiei în problemele protecţiei şi utilizării raţionale a resurselor biologice acvatice.

[Art.9 modificat prin Legea nr.7 din 05.04.2018, în vigoare 04.05.2018]

 

Articolul 10. Consiliul ihtiologic

(1) Pentru coordonarea lucrărilor şi investigaţiilor ştiinţifice în domeniul protecţiei, conservării şi utilizării raţionale a resurselor biologice acvatice, pe lîngă autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului activează Consiliul ihtiologic ca organ consultativ.

(2) Consiliul ihtiologic este format din reprezentanţi ai instituţiilor de cercetări ştiinţifice, instituţiilor de învăţămînt superior, autorităţilor administraţiei publice şi ai asociaţiilor de profil.

 

Capitolul III

DREPTUL DE UTILIZARE A RESURSELOR BIOLOGICE ACVATICE

ŞI AUTORIZAREA ACTIVITĂŢILOR DE PESCUIT

[Capitolul III (art.11-14) în redacţia Legii nr.185 din 21.09.2017, în vigoare 27.10.2017]

 

Articolul 11. Dreptul la pescuit în obiectivele acvatice piscicole naturale

(1) Dreptul la pescuit în obiectivele acvatice piscicole naturale se acordă persoanelor fizice şi juridice în baza certificatului de atribuire a cotei/cotelor de pescuit comercial, permisului de pescuit comercial, permisului de pescuit sportiv, amator şi de agrement şi autorizaţiilor de pescuit în scop ştiinţific şi de control, eliberate de către autoritatea emitentă.

(2) Dreptul la pescuit poate fi limitat în măsura în care este necesar să se asigure securitatea statului, ocrotirea sănătăţii populaţiei sau protecţia mediului, inclusiv a resurselor biologice acvatice.

(3) Dreptul de pescuit poate fi limitat şi în conformitate cu tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte.

(4) Modul de solicitare, acordare, suspendare şi retragere a actelor permisive prevăzute de prezenta lege pentru agenţii economici se stabileşte de Legea nr.160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător în partea în care nu este reglementat de prezenta lege.

[Art.11 modificat prin Legea nr.7 din 05.04.2018, în vigoare 04.05.2018]

[Art.11 în redacţia Legii nr.185 din 21.09.2017, în vigoare 27.10.2017]

[Art.11 în redacţia Legii nr.280-XVI din 14.12.2007, în vigoare 30.05.2008]

 

Articolul 12. Certificatul de atribuire a cotei de pescuit comercial şi permisul de pescuit comercial

(1) Persoanele fizice şi juridice care practică activitate de întreprinzător şi vor să obţină dreptul de pescuit comercial în obiectivele acvatice piscicole naturale au obligaţia să solicite şi să obţină de la autoritatea emitentă un certificat de atribuire a cotei/cotelor de pescuit comercial în baza cotelor anuale aprobate de către autoritatea emitentă. În acest scop, solicitantul prezintă următoarele documente:

a) o cerere în care se indică denumirea, forma juridică de organizare, adresa juridică, IDNO-ul solicitantului, numele, prenumele, adresa, seria şi numărul buletinului de identitate, IDNP-ul conducătorului, sectorul/sectoarele de pescuit conform listei aprobate, unităţile şi mărimea laturii ochiului uneltelor de pescuit care vor fi utilizate, numărul persoanelor angajate care vor realiza pescuitul;

b) lista angajaţilor care vor realiza pescuitul şi copiile de pe ordinele de angajare a acestora;

c) copiile de pe buletinele de identitate ale angajaţilor pentru care este necesară eliberarea permiselor de pescuit comercial;

d) fotografia fiecărui angajat pentru care este necesară eliberarea permisului de pescuit comercial.

(2) Cererile sînt recepţionate anual, de la data publicării listei obiectivelor acvatice piscicole naturale şi/sau a sectoarelor acestora în care va fi permis pescuitul comercial în anul următor şi a cotelor anuale aprobate pentru pescuitul comercial, pînă la data de 1 mai.

(3) În cazul în care, la data expirării termenului-limită de prezentare a cererilor pentru pescuitul comercial într-un obiectiv acvatic piscicol natural sau într-un sector al acestuia, a fost depusă o singură cerere, aceasta se examinează în decurs de 8 zile. Dacă autoritatea emitentă decide eliberarea certificatului, cu 3 zile înainte de expirarea termenului-limită, transmite prin intermediul ghişeului unic electronic sau prin alte căi de comunicare o notificare solicitantului, prin care i se aduce la cunoştinţă eliberarea certificatului, obligaţia achitării plăţii stabilite pentru acest act în conformitate cu prevederile alin.(8) şi prezentării documentului confirmativ de plată la eliberarea actului permisiv.

(4) În cazul în care, la data expirării termenului-limită de prezentare a cererilor pentru pescuitul comercial într-un obiectiv acvatic piscicol natural sau într-un sector al acestuia, au fost depuse mai multe cereri, se va organiza o licitaţie de atribuire a cotei/cotelor de pescuit comercial. Respectiv, termenul de examinare şi de eliberare a certificatelor se va extinde pînă la 14 zile.

(5) În cazul specificat la alin.(4), autoritatea emitentă instituie, în termen de 5 zile de la data expirării termenului-limită de prezentare a cererilor, o comisie pentru organizarea licitaţiei de atribuire a cotei/cotelor de pescuit comercial în obiectivele acvatice piscicole naturale şi sectoarele acestora, care organizează licitaţia în termen de 3 zile de la data instituirii sale, informînd solicitanţii, cu cel puţin o zi înainte, despre data, ora şi locul desfăşurării licitaţiei. Cîştigător al licitaţiei este desemnat participantul care a oferit cel mai mare preţ pentru cota anuală de pescuit comercial în obiectivul/sectorul acvatic piscicol natural, pornind de la preţul stabilit pentru o cotă, conform prevederilor alin.(8). Rezultatele licitaţiei se consemnează într-un proces-verbal, semnat de toţi membrii comisiei, a cărui copie se transmite cîştigătorului în ziua desfăşurării licitaţiei. În cazul în care participanţii la licitaţie oferă preţuri egale, comisia anunţă o nouă licitaţie. Dacă şi după licitaţia repetată participanţii la licitaţie oferă preţuri egale, cîştigătorul este desemnat prin tragere la sorţi sau printr-o altă metodă convenită cu participanţii la licitaţie, consemnată în procesul-verbal autentificat prin semnăturile participanţilor la licitaţie.

(6) Cîştigătorul licitaţiei este obligat, în termen de 3 zile de la data desfăşurării licitaţiei, să achite plata pentru certificatul de atribuire a cotei/cotelor de pescuit comercial şi să prezinte la autoritatea emitentă copia documentului confirmativ de plată la eliberarea actului permisiv. Dacă la expirarea termenului de 3 zile cîştigătorul licitaţiei nu a prezentat copia documentului confirmativ de plată, participantul la licitaţie care a oferit preţul imediat următor în scădere este anunţat despre posibilitatea de a achiziţiona certificatul de atribuire a cotei/cotelor de pescuit comercial, cu obligaţia de a achita, în decurs de 3 zile, plata pentru acesta, şi de a intra în posesia certificatului la prezentarea documentului confirmativ de plată.

(7) Certificatul de atribuire a cotei/cotelor de pescuit comercial, al cărui format este aprobat de Guvern, poate fi eliberat persoanei fizice sau juridice fie pentru o singură cotă, fie pentru mai multe cote obţinute/cîştigate de aceasta în condiţiile prezentului articol şi este valabil timp de un an de la data eliberării.

(8) Plata pentru o cotă de pescuit comercial constituie 9000 lei. Costul certificatului de atribuire a cotei/cotelor de pescuit comercial se constituie din valoarea cotei sau suma valorilor cotelor oferite de cîştigătorul licitaţiei. Suma stabilită pentru un certificat de atribuire a cotei/cotelor de pescuit comercial se transferă în bugetul de stat.

(9) La eliberarea certificatului de atribuire a cotei/cotelor de pescuit comercial, autoritatea emitentă eliberează gratis şi permisele de pescuit comercial pentru persoanele angajate de titularul certificatului, conform listei anexate la cerere. Formularul-tip al acestor permise este stabilit de către Guvern. Permisul de pescuit comercial are acelaşi termen de valabilitate ca şi certificatul de atribuire a cotei/cotelor de pescuit comercial, este individual, netransmisibil şi nu oferă titularului dreptul de a angaja personal auxiliar pentru activităţi de pescuit.

(10) Pentru verificarea autenticităţii actelor prezentate, autoritatea emitentă poate solicita prezentarea documentelor în original la eliberarea actului permisiv.

[Art.12 modificat prin Legea nr.54 din 10.03.2022, în vigoare 25.04.2022]

[Art.12 modificat prin Legea nr.7 din 05.04.2018, în vigoare 04.05.2018]

[Art.12 în redacţia Legii nr.185 din 21.09.2017, în vigoare 27.10.2017]

[Art.12 modificat prin Legea nr.280-XVI din 14.12.2007, în vigoare 30.05.2008]

 

Articolul 13. Permisul de pescuit sportiv, amator şi de agrement

(1) Permisul de pescuit sportiv, amator şi de agrement se eliberează de către autoritatea emitentă persoanelor fizice pe bază de cerere, în momentul prezentării documentului confirmativ de plată. La cerere se anexează copia buletinului de identitate al solicitantului.

(2) Plata pentru eliberarea permisului de pescuit sportiv, amator şi de agrement este în mărime de 300 de lei pentru un an şi de 30 de lei pentru o zi, iar în cazul pensionarilor – de 150 de lei pentru un an şi de 15 lei pentru o zi. Dacă mărimea pensiei este mai mică decît mărimea stabilită a coşului minim de consum, plata pentru permisul de pescuit sportiv, amator şi de agrement este în mărime de 30 de lei pentru un an şi de 2 lei pentru o zi.

(3) Formularul permisului de pescuit sportiv, amator şi de agrement se aprobă de către Guvern. Permisul este valabil pe perioada pentru care a fost solicitat şi achitat – pentru o zi sau pentru un an.

(4) Autoritatea emitentă ţine Registrul cererilor de eliberare a certificatelor de atribuire a cotei/cotelor de pescuit comercial, a permiselor de pescuit comercial, a permiselor de pescuit sportiv, amator şi de agrement, precum şi Registrul actelor respective eliberate, asigurînd accesul public, inclusiv prin intermediul reţelei internet, la datele din registrele în cauză, respectînd rigorile prevăzute de legislaţia privind protecţia datelor cu caracter personal.

[Art.13 modificat prin Legea nr.7 din 05.04.2018, în vigoare 04.05.2018]

[Art.13 în redacţia Legii nr.185 din 21.09.2017, în vigoare 27.10.2017]

 

Articolul 14. Limitarea dreptului de utilizare a resurselor biologice acvatice din obiectivele acvatice piscicole naturale

(1) Limitarea dreptului de utilizare a resurselor biologice acvatice din obiectivele acvatice piscicole naturale se efectuează în legătură cu:

a) necesitatea utilizării acestor obiective acvatice pentru reproducerea şi aclimatizarea hidrobionţilor;

b) nerespectarea de către utilizatorii de resurse biologice acvatice a prevederilor legale şi a condiţiilor stipulate în actele permisive.

(2) Dreptul de utilizare a resurselor biologice acvatice poate fi limitat sau retras prin decizia autorităţii emitente, iar în cazul subiecţilor activităţii de întreprinzător – în condiţiile stabilite de Legea nr.160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător.

[Art.14 în redacţia Legii nr.185 din 21.09.2017, în vigoare 27.10.2017]

[Art.14 modificat prin Legea nr.280-XVI din 14.12.2007, în vigoare 30.05.2008]

 

Capitolul IV

PESCUITUL

Articolul 15. Pescuitul în scop ştiinţific şi de control

(1) Pescuitul în scop ştiinţific şi de control se efectuează în orice perioadă a anului, inclusiv în perioadele de prohibiţie, în orice loc, în conformitate cu programele/planurile coordonate cu Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării şi în baza autorizaţiilor speciale eliberate de autoritatea emitentă.

(2) Pentru obţinerea autorizaţiilor de pescuit în scop ştiinţific şi de control, instituţiile care efectuează cercetări ştiinţifice depun la autoritatea emitentă următoarele documente:

a) cererea în care se indică datele de identificare ale instituţiei de cercetare: adresa juridică, datele de contact;

b) extrasul din planul de cercetare ştiinţifică, care să cuprindă lista cercetătorilor ştiinţifici responsabili, cu indicarea temelor de cercetare aprobate, a termenelor şi a domeniilor definite, lista personalului care va efectua pescuitul, precum şi a uneltelor şi a metodelor folosite la pescuit;

c) datele privind numărul de exemplare pe specii de organisme acvatice vii solicitate pentru pescuit, cu argumentarea necesităţii acestui număr.

(3) Autorizaţiile de pescuit în scop ştiinţific şi de control se eliberează pentru un an calendaristic.

(4) Autoritatea emitentă suspendă autorizaţiile de pescuit în scop ştiinţific şi de control în cazul în care titularul nu a respectat prevederile legislaţiei în vigoare şi condiţiile speciale prevăzute în autorizaţie.

[Art.15 în redacţia Legii nr.7 din 05.04.2018, în vigoare 04.05.2018]

[Art.15 modificat prin Legea nr.36 din 16.03.2018, în vigoare 20.04.2018]

[Art.15 modificat prin Legea nr.185 din 21.09.2017, în vigoare 27.10.2017]

 

Articolul 16. Pescuitul sportiv, amator şi de agrement

(1) Pescuitul sportiv, amator şi de agrement se permite în baza permisului de pescuit sportiv, amator şi de agrement în obiectivele acvatice piscicole naturale, cu excepţia celor din perimetrul ariilor naturale protejate de stat şi zonelor prohibite pentru orice pescuit, şi se efectuează numai în cursul zilei de la răsăritul şi pînă la asfinţitul soarelui, în bază de permis eliberat de către autoritatea emitentă.

 

[Alin.(2) art.16 abrogat prin Legea nr.185 din 21.09.2017, în vigoare 27.10.2017]

 

(3) Pescuitul sportiv, amator şi de agrement se permite în rîuri numai de pe mal, în lacuri, iazuri şi lacuri de acumulare, de pe mal şi din ambarcaţiuni înmatriculate conform legislaţiei, iar în timpul iernii, de pe gheaţă (cu excepţia gropilor de iernat).

(4) Pescuitul sportiv, amator şi de agrement se efectuează cu următoarele unelte:

a) undiţe de toate formele şi sistemele;

b) lansete;

c) racile;

d) mincioguri.

(5) Numărul de cîrlige pentru un pescar amator nu trebuie să fie mai mare de 5 la toate uneltele folosite, iar captura de peşte, mai mare de 5 kg pe zi (cu excepţia cazurilor cînd greutatea unui peşte depăşeşte norma stabilită). Pentru pescuitul racilor, un pescar amator nu poate utiliza mai mult de trei racile, iar captura zilnică nu poate fi mai mare de 30 de raci.

(6) În timpul pescuitului de pe mal, o persoană poate să ocupe un sector de mal de cel mult 10 m, iar pe gheaţă sau din ambarcaţiuni, pe o rază de maximum 10 m.

(7) La pescuitul sportiv, amator şi de agrement se admite folosirea momelilor naturale şi artificiale. În calitate de momeală naturală pot fi utilizate următoarele specii de peşti: porcuşor, biban, boarţă, guvid, murgoi bălţat, plevuşcă, obleţ, ghiborţ. Unei persoane i se permite să pescuiască pe parcursul unei zile pînă la 50 de peşti pentru momeală.

(8) Pescuitul sportiv, amator şi de agrement în amenajările piscicole şi în lacurile de acumulare unde se practică piscicultura se efectuează în condiţiile stabilite de deţinătorii sau administratorii acestor obiective.

(9) Deţinătorii sau administratorii indicaţi la alin.(8) sînt obligaţi să afişeze pe panouri vizibile, amplasate la intrarea pe teritoriul unde se practică pescuitul sportiv, amator şi de agrement, informaţii despre perioada, condiţiile, plata pentru pescuit şi datele de contact ale persoanei/persoanelor responsabile, copia autorizaţiei sanitar-veterinare de funcţionare.

[Art.16 modificat prin Legea nr.7 din 05.04.2018, în vigoare 04.05.2018]

[Art.16 modificat prin Legea nr.185 din 21.09.2017, în vigoare 27.10.2017]

[Art.16 modificat prin Legea nr.280-XVI din 14.12.2007, în vigoare 30.05.2008]

 

Articolul 17. Pescuitul comercial

(1) Pescuitul comercial este permis persoanelor fizice şi juridice care practică activitate de întreprinzător în baza certificatului de atribuire a cotei/cotelor de pescuit comercial, eliberat de către autoritatea emitentă în conformitate cu prevederile art.12.

(2) Pescuitul comercial este permis doar în obiectivele acvatice piscicole naturale şi/sau în sectoarele acestora, aprobate anual de către autoritatea emitentă, care publică, pînă la data de 15 aprilie, lista acestor obiective şi sectoare, precum şi cotele pentru pescuitul comercial pe anul următor.

(3) Pescuitul comercial este practicat exclusiv de personalul de pescari angajaţi de către titularii certificatului de atribuire a cotei/cotelor anuale de pescuit comercial, în baza permiselor de pescuit eliberate de către autoritatea emitentă odată cu certificatul în cauză.

(4) Pescuitul comercial se efectuează cu năvoade, ave, plase şi etere. Dimensiunile minime ale ochiurilor acestora trebuie să fie de:

a) 36 mm în matriţă şi 50 mm în aripi – la năvoade;

b) 55 mm – la ave, plase;

c) 36 mm – la etere.

Acestea nu trebuie să fie instalate pe mai mult de 2/3 din lăţimea fluviilor, rîurilor, gîrlelor, canalelor sau în poziţie de şah. Se interzice pescuitul comercial prin folosirea momelilor naturale sau artificiale.

(5) Dimensiunile minime ale peştilor pentru care este permis pescuitul comercial sînt stabilite de Guvern.

(6) Persoanele fizice şi juridice care practică pescuitul comercial sînt obligate să respecte regulile şi condiţiile de pescuit menţionate la art.21 şi 38.

[Art.17 în redacţia Legii nr.185 din 21.09.2017, în vigoare 27.10.2017]

[Art.17 în redacţia Legii nr.280-XVI din 14.12.2007, în vigoare 30.05.2008]

 

Articolul 17¹. Licitarea certificatelor de atribuire a cotei anuale pentru pescuitul comercial în obiectivele acvatice piscicole naturale

[Art.17¹ abrogat prin Legea nr.185 din 21.09.2017, în vigoare 27.10.2017]

[Art.17¹ introdus prin Legea nr.280-XVI din 14.12.2007, în vigoare 30.05.2008]

 

Articolul 18. Pescuitul ameliorativ în obiectivele acvatice piscicole naturale

Pescuitul ameliorativ în obiectivele acvatice piscicole naturale se efectuează de către Inspectoratul pentru Protecţia Mediului în baza recomandărilor date de instituţiile ştiinţifice din domeniu.

[Art.18 modificat prin Legea nr.185 din 21.09.2017, în vigoare 27.10.2017]

 

Articolul 19. Restricţii privind pescuitul speciilor incluse în Cartea Roşie a Republicii Moldova şi pescuitul reproducătorilor în obiectivele acvatice piscicole naturale

(1) În scopul conservării resurselor biologice acvatice, se interzice pescuitul speciilor incluse în Cartea Roşie a Republicii Moldova.

(2) Prin derogare de la prevederile alin.(1), pentru repopularea, selecţia, aclimatizarea, răspîndirea, regenerarea şi ameliorarea resurselor biologice acvatice, pentru efectuarea studiilor şi cercetărilor ştiinţifice, folosirea animalelor în scopuri culturale (expoziţii zoologice, acvarii etc.), precum şi în cazurile de îmbolnăvire în masă a acestora (epizootii), se permite pescuitul speciilor incluse în Cartea Roşie a Republicii Moldova în baza unei autorizaţii speciale, eliberată de către autoritatea emitentă, în conformitate cu argumentările ştiinţifice înaintate de către Academia de Ştiinţe a Moldovei, alte instituţii ştiinţifice de profil, coordonate cu Consiliul ihtiologic.

(3) Organismele acvatice vii incluse în Cartea Roşie a Republicii Moldova, pescuite în conformitate cu alin.(2), vor fi luate în evidenţă în instituţiile care efectuează asemenea pescuit şi se vor înregistra într-un registru special al Inspectoratului pentru Protecţia Mediului.

(4) Pescuitul reproducătorilor în obiectivele acvatice piscicole naturale în scopul creării fondului genetic de peşti în condiţii dirijate, necesar activităţilor de reproducere artificială a peştilor în scopul restabilirii populaţiilor naturale, se face în baza unei autorizaţii speciale, eliberată de către autoritatea emitentă pentru un an calendaristic.

(5) Pentru obţinerea autorizaţiei pentru pescuitul reproducătorilor, solicitanţii depun la autoritatea emitentă următoarele documente:

a) cererea în care se indică datele de identificare ale instituţiei: adresa juridică, datele de contact;

b) extrasul din planul de activitate, care să prevadă locul şi condiţiile de păstrare a reproducătorilor, cantitatea sau numărul de exemplare de puiet sau de alevini cu care anual se vor popula obiectivele acvatice piscicole naturale, precum şi lista responsabililor şi a personalului care va efectua pescuitul, a uneltelor şi a metodelor folosite la pescuit;

c) datele privind numărul de exemplare pe specii de organisme acvatice vii solicitate pentru pescuit, cu argumentarea necesităţii acestui număr.

(6) Autorizaţia pentru pescuitul reproducătorilor din obiectivele acvatice piscicole naturale se eliberează gratuit.

(7) Autoritatea emitentă:

a) suspendă autorizaţia pentru pescuitul reproducătorilor în cazul apariţiei epizootiilor în obiectivele acvatice piscicole naturale în care a fost solicitat pescuitul reproducătorilor;

b) retrage autorizaţia pentru pescuitul reproducătorilor în cazul în care:

– titularul autorizaţiei a încălcat prevederile legislaţiei de protecţie a resurselor biologice acvatice şi/sau condiţiile specificate în autorizaţie;

– titularul autorizaţiei a pescuit numărul necesar de reproducători.

(8) Pescuitul speciilor de peşti incluse în Cartea Roşie a Republicii Moldova şi pescuitul reproducătorilor din bazinele acvatice piscicole naturale se efectuează numai în prezenţa reprezentanţilor Inspectoratului pentru Protecţia Mediului.

[Art.19 modificat prin Legea nr.7 din 05.04.2018, în vigoare 04.05.2018]

[Art.19 modificat prin Legea nr.185 din 21.09.2017, în vigoare 27.10.2017]

 

Articolul 20. Cotele de pescuit comercial

Pentru conservarea resurselor biologice acvatice şi asigurarea restabilirii lor, autoritatea emitentă, la propunerea Consiliului ihtiologic, aprobă cotele de pescuit comercial, care se determină anual pentru fiecare obiectiv (sector) acvatic piscicol natural în parte, în baza cercetărilor ştiinţifice şi observaţiilor ihtiologice efectuate de către instituţiile ştiinţifice de profil.

[Art.20 în redacţia Legii nr.7 din 05.04.2018, în vigoare 04.05.2018]

[Art.20 modificat prin Legea nr.185 din 21.09.2017, în vigoare 27.10.2017]

 

Articolul 21. Obligaţiile persoanelor fizice şi juridice care practică pescuitul comercial în obiectivele acvatice piscicole naturale

Persoanele fizice şi juridice care practică pescuitul comercial în obiectivele acvatice piscicole naturale sînt obligate:

a) să nu încalce prevederile prezentei legi;

b) să efectueze, în comun cu Inspectoratul pentru Protecţia Mediului, acţiuni de protecţie şi de reproducere a resurselor biologice acvatice;

c) să marcheze cu semne de hotar sectoarele piscicole în termen de 30 de zile de la data eliberării certificatului de atribuire a cotei de pescuit comercial;

d) să ţină evidenţa pe specii a capturii şi să prezinte lunar Inspectoratului pentru Protecţia Mediului dările de seamă privind captura piscicolă şi documentaţia de evidenţă a capturii;

 

[Lit.e) art.21 abrogată prin Legea nr.7 din 05.04.2018, în vigoare 04.05.2018]

 

f) să asigure accesul liber al angajaţilor Inspectoratului pentru Protecţia Mediului în locurile de pescuit, pe mijloacele de transport, în depozite, în cherhanale şi la întreprinderile de prelucrare a resurselor biologice acvatice pentru controlul uneltelor, metodelor de pescuit şi al capturii;

g) să nu depăşească cotele de pescuit şi să respecte regulile de utilizare a uneltelor de pescuit;

h) să efectueze lucrări curente de întreţinere şi amenajare a canalelor, gîrlelor şi izvoarelor care alimentează obiectivele acvatice piscicole naturale ori sectoarele atribuite pentru pescuit, a lacurilor, bălţilor, rîurilor, avînd drept scop protecţia fondului lor piscicol;

i) să întreprindă măsuri pentru combaterea epizootiilor, a dăunătorilor resurselor biologice acvatice.

[Art.21 completat prin Legea nr.7 din 05.04.2018, în vigoare 04.05.2018]

[Art.21 modificat prin Legea nr.185 din 21.09.2017, în vigoare 27.10.2017]

 

Capitolul V

REPRODUCEREA ŞI ACLIMATIZAREA HIDROBIONŢILOR.

AMELIORAREA OBIECTIVELOR ACVATICE PISCICOLE

Articolul 22. Reproducerea artificială a hidrobionţilor

(1) Reproducerea artificială a hidrobionţilor se efectuează de către deţinătorii obiectivelor acvatice piscicole artificiale din mijloace financiare proprii, cu includerea cheltuielilor în preţul de cost al produselor biologice acvatice dobîndite.

(2) Reproducerea artificială a hidrobionţilor în scopul restabilirii speciilor periclitate, vulnerabile sau rare în ecosistemele acvatice naturale se finanţează din contul Fondului Naţional pentru Mediu, al altor mijloace legale.

[Art.22 modificat prin Legea nr.54 din 10.03.2022, în vigoare 25.04.2022]

 

Articolul 23. Aclimatizarea hidrobionţilor

Aclimatizarea hidrobionţilor se realizează de către instituţiile de cercetări ştiinţifice în domeniu.

 

Articolul 24. Producerea materialului biologic piscicol de prăsilă în scopuri comerciale

Activitatea de întreprinzător de producere a materialului biologic piscicol de prăsilă în scopuri comerciale se desfăşoară pe bază de licenţă, eliberată în conformitate cu legislaţia.

 

Articolul 25. Ameliorarea piscicolă a obiectivelor acvatice piscicole naturale

Utilizatorii de obiective acvatice piscicole naturale efectuează ameliorarea lor piscicolă potrivit regulilor şi normativelor în vigoare, în coordonare cu Inspectoratul pentru Protecţia Mediului. Cheltuielile de efectuare a acestor măsuri se includ în preţul de cost al produselor biologice acvatice dobîndite.

[Art.25 modificat prin Legea nr.185 din 21.09.2017, în vigoare 27.10.2017]

 

Articolul 26. Controlul ihtiopatologic

(1) Controlul ihtiopatologic se efectuează în scopul preîntîmpinării apariţiei şi răspîndirii bolilor resurselor biologice acvatice.

(2) Controlul ihtiopatologic şi înregistrarea cazurilor de îmbolnăvire a hidrobionţilor se efectuează de către Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor, instituţiile ştiinţifice care efectuează cercetări în domeniul ihtiopatologiei şi de către Inspectoratul pentru Protecţia Mediului, cu participarea obligatorie a administratorilor obiectivelor acvatice piscicole sau a deţinătorilor de cote de pescuit comercial.

(3) În cazul apariţiei unor boli periculoase pentru sănătatea oamenilor, a hidrobionţilor, organele indicate la alin.(2) sînt obligate să informeze autorităţile publice centrale şi locale, precum şi populaţia prin intermediul mass-media şi să întreprindă acţiuni de stopare a răspîndirii acestor boli.

[Art.26 modificat prin Legea nr.7 din 05.04.2018, în vigoare 04.05.2018]

[Art.26 modificat prin Legea nr.185 din 21.09.2017, în vigoare 27.10.2017]

 

Capitolul VI

PISCICULTURA

Articolul 27. Asigurarea dezvoltării pisciculturii

(1) Pentru dezvoltarea pisciculturii, autoritatea publică centrală pentru agricultură, în comun cu Academia de Ştiinţe a Moldovei şi cu instituţiile de profil, elaborează strategia de dezvoltare a pisciculturii, care se aprobă de Guvern.

(2) În scopul dezvoltării pisciculturii, autoritatea publică centrală pentru agricultură întreprinde acţiuni de stimulare a creării amenajărilor piscicole specializate în reproducerea şi creşterea peştilor şi altor organisme acvatice.

 

Articolul 28. Activitatea în domeniul pisciculturii

(1) Agenţii economici legal constituiţi, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, desfăşoară activităţi în domeniul pisciculturii în amenajări piscicole conform prevederilor legislaţiei în vigoare.

(2) Agentul economic se consideră legalizat dacă întruneşte următoarele condiţii:

a) este înregistrat în modul stabilit, iar în genurile sale de activitate este inclusă şi piscicultura;

b) are în posesiune sau folosinţă obiective acvatice amenajate pentru piscicultură;

c) se încadrează în reglementările piscicol-biologice, de protecţie a mediului şi sanitar-veterinare.

(3) Folosirea la destinaţie a amenajărilor piscicole este obligatorie pentru toţi utilizatorii.

(4) Schimbarea destinaţiei amenajărilor piscicole se efectuează cu acordul autorităţii publice centrale pentru agricultură.

(5) Terenurile amenajărilor piscicole se raportă la categoria terenurilor fondului apelor.

 

[Alin.(6) art.28 abrogat prin Legea nr.318 din 17.11.2022, în vigoare 26.12.2022]

 

(7) Proprietarii construcţiilor hidrotehnice exercită dreptul de folosinţă asupra terenurilor fondului apelor cu titlu oneros, fiind responsabili de întreţinerea obiectivului acvatic, inclusiv de consolidarea construcţiilor hidrotehnice, în modul stabilit de Guvern.

(7¹) În scopul folosirii apelor pentru piscicultură, deţinătorul de construcţii hidrotehnice este obligat să posede autorizaţie de mediu pentru folosinţa specială a apei, eliberată în modul stabilit de lege.

(8) Autoritatea publică centrală pentru agricultură şi autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului vor întreprinde acţiuni de stimulare a agenţilor economici din piscicultură pentru introducerea în cultură a speciilor valoroase de peşti (nisetru, păstrugă, polyodon, cegă, somn european, somn african, somn american de canal, anghilă).

[Art.28 modificat prin Legea nr.318 din 17.11.2022, în vigoare 26.12.2022]

 

Articolul 29. Profilaxia, tratarea maladiilor şi transportul peştelui

(1) Profilaxia, diagnosticarea şi tratarea maladiilor la peşti se efectuează de către piscicultorii ihtiopatologi şi de medicii veterinari.

(2) Lucrările de profilaxie, dezinfectare, ameliorare, capturare a peştelui şi de reparaţie în amenajările piscicole se efectuează fără evacuarea apei, cu excepţia cazurilor de declarare de către Comisia pentru Situaţii Excepţionale a Republicii Moldova a situaţiilor excepţionale şi a cazurilor de depistare şi eradicare a bolilor la peşti.

(3) Comercializarea şi transportul peştelui viu se permite numai în baza certificatului veterinar şi a documentelor de provenienţă.

(4) Expertiza sanitar-veterinară a peştelui viu şi eliberarea certificatului veterinar se efectuează pentru întregul lot de peşte crescut în acelaşi mediu (iaz, heleşteu).

(5) Expertiza sanitar-veterinară a unui lot de peşte viu crescut în acelaşi mediu (iaz, heleşteu) se efectuează la începutul perioadei de comercializare a lotului respectiv, cu efectuarea repetată a expertizei o dată în 90 de zile.

(6) Pentru prevenirea mortalităţii peştilor, nu se permite reţinerea mai mult de 15 minute, de către persoanele abilitate, a vehiculelor care efectuează transportul peştelui viu, cu excepţia cazurilor prevăzute de legislaţia în vigoare.

[Art.29 modificat prin Legea nr.64 din 23.04.2020, în vigoare 15.05.2020]

[Art.29 completat prin Legea nr.7 din 05.04.2018, în vigoare 04.05.2018]

 

Articolul 30. Cercetările ştiinţifice şi pregătirea profesională

(1) Cercetările ştiinţifice au următoarele obiective esenţiale:

a) studierea mediului acvatic şi interacţiunea acestuia cu resursele biologice acvatice;

b) studierea biologiei speciilor acvatice;

c) evaluarea impactului produs de activităţile economice asupra ecosistemelor acvatice;

d) evaluarea stocurilor de resurse biologice acvatice;

e) punerea la dispoziţia autorităţii publice centrale pentru agricultură a informaţiilor, necesare promovării strategiei şi politicilor în domeniu;

f) dezvoltarea pisciculturii.

(2) Cercetările ştiinţifice se efectuează în instituţiile ştiinţifice de profil conform legislaţiei în vigoare.

(3) Autoritatea publică centrală pentru agricultură, în colaborare cu instituţiile de cercetări în domeniu, stabileşte strategia şi obiectivele cercetării în piscicultură.

(4) Pregătirea şi perfecţionarea cadrelor (specialiştilor piscicultori) se efectuează în instituţiile universitare, colegiile şi şcolile profesionale de profil, acreditate, conform legislaţiei în vigoare.

(5) Cercetările ştiinţifice, pregătirea şi perfecţionarea cadrelor se finanţează de către stat potrivit unor programe speciale, precum şi de piscicultorii beneficiari pe bază de contract încheiat cu instituţiile ştiinţifice şi de pregătire a cadrelor, cu achitarea plăţii pentru serviciile prestate, conform actelor normative în vigoare.

(6) La atingerea obiectivelor cercetării ştiinţifice contribuie şi asociaţiile producătorilor piscicoli, alte forme de asociere, participînd la acţiuni, furnizînd informaţiile necesare.

[Art.30 modificat prin Legea nr.7 din 05.04.2018, în vigoare 04.05.2018]

 

Articolul 31. Asociaţiile producătorilor piscicoli

(1) Piscicultorii se unesc în asociaţii locale, raionale (zonale) şi în asociaţie naţională.

(2) Asociaţiile locale includ membri din una sau mai multe localităţi învecinate.

(3) Asociaţiile raionale (zonale) includ membri (reprezentanţi) din majoritatea localităţilor raionului (zonei).

(4) Asociaţia naţională include membri (reprezentanţi) ai organizaţiilor raionale (zonale) din majoritatea raioanelor din ţară.

 

Articolul 32. Activitatea asociaţiilor producătorilor piscicoli

(1) Asociaţiile producătorilor piscicoli sînt independente şi îşi desfăşoară activitatea conform statutului lor şi legislaţiei în vigoare.

(2) Asociaţia naţională a producătorilor piscicoli:

a) reprezintă întreprinderile şi fermele piscicole, apără interesele lor comune în organizaţii naţionale şi internaţionale;

b) contribuie la dezvoltarea durabilă a ramurii piscicole;

c) contribuie la dezvoltarea relaţiilor externe în domeniu, la atragerea investiţiilor în ramură;

d) întreprinde măsuri de protecţie a peştilor, altor animale şi a oamenilor din zona de activitate;

e) prezintă autorităţilor administraţiei publice locale şi centrale propuneri de conlucrare în asigurarea protecţiei fîşiilor riverane, mediului;

f) organizează măsuri profesionale de popularizare a dezvoltării pisciculturii (expoziţii, tîrguri, întruniri, conferinţe, consfătuiri);

g) mobilizează piscicultorii la respectarea riguroasă a legislaţiei în vigoare;

h) conlucrează cu autorităţile publice centrale la elaborarea strategiei de dezvoltare a pisciculturii, a regulilor şi altor acte normative, în conformitate cu legislaţia în vigoare;

i) participă, în comun cu instituţiile abilitate, la atestarea de stat a întreprinderilor de prăsilă din ramură, la atestarea profesională a piscicultorilor, conform normelor naţionale şi internaţionale.

 

Capitolul VII

OBLIGAŢIILE ŞI DREPTURILE INSPECTORATULUI PENTRU

PROTECŢIA MEDIULUI. PARTICIPAREA PUBLICULUI

LA PROCESUL DECIZIONAL

[Denumirea modificată prin Legea nr.369 din 30.11.2023, în vigoare 21.12.2023]

[Denumirea cap.VII modificată prin Legea nr.185 din 21.09.2017, în vigoare 27.10.2017]

 

Articolul 33. Obligaţiile şi drepturile Inspectoratul pentru Protecţia Mediului

(1) Inspectoratul pentru Protecţia Mediului are următoarele obligaţii:

a) asigură, în obiectivele acvatice piscicole naturale, protecţia resurselor biologice acvatice, reglementarea pescuitului, efectuarea măsurilor de ameliorare piscicolă şi de reproducere a peştilor, a altor organisme acvatice, prevenirea şi depistarea încălcării legislaţiei în vigoare;

b) ţine evidenţa pescuitului hidrobionţilor;

c) determină, în comun cu instituţiile ştiinţifice de profil, starea resurselor biologice acvatice şi propune spre aprobare cotele de pescuit comercial;

d) prezintă în instanţă de judecată materialele privind încălcarea prevederilor legislaţiei în vigoare;

e) sistează, limitează şi interzice activităţile prin care se încalcă prevederile privind protecţia resurselor biologice acvatice;

f) remite persoanelor fizice şi juridice prescripţii sau indicaţii obligatorii de înlăturare a încălcărilor depistate în domeniul protecţiei resurselor biologice acvatice;

g) calculează, în baza metodologiei de calcul elaborate de autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului, prejudiciul cauzat resurselor biologice acvatice prin diferite activităţi (poluare, distrugere a boiştilor şi gropilor de iernat, captare a apei, extragere a nisipului, cu excepţia lucrărilor de menţinere a şenalului navigabil şi de amenajare a cheiurilor temporare, instalare de conducte şi cabluri, efectuare a exploziilor, pescuit ilegal etc.);

h) stabileşte hotarele boiştilor şi ale gropilor de iernat;

i) organizează sesiuni de lucru şi schimb de experienţă, la nivel naţional şi internaţional, în domeniul protecţiei şi conservării resurselor biologice acvatice din bazinele acvatice piscicole naturale.

(2) Inspectoratul pentru Protecţia Mediului are dreptul:

 

[Lit.a) alin.(2) art.33 abrogată prin Legea nr.185 din 21.09.2017, în vigoare 27.10.2017]

 

b) să inspecteze întreprinderile care efectuează pescuitul hidrobionţilor în obiectivele acvatice piscicole naturale, precum şi în obiectivele acvatice din fondul ariilor naturale protejate de stat;

c) să controleze documentaţia persoanelor fizice şi juridice privind autorizarea pescuitului comercial şi utilizarea resurselor biologice acvatice, precum şi actele de identitate;

d) să încheie procese-verbale privind contravenţiile depistate în domeniul protecţiei resurselor biologice acvatice;

e) să ridice, în modul stabilit de legislaţie, hidrobionţii pescuiţi în mod ilicit, precum şi uneltele, mijloacele de transport terestru şi acvatic, alte obiecte utilizate în pescuitul ilicit;

f) să controleze efectuarea lucrărilor în obiectivele piscicole naturale, precum: captarea apei, adîncirea şi îndreptarea albiilor, instalarea cablurilor şi conductelor, efectuarea exploziilor şi altele asemenea;

g) să înainteze persoanelor fizice şi juridice cerinţe de respectare a normelor ecologice în vigoare;

h) să solicite şi să controleze permisele de pescuit comercial, sportiv, amator şi de agrement ale persoanelor fizice şi juridice;

i) să folosească, în scop de serviciu, mijloacele de comunicaţie electronice ce aparţin întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor, cetăţenilor, cu acordul acestora;

j) să antreneze inspectori piscicoli voluntari în activităţile de control.

(3) Pentru exercitarea obligaţiilor de serviciu, persoanele cu funcţie de răspundere în domeniul protecţiei resurselor biologice acvatice au dreptul să păstreze, să poarte şi să aplice arme din dotare şi arme de vînătoare, să aplice forţă fizică şi mijloace speciale conform prevederilor legislaţiei.

(4) Personalul cu funcţii de inspectare şi control al Inspectoratului pentru Protecţia Mediului va dispune de legitimaţie de serviciu şi va purta uniformă şi echipament de serviciu cu însemne distinctive.

(5) Navele şi ambarcaţiunile Inspectoratului pentru Protecţia Mediului se identifică prin fanionul special şi sigla de pe borduri.

[Art.33 completat prin Legea nr.259 din 17.08.2023, în vigoare 06.09.2023]

[Art.33 completat prin Legea nr.7 din 05.04.2018, în vigoare 04.05.2018]

[Art.33 modificat prin Legea nr.185 din 21.09.2017, în vigoare 27.10.2017]

[Art.33 completat prin Legea nr.240 din 29.12.2015, în vigoare 05.02.2016]

 

Articolul 34. Participarea publicului la procesul decizional

(1) Statul garantează participarea publicului la luarea deciziilor privind utilizarea şi protecţia resurselor biologice acvatice în baza informării ample a populaţiei şi asigurării accesului ei la orice informaţie de interes public.

(2) Participarea publicului la procesul de luare a deciziilor în domeniul utilizării şi protecţiei resurselor biologice acvatice se exercită în conformitate cu Legea nr.239/2008 privind transparenţa în procesul decizional.

[Alin.(3) art.34 abrogat prin Legea nr.369 din 30.11.2023, în vigoare 21.12.2023]

 

[Art.34 modificat prin Legea nr.369 din 30.11.2023, în vigoare 21.12.2023]

[Art.34 completat prin Legea nr.7 din 05.04.2018, în vigoare 04.05.2018]

 

Capitolul VIII

PROTECŢIA RESURSELOR BIOLOGICE ACVATICE ÎN

OBIECTIVELE ACVATICE PISCICOLE NATURALE

Articolul 35. Măsurile de protecţie a resurselor biologice acvatice în obiectivele acvatice piscicole naturale

Protecţia resurselor biologice acvatice în obiectivele acvatice piscicole naturale se realizează prin prohibiţia anuală a pescuitului, prin interdicţia acţiunilor care pot constitui contravenţii sau infracţiuni prevăzute de prezenta lege, prin orice alte măsuri menite să asigure utilizarea durabilă a fondului piscicol şi conservarea diversităţii biologice acvatice.

 

Articolul 36. Prohibiţia pescuitului

(1) Autoritatea emitentă stabileşte anual, prin ordin, la propunerea instituţiilor ştiinţifice şi a Inspectoratului pentru Protecţia Mediului, perioadele de prohibiţie a pescuitului conform art.40 alin.(2).

(2) Ordinul se emite pentru toate speciile de hidrobionţi şi obiectivele acvatice piscicole naturale cu cel puţin 5 zile înainte de începutul perioadei de prohibiţie, dar nu mai tîrziu de 15 aprilie.

(3) În cazul unor condiţii hidroclimaterice deosebite, la propunerea instituţiilor ştiinţifice şi a Serviciului Piscicol, autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului poate să modifice prin ordin perioadele de prohibiţie a pescuitului.

(4) Pentru apele care constituie frontieră de stat, perioadele de prohibiţie şi regulile de pescuit se stabilesc în concordanţă cu acordurile încheiate cu statele limitrofe.

[Art.36 modificat prin Legea nr.185 din 21.09.2017, în vigoare 27.10.2017]

 

Articolul 37. Zonele de protecţie piscicolă

(1) În obiectivele acvatice piscicole naturale, prin hotărîre a autorităţii emitente şi cu avizul autorităţii administraţiei publice locale, pot fi instituite zone de protecţie piscicolă, care se delimitează prin semne de hotar.

(2) Zone de protecţie piscicolă sînt zonele:

a) de protecţie a reproducerii (locuri predilecte pentru depunerea icrelor şi dezvoltarea puietului);

b) de protecţie a diversităţii speciilor piscicole reunite într-un ecosistem acvatic;

c) de protecţie a peştelui în timpul iernii.

(3) Pentru o anumită perioadă, în zonele de protecţie piscicolă pot fi limitate sau interzise:

a) pescuitul unor anumite specii de peşti şi de alte organisme acvatice;

b) lucrările care împiedică migrarea, reproducerea sau care pun în pericol existenţa populaţiilor piscicole, sau care au ca efect îngustarea/bararea cursului apei, lucrări ca: tăierea şi recoltarea plantelor, extragerea de nămol, nisip şi pietriş, colectarea gheţii;

c) lucrările în zona malurilor, inclusiv tăierea arborilor şi arbuştilor;

d) admiterea în zonă a raţelor şi gîştelor domestice.

(4) Activităţile prevăzute la alin.(3) lit.b) şi c) nu pot fi limitate sau interzise dacă:

a) pescuitul se desfăşoară în scopuri ştiinţifice sau de control;

b) lucrările se efectuează pentru prevenirea inundaţiilor.

[Art.37 modificat prin Legea nr.7 din 05.04.2018, în vigoare 04.05.2018]

[Art.37 modificat prin Legea nr.185 din 21.09.2017, în vigoare 27.10.2017]

 

Articolul 38. Interdicţii

(1) Pentru protecţia fondului piscicol se interzic următoarele acţiuni şi activităţi:

a) deversarea şi aruncarea în obiectivele acvatice piscicole a apelor reziduale industriale, meteorice şi menajere neepurate, a apelor de la fermele şi complexele zootehnice şi de la spălarea mijloacelor de transport, a deşeurilor industriale şi menajere, a molozului;

a¹) evacuarea apei în scop tehnologic piscicol din bazinul de apă de folosinţă complexă, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege;

b) construcţia de zăgazuri şi diguri continue pe rîuri, afluenţi şi canale, realizarea lucrărilor de adîncire pentru preîntîmpinarea calamităţilor naturale, exploziile, scurgerile de apă din bălţi, limanuri şi lacuri fără a supune în prealabil aceste activităţi procedurii de evaluare a impactului asupra mediului şi/sau, după caz, evaluării biodiversităţii în conformitate cu Legea nr.86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului;

c) îndiguirea şi reconstruirea digurilor distruse în luncile inundabile care constituie locuri de depunere a icrelor;

d) extragerea nisipului, pietrişului, altor materiale din albiile sau din malurile obiectivelor acvatice, cu excepţia lucrărilor de menţinere a şenalului navigabil şi de amenajare a cheiurilor temporare, aruncarea, în locurile de depunere a icrelor, în gropile de iernat şi în locurile de pescuit, a nămolului extras în timpul lucrărilor de adîncire;

e) staţionarea mijloacelor de transport acvatic în zonele prohibite pentru pescuit, cu excepţia locurilor destinate instalării geamandurilor şi staţionării în cazuri extreme (ceaţă, furtună, avarie);

f) înmuierea pieilor, cojii de tei, spălarea mijloacelor de transport auto, butoaielor şi ambalajelor în care s-au păstrat chimicale şi alte substanţe care afectează regimul hidrochimic;

g) folosirea îngrăşămintelor, a pesticidelor şi a altor chimicale pe terenurile din jurul lacurilor, iazurilor, heleşteielor şi de-a lungul cursului de apă al fluviilor şi rîurilor pe o fîşie avînd lăţimea de 300 m de la muchia povîrnişului din preajma albiei;

 

[Lit.h) alin.(1) art.38 abrogată prin Legea nr.185 din 21.09.2017, în vigoare 27.10.2017]

 

i) aclimatizarea şi creşterea a noi specii de peşte şi de alte organisme acvatice în obiectivele piscicole naturale fără acordul autorităţii emitente;

j) cositul stufului, papurii, altor plante acvatice în obiectivele acvatice piscicole naturale fără acordul autorităţii emitente;

k) transportul fără dezinfecţie şi dezinvazie prealabilă a uneltelor de pescuit folosite în obiectivele acvatice în care au fost depistate focare de boli infecţioase şi boli parazitare ale peştilor în alte obiective piscicole;

l) instalarea uneltelor de pescuit fixe sau plutitoare pe mai mult de 1/2 din lăţimea fluviilor, rîurilor, gîrlelor şi canalelor;

m) instalarea uneltelor de pescuit în poziţie de şah;

n) pescuitul în locurile de depunere a icrelor, în gropile de iernat şi la o distanţă de 100 m de la hotarele lor;

o) tragerea năvoadelor, cu excepţia pescuitului în scop ştiinţific şi de control;

p) pescuitul cu utilizarea substanţelor stupefiante şi toxice, materialelor explozibile, curentului electric, uneltelor înţepătoare, armelor de foc sau pneumatice, pescuitul prin gonire, lovire cu prăjina, cu ostia, cu jupuitorul, pescuitul cu ajutorul aparatelor de iluminat, cu producerea zgomotului;

q) pescuitul comercial cu momeli naturale sau artificiale;

r) aflarea în obiectivul acvatic piscicol natural sau în preajma lui cu unelte de pescuit a căror folosire, conform prezentei legi, este interzisă în acel obiectiv acvatic şi în perioada respectivă, cu substanţe toxice şi explozive, excepţie făcînd cazurile cînd aceste substanţe sînt destinate efectuării exploziilor, autorizate de Inspectoratul pentru Protecţia Mediului, în obiectivul acvatic piscicol natural sau în preajma lui pentru adîncirea albiei;

s) închiderea cu garduri sau cu unelte de pescuit a canalelor şi gîrlelor de legătură cu bazinele de apă remanente în terenurile inundabile, dacă prin aceasta se împiedică accesul peştilor în timpul viiturilor, precum şi scurgerea apelor din aceste bazine;

ş) distrugerea sau deteriorarea digurilor, barajelor şi canalelor pescăreşti, povîrnişurilor şi malurilor înierbate;

t) reducerea nivelului minim de apă admisibil în obiectivele acvatice piscicole naturale sau folosirea apei în scopuri industriale, agricole şi menajere fără o coordonare cu autoritatea emitentă în procesul de eliberare a autorizaţiei de mediu pentru folosinţa specială a apei;

ţ) folosirea apelor din obiectivele acvatice piscicole în scopuri industriale, agricole şi menajere fără echiparea prizelor de apă cu instalaţii de protecţie a peştelui;

u) forarea hidrologică fără a supune în prealabil această activitate procedurii de evaluare a impactului asupra mediului şi/sau, după caz, evaluării biodiversităţii în conformitate cu Legea nr.86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului;

v) pescuitul comercial, sportiv, amator şi de agrement de pe mijloace de transport acvatic fără numere de înmatriculare;

v¹) pescuitul la trenă (trolling), cu folosirea mijloacelor speciale de localizare a organismelor acvatice, de pe mijloace de transport acvatic;

w) folosirea mijloacelor de transport acvatic de către persoane particulare în obiectivele acvatice piscicole naturale în perioada de prohibiţie şi în locurile interzise pentru pescuit;

x) vinderea peştelui şi altor organisme acvatice de către persoane fizice şi juridice fără documente de provenienţă a mărfii şi certificat sanitar-veterinar;

y) pescuitul sportiv, amator şi de agrement în timpul nopţii;

z) vînătoarea subacvatică.

(2) Prin derogare, prevederile alin.(1) lit.e) şi w) nu se aplică în cazul fluviilor Nistru şi Dunăre şi al râului Prut.

[Art.38 modificat prin Legea nr.369 din 30.11.2023, în vigoare 21.12.2023]

[Art.38 modificat prin Legea nr.259 din 17.08.2023, în vigoare 06.09.2023]

[Art.38 completat prin Legea nr.64 din 23.04.2020, în vigoare 15.05.2020]

[Art.38 modificat prin Legea nr.7 din 05.04.2018, în vigoare 04.05.2018]

[Art.38 modificat prin Legea nr.185 din 21.09.2017, în vigoare 27.10.2017]

[Art.38 modificat prin Legea nr.164 din 20.07.2017, în vigoare 04.08.2017]

[Art.38 completat prin Legea nr.280-XVI din 14.12.2007, în vigoare 30.05.2008]

 

Articolul 39. Folosirea apelor în alte scopuri decît cel piscicol

Persoanele fizice şi juridice care folosesc apele în alte scopuri decît cel piscicol sînt obligate:

a) să echipeze prizele de apă cu instalaţii care să împiedice pătrunderea peştelui;

b) să menţină în lacurile de acumulare niveluri de apă optime pentru iernarea şi dezvoltarea normală a fondului piscicol;

c) să amenajeze zone speciale pentru peşti şi zone pentru protejarea şi salvarea fondului piscicol la golirea lacurilor de acumulare;

d) să asigure debitul minim de apă necesar în vederea dezvoltării normale a fondului piscicol în aval de lacurile de acumulare.

 

Articolul 40. Perioadele şi zonele de prohibiţie a pescuitului în obiectivele acvatice piscicole naturale

(1) Este interzis pescuitul pe tot parcursul anului:

a) la 100 m în amonte şi în aval de podurile de peste fluviul Nistru şi rîul Prut;

b) la gura de vărsare în rîul Prut a afluenţilor Larga, Vilia, Lopatnic, Racovăţ, Ciuhur, Camenca, Gîrla Mare, Delia, Nîrnova, Lăpuşna, Sărata, Tigheci; la gura de vărsare în fluviul Nistru a afluenţilor Ciorna, Răut, Ichel, Bîc, Botna pe o distanţă de 500 m de ambele părţi ale gurilor şi pe cursul acestor afluenţi pe o distanţă de 500 m de la confluenţă, în braţul Turunciuc pe cursul apei pe o distanţă de 500 m de la ramificaţie;

c) în golful Goieni;

d) în lacul Beleu;

e) în fluviul Nistru în sectoarele de la satul Naslavcea pe o distanţă de 1 km în aval şi de la barajul lacului de acumulare Dubăsari pe o distanţă de 300 m în aval;

f) în lunca Ohrincea a rîului Răut;

g) în canalul de evacuare al Centralei Termoelectrice din Moldova, în lacul de acumulare Cuciurgan la o distanţă de 500 m spre nord şi sud de la confluenţă şi de 300 m în largul lacului;

h) în albia veche a rîului Prut de la barajul nodului hidrotehnic Costeşti-Stînca pînă la confluenţă cu albia principală;

i) în rîul Prut pe o distanţă de 3 km în aval şi de 500 m în amonte de barajul nodului hidrotehnic Costeşti-Stînca;

j) în fluviul Nistru pe sectorul în amonte de la barajul Centralei Hidroelectrice Dubăsari pînă la km 362;

k) în fluviul Nistru şi rîul Prut pe sectoarele de 100 m în amonte şi în aval de la gurile canalelor de alimentare a bălţilor şi lacurilor;

l) în fluviul Dunărea în limitele teritoriale ale Republicii Moldova.

(2) Este interzis pescuitul:

1) timp de cel puţin 60 de zile consecutive, în perioada de la 1 aprilie pînă la 15 iulie, în conformitate cu prevederile acordurilor bilaterale:

a) în rîul Prut de la intersecţia lui cu frontiera de nord a Republicii Moldova cu Ucraina pînă la satul Teţcani;

b) în lacul de acumulare Costeşti-Stînca;

c) în rîul Prut pe sectorul de la barajul nodului hidrotehnic Costeşti-Stînca pînă la satul Giurgiuleşti şi în bălţile Manta;

d) în fluviul Nistru pe sectorul de la satul Naslavcea pînă la oraşul Camenca;

e) în lacul de acumulare Dubăsari;

f) în fluviul Nistru în sectoarele de la barajul Centralei Hidroelectrice Dubăsari pînă la satul Palanca (km 28) şi în braţul Turunciuc. În perioada prohibiţiei anuale a pescuitului, autoritatea emitentă, în funcţie de componenţa cantitativă şi calitativă a populaţiei migratoare de scrumbie, poate permite pescuitul acesteia pe o anumită perioadă. Această perioadă se determină de către autoritatea emitentă în colaborare cu autorităţile responsabile din Ucraina;

g) în lacul Cahul;

2) în lacul de acumulare Cuciurgan, de la 25 martie pînă la 31 mai;

3) în obiectivele acvatice piscicole, altele decît cele atribuite pentru activităţi în domeniul pisciculturii, de la 1 aprilie pînă la 30 iunie, cu excepţia măsurilor tehnologice piscicole.

(3) Perioadele de prohibiţie stabilite la alin.(2) pot fi modificate, la propunerea instituţiilor ştiinţifice şi a autorităţii emitente, cu 20 de zile mai devreme sau mai tîrziu, în funcţie de condiţiile hidrometeorologice.

(4) În obiectivele acvatice piscicole naturale este interzis, în cursul anului, pescuitul:

a) speciilor incluse în Cartea Roşie a Republicii Moldova;

 

[Lit.b) şi c) alin.(4) art.40 abrogate prin Legea nr.7 din 05.04.2018, în vigoare 04.05.2018]

 

d) morunaşului (în bazinul fluviului Nistru).

[Art.40 modificat prin Legea nr.7 din 05.04.2018, în vigoare 04.05.2018]

[Art.40 modificat prin Legea nr.185 din 21.09.2017, în vigoare 27.10.2017]

[Art.40 completat prin Legea nr.280-XVI din 14.12.2007, în vigoare 30.05.2008]

 

Articolul 41. Cerinţele faţă de proiectarea, amplasarea, construcţia şi darea în exploatare a obiectivelor ce pot afecta starea bazinelor acvatice piscicole

(1) La proiectarea, amplasarea, construcţia şi darea în exploatare a unor obiective, precum şi la efectuarea de lucrări în bazinele acvatice piscicole şi în zonele aferente, cu excepţia lucrărilor de menţinere a şenalului navigabil şi de amenajare a cheiurilor temporare, agenţii economici sînt obligaţi să supună activităţile respective, încă la etapa de planificare, procedurii de evaluare a impactului asupra mediului şi/sau, după caz, evaluării biodiversităţii în conformitate cu Legea nr.86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului.

(2) În cazul în care activităţile de proiectare, amplasare, construcţie şi dare în exploatare a obiectivelor ce pot afecta starea bazinelor acvatice piscicole cad sub incidenţa Legii nr.86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului, iniţiatorul, până la aprobarea de dezvoltare a activităţii planificate, asigură iniţierea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului.

(3) După efectuarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului şi/sau, după caz, a evaluării biodiversităţii se elaborează documentaţia de proiect ce trebuie să conţină, în mod obligatoriu, capitolul „Protecţia mediului”, în care se includ informaţii privind componentele de mediu potenţial afectate de activitatea planificată, posibilele efecte ale acesteia asupra mediului şi măsurile de protecţie a mediului.

(4) Activităţile planificate care nu cad sub incidenţa anexelor nr.1 sau nr.2 la Legea nr.86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului, însă pot avea un potenţial impact semnificativ asupra siturilor Emerald se supun evaluării biodiversităţii.

(5) Acordul de mediu măsuri şi condiţii de protecţie a resurselor biologice acvatice, de asigurare a condiţiilor de reproducere, creştere şi migrare a peştelui şi a altor organisme acvatice, de valorificare piscicolă a lacurilor de acumulare, de reparaţie a pagubelor cauzate, calculate şi argumentate sub aspect ecologico-piscicol.

(6) Condiţiile indicate în actele menţionate la alin.(5) se iau în considerare, în mod obligatoriu, de către autorităţile abilitate la eliberarea actelor permisive (autorizaţie de construcţie, autorizaţie de mediu pentru folosinţa specială a apei etc.).

(7) Agenţii economici sînt obligaţi să prevadă mijloace băneşti pentru reparaţia pagubelor cauzate resurselor biologice acvatice şi să efectueze măsurile ameliorative indicate în actele permisive.

[Art.41 modificat prin Legea nr.369 din 30.11.2023, în vigoare 21.12.2023]

[Art.41 completat prin Legea nr.259 din 17.08.2023, în vigoare 06.09.2023]

[Art.41 în redacţia Legii nr.185 din 21.09.2017, în vigoare 27.10.2017]

 

Capitolul IX

RĂSPUNDEREA PENTRU ÎNCĂLCAREA LEGII

Articolul 42. Răspunderea pentru încălcarea legislaţiei privind fondul piscicol, pescuitul şi piscicultura

(1) Nerespectarea prevederilor prezentei legi atrage răspundere în conformitate cu legislaţia în vigoare.

(2) Aplicarea amenzii nu scuteşte persoanele vinovate de obligaţia de a repara prejudiciul cauzat resurselor biologice acvatice, calculat în conformitate cu anexa nr.2.

(3) Mijloacele băneşti de reparaţie a prejudiciului cauzat resurselor biologice acvatice din obiectivele acvatice naturale se virează la un cont special al Inspectoratului pentru Protecţia Mediului pentru a fi utilizate la lucrările de construcţie şi exploatare a obiectivelor piscicole de compensare, la lucrările curente de ameliorare piscicolă (cumpărarea puietului pentru popularea cu peşti a obiectivelor acvatice naturale, restabilirea locurilor de depunere a icrelor, efectuarea cercetărilor ştiinţifice în vederea sporirii rezervelor piscicole şi conservării resurselor biologice acvatice).

(4) Mijloacele băneşti nefolosite în anul curent se reportează la anul viitor pentru scopurile indicate în prezenta lege.

(5) Mijloacele băneşti de reparaţie a prejudiciului cauzat resurselor biologice acvatice din amenajările piscicole se virează la contul agenţilor economici deţinători ai acestor amenajări.

[Art.42 modificat prin Legea nr.185 din 21.09.2017, în vigoare 27.10.2017]

 

Capitolul X

DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII

Articolul 43.

Guvernul, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi:

a) va aduce actele sale normative în conformitate cu prezenta lege;

b) va asigura ajustarea actelor normative departamentale la prevederile prezentei legi.

 

Articolul 44.

La intrarea în vigoare a prezentei legi:

1) în Legea regnului animal nr.439-XIII din 27 aprilie 1995 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1995, nr.62-63, art.688), cu modificările ulterioare:

se abrogă articolele 24 şi 25, precum şi anexele nr.2 şi nr.5;

la articolul 22:

se introduce un nou alineat, (2), avînd următorul cuprins:

“(2) Folosirea resurselor regnului animal indicate la alin.(1) lit.b) se reglementează conform Legii privind fondul piscicol, pescuitul şi piscicultura.”

alineatul (2) devine alineatul (3);

la articolul 48, se abrogă subalineatul doi şi subalineatul cinci, care se referă la anexa nr.2 şi anexa nr.5;

2) legile şi alte acte normative în vigoare se aplică în măsura în care nu contravin prezentei legi.

 

 

Anexa nr.1

 

Cerinţele faţă de pescuit

 

Dimensiunile minime ale peştilor şi ale altor organisme acvatice

care pot fi pescuite în obiectivele acvatice piscicole naturale

1. Se stabilesc următoarele dimensiuni minime (în centimetri) ale peştilor şi ale altor organisme acvatice care se permit a fi pescuite în obiectivele acvatice piscicole naturale:

 

[Pct.1 modificat prin Legea nr.7 din 05.04.2018, în vigoare 04.05.2018]

 

2. Se interzice pescuitul, păstrarea, prelucrarea şi comercializarea peştelui şi a altor organisme acvatice sub dimensiunile stabilite de prezenta lege.

3. Puietul de peşte sub dimensiunile stabilite trebuie să fie eliberat în mediul acvatic în stare vie.

4. Puietul sturionilor şi hibrizilor lor trebuie să fie eliberat în mediul acvatic în stare vie.

5. La pescuitul comercial, sportiv, amator şi de agrement se admite pescuitul peştelui şi al altor organisme acvatice sub dimensiunile admise în proporţie de pînă la 10% din cantitatea totală (în bucăţi) la o captură.

[Pct.5 modificat prin Legea nr.7 din 05.04.2018, în vigoare 04.05.2018]

 

Măsurarea peştelui

6. Măsurarea peştelui de toate speciile se face de la vîrful cavităţii bucale închise pînă la baza înotătoarei caudale.

7. La măsurarea peştelui prelucrat (sărat, uscat, afumat), dimensiunile stabilite se micşorează cu 4%.

8. Se interzice ţinerea evidenţei în documentaţia de dare de seamă a speciilor de peşti pescuiţi, aflaţi sub protecţie, cu o denumire comună: “mărunţiş“, “plevuşcă”, “alte specii”, “neidentificat”.

 

Pescuitul sub dimensiunile admise

9. Pescuitul puietului de peşte sub dimensiunile legal admise se face în corespundere cu normele stabilite de prezenta lege.

10. În cazul în care cantitatea de puiet de peşte sub dimensiunile stabilite depăşeşte normele admise, unităţile piscicole sînt obligate să sisteze pescuitul în acele locuri ori să înlocuiască uneltele de pescuit cu altele avînd ochiuri mai mari.

11. Dacă pescuitul puietului de peşte sub dimensiunile stabilite depăşeşte normele admise, acesta se ridică de către Inspectoratul pentru Protecţia Mediului şi se predă întreprinderilor de prelucrare sau unităţilor de comercializare.

[Pct.11 modificat prin Legea nr.185 din 21.09.2017, în vigoare 27.10.2017]

 

Dimensiunile minime ale ochiurilor uneltelor de pescuit

12. Dimensiunile minime (în milimetri) ale ochiurilor uneltelor de pescuit permise pentru pescuitul comercial sînt următoarele:

 

[Lit.a) pct.12 abrogată prin Legea nr.7 din 05.04.2018, în vigoare 04.05.2018]

 

 

12¹. Titularul certificatului de atribuire a cotei de pescuit comercial poate folosi cel mult 5 unelte de pescuit. Uneltele de pescuit folosite pentru pescuitul comercial se sigilează de către reprezentanţii Inspectoratului pentru Protecţia Mediului. Pentru ave şi plase, sigiliile se aplică la ambele capete.

[Pct.12¹ introdus prin Legea nr.7 din 05.04.2018, în vigoare 04.05.2018]

 

13. Pentru pescuitul scrumbiei în fluviul Nistru, autoritatea emitentă stabileşte, prin ordin, perioada, metodele şi uneltele permise pentru pescuit.

[Pct.13 în redacţia Legii nr.7 din 05.04.2018, în vigoare 04.05.2018]

 

14. La pescuitul speciilor nevaloroase de peşte, se admite folosirea uneltelor cu dimensiunea ochiului mai mică decît cea stabilită cu acordul organului de stat abilitat cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului.

15. Dimensiunile ochiurilor la uneltele de pescuit se determină prin măsurarea pe şnur:

a) la uneltele cu dimensiunile ochiurilor mai mici de 30 mm, a distanţei dintre 11 noduri, numărul obţinut împărţindu-se la 10;

b) la uneltele cu dimensiunile ochiurilor mai mari de 30 mm, a distanţei dintre 6 noduri, numărul obţinut împărţindu-se la 5.

16. La măsurarea ochiurilor la uneltele de pescuit confecţionate din fibre vegetale, se admite micşorarea cu 5% a dimensiunilor stabilite.

17. Este interzisă confecţionarea, deţinerea, comercializarea şi folosirea următoarelor unelte şi metode de pescuit:

a) mrejele fără coarda de jos;

b) năvodul cu lungimea dispozitivului de acţionare mai mare cu 1/3 din lungimea aripii respective, avele şi plasele cu lungimea mai mare de 75 m;

c) tralul fără permis special;

d) ietera cu diametrul de peste 1,5 m;

e) coteţul, gardul, vîrşa, crîşnicul, prostovolul, ostia, jupuitorul, undiţa electrică, ecranul, substanţele stupefiante şi toxice, materialele explozive şi curentul electric;

f) avele şi plasele de pescuit formate din fire polimerice netorsionate;

g) sonarele pentru pescuit şi alte aparate audiovideo de localizare.

[Pct.17 modificat prin Legea nr.7 din 05.04.2018, în vigoare 04.05.2018]

[Pct.17 modificat prin Legea nr.164 din 20.07.2017, în vigoare 04.08.2017]

[Pct.17 modificat prin Legea nr.280-XVI din 14.12.2007, în vigoare 30.05.2008]

 

18. Uneltele de pescuit, mijloacele de transport terestru şi acvatic, alte obiecte utilizate la comiterea încălcării prevederilor prezentei legi, precum şi peştele şi alte organisme acvatice pescuite în mod ilicit, se ridică.

19. Uneltele de pescuit, mijloacele de transport terestru şi acvatic, alte obiecte ridicate se păstrează la depozitul Inspectoratului pentru Protecţia Mediului şi, în funcţie de hotărîrea judecătorească, se confiscă ori se restituie deţinătorului. Uneltele de pescuit interzise se vînd unităţilor piscicole ori se distrug.

[Pct.19 modificat prin Legea nr.185 din 21.09.2017, în vigoare 27.10.2017]

 

20. Hidrobionţii pescuiţi în mod ilicit pot fi ridicaţi atît în locurile de pescuit, cît şi în cherhanale, în locurile de prelucrare şi comercializare.

21. Peştele ridicat se predă unităţilor piscicole sau de comerţ. În funcţie de timpul, locul şi condiţiile săvîrşirii contravenţiei, peştele poate fi lăsat contravenientului, cu condiţia achitării costului lui la preţul de piaţă.

22. Dacă persoanele care au încălcat prevederile prezentei legi nu au fost identificate, peştele, uneltele de pescuit, mijloacele de transport terestru şi acvatic, alte obiecte abandonate sînt reţinute de Inspectoratul pentru Protecţia Mediului.

[Pct.22 modificat prin Legea nr.185 din 21.09.2017, în vigoare 27.10.2017]

 

 

[Anexa nr.2 în redacţia Legii nr.101 din 14.04.2022, în vigoare 29.05.2022]

[Anexa nr.2 în redacţia Legii nr.7 din 05.04.2018, în vigoare 04.05.2018]

[Anexa nr.2 modificată prin Legea nr.206-XVI din 09.10.2008, în vigoare 31.10.2008]