H O T Ă R Î R E

pentru controlul constituţionalităţii unor prevederi ale Hotărârii Guvernului

nr.79 din 23 ianuarie 2006 privind aprobarea Listei substanţelor narcotice,

psihotrope şi a plantelor care conţin astfel de substanţe depistate

în trafic ilicit, precum şi cantităţile acestora

(Sesizarea nr.30a/2015)

 

nr. 25  din  13.10.2015

 

Monitorul Oficial nr.13-19/1 din 22.01.2016

 

* * *

În numele Republicii Moldova,

Curtea Constituţională, statuând în componenţa:

Dl Alexandru TĂNASE, Preşedinte,

Dl Aurel BĂIEŞU,

Dl Igor DOLEA,

Dl Tudor PANŢÎRU,

Dl Victor POPA, judecători,

cu participarea dlui Maxim Iurcu, grefier

Având în vedere sesizarea depusă la 10 iulie 2015

şi înregistrată la aceeaşi dată,

Examinând sesizarea menţionată în şedinţă plenară publică,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând în şedinţă plenară închisă,

Pronunţă următoarea hotărâre:

 

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea depusă la Curtea Constituţională la 10 iulie 2015 de deputatul în Parlament, dna Elena Bodnarenco, în temeiul articolelor 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, 25 lit.g) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 38 alin.(1) lit.g) din Codul jurisdicţiei constituţionale, pentru controlul constituţionalităţii unor prevederi ale Hotărârii Guvernului nr.79 din 23 ianuarie 2006.

2. Hotărârea Guvernului nr.79 din 23 ianuarie 2006 prevede lista substanţelor narcotice, psihotrope şi a plantelor care conţin astfel de substanţe, depistate în trafic ilicit, precum şi cantităţile acestora în vederea stabilirii proporţiilor „mici”, „mari” şi „deosebit de mari”.

3. Autorul sesizării a pretins, în special, că stabilirea proporţiilor substanţelor narcotice prin Hotărâre de Guvern contravine articolelor 6, 60 alin.(1), 66, 72 alin.(3) lit.n) şi 102 alin.(2) din Constituţie şi reprezintă o imixtiune a executivului în atribuţiile Parlamentului.

4. În procesul examinării sesizării, Curtea Constituţională a solicitat opinia Parlamentului, Preşedintelui Republicii Moldova, Guvernului, Procuraturii Generale.

5. Autorul sesizării nu a fost prezent la şedinţa plenară publică a Curţii. Parlamentul a fost reprezentat de dl Valeriu Kuciuk, consultant principal în cadrul Direcţiei generale juridice a Secretariatului Parlamentului. Guvernul a fost reprezentat de dnii Oleg Babin, viceministru al afacerilor interne, şi Sergiu Ţurcanu, şef al Direcţiei juridice a Inspectoratului General al Poliţiei.

 

ÎN FAPT

6. În cuprinsul articolului 134¹ din Codul penal, legiuitorul defineşte substanţa narcotică şi psihotropă, analogul acestora şi precursorul, totodată pune în sarcina Guvernului stabilirea listei substanţelor narcotice, psihotrope şi a precursorilor.

7. La data de 23 ianuarie 2006, Guvernul a adoptat Hotărârea nr.79, prin care a aprobat atât lista substanţelor narcotice, psihotrope şi a plantelor care conţin astfel de substanţe, depistate în trafic ilicit, cât şi cantităţile acestora.

8. Astfel, prin respectiva hotărâre, Guvernul a aprobat nu doar lista substanţelor narcotice, psihotrope şi a plantelor care conţin astfel de substanţe, dar şi cantităţile acestora, fapt care contribuie la calificarea infracţiunilor şi individualizarea pedepsei penale sau, după caz, stabilirea răspunderii contravenţionale.

 

LEGISLAŢIA PERTINENTĂ

9. Prevederile relevante ale Constituţiei (M.O., 1994, nr.1) sunt următoarele:

Articolul 6

Separaţia şi colaborarea puterilor

„În Republica Moldova puterea legislativă, executivă şi judecătorească sînt separate şi colaborează în exercitarea prerogativelor ce le revin, potrivit prevederilor Constituţiei.”

Articolul 22

Neretroactivitatea legii

„Nimeni nu va fi condamnat pentru acţiuni sau omisiuni care, în momentul comiterii, nu constituiau un act delictuos. De asemenea, nu se va aplica nici o pedeapsă mai aspră decît cea care era aplicabilă în momentul comiterii actului delictuos.”

Articolul 60

Parlamentul, organ reprezentativ suprem şi legislativ

„(1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova şi unica autoritate legislativă a statului.”

[...]

Articolul 66

Atribuţii de bază

„Parlamentul are următoarele atribuţii de bază:

a) adoptă legi, hotărîri şi moţiuni.”

[...]

Articolul 72

Categorii de legi

[...]

„(3) Prin lege organică se reglementează:

[...]

n) infracţiunile, pedepsele şi regimul executării acestora.”

[...]

Articolul 102

Actele Guvernului

[...]

„(2) Hotărîrile se adoptă pentru organizarea executării legilor.”

[...]

 

10. Prevederile relevante ale Codului penal al Republicii Moldova nr.985-XV din 18 aprilie 2002 (republicat în M.O., 2009, nr.72-74, art.195) sunt următoarele:

Articolul 134¹

Substanţe narcotice, psihotrope şi precursori

„(1) Prin substanţă narcotică sau psihotropă se înţelege substanţa de origine naturală sau sintetică şi preparatul conţinînd o astfel de substanţă, care provoacă dereglări psihice şi dependenţă fizică la consumul lor abuziv.

(2) Prin analog al substanţei narcotice sau psihotrope se înţelege substanţa care, conform componenţei sale şi efectului pe care îl produce, se asimilează cu substanţa narcotică sau psihotropă.

(3) Prin precursor se înţelege substanţa de origine naturală sau sintetică utilizată ca materie primă la producerea de substanţe narcotice sau psihotrope.

(4) Listele substanţelor narcotice, psihotrope şi precursorilor se aprobă de Guvern.

(5) În cazul sustragerii, însuşirii, extorcării sau altor acţiuni ilegale cu substanţe narcotice, psihotrope, cu analoage ale acestora şi cu plantele care conţin substanţe narcotice sau psihotrope, proporţiile mici, mari sau deosebit de mari se determină conform cantităţilor mici, mari sau deosebit de mari ale substanţelor narcotice, psihotrope şi ale plantelor care conţin substanţe narcotice sau psihotrope.”

Articolul 217

Circulaţia ilegală a substanţelor narcotice, psihotrope

sau a analoagelor lor fără scop de înstrăinare

„(1) Semănatul sau cultivarea ilegală a plantelor care conţin substanţe narcotice sau psihotrope, prelucrarea sau utilizarea a astfel de plante, săvîrşite în proporţii mari şi fără scop de înstrăinare,

se pedepsesc cu amendă în mărime de la 200 la 400 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de pînă la 100 de ore, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 2000 la 4000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice.

(2) Producerea, prepararea, experimentarea, extragerea, prelucrarea, transformarea, procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea substanţelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor, săvîrşite în proporţii mari şi fără scop de înstrăinare,

se pedepsesc cu amendă în mărime de la 400 la 700 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de pînă la 150 de ore, sau cu închisoare de pînă la 1 an, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 4000 la 6000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice.

(3) Acţiunile prevăzute la alin.(1) sau (2), săvîrşite:

b) de două sau mai multe persoane;

b¹) de o persoană care a împlinit vîrsta de 18 ani cu atragerea minorilor;

c) cu utilizarea substanţelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor, a căror circulaţie în scopuri medicinale este interzisă;

d) cu folosirea situaţiei de serviciu;

e) pe teritoriul instituţiilor de învăţămînt, instituţiilor de reabilitare socială, penitenciarelor, unităţilor militare, în locurile de agrement, în locurile de desfăşurare a acţiunilor de educaţie, instruire a minorilor sau tineretului, a altor acţiuni culturale sau sportive ori în imediata apropiere a acestora,

se pedepsesc cu închisoare de pînă la 4 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 6000 la 8000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice.

(4) Acţiunile prevăzute la alin.(1), (2) sau (3), săvîrşite:

b) în proporţii deosebit de mari,

se pedepsesc cu închisoare de la 1 la 6 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 6000 la 10000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice.

(5) Persoana care a săvîrşit acţiunile prevăzute la art.217 sau 217¹ este liberată de răspundere penală dacă a contribuit activ la descoperirea sau contracararea infracţiunii ce ţine de circulaţia ilegală a substanţelor narcotice, psihotrope sau analoagelor lor, după caz, prin autodenunţare, predare benevolă a substanţelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor, indicare a sursei de procurare a acestor substanţe, la divulgarea persoanelor care au contribuit la săvîrşirea infracţiunii, la indicarea mijloacelor băneşti, a bunurilor sau a veniturilor rezultate din infracţiune. Nu poate fi considerată predare benevolă a substanţelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor ridicarea acestora la reţinerea persoanei, precum şi la efectuarea acţiunilor de urmărire penală pentru depistarea şi ridicarea lor.”

Articolul 217¹

Circulaţia ilegală a substanţelor narcotice, psihotrope

sau a analoagelor lor în scop de înstrăinare

„(1) Semănatul sau cultivarea de plante care conţin substanţe narcotice sau psihotrope, prelucrarea sau utilizarea a astfel de plante fără autorizaţie, săvîrşite în scop de înstrăinare,

se pedepsesc cu amendă în mărime de la 600 la 900 unităţi convenţionale sau cu închisoare de pînă la 2 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 3000 la 5000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice.

(2) Producerea, prepararea, experimentarea, extragerea, prelucrarea, transformarea, procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea sau alte operaţiuni ilegale cu substanţele narcotice, psihotrope sau cu analoagele lor, săvîrşite în scop de înstrăinare, ori înstrăinarea ilegală a substanţelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor,

se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 5 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 4000 la 6000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice.

(3) Acţiunile prevăzute la alin.(1) sau (2), săvîrşite:

a) de o persoană care anterior a săvîrşit aceleaşi acţiuni;

b) de două sau mai multe persoane;

b1) de o persoană care a împlinit vîrsta de 18 ani cu atragerea minorilor;

c) cu utilizarea substanţelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor, a căror circulaţie în scopuri medicinale este interzisă;

d) cu folosirea situaţiei de serviciu;

e) pe teritoriul instituţiilor de învăţămînt, instituţiilor de reabilitare socială, penitenciarelor, unităţilor militare, în locurile de agrement, în locurile de desfăşurare a acţiunilor de educaţie, instruire a minorilor sau tineretului, a altor acţiuni culturale sau sportive ori în imediata apropiere a acestora;

f) în proporţii mari,

se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 7 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 3 la 5 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 6000 la 8000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice.

(4) Acţiunile prevăzute la alin.(1), (2) sau (3), săvîrşite:

b) de un grup criminal organizat sau de o organizaţie criminală ori în favoarea acestora;

d) în proporţii deosebit de mari,

se pedepsesc cu închisoare de la 7 la 15 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 8000 la 10000 unităţi convenţionale cu lichidarea acesteia.”

Articolul 217⁴

Sustragerea sau extorcarea substanţelor narcotice sau psihotrope

„(1) Sustragerea sau extorcarea substanţelor narcotice sau psihotrope

se pedepseşte cu amendă în mărime de la 500 la 2000 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 200 la 240 de ore, sau cu închisoare de la 3 la 5 ani.

(2) Aceleaşi acţiuni săvîrşite:

b) de două sau mai multe persoane;

c) cu folosirea situaţiei de serviciu;

d) prin pătrundere în încăpere, într-un alt loc pentru depozitare sau în locuinţă;

e) cu aplicarea violenţei nepericuloase pentru viaţa sau sănătatea persoanei ori cu ameninţarea aplicării unei asemenea violenţe;

f) în proporţii mari,

se pedepsesc cu închisoare de la 5 la 10 ani cu (sau fără) amendă în mărime de la 1000 la 3000 unităţi convenţionale.

(3) Acţiunile prevăzute la alin.(1) sau (2), săvîrşite:

a) de un grup criminal organizat sau de o organizaţie criminală ori în favoarea acestora;

b) cu aplicarea violenţei periculoase pentru viaţa sau sănătatea persoanei ori cu ameninţarea aplicării unei asemenea violenţe;

c) în proporţii deosebit de mari,

se pedepsesc cu închisoare de la 10 la 15 ani cu aplicarea unei amenzi în mărime de la 3000 la 5000 unităţi convenţional.”

 

11. Prevederile relevante ale Codului contravenţional al Republicii Moldova nr.218-XVI din 24 octombrie 2008 (M.O., 2009, nr.3-6, art.15) sunt următoarele:

Articolul 85

Procurarea sau păstrarea ilegală de substanţe narcotice sau de alte

substanţe psihotrope în cantităţi mici ori consumarea unor astfel

de substanţe fără prescripţia medicului

„(1) Procurarea sau păstrarea ilegală, fără scop de înstrăinare, de substanţe narcotice sau de alte substanţe psihotrope în cantităţi mici, precum şi consumarea lor fără prescripţia medicului

se sancţionează cu amendă de la 3 la 10 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de pînă la 40 de ore.

(2) Este înlăturată răspunderea contravenţională pentru faptele prevăzute de prezentul articol a persoanei care a predat benevol substanţele narcotice ori alte substanţe psihotrope deţinute ilegal sau care s-a adresat ori care acceptă să se adreseze benevol la o instituţie medicală pentru a i se acorda asistenţa necesară în legătură cu consumarea ilegală a substanţelor narcotice şi/sau a altor substanţe psihotrope.”

Articolul 87

Cultivarea ilegală a plantelor care conţin substanţe narcotice

sau alte substanţe psihotrope

„Cultivarea ilegală a plantelor care conţin substanţe narcotice sau alte substanţe psihotrope fără scop de înstrăinare, dacă fapta nu constituie infracţiune,

se sancţionează cu amendă de la 30 la 50 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 100 la 300 de unităţi convenţionale aplicată persoanei cu funcţie de răspundere, cu amendă de la 300 la 400 de unităţi convenţionale aplicată persoanei juridice cu/sau fără privarea, în toate cazurile, de dreptul de a desfăşura o anumită activitate pe un termen de la 6 luni la un an.”

 

ÎN DREPT

12. Din conţinutul sesizării, Curtea observă că aceasta vizează în esenţă ierarhia şi forţa juridică a actelor normative emise de Parlament şi Guvern, precum şi atribuţiile puterii legislative şi puterii executive la adoptarea şi aprobarea actelor normative care vizează politica penală a statului.

13. Astfel, sesizarea se referă în mod special la principiul legalităţii şi domeniile de competenţă ale puterii executive şi legislative, examinate prin prisma principiului separării şi colaborării puterilor în stat.

 

A. ADMISIBILITATEA

14. În conformitate cu decizia sa din 4 septembrie 2015, Curtea a reţinut că, în temeiul articolului 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, articolului 4 alin.(1) lit.a) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi articolului 4 alin.(1) lit.a) din Codul jurisdicţiei constituţionale, exercită controlul constituţionalităţii hotărârilor Guvernului.

15. Articolele 25 lit.g) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 38 alin.(1) lit.g) din Codul jurisdicţiei constituţionale abilitează deputatul în Parlament cu dreptul de a sesiza Curtea Constituţională.

16. Curtea observă că obiect al controlului constituţionalităţii îl constituie Hotărârea Guvernului nr.79 din 23 ianuarie 2006 în partea care prevede cantităţile substanţelor narcotice şi psihotrope.

17. Curtea reţine că prevederile contestate nu au mai fost obiect al controlului constituţionalităţii.

18. Prin urmare, Curtea apreciază că sesizarea nu poate fi respinsă ca inadmisibilă şi nu există nici un alt temei de sistare a procesului, în conformitate cu prevederile articolului 60 din Codul jurisdicţiei constituţionale.

19. Totodată, Curtea menţionează că prerogativa care i-a fost acordată prin articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie presupune stabilirea corelaţiei dintre normele contestate şi textul Constituţiei, ţinând cont de principiul supremaţiei acesteia.

20. Prin urmare, pentru a elucida corespunderea dispoziţiilor contestate cu normele constituţionale, Curtea va opera, în special, cu prevederile articolelor 72 şi 102 combinat cu articolul 6 din Constituţie.

 

B. FONDUL CAUZEI

I. PRETINSA ÎNCĂLCARE A ARTICOLELOR 72 ŞI 102 COMBINAT CU ARTICOLUL 6 DIN CONSTITUŢIE

21. Autorul sesizării pretinde că prevederile supuse controlului constituţionalităţii încalcă articolul 72 alin.(3) lit.n) din Constituţie, potrivit căruia:

[...]

„(3) Prin lege organică se reglementează:

[...]

n) infracţiunile, pedepsele şi regimul executării acestora.”

[...]

 

22. De asemenea, autorul sesizării invocă încălcarea articolului 102 alin.(2) din Constituţie, care prevede:

[...]

„(2) Hotărîrile se adoptă pentru organizarea executării legilor.”

[...]

 

23. În opinia autorului sesizării, prevederile supuse controlului constituţionalităţii încalcă şi articolul 6 din Constituţie, potrivit căruia:

„În Republica Moldova puterea legislativă, executivă şi judecătorească sînt separate şi colaborează în exercitarea prerogativelor ce le revin, potrivit prevederilor Constituţiei.”

 

1. Argumentele autorului sesizării

24. Autorul sesizării susţine că, în temeiul art.134¹ din Codul penal, Guvernul a fost în drept să aprobe doar lista substanţelor narcotice, psihotrope şi a plantelor care conţin astfel de substanţe, depistate în trafic ilicit, nu însă şi cantitatea acestora. Prin aprobarea cantităţilor, Guvernul şi-a arogat atribuţiile puterii legislative.

25. Astfel, potrivit autorului sesizării, cuantificarea cantităţii de droguri aflate în circulaţie ilegală care, conform anexei la Hotărârea Guvernului, pot fi în proporţii „mici”, „mari” şi „deosebit de mari”, de care depinde calificarea faptei drept contravenţie sau infracţiune, mai puţin gravă, gravă, excepţional de gravă, contravine prevederilor art.72 alin.(3) lit.n) din Constituţie, având în vedere că nu se face de către Parlament prin lege organică, dar prin Hotărâre de Guvern.

26. Totodată, autorul afirmă că, dacă prin lege organică nu este stabilit conţinutul noţiunilor de proporţii „mici”, „mari” şi „deosebit de mari”, faptele prevăzute la art.217, 217¹, 217⁴ din Codul penal, precum şi art.85, 87 din Codul contravenţional, nu pot fi considerate delictuoase.

 

2. Argumentele autorităţilor

27. Parlamentul, în opinia sa, menţionează că stabilirea prin hotărâre de Guvern a cantităţilor substanţelor narcotice, psihotrope şi a plantelor care conţin astfel de substanţe, depistate în trafic ilicit, nu influenţează din punct de vedere instituţional organele abilitate ale statului în combaterea traficului ilicit de droguri. Potrivit practicii internaţionale, reglementarea competenţei privind stabilirea cantităţilor de substanţe narcotice sau psihotrope este diferită în ţările din spaţiul european, dar prevalează competenţa organelor executive.

28. Potrivit opiniei scrise a Preşedintelui Republicii Moldova, proporţiile mici, mari sau deosebit de mari pot fi stabilite prin hotărâre de Guvern. Codul penal, care este unica lege penală a statului, cuprinde doar principiile şi dispoziţiile generale şi speciale ale dreptului penal, faptele ce constituie infracţiuni şi pedepsele aplicate infractorilor.

29. În şedinţa publică a Curţii reprezentantul Guvernului a susţinut constituţionalitatea actului contestat, menţionând că art.2 alin.(3) din Legea cu privire la circulaţia substanţelor narcotice şi psihotrope şi a precursorilor lor abilitează Guvernul cu competenţa exclusivă de a stabili regulile de circulaţie a substanţelor narcotice, psihotrope şi a precursorilor lor. Având în vedere viteza cu care se dezvoltă piaţa drogurilor, anume prin modificarea operativă, realizată prin hotărâre de Guvern, este posibilă includerea noilor substanţe în lista preparatelor interzise, precum şi calificarea lor ca substanţe narcotice, psihotrope sau precursori.

30. În opinia prezentată de Procuratura Generală se menţionează că, prin art.134¹ alin.(4) din Codul penal, legiuitorul a delegat expres Guvernului atribuţia de a aproba listele substanţelor narcotice şi psihotrope, iar prin aprobarea listelor urmează să se înţeleagă atât categoriile, tipurile şi caracteristicile substanţelor respective, cât şi cantităţile acestora.

 

3. Aprecierea Curţii

3.1. Principii generale

3.1.1. Principiul legalităţii în legea penală

31. Curtea reţine că, potrivit articolului 72 din Constituţie, stabilirea infracţiunilor, reglementarea pedepselor şi regimul executării acestora ţine de competenţa Parlamentului.

32. În jurisprudenţa sa anterioară Curtea a menţionat că unul dintre elementele fundamentale ale preeminenţei dreptului şi ale statului de drept îl constituie principiul legalităţii. Legalitatea, ca principiu de bază al statului de drept, determină conformitatea normei sau a actului juridic cu normele superioare care stabilesc condiţii de procedură privind edictarea normelor juridice. Preeminenţa dreptului se asigură prin întreg sistemul de drept, inclusiv prin normele penale, acestea caracterizându-se prin anumite trăsături proprii, distinctive în raport cu alte categorii de norme, ce se diferenţiază între ele prin caracterul şi structura lor, prin sfera de incidenţă. O lege penală comportă un caracter general, ea reglementând situaţii şi incriminând fapte care sunt aplicabile pentru subiecţi nedeterminaţi şi fără a avea caracter particular sau concret (HCC nr.14 din 27 mai 2014).

33. Curtea reţine că preeminenţa dreptului generează, în materie penală, principiul legalităţii delictelor şi pedepselor şi principiul inadmisibilităţii aplicării extensive a legii penale, în detrimentul persoanei, în special prin analogie.

34. Curtea menţionează că principiul legalităţii normei penale, în sensul nulum crimen sine lege, pune în sarcina legiuitorului două obligaţii: 1) să prevadă într-un text de lege faptele considerate infracţiuni şi sancţiunile aferente (lex scripta); 2) să redacteze textul legii cu claritate (lex certa).

35. Curtea Europeană, în jurisprudenţa sa, a remarcat în mod constant că principiul preeminenţei dreptului impune ca orice imixtiune a autorităţilor în drepturile individului, pe care Convenţia Europeană le protejează, să fie supusă unui control riguros. O normă este clară, accesibilă şi previzibilă numai atunci când este redactată cu suficientă precizie, în aşa fel încât să permită oricărei persoane să îşi corecteze conduita şi să fie capabilă, cu consiliere adecvată, să prevadă, într-o măsură rezonabilă, consecinţele care pot apărea dintr-o normă (Silver s.a. vs. Regatul Unit, 25 martie 1983).

36. Odată ce statul adoptă o soluţie, aceasta trebuie să fie pusă în aplicare cu claritate şi coerenţă pentru a evita pe cât este posibil insecuritatea juridică şi incertitudinea pentru subiecţii de drept pe care îi privesc măsurile de aplicare a acestei soluţii (Păduraru vs. România, 1 decembrie 2005, §92).

37. În acest sens, Curtea Europeana a subliniat că principiul legalităţii delictelor şi pedepselor şi principiul potrivit căruia o lege penală nu poate fi aplicată extensiv în detrimentul acuzatului, în special prin analogie, înseamnă că o infracţiune trebuie să fie definită clar prin lege. Această condiţie este îndeplinită atunci când individul poate să ştie, pornind de la prevederea normei pertinente şi cu ajutorul interpretării ce este dată în jurisprudenţă, ce acte şi omisiuni sunt de natură să-i angajeze responsabilitatea penală (Kokkinakis vs. Grecia, din 25 mai 1993).

38. În acelaşi timp, pornind de la faptul că legea penală este o lex stricta, trebuie de evidenţiat că aceasta nu poate să abunde în texte incriminatoare sau explicative. Spre deosebire de alte legi, legea penală trebuie interpretată prin aplicarea coroborată a interpretării gramaticale cu cea teleologică, care îşi propune lămurirea înţelesului normei juridice pornind de la finalitatea acesteia.

39. În pofida exactităţii sale, dreptul penal, exprimat printr-o lex certa, este o ramură de drept sensibilă anume din cauza excesului de text normativ necesar a fi supus interpretării (îndeosebi în cazul obiectului juridic, fie al laturii subiective a componenţei de infracţiune), inclusiv în baza normelor de trimitere sau de blanchetă.

40. Principiul legalităţii, în sens formal, stabileşte în principal raporturile între norme şi actele de aplicabilitate a acestora, trebuind astfel să se deosebească normele de regulile ce vizează aplicabilitatea lor.

3.1.2. Limita de reglementare a Guvernului

41. Curtea reiterează că articolul 6 din Constituţie consfinţeşte principiul separării şi colaborării puterilor în stat, conform căruia în Republica Moldova puterea legislativă, executivă şi judecătorească sunt separate şi colaborează în exercitarea prerogativelor ce le revin, potrivit prevederilor Constituţiei.

42. Curtea reaminteşte că, în condiţiile separaţiei şi colaborării puterilor în stat, Guvernul, potrivit art.102 alin.(2) din Constituţie, adoptă hotărâri pentru organizarea executării legilor.

43. În jurisprudenţa sa, Curtea a menţionat că hotărârile Guvernului sunt subsecvente legilor adoptate de Parlament. Guvernul, ca organ executiv suprem, în exercitarea atribuţiilor constituţionale şi a celor ce decurg din Legea cu privire la Guvern, organizează executarea legilor, scop în care emite hotărâri pentru a preciza o lege, a o face cât mai clară şi a o aplica cât mai corect (HCC nr.18 din 6 octombrie 2005).

44. În contextul celor menţionate, Curtea reţine că prin legea penală legiuitorul poate abilita executivul cu reglementarea unor aspecte normative care interferează cu norma penală primară.

45. În acest sens, este necesar ca din abilitare să poată fi delimitate posibilele fapte, care fac obiectul incriminării, după regulile interpretării juridice.

3.2. Reglementări internaţionale în materia substanţelor narcotice sau psihotrope

46. Reglementări în materia drogurilor şi a circulaţiei acestora se regăsesc în Convenţia Unică asupra substanţelor narcotice, încheiată la New York, la 30 martie 1961; Convenţia Naţiunilor Unite din 1971 cu privire la substanţele psihotrope; Convenţia Naţiunilor Unite din 1988 împotriva traficului ilicit de substanţe psihotrope şi narcotice.

47. Convenţiile Naţiunilor Unite clasifică drogurile în funcţie de periculozitatea lor pentru sănătate, de riscul de abuz şi de valoarea lor terapeutică.

48. În cadrul Uniunii Europene, preambulul Deciziei-cadru 2004/757/JAI a UE din 25 octombrie 2004 de stabilire a dispoziţiilor minime privind elementele constitutive ale infracţiunilor şi sancţiunile aplicabile în domeniul traficului ilicit de droguri prevede că „Pentru a stabili nivelul sancţiunilor, ar trebui avute în vedere elemente concrete, cum ar fi cantităţile şi tipul de droguri traficate, […]”, iar în conformitate cu articolul 4, statele membre trebuie să ia măsurile necesare pentru aplicarea pedepsei, inclusiv când „a) infracţiunea implică cantităţi mari de droguri”.

49. Prin urmare, în virtutea reglementărilor internaţionale, este de subliniat că pentru stabilirea pedepsei cantitatea drogurilor constituie un criteriu determinant. Cantitatea constituie un criteriu principal în distingerea circulaţiei legale a substanţelor narcotice sau psihotrope de cea ilegală.

50. Stabilirea cantităţii acestor substanţe diferă de la stat la stat, putând a fi utilizate mai multe criterii în distingerea cantităţilor, şi anume în baza: criteriilor „mici” sau „mari”; în funcţie de valoarea monetară a substanţelor; în funcţie de doza zilnică utilizată; în funcţie de greutatea substanţei chimice active implicate.

51. De asemenea, în unele state cantităţile sunt reglementate prin acte subsidiare legii sancţionatoare (ex. Austria, Grecia, Portugalia). În alte state legiuitorul nu a menţionat un singur prag cantitativ, dar a stabilit doar diferenţa între deţinere pentru consum propriu şi în scop de înstrăinare, stabilirea cantităţii urmând a fi pusă în sarcina instanţei de judecată (ex. Franţa, Germania, Spania, Suedia, Irlanda).

3.3. Aplicarea principiilor în prezenta cauză

52. Curtea reţine că legea penală incriminează circulaţia ilegală a substanţelor narcotice şi psihotrope.

53. Potrivit articolului 134¹ alin.(4) din Codul penal: „Listele substanţelor narcotice, psihotrope şi precursorilor se aprobă de Guvern”. Prin Hotărârea Guvernului nr.79 din 23 ianuarie 2006 a fost aprobată lista substanţelor narcotice, psihotrope şi a plantelor care conţin astfel de substanţe, depistate în trafic ilicit, precum şi cantităţile acestora.

54. Curtea menţionează că legislaţia Republicii Moldova stabileşte răspunderea penală în funcţie de elementul material (modalităţile normative ale laturii obiective), de scopul urmărit (cu scop de înstrăinare sau fără), precum şi de proporţiile mici, mari sau deosebit de mari.

55. Astfel, legiuitorul a stabilit „proporţia” substanţelor narcotice şi psihotrope, precum şi a plantelor care le conţin, ca un semn obligatoriu al calificării infracţiunilor prevăzute la articolele 217, 217¹, 217⁴ ale Codului penal şi contravenţiilor prevăzute la articolele 85, 87 ale Codului contravenţional.

56. Curtea observă că, potrivit art.134¹ alin.(5) din Codul penal, în cazul sustragerii, însuşirii, extorcării sau altor acţiuni ilegale cu substanţe narcotice, psihotrope, cu analoage ale acestora şi cu plantele care conţin substanţe narcotice sau psihotrope, proporţiile mici, mari sau deosebit de mari se determină conform cantităţilor mici, mari sau deosebit de mari ale substanţelor narcotice, psihotrope şi ale plantelor care conţin substanţe narcotice sau psihotrope.

57. Astfel, Curtea menţionează, cantitatea substanţelor narcotice şi psihotrope constituie un criteriu în distingerea circulaţiei legale de cea ilegală şi contribuie la calificarea infracţiunilor.

58. Curtea reţine că legiuitorul a ţinut să evalueze proporţiile normative ale substanţelor narcotice, psihotrope sau plantelor care le conţin în funcţie de cantităţile similare ale acestora. Or, dacă proporţiile sunt criteriul juridic de apreciere, atunci cantităţile sunt criteriul medical sau fizic de apreciere.

59. Curtea constată că prin Hotărârea Guvernului nr.79 din 23 ianuarie 2006 a fost aprobată atât lista substanţelor narcotice, psihotrope şi a plantelor care conţin astfel de substanţe, depistate în trafic ilicit, cât şi cantitatea acestora.

60. Curtea reţine că elucidarea sensului normei penale implică determinarea circumstanţelor care au stat la baza adoptării acesteia şi a scopului urmărit de către legiuitor prin adoptare.

61. Astfel, Curtea menţionează că prin conţinutul sintagmei „listele substanţelor”, cuprinsă la articolul 134¹ alin.(4) din Codul penal, urmează a se înţelege competenţa Guvernului de a reglementa atât categoriile substanţelor narcotice şi psihotrope, cât şi cantităţile acestora. Aprobarea doar a listei acestor substanţe, fără o reglementare cantitativă, ar lipsi de esenţă întreaga hotărâre a Guvernului, care ar fi, astfel, inaplicabilă.

62. De asemenea, Curtea reţine că şi noţiunea de „cantitate” a substanţelor narcotice, psihotrope şi a plantelor care conţin substanţe narcotice sau psihotrope, în înţelesul art.134¹ alin.(5) din Codul penal şi al articolelor din partea specială a legii penale, trebuie interpretată sistemic, inclusiv prin coroborare cu prevederile Hotărârii Guvernului nr.79 din 23 ianuarie 2006.

63. Cu referire la art.134¹ alin.(4) din Codul penal, Curtea menţionează că existenţa dispoziţiilor de blanchetă în normele penale constituie o expresie a procesului obiectiv de reglementare normativă, fiind o modalitate specială de formulare a reglementărilor juridico-penale.

64. Fără a contesta principiul codificării legii penale, recurgerea la dispoziţiile de blanchetă în Codul penal asigură stabilitatea legii penale, astfel încât conţinutul acesteia să nu fie direct proporţional cu frecventele modificări ale actelor normative subsecvente, precum şi legătura sistemică cu alte acte normative aplicabile.

65. Curtea menţionează că, având în vedere faptul că domeniul supus examinării se află în permanentă evoluţie şi vizează nu doar reglementările în materia dreptului penal, dar şi cele privind ocrotirea sănătăţii publice, legislativul poate delega executivului competenţa de a reglementa, prin acte subordonate legii, lista substanţelor narcotice, psihotrope şi cantitatea acestora.

66. Totodată, ţinând cont de faptul că procesul legislativ implică mai multe etape de durată, raţiunea stabilirii competenţei Guvernului rezultă şi din necesitatea intervenţiei prompte în cadrul normativ în vederea reglementării acestui domeniu în cazul apariţiei de noi substanţe cu efecte similare.

67. De asemenea, Curtea constată că şi art.2 alin.(3) din Legea nr.382 din 6 mai 1999 cu privire la circulaţia substanţelor narcotice şi psihotrope şi precursorilor lor abilitează Guvernul cu competenţa de a stabili regulile de circulaţie a substanţelor narcotice, psihotrope şi precursorilor.

68. Analogic hotărârii contestate, Curtea subliniază că gradele vătămării corporale se stabilesc prin Regulamentul Ministerului Sănătăţii nr.99 din 27 iunie 2003 de apreciere medico-legală a gravităţii vătămării corporale, iar regulile de securitate a circulaţiei sau de exploatare a mijloacelor de transport se stabilesc în baza Regulamentului circulaţiei rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.357 din 13 mai 2009, deşi faptele prejudiciabile sunt incriminate în normele penale corelative.

69. Având în vedere cele menţionate, Curtea reţine, cantitatea substanţelor narcotice, psihotrope şi a plantelor care le conţin formează un element structural sine qua non al listei acestora, fapt pentru care Hotărârea Guvernului nr.79 din 23 ianuarie 2006 nu este contrară articolelor 72 alin.(3) lit.n) şi 102 din Constituţie.

În temeiul articolelor 140 din Constituţie, 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 6, 60, 61, 62 lit.a) şi 68 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

HOTĂRĂŞTE:

1. Se respinge sesizarea deputatului în Parlament Elena Bodnarenco pentru controlul constituţionalităţii Hotărârii Guvernului nr.79 din 23 ianuarie 2006.

2. Se recunoaşte constituţională Hotărârea Guvernului nr.79 din 23 ianuarie 2006 privind aprobarea Listei substanţelor narcotice, psihotrope şi a plantelor care conţin astfel de substanţe, depistate în trafic ilicit, precum şi cantităţile acestora.

3. Prezenta hotărâre este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

 

 

 

ADRESĂ

 

La 13 octombrie 2015, prin Hotărârea nr.25, Curtea Constituţională a recunoscut constituţionale prevederile Hotărârii Guvernului nr.79 din 23 ianuarie 2006 privind aprobarea Listei substanţelor narcotice, psihotrope şi a plantelor care conţin astfel de substanţe, depistate în trafic ilicit, precum şi cantităţile acestora.

Curtea a reţinut că prin conţinutul sintagmei „listele substanţelor”, cuprinsă la articolul 134¹ alin.(4) din Codul penal, urmează a se înţelege competenţa Guvernului de a reglementa atât categoriile substanţelor narcotice şi psihotrope, cât şi cantităţile acestora. Aprobarea doar a listei acestor substanţe, fără o reglementare cantitativă, ar lipsi de esenţă întreaga hotărâre a Guvernului, care ar fi, astfel, inaplicabilă.

Curtea a menţionat că, ţinând cont de faptul că procesul legislativ implică mai multe etape de durată, raţiunea stabilirii competenţei Guvernului rezultă şi din necesitatea reglementării prompte a cadrului normativ în acest domeniu în cazul apariţiei de noi substanţe cu efecte similare.

În acelaşi timp, pentru a exclude interpretările eronate, Curtea consideră necesară completarea art.134/1 alin.(4) din Codul penal, astfel încât dispoziţia acestuia să facă referire nu doar la aprobarea de către Guvern a „listei” substanţelor narcotice, psihotrope şi precursorilor, dar şi a cantităţii acestora.

Totodată, Curtea constată că, suplimentar „substanţelor narcotice, psihotrope şi precursorilor”, Codul penal cuprinde reglementări sancţionatorii referitor la „analogul substanţelor narcotice sau psihotrope” (articolele 134¹, 217, 217¹, 217², 217³, 217⁵, 217⁶ din Codul penal). Potrivit art.134¹ alin.(2) din Codul penal, prin „analog” se înţelege substanţa care, conform componenţei sale şi efectului pe care îl produce, se asimilează cu substanţa narcotică sau psihotropă.

Curtea reţine, convenţiile internaţionale în materie nu disting noţiunea de „analog” al substanţelor narcotice sau psihotrope. Acestea stabilesc doar categoriile substanţelor narcotice şi psihotrope, categorii care se regăsesc şi în Hotărârea Guvernului nr.1088 din 5 octombrie 2004 şi Hotărârea Guvernului nr.79 din 23 ianuarie 2006.

Astfel, odată cu apariţia pe piaţă a unei substanţe noi, care provoacă dereglări psihice şi dependenţă fizică la consumul ei abuziv, aceasta este inclusă în Lista substanţelor narcotice, psihotrope şi a plantelor care conţin astfel de substanţe. Până la completarea listei corespunzătoare, această substanţă nu poate fi, sub specie iuris, nici stupefiant, nici substanţă psihotropă (tertium non datur).

Astfel, Curtea constată că în prezent normele din Codul penal care fac referire la „analogul substanţelor narcotice sau psihotrope” sunt lipsite de conţinut şi fără efect juridic, fapt care, în contextul celor menţionate, determină excluderea lor din legea penală.

Având în vedere cele elucidate mai sus, Curtea menţionează că deficienţele menţionate supra urmează a fi înlăturate de către legislativ.

Curtea solicită Parlamentului să examineze, în conformitate cu prevederile articolului 28¹ din Legea cu privire la Curtea Constituţională, prezenta adresă şi să-i fie comunicate rezultatele examinării acesteia în termenele prevăzute de lege.