L E G E
pentru modificarea şi completarea Regulamentului Parlamentului,
adoptat prin Legea nr.797-XIII din 2 aprilie 1996
nr. 430-XVI din 27.12.2006
Monitorul Oficial nr.39-42/171 din 23.03.2007
* * *
Parlamentul adoptă prezenta lege organică.
Art.I. – Regulamentul Parlamentului, adoptat prin Legea nr.797-XIII din 2 aprilie 1996 (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2000, nr.59-62, art.399), cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. Articolele 1 şi 2 vor avea următoarele titluri:
“Articolul 1. Alegerea Parlamentului”;
“Articolul 2. Şedinţa de constituire a Parlamentului”.
2. Articolul 3 va avea următorul cuprins:
“Articolul 3. Data constituirii Parlamentului
Parlamentul se consideră legal constituit din data şedinţei de constituire.”
3. Articolul 4:
articolul va avea următorul titlu:
“Articolul 4. Constituirea fracţiunilor parlamentare”;
la alineatul (1), cuvintele “în bază de liste ale partidelor, organizaţiilor social-politice şi blocurilor electorale” se înlocuiesc cu cuvintele “aleşi în bază de liste ale concurenţilor electorali, precum şi fracţiuni parlamentare cu aceeaşi componenţă numerică din deputaţi independenţi”;
la alineatul (2), cuvintele “din partea partidelor, organizaţiilor social-politice şi blocurilor electorale” şi “asemenea fracţiune” se înlocuiesc cu cuvintele “aleşi în bază de liste ale concurenţilor electorali” şi, respectiv, “fracţiune parlamentară mixtă”;
alineatul (3) se completează în final cu cuvintele “şi funcţionează în baza regulamentului propriu”;
la alineatul (4), cuvintele “ale partidelor, organizaţiilor social-politice şi blocurilor electorale” se înlocuiesc cu cuvintele “ale concurenţilor electorali”;
după alineatul (5) se introduc noi alineate (6) şi (7), cu următorul cuprins:
“(6) Deputatul poate fi membru doar a unei fracţiuni.
(7) Deputatul poate părăsi fracţiunea. Fracţiunea poate exclude din rîndurile sale unii membri.”
articolul se completează cu alineatul (8), cu următorul cuprins:
“(8) Deputatul care a părăsit fracţiunea sau a fost exclus din fracţiune poate, după o perioadă de 6 luni de la părăsirea fracţiunii sau de la excluderea sa din fracţiune, să se alăture la orice altă fracţiune.”
alineatele (6) şi (7) devin alineatele (9) şi (10);
la alineatul (10), cuvintele “în dependenţă de” se înlocuiesc cu cuvintele “în funcţie de”;
articolul se completează cu alineatele (11)-(13), cu următorul cuprins:
“(11) Orice modificare intervenită în componenţa fracţiunii parlamentare se aduce la cunoştinţa Parlamentului în şedinţă plenară.
(12) Majoritate parlamentară este considerată fracţiunea sau coaliţia fracţiunilor, anunţată prin declaraţie, care cuprinde mai mult de jumătate din deputaţii aleşi.
(13) Opoziţie parlamentară este considerată fracţiunea sau fracţiunile care nu fac parte din majoritatea parlamentară şi care s-au declarat în opoziţie faţă de aceasta.”
4. După articolul 4 se introduce articolul 41, cu următorul cuprins:
“Articolul 41. Încetarea existenţei unei fracţiuni parlamentare
(1) Fracţiunea îşi încetează existenţa dacă numărul membrilor ei este mai mic de 5 sau dacă fracţiunea înaintează o rezoluţie în acest sens.
(2) Fostul preşedinte al fracţiunii informează despre acest fapt, în termen de 3 zile, Preşedintele Parlamentului. Preşedintele Parlamentului constată încetarea existenţei fracţiunii parlamentare în cazurile stipulate la alin.(1) şi anunţă despre aceasta plenul Parlamentului.
(3) Fracţiunea poate să nu-şi înceteze existenţa în cazul în care numărul membrilor ei este mai mic de 5, dacă deputatul a cărui mandat a fost validat imediat după micşorarea componenţei fracţiunii, în termen de 10 zile de la validarea mandatului, a devenit membru al acestei fracţiuni.”
5. Articolul 5:
articolul va avea următorul titlu:
“Articolul 5. Organizarea fracţiunilor parlamentare şi atribuţiile lor”;
alineatul (1):
litera a) va avea următorul cuprins:
“a) numirea, alegerea reprezentanţilor lor în Biroul permanent, în comisiile permanente şi în delegaţiile parlamentare permanente, ţinîndu-se seama de reprezentarea lor proporţională în Parlament, precum şi revocarea lor;”
litera d) se completează în final cu cuvintele “, proiectele actelor exclusiv politice ale Parlamentului”;
litera e) va avea următorul cuprins:
“e) formarea grupurilor de lucru şi de experţi pe diverse domenii de activitate;”
alineatul se completează cu litera f), cu următorul cuprins:
“f) iniţierea audierilor parlamentare etc.”
după alineatul (1) se introduce un nou alineat (2), cu următorul cuprins:
“(2) În cazul în care reprezentarea proporţională a fracţiunilor în Parlament se schimbă, fracţiunile parlamentare, după cel puţin un an de la constatarea acestui fapt, pot cere modificarea corespunzătoare a componenţei Biroului permanent, a comisiilor permanente, precum şi a delegaţiilor parlamentare permanente.”
alineatele (2)-(5) devin alineatele (3)-(6);
la alineatul (4), cuvintele “deservită” şi “de Biroul permanent” se înlocuiesc cu cuvîntul “asistată” şi, respectiv, “de Parlament, ţinîndu-se cont de reprezentarea ei proporţională în Parlament”;
alineatul (6) va avea următorul cuprins:
“(6) Fiecare fracţiune dispune de un buget anual, aprobat de Parlament, în funcţie de reprezentarea numerică a acesteia în Parlament. Folosirea mijloacelor financiare alocate din bugetul Parlamentului pentru asigurarea activităţii fracţiunilor parlamentare se hotărăşte de fiecare fracţiune în mod autonom.”
6. Articolul 6 va avea următorul titlu:
“Articolul 6. Conducerea Parlamentului”.
7. După articolul 6 se introduce articolul 61, cu următorul cuprins:
“Articolul 61. Comisia pentru efectuarea alegerii Preşedintelui Parlamentului
(1) Parlamentul, la propunerea fracţiunilor parlamentare, instituie o comisie pentru efectuarea alegerii Preşedintelui Parlamentului, care:
a) recepţionează propunerile de desemnare a candidaţilor la funcţia de Preşedinte al Parlamentului;
b) stabileşte modelul şi textul buletinului de vot;
c) asigură pregătirea şi desfăşurarea votării;
d) totalizează rezultatele votării, declară nevalabile buletinele care:
- nu sînt semnate şi ştampilate de comisie;
- nu ilustrează intenţia votantului;
- au toate numele candidaţilor radiate;
- au adăugate alte nume;
e) soluţionează conflictele şi litigiile apărute în timpul votării;
f) prezintă Parlamentului spre aprobare rezultatele votării.
(2) Membrii comisiei aleg preşedintele şi secretarul comisiei.
(3) Şedinţa comisiei este deliberativă dacă la ea este prezentă majoritatea membrilor ei. Hotărîrile comisiei se adoptă cu votul majorităţii membrilor acesteia. Hotărîrile şi procesele-verbale se semnează de preşedintele şi secretarul comisiei şi se ştampilează cu sigiliul Parlamentului Republicii Moldova.”
8. Articolul 7:
articolul va avea următorul titlu:
“Articolul 7. Alegerea Preşedintelui Parlamentului”;
la alineatul (4), cuvintele “un nou tur de scrutin” se înlocuiesc cu cuvintele “alegeri noi”.
9. Articolul 8 va avea următorul titlu:
“Articolul 8. Alegerea vicepreşedinţilor Parlamentului”.
10. Articolul 9:
articolul va avea următorul titlu:
“Articolul 9. Revocarea Preşedintelui şi a vicepreşedinţilor Parlamentului”;
alineatul (2) se completează în final cu cuvintele “, în condiţiile art.61 care se aplică în mod corespunzător”.
11. Articolul 10:
articolul va avea următorul titlu:
“Articolul 10. Formarea Biroului permanent al Parlamentului”;
la alineatul (1), ultima propoziţie va avea următorul cuprins: “Componenţa numerică şi nominală a Biroului permanent se stabileşte prin hotărîre a Parlamentului, la propunerea fracţiunilor parlamentare.”
alineatul (2) devine alineatul (3);
alineatul (3) devine alineatul (2);
după alineatul (3) se introduce un nou alineat (4), cu următorul cuprins:
“(4) Biroul permanent se convoacă la cererea preşedintelui Parlamentului sau a cel puţin 1/3 din membrii săi.”
alineatul (4) devine alineatul (5).
12. Articolul 11:
articolul va avea următorul titlu:
“Articolul 11. Atribuţiile Biroului permanent al Parlamentului”;
la alineatul (1):
litera b) va avea următorul cuprins:
“b) supune spre aprobare Parlamentului componenţa numerică şi nominală a delegaţiilor parlamentare permanente la organizaţiile internaţionale;”
litera d) va avea următorul cuprins:
“d) propune Parlamentului spre aprobare componenţa nominală a comisiilor permanente, conform deciziilor fracţiunilor parlamentare şi solicitărilor deputaţilor”;
după litera d) se introduce o nouă literă e), cu următorul cuprins:
“e) coordonează activitatea comisiilor permanente;”
literele e) şi f) devin literele f) şi g);
la litera f), cuvintele “ordinea de zi a şedinţelor Parlamentului şi o prezintă Parlamentului spre aprobare” se înlocuiesc cu cuvintele “proiectul ordinii de zi a şedinţelor Parlamentului şi îl prezintă Parlamentului spre aprobare”;
litera g) va avea următorul cuprins:
“g) stabileşte modul de dezbatere publică a proiectelor de acte legislative, de acumulare, examinare şi dezbatere a propunerilor prezentate în legătură cu acestea;”
după litera g) se introduce o nouă literă h), cu următorul cuprins:
“h) asigură controlul plasării la timp pe web site-ul Parlamentului a proiectelor de acte legislative, a ordinii de zi, a stenogramelor şedinţelor plenare, precum şi a altei informaţii pasibile de a fi publicată;”
literele g)-k) devin literele i)-m);
litera l) va avea următorul cuprins:
“l) elaborează proiectul bugetului Parlamentului şi îl prezintă Parlamentului spre aprobare împreună cu o notă de fundamentare, iar în caz de necesitate, modifică bugetul în limita unui trimestru şi a mijloacelor aprobate;”
13. Articolul 12:
articolul va avea următorul titlu:
“Articolul 12. Atribuţiile Preşedintelui Parlamentului”;
alineatul (1):
la litera b), cuvîntul “şedinţele” se înlocuieşte cu cuvîntul “sesiunile”;
la litera f), cuvintele “şi hotărîrile” se înlocuiesc cu cuvintele “, hotărîrile şi moţiunile”;
literele i) şi j) vor avea următorul cuprins:
“i) desemnează, după consultarea fracţiunilor parlamentare, componenţa delegaţiilor parlamentare, cu excepţia delegaţiilor parlamentare permanente;
j) dispune de mijloacele bugetare ale Parlamentului şi le administrează, cu informarea lunară a Biroului permanent;”
la litera k), cuvintele “lucrătorii Aparatului” se înlocuiesc cu cuvintele “funcţionarii publici din Aparatul”;
după litera k) se introduce o nouă literă l), cu următorul cuprins:
“l) delimitează atribuţiile vicepreşedinţilor Parlamentului;”
litera l) devine litera m).
14. Articolul 13 va avea următorul cuprins:
“Articolul 13. Atribuţiile vicepreşedinţilor Parlamentului
(1) Vicepreşedinţii Parlamentului coordonează activitatea unor comisii permanente, asigură colaborarea cu alte autorităţi publice şi exercitarea controlului parlamentar. Delimitarea acestor atribuţii se efectuează prin hotărîre a Biroului permanent.
(2) Vicepreşedinţii Parlamentului îndeplinesc, în modul stabilit de Preşedinte, atribuţiile Preşedintelui, delegate de acesta, la solicitarea sau în absenţa lui, inclusiv semnează legile şi hotărîrile adoptate de Parlament.”
15. Articolul 14 va avea următorul titlu:
“Articolul 14. Constituirea comisiilor permanente”.
16. Articolul 15:
articolul va avea următorul titlu:
“Articolul 15. Componenţa comisiilor permanente”;
alineatul (1) va avea următorul cuprins:
“(1) Preşedinţii, vicepreşedinţii, secretarii şi membrii comisiilor permanente se aleg de Parlament cu votul majorităţii deputaţilor aleşi.”
17. Articolul 16 va avea următorul titlu:
“Articolul 16. Condiţii obligatorii şi restricţii la constituirea comisiilor permanente”.
18. Articolul 17 se exclude.
19. Articolul 18 va avea următorul cuprins:
“Articolul 18. Atribuţiile preşedintelui comisiei permanente
Preşedintele comisiei permanente:
a) asigură pregătirea ordinii de zi a şedinţelor comisiei;
b) stabileşte sarcinile membrilor comisiei şi ia decizii în problemele ce vizează atribuţiile şi activitatea comisiei;
c) înaintează spre examinare propuneri privind constituirea subcomisiilor şi componenţa lor şi despre rezultatul examinării informează Parlamentul;
d) reprezintă comisia în relaţiile ei cu Biroul permanent şi cu celelalte comisii;
e) conduce şedinţele comisiei;
f) semnează actele şi corespondenţa comisiei;
g) în caz de necesitate, atrage alte persoane la lucrările comisiei;
h) asigură menţinerea ordinii în cadrul şedinţelor comisiei;
i) îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de prezentul Regulament.”
20. Articolul 19:
articolul va avea următorul titlu:
“Articolul 19. Atribuţiile vicepreşedintelui şi secretarului comisiei permanente”;
alineatul (2) se completează în final cu cuvintele “ale comisiei”.
21. Articolul 20:
articolul va avea următorul titlu:
“Articolul 20. Şedinţele comisiei permanente”;
alineatul (1) va avea următorul cuprins:
“(1) Şedinţele comisiei permanente se convoacă de preşedintele acesteia, iar în absenţa lui – de unul dintre vicepreşedinţi sau de 1/3 din membri.”
22. Articolul 21:
articolul va avea următorul titlu:
“Articolul 21. Procedura de votare în comisiile permanente”;
la alineatul (2), cuvîntul “Hotărîrile” se înlocuieşte cu cuvîntul “Deciziile”;
alineatul (3) va avea următorul cuprins:
“(3) Deciziile comisiilor se adoptă, de regulă, prin vot deschis.”
23. Articolul 22 se exclude.
24. Articolul 23:
articolul va avea următorul titlu:
“Articolul 23. Procesele-verbale şi stenografierea dezbaterilor şedinţelor consiliilor permanente”;
la alineatul (2), după cuvîntul “comisiei” se introduc cuvintele “sau, după caz, al şedinţei”;
la alineatul (3), cuvintele “va fi deservită” şi “de Biroul Permanent” se înlocuiesc cu cuvintele “va fi asistată” şi, respectiv, “de Parlament”.
25. Articolul 24:
articolul va avea următorul titlu:
“Articolul 24. Caracterul public al şedinţelor comisiilor permanente”;
la alineatul (1), cuvintele “, de regulă,” se exclud;
alineatul (2) va avea următorul cuprins:
“(2) La şedinţele publice ale comisiei pot fi prezenţi reprezentanţi ai mijloacelor de informare în masă acreditaţi la Parlament. Informaţiile oficiale despre lucrările comisiei se dau publicităţii şi se plasează pe web site-ul Parlamentului.”
articolul se completează cu alineatul (3), cu următorul cuprins:
“(3) Comisia poate hotărî, la propunerea unuia din membrii săi, ca şedinţa ei să se desfăşoare în mod închis în cazul în care dezbaterea publică a chestiunilor poate să prejudicieze măsurile de protecţie a cetăţenilor sau siguranţa naţională.”
26. Articolul 25 va avea următorul cuprins:
“Articolul 25. Participarea la şedinţele comisiilor permanente
(1) Membrii Guvernului şi conducătorii altor autorităţi ale administraţiei publice au acces la lucrările comisiilor. Aceştia vor fi informaţi despre data şi ora la care are loc şedinţa.
(2) În cazul în care comisia decide să invite la şedinţa sa membri ai Guvernului şi/sau conducători ai altor autorităţi ale administraţiei publice, aceştia sînt obligaţi să fie prezenţi la şedinţă.
(3) Membrii Guvernului şi conducătorii altor autorităţi ale administraţiei publice care participă la lucrările comisiei pot lua cuvînt şi răspunde la întrebări.”
27. Articolul 26:
articolul va avea următorul titlu:
“Articolul 26. Participarea altor persoane la şedinţele comisiilor permanente”;
la alineatul (1), cuvintele “unor organe” şi “sau organizaţii specializate” se înlocuiesc cu cuvintele “unor autorităţi” şi, respectiv, “, organizaţii specializate, precum şi specialişti din Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului şi din secretariatele comisiilor permanente”;
alineatul (2) se exclude;
alineatul (3) devine alineatul (2) şi va avea următorul cuprins:
“(2) Persoanele prevăzute la alin.(1) pot lua cuvînt la şedinţa comisiei şi pot răspunde la întrebări.”
28. Articolul 27:
articolul va avea următorul titlu:
“Articolul 27. Atribuţiile comisiilor permanente”;
la alineatul (1):
cuvintele “avizează proiecte de legi şi propuneri legislative” se înlocuiesc cu cuvintele “examinează proiecte de acte legislative şi propuneri legislative în vederea elaborării rapoartelor sau avizelor”;
după cuvintele “altor probleme” se introduce cuvîntul “, inclusiv”;
articolul se completează cu alineatele (3)-(7), cu următorul cuprins:
“(3) Comisiile permanente emit, de asemenea, avize consultative în vederea asigurării aplicării uniforme a legislaţiei.
(4) Comisiile permanente pot forma grupuri de lucru din experţi şi specialişti în materie cu care se consultă în activitatea lor.
(5) Comisiile permanente sînt în drept de a constitui subcomisii, desemnîndu-le atribuţiile, componenţa şi conducerea. Preşedintele comisiei permanente informează Parlamentul despre formarea subcomisiei.
(6) În componenţa subcomisiei au dreptul să fie incluşi reprezentanţi ai fracţiunilor parlamentare din cadrul comisiei respective.
(7) În cazul constituirii unei subcomisii pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii autorităţii publice responsabile faţă de Parlament, aceasta va informa periodic Parlamentul, în limitele competenţei sale, prin intermediul comisiei de profil, asupra activităţii acestei autorităţi.”
29. După articolul 27 se introduce articolul 271, cu următorul cuprins:
“Articolul 271. Subcomisia pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului de Informaţii şi Securitate
(1) În cadrul Comisiei pentru securitatea naţională, apărare şi ordinea publică activează o subcomisie pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului de Informaţii şi Securitate (S.I.S.).
(2) În calitate de preşedinte al subcomisiei se alege un reprezentant al opoziţiei parlamentare.
(3) Subcomisia supraveghează respectarea de către S.I.S. a legalităţii, a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului şi a ordinii democratice din stat, asigură neadmiterea angajării politice a S.I.S.
(4) Subcomisia verifică respectarea de către S.I.S. a prevederilor Constituţiei şi a legilor care reglementează activitatea S.I.S., examinează cazurile de violare a Constituţiei, a legilor, a drepturilor şi libertăţilor constituţionale ale cetăţenilor.
(5) Membrii subcomisiei au acces la informaţii secrete, semnînd, în fiecare caz aparte, un angajament de a păstra confidenţialitatea informaţiilor ce constituie secret de stat, purtînd răspundere în conformitate cu legislaţia.
(6) Membrii subcomisiei pot solicita, cu acordul preşedintelui acesteia, informaţii secrete şi informaţii privind activitatea curentă a S.I.S., cu excepţia informaţiilor privind activitatea operativă a serviciului sau identitatea persoanelor care activează sub acoperire, făcînd parte din personalul scriptic sau avînd misiuni specifice care necesită nedivulgarea identităţii.”
30. Articolul 28:
articolul va avea următorul titlu:
“Articolul 28. Prezentarea rapoartelor şi avizelor aprobate de comisiile permanente”;
la alineatul (1), cuvintele “de lege” se înlocuiesc cu cuvintele “de act legislativ”.
31. Articolele 29 şi 30 vor avea următoarele titluri:
“Articolul 29. Şedinţele comune ale comisiilor permanente”;
“Articolul 30. Efectuarea anchetelor de către comisiile permanente”.
32. Articolul 31 se transferă din secţiunea întîi a capitolului 3 în secţiunea a doua a aceluiaşi capitol şi va avea următorul cuprins:
“Articolul 31. Constituirea comisiilor speciale
Parlamentul poate constitui, de asemenea, comisii speciale.”
33. Articolul 32:
articolul va avea următorul titlu:
“Articolul 32. Scopurile şi componenţa comisiilor speciale”;
alineatul (1) va avea următorul cuprins:
“(1) Comisiile speciale se constituie de Parlament pentru examinarea proiectelor de acte legislative, pentru elaborarea unor proiecte de acte legislative complexe sau pentru alte scopuri, indicate în hotărîrea de înfiinţare a comisiei respective. Proiectele de acte legislative elaborate de comisia specială se examinează de comisiile permanente în conformitate cu cerinţele stabilite de prezentul Regulament.”
alineatul (3) va avea următorul cuprins:
“(3) La constituirea şi activitatea comisiei speciale se vor aplica în mod corespunzător prevederile art.14-28.”
34. Articolul 321 se transferă din secţiunea a doua a capitolului 3 în secţiunea a treia a aceluiaşi capitol şi va avea următorul cuprins:
“Articolul 321. Constituirea comisiilor de anchetă
Parlamentul poate constitui, de asemenea, comisii de anchetă.”
35. Articolele 33 şi 34 vor avea următoarele titluri:
“Articolul 33. Modul de constituire a comisiilor de anchetă”;
“Articolul 34. Atribuţiile comisiilor de anchetă”.
36. Articolul 35:
articolul va avea următorul titlu:
“Articolul 35. Sesiunile Parlamentului”;
alineatele (2) şi (3) vor avea următorul cuprins:
“(2) În cazul în care Parlamentul nu se află în sesiune ordinară, acesta se poate întruni în sesiune extraordinară sau specială la cererea Preşedintelui Republicii Moldova, a Preşedintelui Parlamentului sau a 1/3 din numărul deputaţilor.
(3) Cererea de convocare a sesiunii extraordinare sau speciale se face în scris în adresa Biroului permanent şi va cuprinde motivul, ordinea de zi propusă şi durata de desfăşurare a sesiunii.”
alineatul (4) se completează în final cu textul “, dacă legea nu prevede altfel”.
37. Articolul 36 va avea următorul titlu:
“Articolul 36. Şedinţele Parlamentului”.
38. Articolele 37, 38 şi 39 vor avea următorul cuprins:
“Articolul 37. Întocmirea ordinii de zi
(1) Şedinţele Parlamentului se desfăşoară, de regulă, în conformitate cu ordinea de zi, care se întocmeşte în condiţiile art.11 alin.(1) lit.f).
(2) Proiectul ordinii de zi se aprobă pentru o perioadă de 2 săptămîni.
(3) Biroul permanent întocmeşte proiectul ordinii de zi în prima jumătate a săptămînii premergătoare perioadei pentru care se aprobă.
(4) Chestiunile care se propun pentru a fi înscrise în proiectul ordinii de zi se transmit Biroului permanent cu cel puţin 2 zile înainte de şedinţa în cadrul căreia Biroul permanent întocmeşte proiectul ordinii de zi, cu excepţia cazurilor cînd legislaţia prevede un alt termen.
Articolul 38. Participarea la dezbaterea ordinii de zi
La şedinţele Biroului permanent în care se dezbate ordinea de zi poate participa reprezentantul Guvernului.
Articolul 39. Cuprinsul ordinii de zi
(1) Proiectul ordinii de zi cuprinde proiecte de acte legislative, proiecte de acte exclusiv politice ale Parlamentului, rapoarte şi alte chestiuni propuse de Biroul permanent.
(2) Proiectele de acte legislative se înscriu în proiectul ordinii de zi, de regulă, în cel mult 10 zile de la primirea raportului comisiei permanente sesizate în fond.”
39. Articolele 40 şi 41 vor avea următoarele titluri:
“Articolul 40. Prioritatea propunerilor Preşedintelui Republicii Moldova la întocmirea ordinii de zi”;
“Articolul 41. Prioritatea propunerilor Primului-ministru la întocmirea ordinii de zi”.
40. După articolul 41 se introduce articolul 411, cu următorul cuprins:
“Articolul 411. Procedura de urgenţă
(1) Procedura de urgenţă pentru examinarea proiectelor de acte legislative solicitată de Guvern se supune aprobării Biroului permanent.
(2) În cazul aprobării procedurii de urgenţă, Biroul permanent stabileşte termenul de depunere a raportului asupra proiectului actului legislativ, care nu poate depăşi 10 zile lucrătoare.
(3) Biroul permanent, după primirea raportului comisiei sesizate în fond, înscrie cu prioritate proiectul de act legislativ în proiectul ordinii de zi pentru următoarea şedinţă plenară.
(4) Proiectele de acte legislative solicitate de a fi examinate în procedură de urgenţă se prezintă plenului Parlamentului de Primul-ministru, iar în absenţa lui – de prim-viceprim-ministru sau de viceprim-ministru.”
41. Articolul 42:
articolul va avea următorul titlu:
“Articolul 42. Aprobarea ordinii de zi”;
alineatul unic devine alineatul (1);
articolul se completează cu alineatul (2), cu următorul cuprins:
“(2) Ordinea de zi a şedinţelor Parlamentului aprobată de Parlament se plasează pe web site-ul acestuia şi se înmînează deputaţilor la începutul săptămînii de lucru.”
42. Articolul 43:
articolul va avea următorul titlu:
“Articolul 43. Modificarea şi completarea ordinii de zi”;
alineatul (1) va avea următorul cuprins:
“(1) Modificarea şi completarea ordinii de zi poate avea loc numai la prima şedinţă plenară a săptămînii de lucru, la cererea Biroului permanent, a unei fracţiuni parlamentare, a unei comisii permanente, a unui grup din 5 deputaţi sau a autorului actului menţionat în ordinea de zi.”
la alineatul (2), după cuvîntul “modificarea” se introduc cuvintele “şi completarea”;
la alineatul (3) propoziţia întîi, după cuvîntul “modificarea” se introduc cuvintele “şi completarea”, iar cuvintele “sau a unei fracţiuni parlamentare” se înlocuiesc cu cuvintele “, a unei fracţiuni parlamentare sau a comisiei parlamentare”;
alineatul (4) se exclude.
43. Articolele 44, 45 şi 46 vor avea următorul cuprins:
“Articolul 44. Condiţiile exercitării dreptului de iniţiativă legislativă şi subiecţii acestui drept
(1) În temeiul art.73 din Constituţie, dreptul de iniţiativă legislativă aparţine deputaţilor, Preşedintelui Republicii Moldova, Guvernului şi Adunării Populare a unităţii teritoriale autonome Găgăuzia, care sînt consideraţi autori ai proiectelor de acte legislative sau ai propunerilor legislative.
(2) În exerciţiul dreptului de iniţiativă legislativă, deputaţii şi Preşedintele Republicii Moldova prezintă Parlamentului proiecte de acte legislative şi propuneri legislative, iar Guvernul şi Adunarea Populară a unităţii teritoriale autonome Găgăuzia – proiecte de legi şi de hotărîri. Proiectele de legi înaintate de Preşedintele Republicii Moldova sau de Guvern se prezintă în plenul Parlamentului de unul dintre membrii Guvernului ori de reprezentantul împuternicit al Preşedintelui Republicii Moldova sau al Guvernului, iar cele înaintate de Adunarea Populară a unităţii teritoriale autonome Găgăuzia – de Preşedintele Adunării Populare.
(3) Deputatul exercită dreptul la iniţiativă legislativă personal sau în comun cu alţi deputaţi.
(4) În prezentul Regulament, prin act legislativ se înţeleg legile constituţionale, legile organice şi ordinare, hotărîrile şi moţiunile Parlamentului.
(5) Propunerea legislativă reprezintă intenţia de a se iniţia elaborarea unui sau mai multor acte legislative, care vizează o anumită problemă sau un grup de probleme şi care au menirea de a reglementa anumite domenii ale raporturilor sociale. Asupra acceptării propunerii legislative, Parlamentul adoptă o hotărîre, prin care stabileşte termenul de elaborare a proiectului de act legislativ, formează un grup pentru elaborarea proiectului propus sau dispune altor organe elaborarea proiectului în cauză, stabileşte modul de asigurare a activităţii acestui grup.
(6) Proiectul de act legislativ şi propunerea legislativă se depun spre dezbatere împreună cu o expunere a obiectivului, scopului, concepţiei viitorului act, a locului acestuia în legislaţia în vigoare, precum şi a efectelor sale social-economice şi de altă natură, potrivit cerinţelor Legii privind actele legislative nr.780-XV din 27 decembrie 2001. Se indică totodată persoanele care au luat parte la elaborarea proiectului şi se anexează rezultatele expertizelor şi cercetărilor efectuate în cadrul elaborării. În cazul în care realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare, materiale şi de altă natură, se anexează fundamentarea economico-financiară.
(7) Dacă pentru executarea actului legislativ care se adoptă este necesară elaborarea altor acte legislative sau normative, se anexează lista acestora şi/sau, după caz, şi proiectele lor.
(8) Proiectul actului legislativ se prezintă în limba moldovenească împreună cu traducerea lui în limba rusă.
(9) La proiectele de acte legislative, la propunerile legislative şi la documentele menţionate la alin.(6) şi (7) se anexează copiile lor în variantă electronică.
(10) Proiectele de acte legislative şi propunerile legislative înaintate de deputaţi se prezintă în limba moldovenească sau în limba rusă. Aparatul Parlamentului asigură traducerea lor în limba respectivă.
(11) În cazul în care se va constata că iniţiativele legislative nu sînt perfectate conform cerinţelor tehnice stabilite de prezentul Regulament şi de alte acte legislative, Biroul permanent poate propune autorilor acestora să le aducă în concordanţă cu prevederile legale respective.
Articolul 45. Înregistrarea proiectelor de acte legislative şi a propunerilor legislative
(1) Proiectele de acte legislative şi propunerile legislative se înregistrează la Direcţia documentare parlamentară a Aparatului Parlamentului în ordinea prezentării. Prin dispoziţie a Preşedintelui Parlamentului, proiectele de acte legislative care corespund cerinţelor art.44 se introduc în procedura legislativă şi se distribuie spre avizare comisiilor permanente, Direcţiei juridice a Aparatului Parlamentului şi, după caz, Guvernului, instituţiilor interesate.
(2) În cel mult 5 zile lucrătoare de la data includerii în procedura legislativă, proiectele de acte legislative, propunerile legislative, precum şi documentele menţionate la art.44 alin.(6) se plasează pe web site-ul Parlamentului.
Articolul 46. Desemnarea comisiei permanente sesizate în fond
(1) Preşedintele Parlamentului înaintează proiectul actului legislativ sau propunerea legislativă spre examinare comisiei permanente sesizate în fond, de competenţa căreia ţin acestea.
(2) În caz de necesitate, Preşedintele Parlamentului solicită altor comisii permanente prezentarea unor corapoarte.”
44. Articolul 47 se exclude.
45. Articolul 48:
articolul va avea următorul titlu:
“Articolul 48. Soluţionarea conflictelor de competenţă între comisii”;
la alineatul (1), cuvintele “proiectul de lege” se înlocuiesc cu cuvintele “proiectul de act legislativ”.
46. Articolul 49 va avea următorul titlu:
“Articolul 49. Întocmirea raportului sau avizului comun al comisiilor”.
47. Articolul 50 va avea următorul cuprins:
“Articolul 50. Termenul pentru dezbaterea proiectelor de acte legislative şi propunerilor legislative de către comisia permanentă sesizată în fond
Comisia permanentă sesizată în fond va dezbate proiectul actului legislativ şi propunerea legislativă în decurs de cel mult 60 de zile lucrătoare, dacă Biroul permanent nu va stabili un alt termen.”
48. Articolul 51:
articolul va avea următorul titlu:
“Articolul 51. Termenul de avizare a proiectelor de acte legislative şi a propunerilor legislative de către alte comisii competente”;
alineatul (1) va avea următorul cuprins:
“(1) Comisiile permanente care au primit spre avizare proiecte de acte legislative şi propuneri legislative le supun dezbaterilor şi vor prezenta comisiei sesizate în fond avize asupra lor în termen de cel mult 30 de zile lucrătoare.”
49. Articolele 52 şi 53 vor avea următorul cuprins:
“Articolul 52. Avizarea proiectelor de acte legislative şi a propunerilor legislative de către Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului
Proiectul de act legislativ şi propunerea legislativă se transmit spre avizare complexă Direcţiei juridice a Aparatului Parlamentului, care, în termen de cel mult 30 de zile lucrătoare, va prezenta comisiei permanente sesizate în fond şi Direcţiei documentare parlamentară a Aparatului Parlamentului avizul referitor la concordanţa proiectului sau propunerii legislative:
a) cu prevederile Constituţiei;
b) cu tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte;
c) cu cerinţele de procedură şi de tehnică legislativă prevăzute de prezentul regulament, de Legea privind actele legislative şi de alte acte legislative.
Articolul 53. Retragerea proiectelor de acte legislative şi a propunerilor legislative
(1) Autorul proiectului de act legislativ sau al propunerii legislative poate să-şi retragă proiectul sau propunerea în orice moment pînă la adoptarea definitivă a acestora în plenul Parlamentului.
(2) În cazul în care proiectul de act legislativ sau propunerea legislativă are mai mulţi autori, acestea pot fi retrase cu acordul tuturor autorilor.
(3) În situaţia în care unul din autorii proiectului de act legislativ sau ai propunerii legislative îşi pierde calitatea de subiect al dreptului de iniţiativă legislativă, proiectul sau propunerea pot fi retrase de autorii care dispun de această calitate.
(4) Dacă autorul sau toţi autorii proiectului de act legislativ sau ai propunerii legislative şi-au pierdut calitatea de subiect al dreptului de iniţiativă legislativă, proiectul sau propunerea se examinează conform procedurii generale şi se prezintă în plenul Parlamentului de către comisia sesizată în fond.”
50. Articolul 54:
articolul va avea următorul titlu:
“Articolul 54. Cuprinsul raportului comisiei permanente sesizate în fond”;
alineatele (3)-(5) vor avea următorul cuprins:
“(3) Dacă există mai multe proiecte de acte legislative în aceeaşi problemă, bazate pe aceeaşi concepţie, comisia examinează fiecare proiect în parte şi le propune Parlamentului pentru a fi înglobate în cel mai cuprinzător şi rezonabil proiect pentru lectura a doua.
(4) În situaţia în care dezbaterii Parlamentului sînt supuse mai multe proiecte de acte legislative ce vizează aceeaşi problemă, care însă au la bază diferite concepţii, Parlamentul, la propunerea comisiei sesizate în fond, va hotărî, prin votul majorităţii deputaţilor prezenţi, care proiect va fi dezbătut ca proiect de bază. Celelalte proiecte vor fi considerate de alternativă.
(5) Dacă sînt înregistrate mai multe proiecte de acte legislative ce vizează modificarea şi/sau completarea mai multor articole din acelaşi act legislativ, la propunerea comisiei sesizate în fond, acestea pot fi comasate, pentru examinare în lectura a doua, într-un singur proiect.”
alineatul (6) se exclude.
51. Articolul 55:
articolul va avea următorul titlu:
“Articolul 55. Înscrierea proiectelor de acte legislative pe ordinea de zi şi transmiterea către deputaţi şi autori a raportului comisiei sesizate în fond şi a avizelor”;
la alineatul (1), cuvintele “de lege” şi “Biroul permanent” se înlocuiesc cu cuvintele “de act legislativ” şi, respectiv, “Direcţia documentare parlamentară a Aparatului Parlamentului”;
alineatul (2):
în partea introductivă, cuvintele “de lege” se înlocuiesc cu cuvintele “de act legislativ”;
litera a) se completează în final cu textul “, precum şi categoria legii”;
litera g) va avea următorul cuprins:
“g) lista şi/sau, după caz, proiectele de acte legislative sau normative necesare executării actului legislativ care se adoptă.”
litera h) se exclude.
52. Articolele 56 şi 57 vor avea următorul cuprins:
“Articolul 56. Avizarea de către Guvern a proiectelor de acte legislative şi a propunerilor legislative
Proiectele de acte legislative şi propunerile legislative înaintate de Preşedintele Republicii Moldova, de deputaţi sau de Adunarea Populară a unităţii teritoriale autonome Găgăuzia se remit Guvernului spre avizare. Neprezentarea avizului în termen de cel mult 30 de zile sau într-un termen mai restrîns, stabilit de Preşedintele Parlamentului, nu împiedică examinarea proiectului de către Parlament, dacă legea nu prevede altfel.
Articolul 57. Înaintarea amendamentelor la proiectele de acte legislative
(1) Deputaţii, comisiile permanente şi fracţiunile parlamentare au dreptul să prezinte, de regulă în scris, propuneri conceptuale şi amendamente motivate la proiectul de act legislativ, care se transmit comisiei permanente sesizate în fond în termen de cel mult 30 de zile după primirea proiectului. Data înaintării amendamentului va fi data înregistrării acestuia la comisia sesizată în fond, care ţine o evidenţă specială a amendamentelor primite.
(2) Amendamentele se prezintă sub formă de modificare a cuprinsului punctelor, alineatelor, articolelor, sub formă de completare a proiectului cu articole noi sau de propuneri de excludere a unor cuvinte, puncte, alineate sau articole din proiect.
(3) Amendamentele trebuie să fie motivate.
(4) Amendamentele la proiectul de act legislativ se vor examina de comisia permanentă sesizată în fond şi, numai dacă aceasta consideră necesar, şi de o altă comisie.”
53. Articolul 58 se exclude.
54. Articolul 59:
articolul va avea următorul titlu:
“Articolul 59. Dezbaterea proiectelor de legi pe lecturi”;
alineatul (2) va avea următorul cuprins:
“(2) Proiectele de legi ordinare, la decizia Parlamentului, pot fi adoptate într-o singură lectură.”
la alineatul (4), cuvintele “precum şi tratatele internaţionale” se înlocuiesc cu cuvintele “proiectele de legi complexe, precum şi proiectele de legi în alte probleme importante”.
55. Articolul 60:
articolul va avea următorul titlu:
“Articolul 60. Dezbaterea proiectelor de legi în primă lectură”;
la alineatul (1) litera a), cuvintele “alin.(3) şi (4)” se exclud;
articolul se completează cu alineatele (3) şi (4), cu următorul cuprins:
“(3) În cadrul dezbaterilor, un deputat are dreptul să adreseze raportorilor cel mult 2 întrebări. Formularea unei întrebări nu poate depăşi 2 minute. Fiecare răspuns nu poate depăşi 2 minute. Pe marginea proiectelor prezentate, comentarii nu se admit.
(4) Luările de cuvînt stabilite prin alineatele (1) şi (2) nu vor depăşi 7 minute.”
56. Articolul 61 va avea următorul cuprins:
“Articolul 61. Dreptul autorului iniţiativei legislative la cuvînt
Autorul iniţiativei legislative are dreptul să ia cuvîntul înainte de închiderea dezbaterii, totodată discursul lui nu va depăşi 5 minute. Dacă sînt mai mulţi autori, poate lua cuvîntul doar unul dintre ei, cu acordul celorlalţi.”
57. Articolul 62:
articolul va avea următorul titlu:
“Articolul 62. Deciziile adoptate în urma dezbaterii proiectelor de legi în primă lectură”;
la alineatul (1):
partea introductivă va avea următorul cuprins:
“(1) În urma dezbaterii proiectului de lege în primă lectură, Parlamentul poate adopta una din următoarele decizii:”
litera b) va avea următorul cuprins:
“b) remiterea proiectului de lege, la propunerea preşedintelui şedinţei, spre definitivare comisiei permanente sesizate în fond sau unei alte comisii competente;”
alineatul (2) va avea următorul cuprins:
“(2) Deciziile Parlamentului asupra dezbaterilor proiectelor de legi în primă lectură se consemnează în stenograma şedinţei, dacă Parlamentul nu decide altfel.”
58. Articolul 63 va avea următorul cuprins:
“Articolul 63. Stabilirea proiectelor de bază şi de alternativă
(1) În cazul în care comisia sesizată în fond propune Parlamentului spre dezbatere proiecte de acte legislative aflate în una din situaţiile prevăzute la art.54 alin.(3) şi (5), Parlamentul va hotărî asupra acestor proiecte cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.
(2) În situaţia prevăzută la art.54 alin.(4), Parlamentul, la propunerea comisiei sesizate în fond, va hotărî, cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi, care proiect va fi dezbătut ca proiect de bază. Celelalte proiecte vor fi considerate de alternativă.”
59. După articolul 63 se introduce articolul 631, cu următorul cuprins:
“Articolul 631. Pregătirea proiectului de lege pentru lectura a doua
(1) După dezbaterea proiectului de lege în primă lectură, acesta se transmite comisiei sesizate în fond sau unei alte comisii competente pentru examinarea amendamentelor deputaţilor, a obiecţiilor şi propunerilor fracţiunilor parlamentare, comisiilor permanente, a avizelor Guvernului, Direcţiei juridice a Aparatului Parlamentului, precum şi a propunerilor reprezentanţilor societăţii civile, şi pentru prezentarea raportului respectiv.
(2) În cadrul pregătirii proiectului de lege pentru dezbatere în a doua lectură, deputaţii, comisiile permanente şi fracţiunile parlamentare pot prezenta amendamente comisiei sesizate în fond în termen de 10 zile de la data aprobării proiectului în primă lectură. Prevederile art.57 se vor aplica în mod corespunzător.
(3) Autorii amendamentelor pot participa la şedinţa comisiei pentru definitivarea proiectului de lege. Comisia îl va înştiinţa în prealabil pe autor despre ţinerea şedinţei.
(4) Dezbaterea proiectului de lege în lectura a doua va avea loc în cel mult 45 de zile de la data aprobării în primă lectură.”
60. Articolul 64 va avea următorul cuprins:
“Articolul 64. Dezbaterea proiectului de lege în a doua lectură
Dezbaterea proiectului de lege în a doua lectură constă în:
a) audierea raportului comisiei sesizate în fond;
b) dezbaterea proiectului pe articole;
c) votarea proiectului pe articole şi, după caz, în ansamblu, dacă Parlamentul nu va hotărî altfel.”
61. Articolul 65:
articolul va avea următorul titlu:
“Articolul 65. Expunerea pe marginea fiecărui articol şi prezentarea amendamentelor”;
la alineatul (1), cuvintele “punctul lor de vedere” se înlocuiesc cu cuvintele “punctul personal de vedere în cel mult 2 minute”;
alineatul (3) se completează în final cu cuvintele “referitoare la tehnica legislativă şi la limbă”.
62. Articolul 66 va avea următorul cuprins:
“Articolul 66. Dezbaterea pe articole
(1) Dezbaterea articolelor începe cu amendamentele. Amendamentul poate fi rostit doar o singură dată şi trebuie să se refere la conţinutul unui articol separat.
(2) În cadrul dezbaterilor pe articole, autorii amendamentelor pot să argumenteze propunerile, făcute de ei şi respinse de comisie, în cel mult 2 minute.
(3) Referitor la amendamentele prezentate în condiţiile art.65 alin.(3), raportorul comisiei permanente sesizate în fond poate da răspunsuri oral, totodată timpul pentru fiecare răspuns nu va depăşi 2 minute.”
63. Articolul 67 se exclude.
64. Articolul 68:
articolul va avea următorul titlu:
“Articolul 68. Dezbaterea şi votarea amendamentelor”;
alineatul (1) va avea următorul cuprins:
“(1) Dezbaterea amendamentelor începe cu cele prin care se propune excluderea unora dintre textele cuprinse în articolul supus dezbaterii şi continuă cu cele privind modificarea sau completarea acestuia.”
articolul se completează cu alineatul (3), cu următorul cuprins:
“(3) Autorul amendamentului îl poate retrage în orice moment pînă la votarea lui.”
65. Articolul 69 se exclude.
66. Articolul 70:
articolul va avea următorul titlu:
“Articolul 70. Dezbaterea proiectului de lege în a treia lectură”;
alineatele (3) şi (4) vor avea următorul cuprins:
“(3) În cadrul celei de-a treia lecturi, în dezbateri poate lua cuvînt numai o singură dată, numai cîte un reprezentant al fiecărei fracţiuni parlamentare, dacă deputaţii din fracţiunea respectivă au prezentat amendamente în cadrul dezbaterii proiectului de lege în a doua lectură, iar comisia permanentă sesizată în fond nu le-a acceptat. De asemenea, pot lua cuvîntul, o singură dată, şi deputaţii care au prezentat amendamente în cadrul dezbaterii proiectului de lege în a doua lectură, iar comisia permanentă sesizată în fond nu le-a acceptat. Luările de cuvînt nu vor depăşi 3 minute.
(4) Dezbaterea se va desfăşura doar pe marginea articolelor la care au fost prezentate amendamente.”
67. După articolul 70 se introduce articolul 701, cu următorul cuprins:
“Articolul 701. Adoptarea actului legislativ în lectura finală
(1) În cazul în care, la dezbaterea proiectului de act legislativ în ultima lectură, au fost acceptate multiple amendamente, propuneri şi obiecţii care modifică esenţial textul proiectului, Parlamentul poate decide transmiterea acestuia pentru redactare în comisia sesizată în fond şi prezentare spre adoptare în lectura finală. Pentru proiectele de legi complexe şi de coduri, lectura finală este obligatorie.
(2) Termenul de redactare se stabileşte de Parlament în funcţie de calitatea, complexitatea şi volumul actului legislativ, dar nu poate depăşi 30 de zile lucrătoare, cu excepţia legilor complexe şi a codurilor, care vor fi redactate în cel mult 3 luni.
(3) Înainte de a fi semnate de Preşedintele Parlamentului, actele legislative prevăzute în alin.(1) se supun adoptării în lectura finală, în cadrul căreia nu pot fi făcute modificări sau prezentate amendamente, însă pot fi invocate excepţii vizînd neconcordanţele dintre textul examinat în ultima lectură de către Parlament şi textul prezentat pentru lectura finală.
(4) Adoptarea actului legislativ în lectura finală exprimă intenţia şi acordul autorităţii legislative de a se aplica actul anume în redacţia prezentată, pornindu-se de la sensul şi logica internă a prevederilor respective.”
68. Articolul 71:
articolul va avea următorul titlu:
“Articolul 71. Proiectele de acte legislative respinse de Parlament”;
alineatul (1) devine alineatul (2), iar alineatul (2) devine alineatul (1);
la alineatul (1), textul “alin.(2)” se înlocuieşte cu textul “alin.(1)”.
69. Articolul 72:
articolul va avea următorul titlu:
“Articolul 72. Semnarea actelor legislative adoptate de Parlament”;
în cuprinsul articolului, textul “art.13 alin.(1)” se înlocuieşte cu textul “art.13 alin.(2)”.
70. Articolul 73:
articolul va avea următorul titlu:
“Articolul 73. Trimiterea legii spre promulgare Preşedintelui Republicii Moldova”;
la alineatul (1), cuvintele “în termen de 25 de zile de lucru de la adoptarea ei” se înlocuiesc cu cuvintele “cel tîrziu în ziua de lucru următoare zilei semnării acesteia”;
alineatul (3) se completează în final cu propoziţia: “Obiecţiile Preşedintelui Republicii Moldova se supun examinării conform procedurii prevăzute de prezentul Regulament pentru examinarea amendamentelor, în baza raportului comisiei permanente responsabile de legea reexaminată şi, după caz, cu avizul Direcţiei juridice a Aparatului Parlamentului.”
71. Articolele 74 şi 741 vor avea următoarele titluri:
“Articolul 74. Respingerea legii”;
“Articolul 741. Legile constituţionale”.
72. Articolul 742:
articolul va avea următorul titlu:
“Articolul 742. Dezbaterea proiectelor de legi constituţionale”;
alineatul (3) va avea următorul cuprins:
“(3) Pentru examinarea proiectului de lege constituţională, Preşedintele Parlamentului îl remite Comisiei juridice, pentru numiri şi imunităţi. În cazul în care Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi consideră că la examinarea proiectului de lege constituţională este necesar de a fi atraşi deputaţi din alte comisii permanente, aceasta propune Parlamentului crearea unei comisii speciale.”
73. Articolele 743-7411 vor avea următoarele titluri:
“Articolul 743. Prezentarea avizelor şi rapoartelor asupra proiectelor de legi constituţionale”;
“Articolul 744. Dezbaterea proiectelor de legi constituţionale în primă lectură”;
“Articolul 745. Stabilirea proiectelor de bază şi a celor de alternativă”;
“Articolul 746. Transmiterea proiectului de lege constituţională comisiei speciale sau comisiei permanente sesizate în fond”;
“Articolul 747. Dezbaterea şi votarea amendamentelor”;
“Articolul 748. Dezbaterea proiectelor de legi constituţionale în a doua lectură”;
“Articolul 749. Procedura de votare”;
“Articolul 7410. Trimiterea legii constituţionale spre promulgare Preşedintelui Republicii Moldova”;
“Articolul 7411. Efectuarea referendumului pentru revizuirea Constituţiei”.
74. Articolul 75:
articolul va avea următorul titlu:
“Articolul 75. Procedura de vot pe categorii de acte legislative”;
alineatul unic devine alineatul (1);
articolul se completează cu alineatele (2) şi (3), cu următorul cuprins:
“(2) Procedura menţionată la alin.(1) este aplicabilă şi în cazul reexaminării legilor la care Preşedintele Republicii Moldova are obiecţii.
(3) O altă majoritate de voturi este aplicabilă doar în cazurile expres prevăzute în Constituţie.”
75. Articolele 76-79 vor avea următoarele titluri:
“Articolul 76. Procedura de vot în şedinţă”;
“Articolul 77. Modalităţile de vot”;
“Articolul 78. Votul prin apel nominal”;
“Articolul 79. Votul prin buletin de vot”.
76. Articolul 80:
articolul va avea următorul titlu:
“Articolul 80. Procedura de alegere, numire sau de propunere pentru numirea în funcţie a persoanelor oficiale de stat”;
la alineatul (1), cuvîntul “Deciziile” se înlocuieşte cu cuvîntul “Hotărîrile”, iar în final alineatul se completează cu propoziţia: “În acelaşi mod se adoptă şi hotărîrile Parlamentului cu privire la destituirea (revocarea) persoanelor oficiale vizate, cu excepţiile stabilite de legislaţie.”
77. Articolul 81 va avea următorul titlu:
“Articolul 81. Interdicţii în cursul votării”.
78. După capitolul 3 se introduce capitolul 31, cu următorul cuprins:
“Capitolul 31
PROCEDURA DE RIDICARE A IMUNITĂŢII PARLAMENTARE
Articolul 811. Imunitatea parlamentară
(1) În conformitate cu prevederile constituţionale, imunitatea parlamentară are ca scop protejarea deputatului în Parlament împotriva urmăririlor judiciare şi garantarea libertăţii de exprimare a acestuia.
(2) Deputatul nu poate fi reţinut, arestat, percheziţionat, cu excepţia cazurilor de infracţiune flagrantă, sau trimis în judecată fără încuviinţarea prealabilă a Parlamentului, după ascultarea sa.
(3) Inviolabilitatea nu se extinde asupra membrilor familiei deputatului.
Articolul 812. Cererea de ridicare a imunităţii parlamentare
(1) În cazul în care deputatul a comis o infracţiune sau o contravenţie, Procurorul General poate cere Parlamentului ridicarea imunităţii acestuia pentru a efectua măsuri procesuale de reţinere, percheziţionare, arestare sau trimitere în judecată.
(2) Cererea de ridicare a imunităţii deputatului în Parlament este adresată Preşedintelui Parlamentului.
(3) Preşedintele Parlamentului aduce la cunoştinţa deputaţilor cererea în plenul Parlamentului la şedinţa următoare de la data prezentării acesteia şi o trimite imediat spre examinare Comisiei juridice, pentru numiri şi imunităţi.
(4) Dacă cererea Procurorului General prevăzută la alin.(2) a parvenit în Parlament în perioada dintre sesiuni, aceasta va fi adusă la cunoştinţa deputaţilor la prima şedinţă plenară a sesiunii următoare.
(5) Cererea de ridicare a imunităţii deputatului se înaintează pentru fiecare infracţiune sau contravenţie separat.
(6) În cazul în care cauza penală a fost remisă instanţei de judecată pînă la validarea mandatului de deputat, ridicarea imunităţii parlamentare se efectuează în condiţiile prezentului capitol.
Articolul 813. Procedura de examinare a cererii Procurorului General în Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi
(1) Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi va examina cererea Procurorului General în cel mult 15 zile după aducerea acesteia la cunoştinţa deputaţilor de către Preşedintele Parlamentului şi va constata existenţa sau inexistenţa unor motive temeinice pentru acceptarea sau respingerea cererii.
(2) Procurorul General este obligat să prezinte Comisiei juridice, pentru numiri şi imunităţi documentele referitoare la caz, solicitate de aceasta.
(3) Data şi locul desfăşurării şedinţei Comisiei juridice, pentru numiri şi imunităţi se comunică Procurorului General şi deputatului în privinţa căruia se cere ridicarea imunităţii. Absenţa nemotivată a oricăruia dintre ei nu împiedică examinarea cererii.
(4) După ascultarea cererii Procurorului General şi a deputatului în privinţa căruia se cere ridicarea imunităţii, Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi, cu votul majorităţii membrilor ei, exprimat secret, adoptă o hotărîre.
(5) În urma examinării cererii Procurorului General, Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi întocmeşte un raport care se prezintă Biroului permanent.
(6) Raportul Comisiei juridice, pentru numiri şi imunităţi se înscrie cu prioritate în ordinea de zi.
Articolul 814. Procedura de ridicare a imunităţii parlamentare
(1) Raportul Comisiei juridice, pentru numiri şi imunităţi se supune examinării şi aprobării de către Parlament în cel mult 7 zile de la prezentarea acestuia Biroului permanent.
(2) Prezenţa la şedinţa plenară a deputatului în privinţa căruia se cere ridicarea imunităţii este obligatorie. Absenţa motivată a acestuia atrage suspendarea examinării cererii. Absenţa nemotivată a deputatului nu împiedică examinarea cererii în lipsa lui.
(3) Preşedintele Comisiei juridice, pentru numiri şi imunităţi sau un alt membru al acesteia prezintă raportul comisiei pe marginea examinării cererii Procurorului General.
(4) Procurorul General va motiva cererea de ridicare a imunităţii deputatului şi va răspunde la întrebările deputaţilor, după care va fi ascultat deputatul în privinţa căruia a fost înaintată cererea de ridicare a imunităţii, şi el va răspunde la întrebări.
(5) Înainte de votare, deputaţii sînt în drept să-şi exprime poziţia asupra cererii de ridicare a imunităţii deputatului.
(6) Parlamentul decide asupra cererii Procurorului General cu votul majorităţii deputaţilor aleşi, exprimat secret.
(7) La votarea secretă, prevederile art.61 se vor aplica în mod corespunzător.
(8) Rezultatele votării secrete se perfectează prin hotărîre a Parlamentului, care va încuviinţa ridicarea imunităţii deputatului sau va respinge cererea Procurorului General.
(9) Hotărîrea Parlamentului se remite Procurorului General în termen de 3 zile de la data adoptării.
Articolul 815. Informarea Parlamentului despre rezultatele examinării cauzei pentru care a fost ridicată imunitatea parlamentară
(1) În cazul încetării urmăririi penale, a consumării procedurii contravenţionale, precum şi în cazul emiterii de către instanţa judecătorească a unei sentinţe definitive, Procurorul General este obligat să informeze Parlamentul despre acest fapt. Preşedintele Parlamentului aduce la cunoştinţa deputaţilor în plenul Parlamentului informaţia respectivă.
(2) În cazul încetării urmăririi penale sau a procedurii contravenţionale, precum şi al achitării definitive de către instanţa judecătorească, cazul va fi considerat consumat şi hotărîrea Parlamentului de ridicare a imunităţii îşi va pierde valoarea juridică.”
79. Articolul 82:
articolul va avea următorul titlu:
“Articolul 82. Caracterul public al şedinţelor Parlamentului”;
alineatul unic devine alineatul (1);
la alineatul (1), cuvintele “a unui grup de deputaţi ce constituie cel puţin 15% din numărul deputaţilor aleşi” şi “secrete” se înlocuiesc cu cuvintele “a unui grup din cel puţin 5 deputaţi” şi, respectiv, “închise”;
articolul se completează cu alineatul (2), cu următorul cuprins:
“(2) Şedinţele plenare ale Parlamentului, cu excepţia celor închise prevăzute la alin.(1), se transmit în direct la posturile naţionale de radio şi televiziune, iar stenogramele acestor şedinţe se publică pe web site-ul Parlamentului. Comunicatele oficiale despre şedinţele Parlamentului se fac publice numai prin intermediul serviciului de presă al Parlamentului.”
80. Articolul 83:
articolul va avea următorul titlu:
“Articolul 83. Persoanele care pot asista la şedinţele Parlamentului”;
alineatul (1) va avea următorul cuprins:
“(1) La şedinţele publice ale Parlamentului pot asista reprezentanţii misiunilor diplomatice, avocaţii parlamentari, reprezentanţi ai mijloacelor de informare în masă şi, după caz, funcţionari ai Aparatului Parlamentului, precum şi alte persoane, în baza autorizaţiei sau invitaţiei, în condiţiile stabilite de Biroul permanent.”
alineatele (2) şi (3) se exclud;
alineatul (4) devine alineatul (2).
81. Articolul 84:
articolul va avea următorul titlu:
“Articolul 84. Participarea deputaţilor la şedinţă”;
alineatul (1) va avea următorul cuprins:
“(1) Deputaţii sînt obligaţi să se înscrie pe lista de prezenţă pînă la începutul şedinţei şi să fie prezenţi la lucrările Parlamentului.”
la alineatul (2), cuvintele “să anunţe Biroul permanent” se înlocuiesc cu cuvintele “să informeze conducerea Parlamentului prin intermediul subdiviziunii Aparatului Parlamentului responsabile de asigurarea şedinţelor plenare”.
82. Articolul 85:
articolul va avea următorul titlu:
“Articolul 85. Regimul de lucru al Parlamentului”;
alineatul (1):
la litera a), cuvintele “pe teren” se înlocuiesc cu cuvintele “în teritoriu”;
litera d) va avea următorul cuprins:
“d) joi şi vineri – şedinţe în plen.”
litera e) se exclude;
articolul se completează cu un nou alineat (2), cu următorul cuprins:
“(2) Parlamentul poate decide continuarea şedinţei în plen în alte zile.”
alineatele (2) şi (3) devin alineatele (3) şi (4);
alineatul (3) va avea următorul cuprins:
“(3) Joi, în ultima oră de lucru a Parlamentului, se examinează întrebările deputaţilor. Şedinţa din ultima joi a lunii, în a doua jumătate a zilei, este consacrată interpelărilor.”
articolul se completează cu alineatul (5), cu următorul cuprins:
“(5) La fiecare două ore de lucru a plenului Parlamentului, preşedintele şedinţei va anunţa o pauză.”
83. Articolul 86 va avea următorul titlu:
“Articolul 86. Deschiderea şedinţei”.
84. Articolul 87:
articolul va avea următorul titlu:
“Articolul 87. Atribuţiile preşedintelui şedinţei”;
la articolul (2), cuvintele “şi să-şi exprime părerea asupra chestiunilor ce se discută” se exclud.
85. Articolele 88 şi 89 vor avea următorul cuprins:
“Articolul 88. Luările de cuvînt în cadrul şedinţelor plenare
(1) Persoanele care iau cuvîntul în Parlament vorbesc de la tribună sau de la microfoanele special instalate. Nimeni nu poate lua cuvîntul decît dacă îi este oferit de preşedintele şedinţei.
(2) Deputaţii care intenţionează să ia cuvîntul pe marginea problemelor incluse în ordinea de zi se înscriu în lista vorbitorilor la preşedintele şedinţei. În aceeaşi listă se indică chestiunea din ordinea de zi şi timpul solicitat de vorbitor, ce nu poate depăşi 7 minute.
(3) Vorbitorii sînt obligaţi să se refere exclusiv la chestiunea pentru discutarea căreia s-au înscris la cuvînt. În caz contrar, preşedintele şedinţei le atrage atenţia şi, dacă ei nu se conformează, le retrage cuvîntul.
(4) Preşedintelui Republicii Moldova şi Primului-ministru li se dă cuvînt în orice moment, la solicitare, dacă Parlamentul nu decide altfel. În caz de necesitate, persoanelor menţionate li se acordă timp suplimentar celui prevăzut la alin.(2).
(5) Pe marginea luărilor de cuvînt, Parlamentul poate iniţia dezbateri, stabilind timpul şi modul de desfăşurare a acestora.
Articolul 89. Declaraţiile deputaţilor
(1) Deputaţii au dreptul la declaraţii în probleme ce nu sînt incluse în ordinea de zi a şedinţei plenare. La începerea şedinţei plenare, deputaţii se înscriu în lista pentru declaraţii la preşedintele şedinţei.
(2) Deputaţilor înscrişi pentru declaraţii li se va oferi cuvîntul la finele şedinţei.
(3) Fracţiunilor parlamentare li se acordă pînă la 7 minute pentru fiecare declaraţie, iar deputaţilor – pînă la 5 minute.
(4) Dacă declaraţia vizează imaginea unei fracţiuni parlamentare sau a unui deputat, aceştia au dreptul la replică în cadrul aceleiaşi şedinţe. Replica nu poate depăşi 3 minute.”
86. Articolul 90 se exclude.
87. Articolul 91 va avea următorul titlu:
“Articolul 91. Excepţii de la regulile pentru acordarea cuvîntului deputatului”.
88. La articolul 92:
articolul va avea următorul titlu:
“Articolul 92. Încheierea dezbaterilor”;
alineatul (1) va avea următorul cuprins:
“(1) La cererea preşedintelui şedinţei sau a unei fracţiuni parlamentare, dezbaterile asupra problemei luate de Parlament în discuţie pot fi încheiate.”
89. Articolele 93 şi 94 se exclud.
90. Articolul 95 va avea următorul titlu:
“Articolul 95. Înregistrarea şi stenografierea dezbaterilor din şedinţele Parlamentului”.
91. Articolul 951 se exclude.
92. Articolul 96 va avea următorul titlu:
“Articolul 96. Stabilirea modului de executare a legii”.
93. Articolul 97:
articolul va avea următorul titlu:
“Articolul 97. Efectuarea controalelor şi prezentarea rapoartelor privind executarea legilor”;
la alineatul (1), cuvintele “Comisiei pentru control şi petiţii, altor comisii permanente, cît şi comisiilor speciale” se înlocuiesc cu cuvintele “comisiei permanente de profil asistate de Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului, altor comisii”;
alineatul (2) va avea următorul cuprins:
“(2) În urma controlului efectuat, comisia parlamentară va prezenta recomandări Guvernului şi/sau altor autorităţi publice şi, după caz, va prezenta Parlamentului rapoarte privind executarea legilor, de regulă, după 6 luni de la intrarea în vigoare a legii respective.”
la alineatul (3), cuvintele “va putea” se înlocuiesc cu cuvîntul “poate”.
94. Articolul 98 se exclude.
95. Capitolul 6 va avea următorul cuprins:
“Capitolul 6
MOŢIUNILE ŞI ACTELE EXCLUSIV POLITICE ALE PARLAMENTULUI
Secţiunea întîi
Moţiunea simplă
Articolul 99. Iniţierea moţiunii simple
(1) Moţiunea simplă exprimă poziţia Parlamentului într-o anumită problemă de politica internă sau externă ori, după caz, într-o problemă ce a făcut obiectul unei interpelări.
(2) Moţiunea simplă poate fi iniţiată de cel puţin 15 deputaţi.
(3) Un deputat nu poate semna concomitent mai multe moţiuni simple în aceeaşi problemă.
Articolul 100. Conţinutul moţiunii simple
(1) Moţiunea simplă trebuie să cuprindă motivarea şi dispozitivul. Moţiunea se depune la preşedintele şedinţei, în plenul Parlamentului.
(2) După primirea moţiunii, preşedintele şedinţei o aduce la cunoştinţa Parlamentului, care stabileşte data dezbaterii, şi dispune remiterea ei de îndată Guvernului şi distribuirea acesteia deputaţilor.
(3) Moţiunea simplă se examinează în termen de 7 zile de la depunere.
Articolul 101. Avizarea moţiunii simple
Moţiunea simplă se supune dezbaterii fiind însoţită de avizul comisiei permanente de profil. Avizarea se va face în termen de 3 zile de la data depunerii moţiunii.
Articolul 102. Dezbaterea moţiunii simple
(1) Dezbaterea moţiunii simple începe cu prezentarea raportului Guvernului.
(2) La dezbaterea moţiunilor, prevederile art.82-951 se aplică în mod corespunzător.
(3) Moţiunile simple se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.
(4) Moţiunile simple adoptate de Parlament se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, Partea I, şi sînt obligatorii pentru Guvern sau alte autorităţi vizate.
Secţiunea a doua
Moţiunea de cenzură
Articolul 103. Depunerea moţiunii de cenzură
(1) Moţiunea de cenzură exprimă retragerea încrederii acordate Guvernului la învestitură.
(2) Moţiunea de cenzură asupra activităţii Guvernului poate fi iniţiată de cel puţin 1/4 din numărul deputaţilor aleşi.
(3) Moţiunea de cenzură asupra activităţii Guvernului se întocmeşte şi se depune conform procedurii stabilite la art.100 alin.(1) şi (2).
Articolul 104. Dezbaterea moţiunii de cenzură
(1) Moţiunea de cenzură asupra activităţii Guvernului se supune dezbaterii în prima zi de şedinţă plenară a săptămînii următoare datei depunerii.
(2) Dezbaterea moţiunii se face în condiţiile art.102 alin.(1) şi (2).
(3) Moţiunile de cenzură se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor aleşi.
Articolul 105. Efectele deciziei asupra moţiunii de cenzură
(1) În cazul în care moţiunea de cenzură asupra activităţii Guvernului a fost respinsă, deputaţii care au semnat-o nu vor putea iniţia, în cadrul aceleiaşi sesiuni, o nouă moţiune pe acelaşi motiv.
(2) În cazul adoptării moţiunii de cenzură, Primul-ministru va prezenta în termen de cel mult 3 zile, Preşedintelui Republicii Moldova demisia Guvernului.
(3) Moţiunile de cenzură asupra activităţii Guvernului adoptate de Parlament se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, Partea I.
Secţiunea a treia
Angajarea răspunderii Guvernului
Articolul 106. Mecanismul angajării răspunderii Guvernului
(1) Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Parlamentului asupra unui program, asupra unei declaraţii de politică generală ori asupra unui proiect de lege organică sau ordinară.
(2) Angajarea răspunderii politice în faţa Parlamentului se declară prin hotărîre a Guvernului, care se prezintă în aceeaşi zi Parlamentului, cu anexarea textului programului, al declaraţiei de politică generală sau al proiectului de lege. Preşedintele Parlamentului dispune de îndată distribuirea hotărîrii şi a materialelor adiţionale deputaţilor.
(3) Dacă, în decursul a 72 de ore din momentul angajării răspunderii de către Guvern, cel puţin 1/4 din numărul deputaţilor aleşi nu depun o moţiune de cenzură Guvernului sau dacă moţiunea de cenzură depusă este respinsă, programul, declaraţia de politică generală sau proiectul de lege se consideră adoptate şi devin executorii pentru Guvern.
(4) În cazul depunerii unei moţiuni de cenzură potrivit alin.(3), aceasta urmează a fi examinată potrivit prevederilor art.103-105.
Articolul 107. Intrarea în vigoare a legilor adoptate ca urmare a angajării răspunderii Guvernului
Legile adoptate ca rezultat al angajării răspunderii Guvernului în faţa Parlamentului intră în vigoare la data publicării.
Secţiunea a patra
Actele exclusiv politice ale Parlamentului
Articolul 1071. Actele exclusiv politice ale Parlamentului
(1) Actele exclusiv politice ale Parlamentului constituie manifestări de voinţă ale autorităţii legislative, care produc efecte politice şi nu au forţa actelor normative.
(2) La categoria actelor exclusiv politice ale Parlamentului se atribuie declaraţiile, apelurile, mesajele etc.
(3) Proiectele actelor exclusiv politice ale Parlamentului pot fi iniţiate de fracţiunile parlamentare, precum şi de cel puţin 5 deputaţi.
(4) Actele exclusiv politice ale Parlamentului se perfectează prin hotărîre de Parlament şi se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.
(5) Actele exclusiv politice ale Parlamentului se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, Partea I.”
96. Capitolul 7 va avea următorul titlu:
“ÎNTREBĂRI, INTERPELĂRI, AUDIERI, RAPOARTE”.
97. Articolele 108-110 vor avea următorul cuprins:
“Articolul 108. Adresarea întrebărilor
(1) Ultima oră de lucru al Parlamentului în fiecare zi de joi, cu excepţia ultimei joi din lună, va fi consacrată întrebărilor.
(2) Fiecare deputat poate adresa întrebări membrilor Guvernului sau conducătorilor altor autorităţi ale administraţiei publice. Deputatul, în aceeaşi şedinţă plenară, poate adresa cel mult două întrebări.
(3) Deputaţii nu pot formula întrebări Preşedintelui Republicii Moldova, reprezentanţilor puterii judecătoreşti, autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi întrebări care:
a) privesc probleme de interes personal;
b) urmăresc, în exclusivitate, obţinerea unei consultaţii juridice;
c) se referă la procesele aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti sau pot afecta soluţionarea unor cauze aflate în curs de judecată;
d) privesc activitatea unor persoane care nu îndeplinesc funcţiile publice menţionate la alin.(2).
Articolul 109. Răspunsul la întrebări
(1) Formulînd întrebarea, deputatul va preciza dacă doreşte să primească răspunsul în scris sau oral la şedinţa în plen.
(2) Subdiviziunea Aparatului Parlamentului responsabilă de asigurarea şedinţelor plenare înregistrează întrebările şi le transmite organelor sau persoanelor cărora acestea sînt adresate.
(3) Dacă se solicită răspuns oral, acesta va fi prezentat la următoarea şedinţă în plen în cadrul orei Guvernului.
(4) Dacă se solicită răspuns scris, acesta se prezintă în termen de 15 zile.
(5) Dacă întrebările se vor adresa celor prezenţi în sală, aceştia pot răspunde imediat la fiecare întrebare sau vor declara că vor prezenta răspunsul în termenul indicat la alin.(3) sau, după caz, la alin.(4).
(6) Dacă deputatul care a solicitat răspuns oral la întrebare nu se află în sala de şedinţe a Parlamentului, acestuia răspunsul i se va prezenta în scris.
Articolul 110. Timpul rezervat întrebărilor
(1) Timpul rezervat pentru adresarea unei întrebări nu va depăşi 2 minute.
(2) Timpul pentru fiecare răspuns oral nu va depăşi 3 minute.
(3) Dacă persoana care a adresat întrebarea nu este satisfăcută de răspunsul primit, pentru replică i se acordă un minut.
(4) Dacă timpul afectat întrebărilor şi răspunsurilor depăşeşte timpul stabilit de art.108 alin.(1), preşedintele şedinţei va amîna, de regulă, pentru şedinţa următoare o parte de întrebări şi răspunsuri.”
98. Articolul 111 se exclude.
99. Articolul 112 va avea următorul cuprins:
“Articolul 112. Înaintarea şi examinarea interpelărilor
(1) Interpelările se fac în scris, arătîndu-se obiectul acestora, fără nici o dezvoltare, concretizîndu-se forma răspunsului solicitat.
(2) Interpelarea deputatului constă dintr-o cerere adresată Guvernului, prin care se solicită explicaţii asupra unor aspecte ale politicii Guvernului ce ţin de activitatea sa internă sau externă.
(3) Interpelările se dau citirii şi se depun la preşedintele şedinţei în plen, care dispune remiterea lor Primului-ministru.
(4) În cazul solicitării răspunsului în scris la interpelare, Guvernul va răspunde în cel mult 15 zile.
(5) Autorii interpelării pot cere Parlamentului dezbaterea în şedinţă plenară a răspunsului la interpelare, înaintînd în acest sens o moţiune simplă.
(6) Prezenţa membrilor Guvernului, cărora le sînt adresate interpelări, la şedinţa Parlamentului consacrată interpelărilor, este obligatorie.”
100. Secţiunea a treia din Capitolul 7 va avea următorul titlu:
“Audieri şi rapoarte”.
101. Articolul 1121:
articolul va avea următorul titlu:
“Articolul 1121. Audieri parlamentare”;
la alineatul (2), cuvintele “Biroul permanent” se înlocuiesc cu cuvintele “La propunerea Biroului permanent, a comisiilor permanente sau a fracţiunilor parlamentare, Parlamentul”;
la alineatul (3), cuvintele “Biroul permanent” se înlocuiesc cu cuvîntul “Parlament”.
102. După articolul 1121 se introduc articolele 1122 şi 1123, cu următorul cuprins:
“Articolul 1122. Raportul anual al activităţii Guvernului
(1) Anual, în luna aprilie, Guvernul, în şedinţa în plen a Parlamentului, prezintă raportul anual al activităţii sale. Raportul se distribuie deputaţilor cu cel puţin 10 zile înainte de şedinţa plenară la care acesta va fi audiat.
(2) În plenul Parlamentului, raportul Guvernului se prezintă de către Primul-ministru.
(3) Pe marginea raportului prezentat, un deputat poate adresa cel mult două întrebări.
Articolul 1123. Rapoartele anuale ale autorităţilor publice
(1) Alte autorităţi obligate să prezinte rapoarte anuale în plenul Parlamentului le vor prezenta în termenele prevăzute de legislaţia în vigoare.
(2) Biroul permanent va include în proiectul ordinii de zi audierea rapoartelor respective în cel mult 30 de zile de la data prezentării.
(3) Pe marginea rapoartelor prezentate, Parlamentul poate decide adoptarea unei hotărîri.”
103. Capitolul 8:
capitolul va avea următorul titlu:
“CONCEDII, ABSENŢE”;
cuvintele “Secţiunea întîi. Concedii, absenţe, demisii” se exclud.
104. Articolul 113:
articolul va avea următorul titlu:
“Articolul 113. Absenţa deputaţilor la şedinţe”;
alineatul (2) va avea următorul cuprins:
“(2) Deputatul care îndeplineşte o însărcinare dată de Parlament, de Biroul permanent, de comisia parlamentară sau de fracţiunea din care face parte, precum şi de Preşedintele Parlamentului, ce nu-i permite să participe la şedinţa Parlamentului, se consideră absent din motive întemeiate. Absenţa la şedinţa Parlamentului a deputatului care îndeplineşte o însărcinare a comisiei parlamentare sau a fracţiunii din care face parte se coordonează în prealabil cu Preşedintele Parlamentului.”
105. Articolul 114 va avea următorul titlu:
“Articolul 114. Concediile deputaţilor”.
106. Articolul 115 va avea următorul cuprins:
“Articolul 115. Absenţa nemotivată la şedinţe
Deputatul care a lipsit nemotivat la şedinţele Parlamentului sau ale organelor lui de lucru pierde dreptul la indemnizaţia, prevăzută la art.26 alin.(1) din Legea despre statutul deputatului în Parlament, pentru ziua respectivă.”
107. La capitolul 8, cuvintele “Secţiunea a doua. Sancţiuni” se înlocuiesc cu cuvintele:
“Capitolul 81
INTERDICŢII ŞI SANCŢIUNI”.
108. Articolul 116 va avea următorul cuprins:
“Articolul 116. Interdicţii
Se interzic:
a) proferarea de insulte, ameninţări sau calomnii atît de la tribuna Parlamentului, cît şi din sala de şedinţe;
b) dialogul între vorbitorul aflat la tribună şi persoanele aflate în sală;
c) convorbiri la telefoane mobile în sala de şedinţe a Parlamentului în timpul şedinţelor în plen;
d) tulburarea dezbaterilor sau crearea agitaţiei în sala de şedinţe;
e) orice acţiuni ce pot împiedica desfăşurarea normală a lucrărilor Parlamentului.”
109. După articolul 116 se introduce articolul 1161, cu următorul cuprins:
“Articolul 1161. Sancţiuni pentru încălcarea de către deputaţi a prevederilor Regulamentului
(1) Încălcarea de către deputaţi a prevederilor Regulamentului în cadrul şedinţelor Parlamentului atrage următoarele sancţiuni:
a) avertismentul;
b) chemarea la ordine;
c) retragerea cuvîntului;
d) lipsirea de cuvînt pe o durată de pînă la 5 şedinţe;
e) eliminarea din sala de şedinţe;
f) interzicerea participării la şedinţele plenare pe o durată de pînă la 10 şedinţe.
(2) Sancţiunile prevăzute la alin.(1) lit.a)-c) se aplică de către preşedintele şedinţei, iar sancţiunile de la alin.(1) lit.d)-f) se aplică de Parlament, cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi, la propunerea preşedintelui şedinţei sau a unei fracţiuni parlamentare.
(3) Sancţiunile aplicate deputaţilor în cadrul şedinţelor Parlamentului se înscriu în stenograma şedinţei.
(4) Deputaţii în privinţa cărora se propune aplicarea sancţiunilor prevăzute la alin.(1) lit.d)-f) au dreptul să prezinte explicaţii Parlamentului în decurs de 3 minute.
(5) Executarea sancţiunilor prevăzute la alin.(1) lit.e) şi f) se asigură de colaboratorii serviciului special al Parlamentului în baza unui regulament aprobat prin lege.”
110. Articolele 117 şi 118 vor avea următorul cuprins:
“Articolul 117. Avertismentul
La prima încălcare de către deputat a prevederilor Regulamentului, preşedintele şedinţei îl avertizează şi îl invită să respecte Regulamentul.
Articolul 118. Chemarea la ordine
Preşedintele şedinţei cheamă la ordine deputaţii:
a) care nu iau în considerare avertismentul preşedintelui şedinţei şi continuă să se abată de la Regulament;
b) care se ceartă cu alţi deputaţi sau alţi participanţi la şedinţă;
c) care folosesc gesturi şi un limbaj ofensator;
d) care se abat de la tema pusă în discuţie;
e) care tulbură ordinea şedinţei în alt mod.”
111. După articolul 118 se introduce articolul 1181, cu următorul cuprins:
“Articolul 1181. Cazurile cînd nu se aplică sancţiunea de chemare la ordine
(1) Preşedintele şedinţei poate, înainte de a chema la ordine un deputat, să-l invite să-şi retragă sau să explice cuvintele care au generat incident şi care pot conduce la aplicarea sancţiunii.
(2) În cazul în care cuvintele întrebuinţate au fost retrase sau regretate ori explicaţiile date sînt apreciate de preşedintele şedinţei ca satisfăcătoare, sancţiunea nu se mai aplică.”
112. Articolele 119 şi 120 vor avea următorul cuprins:
“Articolul 119. Retragerea cuvîntului şi lipsirea de cuvînt
(1) Preşedintele şedinţei poate retrage cuvîntul deputatului:
a) care, după chemare la ordine, continuă să tulbure ordinea şedinţei;
b) care îşi continuă comunicarea peste termenul stabilit şi nu respectă indicaţiile preşedintelui de a încheia comunicarea.
(2) Parlamentul poate lipsi deputatul de cuvînt dacă acesta, după ce i s-a retras cuvîntul, în cadrul aceleiaşi şedinţe comite încălcări prevăzute la alin.(1).
Articolul 120. Eliminarea din sala de şedinţe
(1) Deputatul poate să fie eliminat din sala de şedinţe dacă el:
a) în timpul şedinţei, cheamă la folosirea forţei sau o foloseşte el însuşi;
b) pe parcursul şedinţei, proferează insulte, calomnii sau ameninţări publice la adresa Preşedintelui Republicii Moldova, deputaţilor, membrilor Guvernului sau altor persoane;
c) votează, prin mijloace electronice, în numele altui deputat;
d) blochează, prin diferite modalităţi, tribuna sau microfoanele din sală.
(2) Deputatul în privinţa căruia a fost aplicată sancţiunea de eliminare din sala de şedinţe este obligat să se conformeze imediat acestei sancţiuni şi nu poate reveni în şedinţa plenară pînă la încheierea acesteia.”
113. După articolul 120 se introduce articolul 1201, cu următorul cuprins:
“Articolul 1201. Interzicerea participării la şedinţele plenare
(1) Dacă deputatul sancţionat cu eliminarea din sală nu părăseşte benevol sala de şedinţe ori dacă acesta a fost sancţionat repetat în aceeaşi sesiune cu eliminarea din sala de şedinţe, Parlamentul va putea aplica sancţiunea interzicerii de participare a acestuia la şedinţele plenare pe o durată de pînă la 10 şedinţe.
(2) Dacă şi după aplicarea sancţiunii de interzicere a participării la şedinţele plenare deputatul nu părăseşte benevol sala de şedinţe, preşedintele şedinţei va anunţa o întrerupere.
(3) Pe întreaga durată de aplicare a sancţiunii interzicerii participării la şedinţele plenare, deputatului i se anulează indemnizaţia prevăzută la art.26 alin.(1) din Legea despre statutul deputatului în Parlament.
(4) Sancţiunea interzicerii participării la şedinţele plenare poate fi ridicată de Parlament în orice moment, la propunerea Preşedintelui Parlamentului, a unei fracţiuni parlamentare, la adresarea scrisă sau publică a deputatului sancţionat, prin care acesta comunică regretul său pentru faptele comise şi se obligă să respecte Regulamentul şi ordinea în şedinţă.”
114. Articolul 121:
articolul va avea următorul titlu:
“Articolul 121. Aplicarea sancţiunilor la şedinţele comisiilor de către preşedinţii acestora”;
alineatul unic devine alineatul (1);
la alineatul (1), textul “art.116” se înlocuieşte cu textul “art.1161”;
articolul se completează cu alineatul (2), cu următorul cuprins:
“(2) Sancţiunile aplicate deputaţilor în cadrul şedinţelor comisiilor se înscriu în procesul-verbal al şedinţei.”
115. Articolul 122:
articolul va avea următorul titlu:
“Articolul 122. Aparatul Parlamentului”;
alineatul (2) va avea următorul cuprins:
“(2) Aparatul Parlamentului activează în baza şi în conformitate cu prezentul Regulament, cu regulamentul Aparatului Parlamentului, aprobat prin hotărîre a Parlamentului, cu alte acte legislative şi cu regulamentele de ordine interioară. Structura organizatorică, statul de funcţii şi condiţiile specifice de remunerare a personalului Aparatului Parlamentului se aprobă prin hotărîre a Parlamentului, la propunerea Biroului permanent.”
articolul se completează cu alineatele (3)-(5), cu următorul cuprins:
“(3) Directorul general al Aparatului Parlamentului se numeşte în funcţie de către Preşedintele Parlamentului, cu consultarea prealabilă a Biroului permanent şi cu avizul Comisiei juridice, pentru numiri şi imunităţi. Directorul general este asistat de adjuncţii săi, cărora le poate delega o parte din atribuţiile sale.
(4) În exercitarea atribuţiilor, Directorul general este responsabil de asigurarea bunei activităţi a organelor de lucru ale Parlamentului, angajează şi eliberează din funcţie personalul Aparatului Parlamentului, cu excepţia persoanelor a căror numire ţine de competenţa Preşedintelui Parlamentului.
(5) În scopul informării societăţii despre activitatea Parlamentului, Aparatul Parlamentului asigură ţinerea web site-ului Parlamentului, pe care se vor plasa informaţii despre componenţa Parlamentului şi activitatea lui, ordinea de zi a şedinţelor în plen, proiectele de acte legislative şi propunerile legislative parvenite la Parlament.”
116. Articolul 123 va avea următorul cuprins:
“Articolul 123. Retribuirea specialiştilor care participă la lucrările Parlamentului sau ale comisiilor parlamentare
În cazul în care Parlamentul, în conformitate cu art.16 din Legea nr.780-XV din 27 decembrie 2001 privind actele legislative, formează grupuri de lucru pentru elaborarea unor proiecte de acte legislative, persoanele invitate şi delegate, la decizia Preşedintelui Parlamentului, pot fi remunerate din fondul special pentru elaborarea actelor legislative, creat conform prevederilor art.60 din aceeaşi lege.”
117. Articolul 124:
articolul va avea următorul titlu:
“Articolul 124. Alegerea şi instalarea în funcţie a Preşedintelui Republicii Moldova”;
articolul se completează cu un nou alineat (1), cu următorul cuprins:
“(1) Preşedintele Republicii Moldova este ales de către Parlament în conformitate cu prevederile art.78 din Constituţie şi ale Legii nr.1234-XIV din 22 septembrie 2000 cu privire la procedura de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova.”
alineatele (1) şi (2) devin alineatele (2) şi (3);
modificarea alineatului (2) se referă la textul în limba rusă.
118. Articolele 125-128 vor avea următoarele titluri:
“Articolul 125. Validarea mandatului şi depunerea jurămîntului de către Preşedintele Republicii Moldova”;
“Articolul 126. Declinarea împuternicirilor de către Guvern”;
“Articolul 127. Desemnarea candidatului pentru funcţia de Prim-ministru”;
“Articolul 128. Acordarea votului de încredere Guvernului”.
119. Articolul 129 va avea următorul cuprins:
“Articolul 129. Registrul de stat al actelor Parlamentului Republicii Moldova
Fiecare act (lege, hotărîre şi moţiune) adoptat de Parlament se înscrie în Registrul de stat al actelor Parlamentului Republicii Moldova în conformitate cu prevederile Legii privind actele legislative.”
120. Articolul 130 va avea următorul titlu:
“Articolul 130. Depunerea actelor Parlamentului în arhiva Parlamentului”.
121. Articolul 131 va avea următorul cuprins:
“Articolul 131. Aprobarea bugetului anual al Parlamentului
(1) Parlamentul aprobă bugetul anual propriu pentru anul bugetar următor pînă la data de 1 iulie a anului în curs, cu avizarea prealabilă a Guvernului.
(2) Bugetul aprobat de Parlament se aduce la cunoştinţa Guvernului şi a Ministerului Finanţelor, care îl include în proiectul legii bugetului de stat pentru anul următor.
(3) În bugetul anual al Parlamentului pot fi prevăzute distinct mijloace financiare pentru asigurarea activităţii Preşedintelui Parlamentului, a vicepreşedinţilor Parlamentului, a fracţiunilor parlamentare, precum şi a comisiilor permanente.
(4) Bugetul Aparatului Parlamentului este parte integrantă a bugetului Parlamentului.
(5) Activitatea financiară a Aparatului Parlamentului se determină prin regulamentul acestuia.”
Art.II. – Ministerul Justiţiei, în decurs de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, va asigura republicarea Regulamentului Parlamentului, adoptat prin Legea nr.797-XIII din 2 aprilie 1996, cu modificările ulterioare, cu renumerotarea elementelor actului legislativ, precum şi cu modificarea respectivă a referinţelor cuprinse în Regulament.
PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI | Marian LUPU |
Chişinău, 27 decembrie 2006. | |
Nr.430-XVI. |
