BANCA NAŢIONALĂ
        Hotărîre privind aprobarea Regulamentului cu privire la
                   dirijarea riscului ratei dobînzii

                         Nr.249  din  22.09.99

      Monitorul Oficial al R.Moldova nr.109-111/192 din 07.10.1999

                                * * *

    În baza articolului  11  din Legea cu privire la Banca  Naţională  a
Moldovei  şi articolelor 28 şi 53 din Legea instituţiilor financiare  şi
în  scopul stabilirii mecanismului referitor la dirijarea riscului ratei
dobînzii
                             S-A HOTĂRÎT:
    1. Se aprobă  Regulamentul  cu privire la dirijarea  riscului  ratei
dobînzii (se anexează).
    2. Controlul asupra îndeplinirii acestei hotărîri se pune în sarcina
Departamentului Reglementare şi Supraveghere Bancară (dl Radu Musteaţa).
    3. Prezenta hotărîre   intră  în  vigoare  la  data  publicării   în
Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

    PREŞEDINTELE CONSILIULUI
    DE ADMINISTRAŢIE AL BĂNCII
    NAŢIONALE A MOLDOVEI                            Leonid TALMACI

    Chişinău, 22 septembrie 1999.
    Nr. 249.

                                                Aprobat
                                        prin Hotărîrea nr. 249 a
                                        Consiliului de Administraţie
                                        al Băncii Naţionale a Moldovei

                                        Proces-verbal nr.48
                                        din 22 septembrie 1999

                              REGULAMENT
                   CU PRIVIRE LA DIRIJAREA RISCULUI
                            RATEI DOBÎNZII

                                I. BAZA

    1. Prezentul   Regulament   este   elaborat   în   conformitate   cu
împuternicirile  Băncii Naţionale a Moldovei prevăzute la articolele 11,
44  şi  46  din  Legea  cu privire la  Banca  Naţională  a  Moldovei  şi
articolele 28, 29 şi 53 din Legea instituţiilor financiare.

                             II. APLICAREA

    2. Prevederile  acestui Regulament se extind asupra tuturor băncilor
autorizate de Banca Naţională a Moldovei.
    3. O dirijare  eficientă  a  activelor şi pasivelor  este  esenţială
pentru dirijarea riscurilor unei bănci. Dirijarea activelor şi pasivelor
include  controlul  riscului  ratei  dobînzii,  riscului  termenelor  de
scadenţă  şi  riscului lichidităţii. Prezentul Regulament se  aplică  de
către  bancă  împreună  cu alte acte normative ale  Băncii  Naţionale  a
Moldovei   la  instituirea  şi  implementarea  funcţiei  de  dirijare  a
activelor şi pasivelor.

                             III. NOŢIUNI

    În sensul prezentului Regulament se utilizează următoarele noţiuni:
    4. Dirijarea  activelor  şi  pasivelor  -  procesul  de  dirijare  a
structurii (inclusiv termenele de scadenţă şi stabilirea noilor rate ale
dobînzii)  activelor şi pasivelor unei bănci. Scopul dirijării activelor
şi pasivelor este:
    4.1. De a obţine  un  venit  net  aferent dobînzii stabil  şi  de  a
optimiza  profitul băncii, în acelaşi timp menţinînd capitalul  normativ
total;
    4.2. De a controla  nivelul ratei dobînzii şi al riscului termenelor
de scadenţă la o bancă;
    4.3. De a menţine o lichiditate suficientă.
    5. Analiza diferenţelor   de  scadenţă  -  un  sistem  unic   pentru
evaluarea  şi dirijarea riscului ratei dobînzii. Analiza diferenţelor de
scadenţă  stabileşte  riscul  la  care este supus  venitul  net  aferent
dobînzii,  ca  rezultat al modificării ratelor dobînzii.  Rapoartele  cu
privire  la  analiza  diferenţelor indică suma  activelor  şi  pasivelor
sensibile la rata dobînzii ale unei bănci (atît posturile bilanţiere cît
şi  extrabilanţiere)  al căror preţ va fi stabilit din nou  în  decursul
unei perioade specificate de timp. Pentru a stabili valoarea riscului la
care este supus profitul băncii, este necesar ca în fiecare perioadă din
activele sensibile la rata dobînzii de scăzut pasivele sensibile la rata
dobînzii  pentru  a obţine "diferenţa" de la stabilirea  noilor  preţuri
pentru  acea  perioadă.  Această  diferenţă  poate  fi  înmulţită  la  o
modificare  presupusă a ratelor dobînzii pentru a obţine o aproximaţie a
modificării venitului net aferent dobînzii care este o consecinţă a unei
fluctuaţii a ratei dobînzii. În cazul în care pasivele depăşesc activele
în  perioada  dată  de  timp se obţine o  diferenţă  negativă,  ceea  ce
înseamnă  că  o  majorare a ratelor dobînzii pe piaţă ar putea  cauza  o
reducere  a  venitului net aferent dobînzii. În cazul în  care  activele
depăşesc  pasivele  în  perioada  dată de timp  se  obţine  o  diferenţă
pozitivă  şi înseamnă că venitul net aferent dobînzii al băncii se poate
diminua ca rezultat al micşorării ratelor dobînzii pe piaţă.
    6. Riscul ratei  dobînzii - riscul pierderilor la care este supusă o
bancă  în  urma  modificării  ratelor dobînzii. Acest  risc  apare  cînd
activele  băncii  (creditele, investiţiile etc.) devin scadente sau  ale
căror  preţuri  noi  se  stabilesc în altă perioadă  de  timp  decît  la
pasivele  băncii  (depozitele, împrumuturile) care reprezintă  sursa  de
mijloace  pentru active. Fluctuaţiile ratei dobînzii pot afecta profitul
unei  bănci,  valoarea  economică  de bază  a  activelor,  pasivelor  şi
posturile extrabilanţiere ale băncii.
    7. Riscul lichidităţii  -  riscul pierderilor la care este supusă  o
bancă  în urma incapacităţii acesteia de a-şi satisface necesităţile  de
numerar  sau  ca  rezultat  al lichidităţii  insuficiente  care  trebuie
recuperată la un cost excesiv.
    8. Riscul scadenţei - riscul că banca va suferi pierderi ca rezultat
al  neconcordanţei termenelor la activele şi pasivele ei.  Neconcordanţa
termenelor  la  activele  şi pasivele unei bănci  poate  cauza  pierderi
suplimentare  la  pierderile  apărute  ca  rezultat  al  riscului  ratei
dobînzii.
    9. Dirijarea   riscului  -  un  sistem  de  identificare,  evaluare,
supraveghere  şi  control  al diferitelor riscuri la  care  este  supusă
banca.  Deşi  banca  este supusă la multe riscuri,  inclusiv  la  riscul
creditor  şi fraudă, dirijarea activelor şi pasivelor prevede, în primul
rînd,  controlul riscului ratei dobînzii, riscului scadenţei şi riscului
lichidităţii.

         IV. CERINŢE PRIVIND DIRIJAREA RISCULUI RATEI DOBÎNZII

    10. Din cauza   deosebirilor   existente  între   bănci   (categoria
autorizaţiilor,  structura organizatorică, activităţile financiare etc.)
fiecare  bancă trebuie să-şi elaboreze o politică de dirijare a riscului
ratei  dobînzii adaptat la condiţiile ei individuale. Pentru  asigurarea
unei  dirijări  eficiente a riscului ratei dobînzii politica trebuie  să
conţină  elemente  fundamentale,  cum ar fi supravegherea  adecvată  din
partea  consiliului  băncii şi organului executiv, precum şi  un  proces
complex  de  dirijare a riscului care eficient stabileşte, evaluează  şi
supraveghează  riscul. În scopul prezentului Regulament, Banca Naţională
stabileşte  următoarele cerinţe minime care trebuie respectate de  bănci
la elaborarea politicii de dirijare a riscului ratei dobînzii.
    11. Politica  băncii se aprobă de consiliul băncii şi se  promovează
de către organul executiv, ea trebuie să includă, dar să nu se reducă la:
    11.1. Responsabilitatea  membrilor  organului  executiv  specificaţi
pentru dirijarea riscului ratei dobînzii.
    Băncile ale căror active depăşesc 50 milioane lei trebuie să formeze
un  comitet  de  dirijare a activelor şi pasivelor.  Acest  comitet,  în
componenţa  căruia vor intra membri ai organului executiv şi conducători
ai  subdiviziunilor de sine stătătoare, va fi responsabil de  elaborarea
şi  supravegherea  politicii  cu  privire la  dirijarea  riscului  ratei
dobînzii,  dirijarea  combinată  a  riscului  ratei  dobînzii,  riscului
lichidităţii,  riscului  scadenţei  şi asigurarea respectării  de  către
bancă a prevederilor actelor normative de domeniu;
    11.2. Instrucţiuni  cu  privire la nivelul riscului  ratei  dobînzii
acceptat  de  bancă, inclusiv limitele faţă de riscul ratei dobînzii  la
activele, pasivele şi posturile extrabilanţiere ale băncii.
    La stabilirea limitelor faţă de riscul ratei dobînzii trebuie să fie
luate    în   consideraţie   mărimea   capitalului   băncii,   profitul,
lichiditatea,    structura    clientelei,   volumul   şi    diversitatea
activităţilor.  Aceste limite trebuie să fie aplicate la riscul total la
care este supusă banca;
    11.3. Stabilirea   resurselor   suficiente  ale   băncii   (inclusiv
resursele tehnice şi umane) pentru dirijarea riscului ratei dobînzii;
    11.4. Un sistem   pentru  stabilirea,  evaluarea  şi   supravegherea
riscului  ratei  dobînzii  a  băncii. Scopul acestui sistem  este  de  a
asigura  menţinerea  riscului  ratei  dobînzii la  nivelul  stabilit  de
consiliu.
    Banca este obligată să creeze un sistem adecvat de informare care va
asigura  obţinerea informaţiei autentice, complete şi oportune de  către
comitetul  de  dirijare a activelor şi pasivelor în scopul  îndeplinirii
obligaţiunilor sale în conformitate cu prezentul Regulament;
    11.5. Identificarea  tipurilor de instrumente şi activităţi care pot
fi utilizate pentru dirijarea expunerii băncii la riscul ratei dobînzii.
Instrumentele   admise   trebuie   stabilite   la   concret   sau   prin
caracteristicile lor şi scopurile pentru care acestea pot fi utilizate;
    11.6. Proceduri de autorizare a excepţiilor de la politica băncii;
    11.7. Controale interne adecvate şi prevederi în programul auditului
intern  al băncii pentru a asigura integritatea procesului de dirijare a
riscului general al băncii, inclusiv a riscului ratei dobînzii;
    11.8. Reexaminarea  periodică a politicii de către consiliul băncii,
cel  puţin o dată în an. O astfel de examinare trebuie să determine dacă
limitele  stabilite  pentru  expunerea băncii la riscul  ratei  dobînzii
corespund    situaţiei   curente,luîndu-se   în   consideraţie   mărimea
capitalului normativ total;
    11.9. Rapoartele  interne  - rapoarte periodice regulate (cel  puţin
trimestrial  sau mai frecvent) care reflectă expunerea băncii la  riscul
ratei  dobînzii  şi se prezintă consiliului, organului  executiv  şi/sau
comitetului  de  dirijare  a  activelor şi  pasivelor.  Aceste  rapoarte
trebuie să conţină cel puţin următoarele:
    1) nivelul şi  tendinţa riscului ratei dobînzii la care este  expusă
banca. Raportul trebuie să includă o analiză a diferenţelor de scadenţă.
Băncile pot să elaboreze şi să utilizeze sisteme şi rapoarte de dirijare
a riscului privind rata dobînzii mai sofisticate (de ex. analiza duratei
sau  modelarea). Însă orice sistem care va fi folosit trebuie să includă
toate  poziţiile esenţiale ale ratei dobînzii în bancă, toată informaţia
respectivă   cu  privire  la  reevaluare  şi  scadenţe  şi  să   conţină
presupuneri şi metodologii documentate;
    2) caracterul   acceptabil   al  principiilor  cheie   folosite   la
stabilirea   riscului   legat  de  rata  dobînzii  şi  în  sistemul   de
supraveghere, care asigură că posibilele modificări ulterioare ale ratei
dobînzii sînt acceptabile şi că la analiză sînt utilizate variantele "în
cel mai rău caz";
    3) respectarea  limitelor  riscului stabilite de  consiliul  băncii,
inclusiv a tuturor excepţiilor de la politica consiliului;
    4) determinarea mărimii necesare a capitalului normativ total pentru
nivelul riscului ratei dobînzii la care este supusă banca.

                             V. RAPORTAREA

    12. Băncile,  trimestrial,  prezintă la Banca Naţională  a  Moldovei
raportul  cu privire la analiza diferenţei scadenţelor, în  conformitate
cu  Instrucţiunea  Băncii  Naţionale a Moldovei cu privire la  modul  de
întocmire şi prezentare de către bănci a rapoartelor financiare.
    13. Primul raport  trebuie  să  fie  prezentat la  situaţia  din  31
decembrie 1999.

                        VI. MĂSURI DE CORECTARE

    14. Băncile la  care  s-a  depistat un nivel înalt al  expunerii  la
riscul  ratei  dobînzii şi/sau metode neadecvate de dirijare a  riscului
vor  fi  obligate să întreprindă măsuri de corectare. Aceste  măsuri  de
corectare pot include cerinţe de a majora capitalul normativ total, de a
îmbunătăţi  cunoştinţele  conducerii,  de  a  perfecţiona  sistemele  de
informare  şi de estimare, de a reduce nivelul expunerii la risc, sau  o
combinare  a  acestor măsuri în dependenţă de situaţia şi condiţiile  în
fiecare bancă.

                        VII. DISPOZIŢII FINALE

    15. Băncile,  în  termen  de pînă la 31 august  2000,  să  elaboreze
politica şi procedurile interne în conformitate cu prezentul Regulament.
    16. Prezentul  Regulament  intră  în vigoare la data  publicării  în
Monitorul Oficial al Republicii Moldova.