luni, 13 octombrie 1997
Hotărîre nr.26 din 13.10.97 cu privire la interpretarea articolului 74 alineatele (1) şi (2) din Constituţia Republicii Moldova

H O T Ă R Î R E

cu privire la interpretarea articolului 74 alineatele

(1) şi (2) din Constituţia Republicii Moldova

 

nr. 26  din  13.10.1997

 

Monitorul Oficial al R.Moldova nr.72-73/28 din 06.11.1997

 

* * *

În numele Republicii Moldova,

Curtea Constituţională în componenţa:

Pavel BARBALAT – preşedinte

Nicolae CHISEEV – judecător

Mihai COTOROBAI – judecător-raportor

Nicolae OSMOCHESCU – judecător

Gheorghe SUSARENCO – judecător

Ion VASILATI – judecător

cu participarea Ludmilei Zadorojnîi, grefier, domnului Vladimir Solonari, deputat în Parlamentul Republicii Moldova, autorul sesizării, domnului Victor Cecan, preşedintele Comisiei juridice, pentru numiri şi imunităţi, domnului Ion Creangă, şeful Direcţiei juridice a Aparatului Parlamentului, reprezentanţii Parlamentului, călăuzindu-se de art.135 alin.(1) lit.b) din Constituţia Republicii Moldova şi art.4 alin.(1) lit.b) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, a examinat în şedinţă plenară dosarul privind interpretarea art.74 alin.(1) şi (2) din Constituţie "Adoptarea legilor şi a hotărîrilor".

Temei pentru examinarea dosarului a servit sesizarea deputatului în Parlament Vladimir Solonari, depusă cu respectarea art.24 şi 25 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, art.38 şi 39 din Codul jurisdicţiei constituţionale. Sesizarea a fost acceptată spre examinare şi inclusă în ordinea de zi prin Decizia Curţii Constituţionale din 31 martie 1997.

Avînd în vedere lucrările dosarului, audiind raportul întocmit de judecătorul-raportor, argumentele autorului sesizării şi ale reprezentanţilor Parlamentului, expuse în şedinţă, Curtea Constituţională

A CONSTATAT:

La 24 februarie 1997 deputatul în Parlament Vladimir Solonari a sesizat Curtea Constituţională, solicitînd interpretarea art.74 alin.(1) şi (2) din Constituţie "Adoptarea legilor şi a hotărîrilor": votul cărei majorităţi de deputaţi, aleşi sau prezenţi, este necesar pentru aprobarea proiectului de lege organică în prima lectură şi în a doua lectură, în cazul în care pentru adoptarea legii sînt prevăzute trei lecturi, iar Parlamentul se pronunţă asupra proiectului de lege în a doua lectură printr-o hotărîre.

Necesitatea interpretării art.74 din Constituţie, se menţionează în sesizare, este dictată de faptul apariţiei frecvente în practica parlamentară a problemei privind corespunderea procedurii existente de votare a legilor organice sensului valid al stipulărilor art.74 alin.(1) şi (2) din Constituţie.

Art.74 alin.(1) din Constituţie prevede că legile organice se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor aleşi, după cel puţin două lecturi. Se poate subînţelege, conchide autorul sesizării, că în orice lectură proiectul de lege organică se adoptă prin votul majorităţii deputaţilor aleşi.

Totodată, art.74 alin.(2) stipulează că legile ordinare şi hotărîrile se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.

Conform procedurii legislative existente, proiectul legii organice se aprobă în prima lectură printr-o hotărîre a Parlamentului, în care se prevede, totodată, că legea organică urmează să fie prezentată spre examinare în cea de-a două lectură, ceea ce dă posibilitatea, după părerea autorului sesizării, de a interpreta art.74 în ansamblu în felul următor: în prima lectură legea organică se aprobă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi, iar în cea de-a doua lectură legea organică se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor aleşi.

Reieşind din cele expuse, în scopul stabilirii voinţei autentice a legislatorului, care şi-a găsit expresia în norma supusă examinării, Curtea Constituţională consideră necesar de a da o interpretare de la general la particular prevederilor art.74 alin.(1) şi (2) din Constituţie.

Potrivit art.66 lit.a) din Constituţie, Parlamentul, fiind unica autoritate legislativă a statului, are o serie de atribuţii de bază, inclusiv adoptarea legilor, hotărîrilor şi moţiunilor. Actele enumerate ale Parlamentului se deosebesc nu numai prin denumirile lor, ci şi prin conţinut, prin forţa lor juridică şi procedura de adoptare.

Prevederile art.74 din Constituţie, exprimate în denumirea acestui articol prin cuvintele "Adoptarea legilor şi a hotărîrilor", semnifică consecinţa generală, punctul culminant în activitatea Parlamentului – emiterea de către Parlament a actului respectiv: a legii sau hotărîrii.

Art.72 alin.(1) din Constituţie divizează legile în legi constituţionale, legi organice şi legi ordinare. Această diferenţiere se face în funcţie de tipurile de raporturi sociale reglementate, precum şi de procedura de adoptare a legilor.

Legile organice reglementează relaţiile sociale, prevăzute în art.72 alin.(3) din Constituţie. Potrivit art.74 alin.(1) din Constituţie ele se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor aleşi, după cel puţin două lecturi.

Legile ordinare, în temeiul art.72 alin.(4) din Constituţie, intervin în orice domeniu al relaţiilor sociale, cu excepţia celor rezervate legilor constituţionale şi legilor organice, adică reglementează raporturi sociale, de o importanţă relativ mai mică. În conformitate cu art.74 alin.(2) din Constituţie legile ordinare se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.

Cel de-al doilea act juridic, prin care Parlamentul îşi exercită atribuţiile, este hotărîrea. Deosebindu-se de legi prin forţa lor juridică, care este inferioară legilor, precum şi prin procedura de elaborare, hotărîrile Parlamentului, potrivit art.74 alin.(2) din Constituţie, la fel ca şi legile ordinare, se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.

Determinarea strictă a procedurii de votare a legilor ţine exclusiv de organizarea şi funcţionarea Parlamentului, stabilite de Regulamentul Parlamentului, adoptat prin Legea nr.797-XIII din 2 aprilie 1996.

Potrivit art.59 din Regulament, proiectele de legi, înscrise pe ordinea de zi a şedinţei Parlamentului, se dezbat, de regulă, în două lecturi, iar proiectele legilor ordinare pot fi adoptate şi după dezbaterea acestora în prima lectură.

Proiectele de legi organice, conform art.59 alin.(3) din Regulament, se adoptă numai după dezbaterea lor în a doua lectură.

Proiectele de legi constituţionale, proiectele de legi organice în problemele bugetului, finanţelor, economiei, care necesită cheltuieli financiare considerabile, precum şi tratatele internaţionale, la decizia Parlamentului, pot fi supuse dezbaterii şi în a treia lectură (art.59 alin.(4) din Regulamentul Parlamentului).

Art.62 alin.(1) şi (2) din Regulamentul Parlamentului prevede că în cursul dezbaterii proiectului de lege în prima lectură pot fi făcute propuneri privind:

a) adoptarea legii (în cazul dezbaterii unei legi ordinare);

b) remiterea proiectului de lege comisiei permanente sesizate în fond sau altei comisii competente pentru definitivare;

c) aprobarea proiectului de lege în prima lectură şi pregătirea lui pentru a fi dezbătut în a doua lectură;

d) respingerea proiectului de lege.

Modul de dezbatere ulterioară a proiectului de lege se stabileşte prin hotărîre a Parlamentului, în fiecare caz în parte, cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.

Stabilind modul de dezbatere ulterioară a proiectului de lege, Parlamentul creează mecanismul de dezbatere a proiectului de lege, ce se va desfăşura în formă de trecere de la examinarea direcţiilor principale, concepţiilor de bază ale proiectului de lege la examinarea la modul concret a chestiunilor, care constituie esenţa, materia legii în dezbatere şi nu contravin prevederilor proiectului deja aprobat în lectura precedentă.

În această ordine de idei, în legătură cu argumentele expuse în sesizare, Curtea Constituţională menţionează că în cazul de faţă nu pot fi comparate sau contrapuse etapele adoptării legii organice, examinate în lectura respectivă (prima, a doua şi ulterioară), deoarece fiecare lectură a legii presupune acţiuni specifice dezbaterii proiectului de lege numai pentru lectura dată. Dezbaterile proiectului de lege organică în lecturile corespunzătoare se deosebesc în materie. În ansamblu, însă, lecturile formează un proces unitar al procedurii de legiferare.

Procedura de vot, stabilită de art.74 alin.(1) şi (2) din Constituţie, art.75 lit.b) şi c) din Regulamentul Parlamentului, prevede că legile organice se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor aleşi, iar legile ordinare, hotărîrile şi alte acte – cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi. Aceste stipulări ale Constituţiei şi Regulamentului Parlamentului sînt exprimate clar şi nu pot fi interpretate într-un sens larg, de aceea prevederile art.74 alin.(1) şi (2) din Constituţie trebuie interpretate univoc: proiectul de lege organică în prima lectură sau în lecturile ulterioare se aprobă prin hotărîrea Parlamentului cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi la şedinţă.

Pentru motivele menţionate, în temeiul art.140 din Constituţia Republicii Moldova, art.26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, art.62 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

HOTĂRĂŞTE:

1. Proiectul de lege organică în prima lectură sau în lecturile ulterioare se aprobă prin hotărîrea Parlamentului cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi la şedinţă.

2. În lectura finală legea organică se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor aleşi.

3. Prezenta Hotărîre intră în vigoare la data adoptării, este definitivă, nu poate fi atacată şi va fi publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

 

PREŞEDINTELE
CURŢII CONSTITUŢIONALE Pavel BARBALAT

 

Chişinău, 13 octombrie 1997.
Nr.26.