luni, 10 noiembrie 1997
Hotărîre nr.30 din 10.11.97 cu privire la constituţionalitatea Hotărîrii Guvernului Republicii Moldova nr.155 din 24 februarie 1997 "Privind "Centrul de Modă" S.A."

H O T Ă R Î R E

cu privire la constituţionalitatea Hotărîrii Guvernului

Republicii Moldova nr.155 din 24 februarie 1997 "Privind

"Centrul de Modă" S.A."

 

nr. 30  din  10.11.1997

 

Monitorul Oficial al R.Moldova nr.77-78/32 din 27.11.1997

 

* * *

În numele Republicii Moldova

Curtea Constituţională în componenţa:

Gheorghe SUSARENCO – preşedinte, judecător-raportor

Nicolae CHISEEV – judecător

Mihai COTOROBAI – judecător

Nicolae OSMOCHESCU – judecător

Ion VASILATI – judecător

cu participarea Ludmilei Zadorojnîi, grefier, deputaţilor în Parlament Anatol Puică şi Victor Cecan – autorii sesizării, prim-viceministrului economiei şi reformelor Vitalie Slipenchi – reprezentantul Guvernului, prezenţi la şedinţă cu împuternicirile de rigoare, conducîndu-se de art.135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, art.4 alin.(1) lit.a) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, a examinat în şedinţă plenară deschisă dosarul privind controlul constituţionalităţii Hotărîrii Guvernului nr.155 din 24 februarie 1997.

Drept temei pentru examinarea dosarului, potrivit art.24 şi 25 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, a servit sesizarea deputaţilor în Parlament Anatol Puică şi Victor Cecan, care au solicitat recunoaşterea neconstituţionalităţii hotărîrii menţionate, prin care, după cum susţin autorii sesizării, pachetul de acţiuni, aparţinînd statului, a fost cedat în contul stingerii datoriei unei structuri private şi anume: Băncii Comerciale "EOLIS" pe motiv că hotărîrea contestată nu răspunde intereselor economiei naţionale şi contravine prevederilor art.126 alin.(2) lit.a) şi c) şi art.127 alin.(3) din Constituţia Republicii Moldova, ce stipulează că statul trebuie să asigure protecţia intereselor naţionale în activitatea economică, financiară şi valutară.

Examinînd materialele dosarului şi analizînd materialele suplimentare prezentate de Ministerul Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat, Ministerul Industriei şi Comerţului, Ministerul Justiţiei, Banca Naţională a Moldovei, audiind raportul întocmit de judecătorul-raportor şi argumentele părţilor expuse în şedinţă, Curtea Constituţională

A CONSTATAT:

La 24 februarie 1997 Guvernul a adoptat Hotărîrea nr.155 "Privind "Centrul de Modă" S.A.", în baza căreia pachetul de acţiuni al "Centrului de Modă" S.A., aparţinînd statului, în număr de 174632 acţiuni cu o valoare nominală de 1571688 lei a fost cedat Companiei de Asigurări pe Acţiuni "ASITO" pentru stingerea datoriei în sumă de 11 milioane lei a Băncii Comerciale "EOLIS" faţă de Compania de Asigurări pe Acţiuni "ASITO".

Deputaţii Anatol Puică şi Victor Cecan susţin că această hotărîre a Guvernului contravine art.126 alin.(2) lit.a) şi c) şi art.127 alin.(3) din Constituţie, prin care se stabileşte că statul asigură reglementarea activităţii economice şi administrarea proprietăţii publice ce-i aparţine în condiţiile legii şi că proprietatea publică aparţine statului sau unităţilor administrativ-teritoriale.

Curtea Constituţională consideră că la instrumentarea acestui dosar este necesar să se ţină cont de dispoziţiile art.9, 46, 96, 126 şi 127 din Constituţie, prin care se stabileşte că piaţa, libera iniţiativă economică, concurenţa loială sînt factorii de bază ai economiei, că economia Republicii Moldova este economie de piaţă, de orientare socială, bazată pe proprietate publică şi privată, antrenate în concurenţă liberă. În aceste condiţii Guvernului îi revine rolul de a exercita, în corespundere cu legea, conducerea generală a administraţiei publice.

În condiţiile economiei de piaţă de orientare socială, bazată pe proprietate privată (art.46 din Constituţie) şi proprietate publică (art.127 din Constituţie), antrenate în concurenţă liberă, consfinţită constituţional de art.126 alin.(1) din Constituţie, acest rol este limitat la problemele esenţiale ce apar atunci, cînd este vorba de apărarea şi promovarea interesului public în cadrul economiei naţionale.

Activitatea economică se realizează nemijlocit de către agenţii economici pe baza autonomiei lor juridice. De aceea, chiar dacă aceşti agenţi economici promovează un interes de stat sau dacă statul este proprietar al unor acţiuni în anumite societăţi pe acţiuni, în cadrul relaţiilor de piaţă din punct de vedere juridic ei sînt egali. Prin art.127 din Constituţie statul garantează realizarea dreptului de proprietate în formulele solicitate de titular, dacă acestea nu vin în contradicţie cu interesele societăţii. Deci, proprietatea publică, cu excepţia celei prevăzute prin alin.(4) din acelaşi articol al Constituţiei, face parte din circuitul civil şi poate forma obiectul urmăririi silite a creditorilor. Principiul egalităţii în drepturi a formelor de proprietate, consfinţit de Constituţie, a fost desfăşurat de legiuitor în Legea cu privire la societăţile pe acţiuni, Legea cu privire la faliment, Legea cu privire la Programul de privatizare pe anii 1997-1998 ş.a. În consecinţă, statul poartă responsabilitate pentru activitatea sa în cadrul unităţilor economice şi pentru creanţele asupra proprietăţii, apărute pe parcursul activităţii acestora.

Argumentul autorilor sesizării că cedarea pachetului de acţiuni al "Centrului de Modă" S.A., aparţinînd statului, pentru stingerea datoriei, rezultate din transmiterea creanţei de către Banca Comercială "EOLIS" către Compania de Asigurări pe Acţiuni "ASITO" nu răspunde intereselor economiei naţionale şi prevederilor Constituţiei (care stipulează că statul trebuie să asigure protejarea intereselor naţionale în activitatea economică, financiară sau valutară) nu poate fi acceptat, deoarece nu reprezintă un argument bazat pe drept, ci o opţiune privind oportunitatea efectuării tranzacţiei respective.

Oportunitatea este o categorie şi o realitate a momentului, în timp ce statul de drept este o permanenţă, este o constantă ce trebuie să se călăuzească după justiţie.

Statul de drept se fundamentează pe justiţie şi nu pe oportunitate. Fără a denunţa categoric importanţa şi impactul oportunităţii, menţionăm că ea trebuie aplicată numai în cadrul legii. Justiţia se înfăptuieşte numai în baza legii. Dacă legea încorporează şi oportunitatea, evident, justiţia o va apăra. Curtea Constituţională nu este abilitată să stabilească oportunitatea proceselor economice, ci să vegheze la respectarea Constituţiei.

Cît priveşte argumentul autorilor sesizării că, potrivit art.127 alin.(3), proprietatea publică aparţine statului sau unităţilor administrativ-teritoriale, Curtea Constituţională consideră că acest argument urmează să fie examinat în context cu art.96 din Constituţie. Potrivit alin.(1) din acest articol, realizarea politicii interne şi externe a statului, exercitarea conducerii generale a administraţiei publice este asigurată de Guvern. De aici rezultă că Guvernul ca autoritate publică centrală cu competenţă material-generală de administrare publică are rolul de a asigura conducerea generală a acesteia.

În virtutea acestei preconizări, Guvernul desfăşoară o activitate exclusiv executivă. Principala sa atribuţie fiind organizarea şi asigurarea executării legilor.

Potrivit art.12 din Legea cu privire la Guvern, acesta are un şir de împuterniciri principale în domeniul economiei, inclusiv exercitarea, din însărcinarea Parlamentului, a funcţiilor de proprietar al patrimoniului statului, crearea condiţiilor necesare pentru dezvoltarea tuturor tipurilor de proprietate.

Din sensul celor expuse rezultă că Guvernul, învestit cu funcţii de proprietar, este în drept, cu respectarea condiţiilor facultative şi de procedură, dacă acestea sînt stabilite prin lege, să realizeze toate elementele dreptului la proprietate: posesia, folosinţa, dispoziţia.

În cazul aflat pe rol la Curtea Constituţională, statul apare ca simplu acţionar, cu dreptul de a ceda pachetul său de acţiuni în contul datoriei de la o societate pe acţiuni, fondată cu participarea statului, către altă societate pe acţiuni, de asemenea fondată cu participarea statului.

Curtea Constituţională consideră necesar de a se asigura respectarea obligatorie a tuturor procedurilor stabilite de legiuitor, dar aceasta nu lezează în cazul examinat dreptul statului de a-şi exercita funcţia de proprietar.

Pentru motivele menţionate, Curtea Constituţională

HOTĂRĂŞTE:

1. Prevederile Hotărîrii Guvernului nr.155 din 24 februarie 1997 "Privind "Centrul de Modă" S.A." sînt constituţionale.

2. Prezenta Hotărîre intră în vigoare la data adoptării, este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac şi se publică în "Monitorul Oficial al Republicii Moldova" în termen de 10 zile.

 

PREŞEDINTE Gheorghe SUSARENCO

 

Chişinău, 10 noiembrie 1997.
Nr. 30.