H O T Ă R Î R E

pentru interpretarea art.71 din Constituţia Republicii Moldova

nr. 8  din  16.02.99

Monitorul Oficial al R.Moldova nr.22-23/14 din 04.03.1999

* * *

În numele Republicii Moldova,

Curtea Constituţională în componenţa:

Pavel BARBALAT, preşedinte

Nicolae CHISEEV, judecător-raportor

Mihai COTOROBAI, judecător

Constantin LOZOVANU, judecător-raportor

cu participarea grefierului Tatiana Berladean, deputaţilor în Parlament Victor Cecan şi Ilie Stamat, autorii sesizării, reprezentantului Parlamentului Ion Creangă, şef al sectorului pentru legătura cu autorităţile publice în Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului, şi Lidiei Popa, interpret, călăuzindu-se de art.135 alin.(1) lit.(b) din Constituţie, art.4 alin.(1) lit.b), art.25 lit.g) şi art.31 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, a examinat în şedinţă plenară deschisă dosarul pentru interpretarea art.71 din Constituţie.

Temei pentru examinarea dosarului a servit sesizarea deputaţilor în Parlament Victor Cecan şi Ilie Stamat, depusă în conformitate cu art.24 şi 25 lit.g) din Legea cu privire la Curtea Constituţională. Sesizarea a fost acceptată pentru examinare în fond prin decizia Curţii Constituţionale din 18 noiembrie 1998.

În procesul examinării preliminare, asupra chestiunii în cauză au fost solicitate puncte de vedere Parlamentului, Ministerului Justiţiei, Curţii Supreme de Justiţie, Procuraturii Generale.

Examinînd materialele dosarului, audiind informaţia judecătorilor-raportori, argumentele autorilor sesizării şi ale reprezentantului Parlamentului, Curtea Constituţională

A CONSTATAT:

1. Deputaţii Victor Cecan şi Ilie Stamat în sesizarea lor relevă că independenţa opiniilor deputatului în Parlament, consfinţită şi garantată în art.71 din Constituţie, are o multitudine de forme şi se poate înfăptui prin diverse mijloace. În legătură cu aceasta nu este clar, după părerea autorilor sesizării, pentru care opinii exprimate în exercitarea mandatului şi pentru care acţiuni deputatul nu poate fi persecutat sau tras la răspundere? Ce înseamnă noţiunea "răspundere juridică", folosită în art.71 din Constituţie? Această noţiune include toate tipurile de răspundere (penală, administrativă, disciplinară, civilă, materială, morală, socială ş.a.), răspunderea stabilită numai prin acte juridice, răspunderea stabilită prin actele formaţiunilor politice pe care le reprezintă deputaţii sau răspunderea stabilită ca rezultat al înfăptuirii justiţiei de către instanţele judecătoreşti?

Autorii sesizării solicită, de asemenea, interpretarea sintagmei "opinii exprimate în exercitarea mandatului", folosită în art.71 din Constituţie.

2. Potrivit art.71 din Constituţie, deputatul în Parlament este independent în exprimarea opiniilor. El nu poate fi persecutat sau tras la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile exprimate în exercitarea mandatului.

Această prevedere constituţională este preluată şi în art.9 din Legea despre statutul deputatului în Parlament nr.39-XIII din 7 aprilie 1994* (cu completări şi modificări), potrivit căruia "Imunitatea parlamentară are ca scop protejarea deputatului în Parlament împotriva urmăririlor judiciare şi garantarea libertăţii lui de gîndire şi de acţiune. Deputatul Parlamentului nu poate fi persecutat sau tras la răspundere juridică sub nici o formă pentru opiniile politice sau voturile exprimate în exercitarea mandatului".

_____________________

* Monitor, 1994, nr.4, art.78.

Independenţa opiniei, consfinţită în art.71 din Constituţie, este unul din elementele esenţiale ale statutului deputatului în Parlament şi are menirea de a garanta deputaţilor posibilitatea de a-şi exercita nestingherit mandatul de deputat. Independenţa opiniei nu este un privilegiu personal al deputatului, ea are un caracter juridico-special şi este chemată să servească interesele societăţii. Prin conţinutul său, această normă constituţională asigură protecţia deplină a deputatului în Parlament în exercitarea mandatului, îi garantează libertatea gîndirii şi acţiunilor, apărîndu-l împotriva persecuţiilor neîntemeiate, contribuind la activitatea şi independenţa lui neîngrădită.

Independenţa opiniilor deputatului în Parlament este condiţionată de statutul special al parlamentarului în calitatea sa de reprezentant plenipotenţiar al poporului în organul suprem al puterii legislative.

Sintagma "opiniile exprimate în exercitarea mandatului", folosită în art.71 din Constituţie, semnifică punctul de vedere, opiniile, convingerile deputatului în Parlament în exercitarea funcţiilor atribuite prin lege asupra unor chestiuni sau a unor evenimente din viaţa publică.

Independenţa opiniilor deputatului, în sensul art.71 din Constituţie, se referă doar la activitatea de deputat, desfăşurată în exercitarea exclusivă a mandatului reprezentativ. Astfel, independenţa opiniilor cuprinde toate cele spuse şi scrise de deputat în Parlament (declaraţiile făcute în Parlament şi în comisiile lui, discursurile, replicile în cadrul dezbaterilor, în cazurile în care acestea au un caracter public, întrebările, interpelările, înaintarea proiectelor de legi sau formularea propunerilor), precum şi opinia sa exprimată în procesul votării şi consemnată în documentele Parlamentului, alte acţiuni, care se încadrează în statutul de deputat în Parlament.

Astfel, avînd în vedere cele expuse, potrivit art.71 din Constituţie, independenţa opiniilor deputatului în Parlament este absolută şi perpetuă. Deputatul nu poate fi tras la răspundere penală, civilă sau administrativă pentru voturile sau opiniile, exprimate în executarea mandatului, nici după expirarea acestuia.

Constituţia stabileşte că independenţa opiniilor deputatului în Parlament include:

a) inadmisibilitatea persecutării; şi

b) inadmisibilitatea tragerii la răspundere juridică.

Dispoziţia din art.71 din Constituţie despre inadmisibilitatea tragerii deputatului "la răspundere juridică" are o semnificaţie generală şi vizează, în funcţie de apartenenţa ramurală a normelor juridice, neresponsabilitatea penală, administrativă, civilă sau disciplinară a deputatului pentru afirmaţiile sale sau pentru acţiunile parlamentarului întreprinse în exercitarea mandatului.

Din sensul textual al dispoziţiei constituţionale "deputatul nu poate fi persecutat" rezultă că deputatul nu poate fi supus urmăririi judiciare sau administrative pentru opinia sa, pentru poziţia sa în timpul votării, pentru alte acţiuni întreprinse în exercitarea mandatului de deputat.

Astfel, independenţa opiniilor deputatului în Parlament, potrivit art.71 din Constituţie, semnifică protecţia juridico-constituţională a deputatului în exercitarea atribuţiilor parlamentare.

Totodată, garantarea juridică a independenţei opiniilor deputatului în Parlament nu îl scuteşte de răspundere penală sau administrativă pentru delictul săvîrşit în afara exerciţiului mandatului de deputat.

Apelurile publice la rebeliune, violenţă sau la alte acţiuni, care, potrivit legislaţiei în vigoare, implică răspundere penală, nu cad sub incidenţa garantării juridice a neresponsabilităţii deputatului în Parlament pentru opiniile sale. În toate aceste cazuri problema privind inviolabilitatea deputatului se soluţionează în conformitate cu art.70 din Constituţie şi Legea nr.39-XIII din 7 aprilie 1994 "Cu privire la statutul deputatului" (cu modificări şi completări).

Pentru considerentele expuse şi călăuzindu-se după art.4 lit.b), art.26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, art.61 şi 62 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

HOTĂRĂŞTE:

1. Potrivit art.71 din Constituţie:

- independenţa opiniilor deputatului semnifică protecţia juridico-constituţională a deputatului în exercitarea mandatului său;

- deputatul în Parlament nu poate fi persecutat, adică nu poate fi supus urmăririi judiciare sau administrative pentru voturile sau afirmaţiile sale în Parlament şi în comisiile lui, precum şi pentru documentele, al căror autor este, pentru alte acţiuni compatibile cu statutul său de deputat în Parlament;

- deputatul în Parlament nu poartă răspundere juridică sub nici o formă (civilă, penală, administrativă sau disciplinară) pentru opinia sa, pentru votul exprimat, pentru alte acţiuni legate de îndeplinirea obligaţiilor de deputat;

- independenţa opiniilor deputatului în Parlament, consfinţită drept garanţie juridică a activităţii sale de deputat, este absolută şi perpetuă. Deputatul în Parlament nu poate fi tras la răspundere juridică pentru voturile sau opiniile exprimate în exercitarea mandatului de deputat nici după încetarea acestuia.

2. În conformitate cu art.26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, prezenta hotărîre este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în "Monitorul Oficial al Republicii Moldova".