H O T Ă R Î R E
privind interpretarea prevederilor art.131 alin.(4) din Constituţia Republicii Moldova
nr. 29 din 22.05.2001
Monitorul Oficial al R.Moldova nr.59-61/24 din 07.06.2001
* * *
În numele Republicii Moldova,
Curtea Constituţională în componenţa:
Victor PUŞCAŞ – preşedinte Mihai COTOROBAI – judecător-raportor Mircea IUGA – judecător Constantin LOZOVANU – judecător Dumitru PULBERE – judecător Elena SAFALERU – judecător
cu participarea grefierului Corina Popa, reprezentantului permanent al Parlamentului la Curtea Constituţională Ion Creangă, reprezentantului permanent al Guvernului, autoral sesizării, la Curtea Constituţională Galina Chirinciuc, în lipsa autorului sesizării legal citat Vladimir Solonari, în conformitate cu art.135 alin.(1) lit.b) din Constituţie, art.4 alin.(1) lit.b) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, art.4 alin.(1) lit.b), art.16 alin.(1) din Codul jurisdicţiei constituţionale, a examinat în şedinţă plenară deschisă dosarul privind interpretarea prevederilor art.131 alin.(4) din Constituţia Republicii Moldova.
Temei pentru examinarea dosarului au servit sesizările deputatului în Parlamentul de legislatura a XIV-a Vladimir Solonari şi Guvernului Republicii Moldova, depuse, consecutiv, la 23 decembrie 2000 şi 5 ianuarie 2001, în conformitate cu art.24 şi 25 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, art.38 şi 39 din Codul jurisdicţiei constituţionale.
Prin deciziile Curţii Constituţionale din 11 ianuarie 2001 sesizările au fost acceptate pentru examinare în fond, conexate într-un dosar şi înscrise în ordinea de zi.
În procesul examinării preliminare a sesizărilor Curtea Constituţională a dispus de punctele de vedere comunicate de Parlament, Preşedintele Republicii Moldova, Ministerele Justiţiei şi Finanţelor.
Examinînd materialele dosarului, audiind informaţia prezentată de judecătorul-raportor, explicaţiile participanţilor la proces, Curtea Constituţională
A CONSTATAT:
1. Prin Legea constituţională nr.1115-XIV din 5 iulie 2000 în art.131 din Constituţie intitulat "Bugetul public naţional" a fost introdus un alineat nou, (4), cu următorul cuprins:
"(4) Orice propunere legislativă sau amendament care atrag majorarea sau reducerea veniturilor bugetare sau împrumuturilor, precum şi majorarea sau reducerea cheltuielilor bugetare pot fi adoptate numai după ce sînt acceptate de Guvern".
Autorii sesizărilor solicită interpretarea normei constituţionale precitate pentru motivul înţelegerii neunivoce a sintagmei "orice amendament". Ei subliniază că unii legislatori interpretează noţiunea "amendament" ca o propunere cu titlu de iniţiativă legislativă pentru modificarea prevederilor unei legi care stipulează veniturile, cheltuielile bugetare sau împrumuturile (interpretarea restrictivă).
Autorii sesizărilor însă sînt de părere că sintagma "orice amendament" din art.131 alin.(4) din Constituţie vizează amendamentele la orice proiect de lege care cuprinde astfel de reglementări (interpretarea extensivă).
2. Norma constituţională supusă interpretării urmăreşte asigurarea reală a executării bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale de stat reprezentate sub formă de venituri şi cheltuieli. Condiţia cuprinsă în norma constituţională, care prevede că propunerea legislativă sau amendamentul care atrage majorarea sau reducerea veniturilor sau cheltuielilor bugetare pot fi adoptate numai după ce Guvernul le acceptă, are drept scop menţinerea echilibrului bugetar.
Condiţia imperativă privind controlul apriori al autorităţii executive asupra procesului bugetar este determinată de dreptul şi obligaţiunea Guvernului de a asigura realizarea politicii interne şi externe a statului, expusă în programul său de activitate, acceptat de Parlament (art.96, art.98 alin.(3) din Constituţie).
Raţiunea de stat determină în general competenţa Guvernului şi în special atribuţiile sale în domeniul finanţelor, creditelor, impozitelor, preţurilor şi circulaţiei monetare. Dreptul Guvernului de a accepta (sau de a nu accepta) majorarea sau reducerea veniturilor, cheltuielilor bugetare printr-o propunere legislativă sau amendament, drept care rezultă expres din norma supusă interpretării, este condiţionat de dispoziţiile constituţionale privind sistemul finanţelor publice naţionale, formarea, administrarea, utilizarea şi controlul cărora, în temeiul art.130 alin.(1) din Constituţie, sînt reglementate prin lege.
3. Ca noţiune juridică, prin amendament se înţelege textul ce se propune a fi introdus într-un proiect de act normativ în scopul de a completa, preciza sau modifica prevederile anterioare. În acest caz amendamentul trebuie considerat ca o modificare a proiectului de lege.
Din art.131 alin.(4) din Constituţie rezultă însă că sintagma "orice amendament" poate fi interpretată numai în sensul de modificare a unei legi, şi anume a unei legi care atrage majorarea sau reducerea veniturilor sau cheltuielilor bugetare, sau a împrumuturilor.
4. Prin art.131 alin.(4) din Constituţie legislatorul a reglementat raporturile ce ţin de cazurile speciale cu privire la modificarea, inclusiv prin amendamente, a oricărei legi care cuprinde prevederi privind executarea bugetului de stat. Concluzia că prin norma supusă interpretării se reglementează astfel de raporturi se confirmă şi prin prevederile speciale din legislaţia Republicii Moldova.
În Constituţie, precum şi în alte acte normative în vigoare în Republica Moldova nu se dă definiţia juridică a bugetului de stat. Legislaţia în domeniu conţine însă caracteristicile necesare pentru definirea bugetului.
Potrivit art.66 lit.h) din Constituţie, art.1 din Legea nr.847-XIII din 24 mai 1996 "Privind sistemul bugetar şi procesul bugetar"*, Parlamentul aprobă bugetul de stat, care cuprinde sursele de venituri şi destinaţia cheltuielilor pentru un an bugetar, printr-o lege bugetară anuală. Parte componentă a legii bugetare anuale este anexa, în care sînt detaliate veniturile şi cheltuielile bugetului de stat, precum şi alte elemente ale bugetului de stat. Bugetul de stat cuprinde totalitatea veniturilor şi cheltuielilor necesare pentru implementarea strategiilor şi obiectivelor Guvernului şi se include în bugetul public naţional constituit de sistemul bugetar, care este parte integrantă a sistemului finanţelor publice ale statului (art. 131 alin.(1) din Constituţie, art.2 alin.(1) lit.a) din Legea nr.847-XIII).
____________________
* M.O., 1997, nr.19-20, art.197.
În virtutea acestor dispoziţii, din punct de vedere juridic bugetul de stat se prezintă ca un act, o lege, prin care sînt aprobate veniturile şi cheltuielile anuale ale statului.
Impozitele, taxele, alte încasări, stabilite de legislaţie, constituie veniturile bugetare, iar cheltuielile bugetare sînt determinate de alocaţiile specificate în legea bugetară anuală (art.8 şi 10 din Legea nr.847-XIII).
Astfel, norma cuprinsă în art.131 alin.(4) din Constituţie, care prevede adoptarea unor amendamente care atrag majorarea sau reducerea veniturilor bugetare sau împrumuturilor, precum şi majorarea sau reducerea cheltuielilor bugetare numai după ce sînt acceptate de Guvern, în scopul interpretării adecvate, indirect poate fi completată cu prevederile Legii nr.847-XIII, care prevede că procedura de elaborare şi adoptare de către Parlament a legii bugetare anuale face obiectul exclusiv al acestei legi (art.15 alin.(1).
Potrivit art.11 alin.(5) din Legea nr.847-XIII, după adoptarea legii bugetare anuale nici un proiect de lege, altul decît privind modificări la legea bugetară anuală, care are drept urmare majorarea cheltuielilor bugetului de stat sau reducerea veniturilor bugetului de stat, nu poate fi examinat de Parlament, dacă acesta nu include sursa reală de acoperire a pierderilor, în scopul menţinerii nivelului deficitului bugetar stabilit; nici o lege, alta decît privind modificări la legea bugetară anuală, care prevede reducerea excedentului bugetului de stat aprobat sau majorarea deficitului bugetului de stat aprobat, nu poate fi adoptată.
5. Comentarea de către autorii sesizărilor a sintagmei "orice amendament" din art.131 alin.(4) din Constituţie în sensul prevederilor Regulamentului Parlamentului nu este justificată, fiind apreciată de Curte drept arbitrară.
Potrivit prevederilor art.57, 62, 64, 65, 66, 67, 68, 70, 744, 747, 748 din Regulamentul Parlamentului, amendamentul reprezintă un mijloc al procedurii de legiferare, prin care pot fi efectuate îmbunătăţiri textuale, corectări redacţionale, modificări care nu afectează esenţa prevederilor propuse de autor, omiteri ale unor articole sau părţi de articole, dacă acestea nu afectează esenţa proiectului. Posibilitatea de a prezenta amendamentul este un drept al deputaţilor, fracţiunilor parlamentare şi al Guvernului.
6. Avînd în vedere cele expuse, Curtea Constituţională apreciază că, în sensul art.131 alin.(4) din Constituţie, orice amendament, care atrage majorarea sau reducerea veniturilor bugetare sau împrumuturilor, precum şi majorarea sau reducerea cheltuielilor bugetare, este necesar să fie considerat ca o modificare, care atrage majorarea sau reducerea veniturilor bugetare sau împrumuturilor, precum şi majorarea sau reducerea cheltuielilor bugetare, prevăzute în legea anuală a bugetului, şi în calitate de modificare, astfel de amendament poate fi adoptat numai după ce acesta este acceptat de Guvern.
7. În ceea ce priveşte chestiunea privind forma şi procedura prezentării acceptului de către Guvern, abordată de către autori, Curtea apreciază că aceasta este de competenţa Parlamentului.
Pentru motivele arătate, în temeiul art.135 alin.(1) lit.b), art.140 din Constituţie, art.26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională
HOTĂRĂŞTE:
1. Potrivit sensului art.131 alin.(4) din Constituţia Republicii Moldova:
a) prin orice amendament, care atrage majorarea sau reducerea veniturilor bugetare sau împrumuturilor, precum şi majorarea sau reducerea cheltuielilor bugetare, e necesar a înţelege orice modificare a oricărei legi, care atrage majorarea sau reducerea veniturilor bugetare sau împrumuturilor, precum şi majorarea sau reducerea cheltuielilor bugetare, prevăzute de legea anuală a bugetului;
b) orice modificare, care atrage majorarea sau reducerea veniturilor bugetare sau împrumuturilor, precum şi majorarea sau reducerea cheltuielilor bugetare, poate fi adoptată numai după ce este acceptată de Guvern.
2. Prezenta Hotărîre este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în "Monitorul Oficial al Republicii Moldova".
PREŞEDINTELE | |
CURŢII CONSTITUŢIONALE | Victor PUŞCAŞ
|
Chişinău, 22 mai 2001. | |
Nr.29. |
