Monitorul Oficial nr.237-240/15 din 31.12.2008

* * *

În numele Republicii Moldova,

Curtea Constituţională în componenţa:

cu participarea grefierului Victoria Botnariuc-Trelea, autorului sesizării, Gheorghe Susarenco, deputat în Parlament, reprezentanţilor permanenţi la Curtea Constituţională al Parlamentului, Ion Mîţu, şi al Guvernului, Nicolae Eşanu, viceministru al justiţiei, directorului Direcţiei generale politici structurale şi investiţii a Ministerului Economiei şi Comerţului, Vadim Ceban, călăuzindu-se de art.135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, art.4 alin.(1) lit.a) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, art.4 alin.(1) lit.a) şi art.16 alin.(1) din Codul jurisdicţiei constituţionale, a examinat în şedinţă plenară deschisă dosarul pentru controlul constituţionalităţii unor dispoziţii din Legea cu privire la Zona Antreprenoriatului Liber „Expo-Business-Chişinău” nr.625-XIII din 3 noiembrie 1995, Legea cu privire la zonele economice libere nr.440-XV din 27 iulie 2001 şi Legea cu privire la tariful vamal nr.1380-XIII din 20 noiembrie 1997.

Drept temei pentru examinarea dosarului a servit sesizarea deputatului în Parlament Gheorghe Susarenco, depusă la 18 iunie 2008, în conformitate cu prevederile art.24 şi art.25 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, art.38 şi art.39 din Codul jurisdicţiei constituţionale.

Prin decizia Curţii Constituţionale din 1 iulie 2008 sesizarea a fost acceptată spre examinare în fond.

În procesul examinării preliminare a sesizării Curtea a dispus de punctele de vedere comunicate de Parlament, Preşedintele Republicii Moldova, Guvern, Academia de Studii Economice din Moldova, Agenţia Naţională pentru Protecţia Concurenţei, Camera de Comerţ şi Industrie, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, Serviciul Vamal, Administraţia Zonei Antreprenoriatului Liber „Expo-Business-Chişinău” .

Examinînd materialele dosarului, audiind informaţia prezentată de judecătorul-raportor şi argumentele expuse de participanţii la proces, Curtea Constituţională

A CONSTATAT:

Potrivit art.5 din Legea cu privire la Zona Antreprenoriatului Liber „Expo-Business-Chişinău” nr.625-XIII din 3 noiembrie 1995¹, cu modificările şi completările ulterioare (în continuare – Legea nr.625-XIII), în cazul în care sînt adoptate noi acte legislative care înrăutăţesc condiţiile de activitate a rezidenţilor zonei libere, în ce priveşte regimul vamal şi cel fiscal prevăzute de legea menţionată, rezidenţii sînt în drept să se conducă, în decurs de 10 ani de la data intrării în vigoare a acestor acte legislative, de legislaţia Republicii Moldova în vigoare la data înregistrării lor în zona liberă.

_____________

¹ M.O., 1995, nr.73, art.857

Art.15 alin.(4) din Legea cu privire la zonele economice libere nr.440-XV din 27 iulie 2001² (în continuare – Legea nr.440-XV) stipulează că rezidentul zonei libere, înregistrat înainte de intrarea în vigoare a acestei legi, are dreptul, în decursul a 10 ani de la intrarea ei în vigoare, să activeze în baza prevederilor legilor privind zonele libere concrete referitoare la regimurile fiscal şi vamal, în vigoare la data înregistrării sale. Rezidentul, în decursul a 3 luni de la intrarea în vigoare a Legii nr.440-XV, va comunica Administraţiei decizia sa în acest sens, în caz contrar, el va cădea sub incidenţa acestei legi.

_____________

² M.O., 2001, nr.108-109, art.834

Art.28 lit.l) din Legea cu privire la tariful vamal nr.1380-XIII din 20 noiembrie 1997³, din care se contestă sintagma „precum şi mărfurile originare din zona economică liberă introduse pe restul teritoriului vamal al Republicii Moldova”, stipulează că mărfurile (serviciile) introduse în zona economică liberă de pe restul teritoriului vamal al Republicii Moldova, din afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, de pe teritoriul altor zone economice libere, mărfurile (serviciile), inclusiv cele originare din zona economică liberă, exportate în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova şi în alte zone economice libere, precum şi mărfurile originare din zona economică liberă introduse pe restul teritoriului vamal al Republicii Moldova, sînt scutite de taxa vamală.

_____________

³ M.O., 1998, nr.40-41, art.286

Autorul sesizării solicită controlul constituţionalităţii acestor prevederi, considerîndu-le neconforme Legii Supreme. În opinia sa, întreprinderile-rezidente ale Zonei Antreprenoriatului Liber „Expo-Business-Chişinău” beneficiază, în raport cu alţi agenţi economici, de un regim vamal şi fiscal preferenţial pe teritoriul vamal al Republicii Moldova. Formal fiind rezidente ale zonei economice libere, ele de fapt îşi desfăşoară activitatea pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Astfel, materia primă importată de rezidenţii zonei libere poate fi prelucrată la întreprinderi situate în afara zonei libere. Prin urmare, conchide autorul sesizării, statul, acordînd unor agenţi economici facilităţi fiscale şi vamale, creează condiţii pentru apariţia concurenţei neloiale, fapt ce vine în contradicţie cu dispoziţiile art.9 alin.(3), art.126 alin.(1) şi alin.(2) lit.(b) şi (c) din Constituţie, cu unele prevederi din Codul fiscal, Legea cu privire la protecţia concurenţei şi Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi.

Raportînd prevederile contestate la tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte, la normele Constituţiei şi cadrului legal în domeniu, Curtea reţine următoarele.

1. Potrivit principiilor fundamentale consacrate în art.9 alin.(3) din Constituţie, factorii de bază ai economiei Republicii Moldova sînt piaţa, libera iniţiativă economică şi concurenţa loială. În exercitarea acestor principii statul trebuie să asigure reglementarea activităţii economice, libertatea comerţului şi activităţii de întreprinzător, protecţia concurenţei loiale, crearea unui cadru favorabil valorificării tuturor factorilor de producţie, protejarea intereselor naţionale în activitatea economică, financiară şi valutară, sporirea numărului de locuri de muncă, crearea condiţiilor pentru creşterea calităţii vieţii, inviolabilitatea investiţiilor persoanelor fizice şi juridice, inclusiv străine, etc. (art.126 din Constituţie).

La 1 iunie 2001, prin Legea nr.218-XV, Republica Moldova a devenit parte la Acordul privind constituirea Organizaţiei Mondiale a Comerţului, încheiat la Marrakech la 15 aprilie 1994, şi Acordul general pentru Comerţ şi Tarife 1994 (în continuare – GATT 1994). Aderînd la GATT 1994, Republica Moldova recunoaşte utilitatea măririi libertăţii comerţului prin dezvoltarea, pe bază de acorduri voluntare, a unei mai strînse integrări între economiile ţărilor părţi ale unor astfel de acorduri. Ea recunoaşte, de asemenea, că scopul zonelor de comerţ liber trebuie să fie acela de a facilita comerţul între teritoriile constitutive, şi nu de a ridica bariere în comerţul altor părţi contractante cu astfel de teritorii.

Potrivit prevederilor GATT 1994, prin zonă de comerţ liber se înţelege un grup de două sau mai multe teritorii vamale, între care taxele vamale sau alte reglementări de comerţ restrictive (exceptînd, cînd e necesar, restricţiile permise în baza unor prevederi din Acord) sînt eliminate pentru cea mai mare parte a comerţului cu produse originare din teritoriile constitutive ale zonei de comerţ liber.

În Republica Moldova, potrivit art.72 alin.(3) lit.h) din Constituţie, modul de stabilire a zonei economice exclusive se reglementează prin lege organică.

În termenii Legii organice nr.440-XV, care reglementează acest domeniu, zonele economice libere (zonele antreprenoriatului liber) sînt părţi ale teritoriului vamal al Republicii Moldova, separate din punct de vedere economic, în care pentru investitorii autohtoni şi străini sînt permise, în regim preferenţial, genuri ale activităţii de întreprinzător. Zonele libere se creează în scopul accelerării dezvoltării social-economice a anumitor teritorii şi a ţării în ansamblu prin atragerea investiţiilor autohtone şi străine, implementarea tehnicii şi tehnologiilor moderne, dezvoltarea producţiei orientate spre export etc. Conform acestei legi, un factor principal îl constituie avantajul funcţionării zonei libere pentru economia naţională.

Prin Legea nr.625-XIII a fost înfiinţată Zona Antreprenoriatului Liber „Expo-Business-Chişinău”, modul de selectare a rezidenţilor, genurile de activitate permise, regimurile vamal, fiscal şi valutar în zona liberă fiind stabilite prin Legea nr.440-XV.

2. Prin dispoziţiile art.5 din Legea nr.625-XIII, art.15 alin.(4) din Legea nr.440-XV statul acordă rezidenţilor zonei libere garanţii de drept pentru caz de modificare a legislaţiei.

Curtea observă că art.15 alin.(4) contestat din Legea nr.440-XV comportă un caracter tranzitoriu. Conform acestei norme, rezidentul zonei libere, înregistrat înainte de intrarea în vigoare a Legii nr.440-XV, are dreptul, în decursul a 10 ani de la intrarea ei în vigoare, să activeze în baza prevederilor legilor privind zonele libere concrete referitoare la regimurile fiscal şi vamal, în vigoare la data înregistrării sale. Rezidentul, în decursul a 3 luni de la intrarea în vigoare a Legii nr.440-XV, urma să comunice Administraţiei decizia sa în acest sens, altfel cădea sub incidenţa acestei legi. Astfel, fiind o normă tranzitorie, aceasta stabileşte un mecanism expres de intrare în vigoare a Legii nr.440-XV, mecanism care vizează un cerc distinct de rezidenţi ai zonei libere concrete, care au fost înregistraţi înainte de intrarea în vigoare a Legii nr.440-XV şi în termen de 3 luni au comunicat Administraţiei zonei libere decizia lor de a beneficia de dreptul acordat prin prevederile legale menţionate.

Avînd în vedere că o parte din rezidenţii zonelor libere sînt persoane juridice cu capital străin, Curtea relevă că, potrivit Legii cu privire la investiţiile în activitatea de întreprinzător nr.81-XV din 18 martie 2004⁴, investitorii străini care au efectuat investiţii şi au beneficiat de garanţii şi facilităţi în condiţiile legii anterioare privind investiţiile străine au dreptul să beneficieze în continuare de garanţiile şi facilităţile acordate de aceasta (art.25 alin.(2).

_____________

⁴ M.O., 2004, nr.64-66, art.344

Curtea subliniază că garanţiile specificate în art.5 din Legea nr.625-XIII, art.15 alin.(4) din Legea nr.440-XV au rolul de a asigura neîntreruperea activităţii desfăşurate de rezidenţii zonelor libere, claritatea în procedura de aplicare a eventualelor prevederi legale ce vor schimba esenţial condiţiile de activitate a rezidenţilor zonelor economice libere. Obiecţia autorului sesizării privind încurajarea de către stat a concurenţei neloiale între agenţii economici înregistraţi ca rezidenţi ai zonei libere şi acei care activează în afara zonei libere este nefondată. Rezidenţii zonei libere şi nerezidenţii acesteia nu pot fi consideraţi concurenţi în sensul rigid al noţiunii, deoarece ei îşi desfăşoară businessul pe diferite pieţe de mărfuri, în diferite sfere de circulaţie a mărfurilor cu aceeaşi valoare de consum pe teritoriul Republicii Moldova. Avînd incidenţă doar asupra unei categorii de subiecţi economici şi a unor segmente concrete ale pieţei, prevederile legale contestate nu aduc atingere principiilor fundamentale consfinţite în art.9 alin.(3) din Constituţie privind piaţa, libera iniţiativă economică şi concurenţa loială, ca factori de bază ai economiei.

3. Prevederile Legii nr.440-XV referitoare la regimul vamal pe teritoriul zonei libere lasă fără substanţă critica autorului sesizării despre admiterea şi favorizarea concurenţei neloiale prin norma art.28 lit.l) din Legea cu privire la tariful vamal, care scuteşte de taxa vamală mărfurile originare din zona economică liberă introduse pe restul teritoriului vamal al Republicii Moldova. Astfel, asupra mărfurilor (serviciilor) care n-au fost prelucrate suficient în zona liberă la scoaterea lor din zonă pe restul teritoriului vamal al Republicii Moldova se extind prevederile legislaţiei vamale, în partea ce se referă la conţinutul componenţei importului (art.7 alin.(7). Livrarea mărfurilor (serviciilor) din zona liberă pe restul teritoriului vamal al Republicii Moldova sînt asimilate importului şi se reglementează în conformitate cu legislaţia (art.7 alin.(10).

Apreciind drept neîntemeiată critica autorului sesizării referitoare la concurenţa neloială, Curtea relevă că dispoziţiile legislaţiei cu privire la zonele economice libere se extind doar asupra activităţii rezidenţilor pe teritoriul zonei libere. Legile nr.440-XV şi nr.625-XIII nu prevăd pentru rezidenţii zonelor libere dreptul de a prelucra materia primă la întreprinderile din republică. Potrivit art.6 alin.(24) din Legea nr.440-XV, evidenţa activităţii de întreprinzător desfăşurate de rezident în cadrul zonei libere trebuie să se ţină separat de evidenţa activităţii desfăşurate de acesta în afara zonei respective.

Bazele organizatorice şi juridice ale protecţiei concurenţei şi măsurile de prevenire a activităţii monopoliste şi a concurenţei neloiale sînt stabilite prin Legea cu privire la protecţia concurenţei nr.1103-XIV din 30 iunie 2000⁵. Legea este orientată spre dezvoltarea relaţiilor de concurenţă pe pieţele de mărfuri ale Republicii Moldova. Potrivit legii, concurenţa neloială constă în acţiunile agentului economic de a obţine avantaje neîntemeiate în activitatea de întreprinzător, ceea ce aduce sau poate aduce prejudicii altor agenţi economici sau poate prejudicia reputaţia lor în afaceri (art.2). Promovarea politicii statului în domeniul protecţiei concurenţei, limitarea şi reprimarea activităţii anticoncurenţă a agenţilor economici, a autorităţilor administraţiei publice, exercitarea controlului asupra aplicării legislaţiei cu privire la protecţia concurenţei sînt asigurate de Agenţia Naţională pentru Protecţia Concurenţei (art.10), în funcţiile căreia intră efectuarea expertizei oportunităţii creării zonelor economice libere (art.12 lit.h).

_____________

⁵ M.O., 2000, nr.166-168, art.1205

Norma contestată a art.28 lit.l) din Legea cu privire la tariful vamal despre scutirea de taxa vamală a mărfurilor originare din zona economică liberă introduse pe restul teritoriului vamal nu încalcă principiile constituţionale privind piaţa, libera iniţiativă economică, concurenţa loială, întrucît, potrivit art.58 alin.(2) din Constituţie, sistemul legal de impuneri trebuie să asigure aşezarea justă a sarcinilor fiscale. Justeţea sarcinilor fiscale se asigură de lege, prin care se reglementează, conform art.130 alin.(1) din Constituţie, formarea, administrarea, utilizarea şi controlul resurselor financiare ale statului. Curtea menţionează că statul, asigurînd, potrivit art.126 alin.(2) lit.b) din Constituţie, crearea unui cadru favorabil valorificării tuturor factorilor de producţie, se conduce de direcţiile principale ale politicii interne şi externe, aprobate de Parlament. Economia Republicii Moldova, fiind economie de piaţă, de orientare socială, bazată pe proprietatea privată şi pe proprietatea publică, antrenate în concurenţă liberă, reflectă anumite raporturi de oportunitate. Curtea Constituţională, însă, nu este abilitată să stabilească oportunitatea proceselor economice, ci să vegheze la respectarea Constituţiei (Hotărîrea Curţii Constituţionale nr.30 din 10 noiembrie 1997).

4. Afirmaţiile autorului sesizării că facilităţile fiscale acordate rezidenţilor zonei libere „Expo-Business-Chişinău” nu sînt stabilite prin Codul fiscal nu corespund realităţii. Potrivit Legii nr.440-XV, faţă de activitatea zonelor libere se aplică legislaţia fiscală a Republicii Moldova, cu excepţiile prevăzute de această lege. Impozitul pe venitul rezidenţilor, obţinut de la livrarea mărfurilor (serviciilor) din zona liberă pe restul teritoriului vamal al Republicii Moldova, se percepe conform legislaţiei (art.8).

Particularităţile impozitării rezidenţilor zonelor economice libere sînt specificate în art.49, art.103, art.104 şi art.124 din Codul fiscal. Astfel, impozitul pe venitul rezidenţilor, obţinut de la exportul mărfurilor (serviciilor) originare din zona economică liberă în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, se percepe în proporţie de 50% din cota stabilită în Republica Moldova. Impozitul pe venit de la activitatea rezidenţilor în zona economică liberă, cu excepţia prevăzută de Codul fiscal, se percepe în proporţie de 75% din cota stabilită în Republica Moldova. Rezidenţii care au investit în fondurile fixe ale întreprinderilor lor şi/sau în dezvoltarea infrastructurii zonei economice libere un capital echivalent cu cel puţin un milion sau cinci milioane de dolari SUA sînt scutiţi de plata impozitului pe venitul de la exportul mărfurilor (serviciilor) originare din zona economică liberă în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova pe o perioadă de 3 ani şi, respectiv, 5 ani. Totodată, mărfurile, serviciile livrate din zona liberă în restul teritoriului vamal al Republicii Moldova sînt supuse taxei pe valoarea adăugată, iar mărfurile supuse accizelor scoase din zona economică liberă pe restul teritoriului vamal al Republicii Moldova se supun accizelor.

5. În baza celor enunţate, Curtea constată că prevederile art.5 din Legea nr.625-XIII, art.15 alin.(4) din Legea nr.440-XV, art.28 lit.l) din Legea nr.1380-XIII sînt conforme principiilor fundamentale privind piaţa, libera iniţiativă economică şi concurenţa loială, dispoziţiilor constituţionale privind obligaţia statului de a asigura libertatea comerţului şi a activităţii de întreprinzător, protecţia concurenţei loiale, crearea unui cadru favorabil valorificării tuturor factorilor de producţie, protejarea intereselor naţionale în activitatea economică, financiară şi valutară statuate în art.9 alin.(3), art.126 alin.(1) şi alin.(2) lit.b) şi lit.c).

Pentru motivele arătate, în temeiul art.140 din Constituţie, art.26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, art.61, art.62 şi art.68 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

HOTĂRĂŞTE:

1. Se declară drept constituţionale:

- prevederile art.5 din Legea cu privire la Zona Antreprenoriatului Liber „Expo-Business-Chişinău” nr.625-XIII din 3 noiembrie 1995;

- prevederile art.15 alin.(4) din Legea cu privire la zonele economice libere nr.440-XV din 27 iulie 2001;

- prevederea „şi mărfurile originare din zona economică liberă introduse pe restul teritoriului vamal al Republicii Moldova” din art.28 lit.l) al Legii cu privire la tariful vamal nr.1380-XIII din 20 noiembrie 1997.

2. Prezenta hotărîre este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în "Monitorul Oficial al Republicii Moldova".