H O T Ă R Î R E

pentru interpretarea art.90 alin.(4) din

Constituţia Republicii Moldova

nr. 2  din  08.02.2011

Monitorul Oficial nr.31/4 din 22.02.2011

* * *

În numele Republicii Moldova,

Curtea Constituţională în componenţa:

grefier – Dina Musteaţa, cu participarea deputaţilor în Parlament Serghei Sîrbu şi Artur Reşetnicov, autorii sesizării, reprezentanţilor Parlamentului, Ion Creangă şi Victor Popa, reprezentantului permanent al Guvernului la Curtea Constituţională, Oleg Efrim, călăuzindu-se de art.135 alin.(1) lit.b) din Constituţie, art.4 alin.(1) lit.b) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, art.16 alin.(1) din Codul jurisdicţiei constituţionale, a examinat în şedinţă plenară deschisă dosarul privind interpretarea art.90 alin.(4) din Constituţia Republicii Moldova.

Drept temei pentru examinarea dosarului a servit sesizarea deputaţilor în Parlament Serghei Sîrbu şi Artur Reşetnicov, depusă la 24 ianuarie 2011, în conformitate cu prevederile art.24 şi art.25 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, art.38 şi art.39 din Codul jurisdicţiei constituţionale.

Prin decizia Curţii Constituţionale din 27 ianuarie 2011 sesizarea a fost acceptată spre examinare în fond şi înscrisă în ordinea de zi cu titlu prioritar.

Examinînd materialele dosarului, audiind informaţia prezentată de judecătorul-raportor, argumentele expuse de participanţii la proces, Curtea Constituţională

A CONSTATAT:

1. În sesizarea depusă se solicită interpretarea art.90 alin.(4) din Constituţie sub două aspecte:

1). Este aplicabil termenul prevăzut la art.90 alin.(4) şi în cazul în care funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova a fost exercitată prin instituirea interimatului?

2). În ce termen Parlamentul nou constituit urmează să organizeze procedura de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova în cazul în care, anterior, funcţia de şef al statului a fost exercitată prin instituirea interimatului şi din ce moment începe să curgă acest termen?

Autorii sesizării consideră evidentă logica legiuitorului constituant, care prin introducerea unei norme speciale, care prevede termenul-limită în care urmează să se desfăşoare alegerea şefului statului, a dat de înţeles că un posibil interimat nu poate dura o perioadă nedeterminată de timp, astfel Parlamentul fiind obligat să aleagă şeful statului într-un termen restrîns.

Ei consideră necesară interpretarea prevederii constituţionale cuprinse în art.90 alin.(4) în condiţiile în care interimatul de şef al statului este asigurat succesiv de către preşedinţii Parlamentului a două legislaturi consecutive, situaţie care ar putea să se repete în viitor.

2. Curtea Constituţională relevă că exercitarea atribuţiei statuate de art.135 alin.(1) lit.b) din Constituţie presupune stabilirea sensului autentic şi deplin al normelor constituţionale, care poate fi realizată prin interpretarea sistematică, logico-gramaticală şi extensivă. Atribuţia de interpretare a normelor constituţionale, în măsura în care poate fi dedusă din textul Constituţiei, aparţine exclusiv autorităţii de jurisdicţie constituţională.

Pentru interpretarea prevederii art.90 alin.(4) din Constituţie, Curtea va opera cu prevederile art.77, art.78, art.80, art.89, art.90, art.91, art.135 din Constituţie, precum şi cu jurisprudenţa sa anterioară, utilizînd toate metodele de interpretare legală.

3. Din conţinutul sesizării rezultă cu certitudine că autorii nu solicită Curţii să interpreteze textul alin.(4) art.90 din Constituţie, acesta fiindu-le clar, ci să se pronunţe asupra aplicabilităţii acestuia în situaţia juridică ce s-a constituit la 30 decembrie 2010, după instituirea interimatului succesiv al funcţiei de Preşedinte. Pentru aceste motive, în interpretarea sistematică a normei constituţionale, Curtea consideră necesar să deducă din textul Constituţiei, prin prisma dreptului, situaţiile în care intervine vacanţa funcţiei de Preşedinte şi se instituie interimatul acestei funcţii.

4. Potrivit art.77 din Constituţie, Preşedintele Republicii Moldova este şeful statului şi în această calitate reprezintă statul şi este garantul suveranităţii, independenţei naţionale, al unităţii şi integrităţii teritoriale a ţării. În sens strict juridic, Preşedintele reprezintă statul şi acţionează în numele lui, pentru aceasta fiind abilitat, prin dispoziţiile Constituţiei şi legislaţiei în domeniu, cu toate atribuţiile.

Conform alin.(1) art.78 din Constituţie, Preşedintele Republicii Moldova este ales de Parlament prin vot secret. După validarea rezultatelor alegerilor de către Curtea Constituţională în conformitate cu alin.(1) art.79 din Constituţie, Preşedintele Republicii Moldova îşi exercită atribuţiile reglementate de Constituţie, în baza alin.(1) art.80 din Constituţie, pe parcursul a 4 ani de la data depunerii jurămîntului. Alineatul (2) al art.80 din Constituţie prevede că Preşedintele Republicii Moldova îşi exercită mandatul pînă la depunerea jurămîntului de către Preşedintele nou-ales. Prelungirea mandatului Preşedintelui este posibilă, conform alin.(3) al aceluiaşi articol, numai prin lege organică şi numai în caz de război sau de catastrofă.

Reglementînd modul de organizare şi funcţionare a instituţiei şefului statului în Republica Moldova, constituanta legislativă a prevăzut şi unele situaţii excepţionale, determinate de încetarea înainte de termen a mandatului Preşedintelui. Pentru realizarea principiului continuităţii puterii, ea a statuat, după analogie cu alte funcţii publice, vacanţa funcţiei şi interimatul funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova.

Curtea Constituţională apreciază că, în sens constituţional, vacanţa funcţiei constituie intervalul de timp în care o funcţie nu este ocupată. Conform Hotărîrii Curţii Constituţionale nr.43 din 14.12.2000¹, vacanţa funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova “survine ca rezultat al unor situaţii ce conduc la întreruperea definitivă a curgerii termenului mandatului, ceea ce, de fapt, înseamnă încetarea mandatului prezidenţial”. Definind vacanţa funcţiei, Curtea Constituţională, în Hotărîrea nr.18 din 27.10.2009², a apreciat că: “Vacanţa funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova este perioada de timp care începe din momentul încetării mandatului Preşedintelui pînă la alegerea noului Preşedinte”.

____________________

¹ M.O., 2000, nr.163-165, art.47

² M.O., 2009, nr.160-161, art.20

În situaţiile în care survine vacanţa funcţiei se instituie interimatul funcţiei, care reprezintă o perioadă de timp în care funcţia vacantă este exercitată de o altă persoană decît titularul funcţiei. Conform voinţei constituantei, expuse în art.91 din Constituţie, interimatul funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova se exercită de persoana care deţine o funcţie de demnitate publică de acelaşi rang – în ordine, fie de Preşedintele Parlamentului, fie de Primul-ministru al Republicii Moldova.

Pentru elucidarea semnificaţiei instituţiei interimatului funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova, Curtea Constituţională, prin Hotărîrea nr.43 din 14.12.2000, a examinat dispoziţiile art.90 alin.(1) în coroborare cu cele ale art.91 din Constituţie şi a stabilit că “instituirea interimatului funcţiei de Preşedinte al Republicii urmăreşte asigurarea continuităţii exercitării funcţiei şefului statului în cazul în care Preşedintele nu îşi mai poate exercita atribuţiile, astfel, această situaţie urmînd a fi calificată drept vacanţă a funcţiei cauzată de demisia, demiterea Preşedintelui, de imposibilitatea temporară sau definitivă de a-şi exercita atribuţiile sau de deces”.

Curtea relevă că alin.(1) art.90 din Constituţie prevede cinci situaţii în care survine vacanţa funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova: expirarea mandatului, demisia, demiterea, imposibilitatea definitivă a exercitării atribuţiilor sau decesul. Norma citată comportă caracter limitativ, neadmiţînd o interpretare extensivă.

5. Analizînd norma alin.(4) art.90 din Constituţie în sensul aplicabilităţii, Curtea Constituţională relevă că situaţia juridică determinată de vacanţa şi interimatul funcţiei de Preşedinte existentă la data examinării cauzei, raportată la termenul desfăşurării alegerilor pentru funcţia de Preşedinte, nu este reglementată în Constituţia Republicii Moldova.

În condiţiile ordinare, reglementate de art.80 din Constituţie, Preşedintele, termenul de învestitură al căruia a expirat, îşi exercită mandatul pînă la depunerea jurămîntului de către Preşedintele nou-ales. Astfel, după demisionarea la 11 septembrie 2009 a Preşedintelui în exerciţiu, în Republica Moldova s-a instituit interimatul funcţiei de Preşedinte în exerciţiu. Instituirea interimatului funcţiei de Preşedinte la 11 septembrie 2009, validată de Curtea Constituţională prin Avizul nr.4 din 17.09.2009, a declanşat curgerea termenului de 2 luni prevăzut de alin.(4) art.90 din Constituţie pentru alegerea şefului statului. Astfel, Curtea Constituţională apreciază că, în sensul alin.(4) art.90 din Constituţie, termenul începe din momentul cînd intervine vacanţa funcţiei de Preşedinte, constatată prin avizul Curţii Constituţionale.

Conformîndu-se prevederii constituţionale, începînd cu 10 noiembrie 2009, Parlamentul a desfăşurat alegerile pentru funcţia de Preşedinte. Curtea Constituţională relevă că termenul de 2 luni început la 11.09.2009 s-a consumat, acest termen nemaifiind aplicabil actualmente, decît în cazul constatării de către Curtea Constituţională a circumstanţelor pentru instituirea unui nou interimat în situaţiile prevăzute de alin.(1) art.90 din Constituţie.

Interimatul funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova, instituit la 11 septembrie 2009, a fost exercitat de Preşedintele Parlamentului pînă la 28 decembrie 2010 – data constituirii noului Parlament, ales la 28 noiembrie 2010 ca urmare a două dizolvări succesive ale Parlamentului după eşuarea procedurilor privind alegerea Preşedintelui Republicii Moldova.

În prezent interimatul funcţiei de Preşedinte este asigurat de Preşedintele Parlamentului, ales în această calitate la 30 decembrie 2010 şi numit Preşedinte interimar prin Hotărîrea Parlamentului nr.6 de la aceeaşi dată³. Astfel, actualul Preşedinte al Parlamentului a preluat interimatul funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova nu de la Preşedintele Republicii Moldova sau Preşedintele în exerciţiu al Republicii Moldova, ci de la Preşedintele interimar al Republicii Moldova, al cărui mandat în calitate de Preşedinte al Parlamentului a expirat. Astfel, Parlamentul Republicii Moldova, desemnînd la 30 decembrie 2010 un nou Preşedinte interimar, a instituit o situaţie juridică inedită: de interimat al funcţiei de Preşedinte interimar, situaţie nereglementată de Constituţie sau legislaţie.

____________________

³ M.O., 2011, nr.1-4, art.6

Astfel, Curtea Constituţională apreciază că termenul privind desfăşurarea alegerilor prezidenţiale în cadrul perioadei de exercitare a interimatului funcţiei de Preşedinte ţine de procedura cu privire la alegerea Preşedintelui şi, în conformitate cu alin.(6) art.78 din Constituţie, Parlamentul are deplina putere de a reglementa această problemă, respectînd principiile constituţionale.

Pentru a nu-şi aroga atribuţiile organului legislativ, Curtea Constituţională nu va stabili termenul în care Parlamentul nou-constituit urmează să desfăşoare procedura de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova. Atît Constituţia, cît şi hotărîrile de interpretare anterioare nu permit Curţii Constituţionale să extindă şirul de situaţii care angajează instituirea interimatului funcţiei de Preşedinte. Extinderea acestui şir şi stabilirea termenului pentru desfăşurarea alegerilor la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova ar însemna pentru Curtea Constituţională să exercite o atribuţie improprie şi să substituie constituanta legislativă, ceea ce este inadmisibil.

Curtea nu se poate pronunţa asupra aplicabilităţii termenului de 2 luni prevăzut de art.90 alin.(4) din Constituţie în cazul instituirii interimatului succesiv al funcţiei de Preşedinte, dat fiind că această situaţie nu este reglementată de Constituţie. Pentru acest motiv, Curtea sistează procesul de interpretare a alin.(4) art.90 din Constituţie în această parte.

Luînd în consideraţie faptul că legislaţia nu reglementează procedura de transmitere şi de preluare a atribuţiilor de Preşedinte al Republicii Moldova, precum şi mecanismul de instituire a interimatului funcţiei de Preşedinte în cazul survenirii vacanţei funcţiei şi încetării înainte de termen a mandatului de Preşedinte, Curtea Constituţională consideră necesar să adopte o adresă.

Pentru considerentele expuse, în conformitate cu prevederile art.135 alin.(1) lit.b) şi art.140 din Constituţie, art.26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, art.62 lit.b) şi art.70 alin.(2) din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

HOTĂRĂŞTE:

1. Alin.(1) art.90 din Constituţie prevede că vacanţa funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova intervine în caz de expirare a mandatului, de demisie, de demitere, de imposibilitate definitivă a exercitării atribuţiilor sau de deces. Dispoziţiile alin.(4) art.90 din Constituţie se aplică numai în cazurile prevăzute la alin.(1) art.90 din Constituţie.

2. Se sistează procesul privind interpretarea normelor constituţionale în aspectul formulat în pct.2 din sesizare: “În ce termen Parlamentul nou-constituit urmează să organizeze procedura de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova în cazul în care, anterior, funcţia de şef al statului a fost exercitată prin instituirea interimatului şi din ce moment începe să curgă acest termen?”

3. Prezenta hotărîre este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

ADRESĂ

În cadrul soluţionării sesizării pentru interpretarea alin.(4) art.90 din Constituţie Curtea a constatat că legislaţia pertinentă elaborată după ce a fost revizuită Constituţia Republicii Moldova prin Legea nr.1115-XIV din 05.06.2000, care abilitează Parlamentul cu dreptul de a alege Preşedintele Republicii Moldova, nu reglementează clar procedurile ce necesită a fi operate în cazul apariţiei diferitelor situaţii juridice determinate de noua modalitate de alegere a şefului statului.

Astfel, după mai mult de 10 ani de cînd se aplică procedura de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova de către Parlament, legislaţia nu reglementează modalitatea de transmitere şi preluare a atribuţiilor de Preşedinte, mecanismul de instituire a interimatului funcţiei de Preşedinte în cazul vacanţei funcţiei şi încetării înainte de termen a mandatului de Preşedinte, precum şi particularităţile procedurii de alegere a Preşedintelui în cazul instituirii interimatului şi al interimatului succesiv.

Pentru motivele arătate, în temeiul art.79 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea consideră oportună soluţionarea acestor probleme.

Conform art.28¹ din Legea cu privire la Curtea Constituţională, Parlamentul va examina adresa şi, în termen de 3 luni, va informa Curtea asupra rezultatelor examinării acesteia.