H O T Ă R Â R E

privind confirmarea rezultatelor alegerilor pentru Parlamentul Republicii Moldova

din 30 noiembrie 2014 şi validarea mandatelor deputaţilor aleşi

(Sesizarea nr.61e/2014)

 

nr. 29  din  09.12.2014

 

Monitorul Oficial nr.1-10/1 din 16.01.2015

 

* * *

În numele Republicii Moldova,

Curtea Constituţională, statuând în componenţa:

Dl Alexandru TĂNASE, preşedinte,

Dl Aurel BĂIEŞU,

Dl Igor DOLEA,

Dl Tudor PANŢÎRU,

Dl Victor POPA, judecători,

cu participarea dlui Sergiu Stratan, grefier,

Având în vedere sesizarea depusă la 5 decembrie 2014

şi înregistrată la aceeaşi dată,

Examinând sesizarea menţionată în şedinţă plenară publică,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Pronunţă următoarea hotărâre:

 

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea Comisiei Electorale Centrale privind confirmarea rezultatelor alegerilor pentru Parlamentul Republicii Moldova din 30 noiembrie 2014 şi validarea mandatelor deputaţilor aleşi, depusă la Curtea Constituţională la 5 decembrie 2014, în temeiul articolelor 62, 69 alin.(1) şi 135 alin.(1) lit.e) din Constituţie, 60 alin.(2) şi alin.(3) şi 89 alin.(1) din Codul electoral, 4 alin.(1) lit.e) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 4 alin.(1) lit.e) şi 38 alin.(3) din Codul jurisdicţiei constituţionale.

2. În temeiul articolului 67 alin.(3) din Codul electoral, Partidul Comuniştilor din Republica Moldova, Partidul Comunist Reformator din Moldova, Partidul Socialiştilor din Republica Moldova, Partidul Politic “Patrioţii Moldovei”, Partidul politic “PATRIA”, Blocul electoral “Alegerea Moldovei – Uniunea Vamală” şi candidatul independent Oleg Brega au depus contestaţii la Comisia Electorală Centrală şi/sau la Curtea Constituţională împotriva hotărârii Comisiei Electorale Centrale cu privire la totalizarea rezultatelor alegerilor şi atribuirea mandatelor.

3. În şedinţa plenară publică a Curţii sesizarea a fost susţinută de dl Iurie Ciocan, preşedintele Comisiei Electorale Centrale. De asemenea, au participat reprezentanţii concurenţilor electorali: Maxim Lebedinschi – Partidul Socialiştilor din Republica Moldova; Oleg Balan – Partidul Liberal Democrat din Moldova; Igor Vremea – Partidul Comuniştilor din Republica Moldova; Serghei Sîrbu – Partidul Democrat din Moldova; Valeriu Munteanu – Partidul Liberal; Vitalie Caldîba, avocat, – Partidul Comunist Reformator din Moldova; Oleg Brega – candidat independent. Partidul politic “Patrioţii Moldovei” nu a delegat nici un reprezentant, iar reprezentantul Blocului electoral “Alegerea Moldovei – Uniunea Vamală” nu a prezentat actele confirmative privind împuternicirile sale de reprezentare în faţa Curţii.

 

ÎN FAPT

4. În legătură cu expirarea, la 29 noiembrie 2014, a mandatului Parlamentului de legislatura a XIX-a şi în temeiul articolului 76 alin.(2) din Codul electoral, prin Hotărârea nr.81 din 28 mai 2014, Parlamentul Republicii Moldova a fixat desfăşurarea alegerilor parlamentare pentru data de 30 noiembrie 2014.

5. La 30 noiembrie 2014 au avut loc alegerile parlamentare în Republica Moldova.

 

LEGISLAŢIA PERTINENTĂ

6. Prevederile relevante ale Constituţiei (M.O., 1994, nr.1) sunt următoarele:

Articolul 1

Statul Republica Moldova

“(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate.”

Articolul 2

Suveranitatea şi puterea de stat

“(1) Suveranitatea naţională aparţine poporului Republicii Moldova, care o exercită în mod direct şi prin organele sale reprezentative, în formele stabilite de Constituţie.

(2) Nici o persoană particulară, nici o parte din popor, nici un grup social, nici un partid politic sau o altă formaţiune obştească nu poate exercita puterea de stat în nume propriu. Uzurparea puterii de stat constituie cea mai gravă crimă împotriva poporului.”

Articolul 7

 Constituţia, Lege Supremă

“Constituţia Republicii Moldova este Legea ei Supremă. Nici o lege şi nici un alt act juridic care contravine prevederilor Constituţiei nu are putere juridică.”

Articolul 38

Dreptul de vot şi dreptul de a fi ales

“(1) Voinţa poporului constituie baza puterii de stat. Această voinţă se exprimă prin alegeri libere, care au loc în mod periodic prin sufragiu universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

(2) Cetăţenii Republicii Moldova au drept de vot de la vârsta de 18 ani, împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv, excepţie făcând cei puşi sub interdicţie în modul stabilit de lege.

(3) Dreptul de a fi aleşi le este garantat cetăţenilor Republicii Moldova cu drept de vot, în condiţiile legii.”

Articolul 60

Parlamentul, organ reprezentativ suprem şi legislativ

“(1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova şi unica autoritate legislativă a statului.

(2) Parlamentul este compus din 101 deputaţi.”

Articolul 61

Alegerea Parlamentului

“(1) Parlamentul este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

(2) Modul de organizare şi de desfăşurare a alegerilor este stabilit prin lege organică.

(3) Alegerile deputaţilor în Parlament se desfăşoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului precedent.”

Articolul 62

Validarea mandatului de deputat

“Curtea Constituţională, la propunerea Comisiei Electorale Centrale, hotărăşte validarea mandatului de deputat sau nevalidarea lui în cazul încălcării legislaţiei electorale.”

Articolul 63

Durata mandatului

“(1) Parlamentul este ales pentru un mandat de 4 ani [...].

(3) Mandatul Parlamentului se prelungeşte până la întrunirea legală a noii componenţe. În această perioadă nu poate fi modificată Constituţia şi nu pot fi adoptate, modificate sau abrogate legi organice.”

Articolul 69

Mandatul deputaţilor

“(1) Deputaţii intră în exerciţiul mandatului sub condiţia validării. […].”

Articolul 135

Atribuţiile [Curţii Constituţionale]

“(1) Curtea Constituţională:

[...]

e) confirmă rezultatele alegerii Parlamentului [...]”

 

7. Prevederile relevante ale Codului electoral nr.1381-XIII din 21 noiembrie 1997 (M.O., 1997, nr.81, art.667) sunt următoarele:

Articolul 60

Totalizarea rezultatelor alegerilor de către Comisia Electorală Centrală

“(1) În cazul efectuării alegerilor parlamentare, locale generale şi a referendumului republican, în baza actelor prezentate de către consiliile electorale de circumscripţie, Comisia Electorală Centrală întocmeşte, în termen de 5 zile, un proces-verbal care conţine:

a) numărul de alegători incluşi în listele electorale;

b) numărul de alegători incluşi în listele suplimentare;

c) numărul de alegători care au primit buletine de vot;

d) numărul de alegători care au participat la votare;

e) cifra ce reflectă diferenţa dintre numărul buletinelor de vot primite de alegători şi numărul alegătorilor care au participat la votare;

f) numărul buletinelor de vot declarate nevalabile;

g) numărul de voturi valabil exprimate pentru fiecare concurent electoral (pentru fiecare opţiune privind întrebările supuse referendumului republican);

h) numărul total de voturi valabil exprimate;

i) numărul buletinelor de vot tipărite.

(2) Comisia Electorală Centrală consemnează rezultatele totalizării voturilor pe ţară în ansamblu într-un proces-verbal, care se semnează de membrii comisiei, şi întocmeşte un raport cu privire la rezultatele alegerilor. Copiile procesului-verbal cu privire la totalizarea rezultatelor alegerilor se înmânează reprezentanţilor concurenţilor electorali şi observatorilor, la solicitarea acestora.

(2¹) În cazul dezacordului cu rezultatele preliminare ale votării, până la confirmarea rezultatelor de către instanţele abilitate, concurenţii electorali pot solicita acestor instanţe să dispună renumărarea voturilor. Renumărarea poate fi dispusă de instanţa abilitată cu confirmarea rezultatelor alegerilor pentru motive întemeiate ce afectează rezultatele votării şi distribuirea mandatelor şi va avea loc în cel mult 7 zile calendaristice de la data adoptării hotărârii privind renumărarea voturilor. Renumărarea se efectuează de către aceleaşi organe electorale, substituindu-se organele electorale vinovate de fraudă, procedura generală a renumărării fiind aprobată prin hotărâre a Comisiei Electorale Centrale.

(3) Actele menţionate la alin.(2) vor fi prezentate Curţii Constituţionale, în cazul alegerilor Parlamentului, pentru confirmarea rezultatelor alegerilor şi validarea mandatelor deputaţilor.”

Articolul 86

Stabilirea pragului de reprezentare

“(1) După primirea proceselor-verbale ale consiliilor electorale de circumscripţie în care sînt indicate rezultatele numărării voturilor din toate circumscripţiile electorale, Comisia Electorală Centrală totalizează numărul de voturi valabil exprimate, obţinut de fiecare partid, de altă organizaţie social-politică, de fiecare bloc electoral şi candidat independent, pentru a stabili dacă aceştia au atins pragul minim de reprezentare.

(2) Pragul minim de reprezentare constituie următoarele proporţii din voturile valabil exprimate în ansamblu pe ţară:

a) pentru un partid, o organizaţie social-politică – 6 la sută;

b) pentru un bloc electoral format din 2 partide şi/sau organizaţii social-politice – 9 la sută;

c) pentru un bloc electoral format din 3 şi mai multe partide şi/sau organizaţii social-politice – 11 la sută;

d) pentru un candidat independent – 2 la sută.

(3) Partidele, alte organizaţii social-politice, blocurile electorale şi candidaţii independenţi care au întrunit un număr mai mic de voturi decât cel specificat la alin.(2) se exclud, prin hotărâre a Comisiei Electorale Centrale, din operaţia de atribuire a mandatelor.”

Articolul 87

Numărarea mandatelor obţinute de concurentul electoral

“(1) Mandatele de deputat în Parlament se distribuie numai concurenţilor electorali care au obţinut minimul necesar de voturi pentru trecerea pragului de reprezentare stabilit la art.86.

(2) Distribuirea mandatelor de deputat între partide, alte organizaţii social-politice şi blocuri electorale se efectuează numai după ce se stabileşte numărul candidaţilor independenţi care au acumulat cel puţin 2 la sută din voturile valabil exprimate ale alegătorilor şi se scade numărul respectiv de candidaţi independenţi din numărul total de mandate de deputat în Parlament.

(3) Numărul de voturi ce le revin candidaţilor independenţi care au acumulat cel puţin 2 la sută din voturile valabil exprimate se scade din numărul total de voturi valabil exprimate în alegerile parlamentare respective. Numărul de voturi obţinut se împarte la numărul de mandate de deputat rămase după scăderea mandatelor obţinute de candidaţii independenţi, obţinându-se astfel coeficientul electoral al alegerilor parlamentare respective.

(4) Numărul de voturi valabil exprimate obţinut de fiecare partid, de altă organizaţie social-politică sau de fiecare bloc electoral care a trecut pragul de reprezentare stabilit la art.86 se împarte la coeficientul electoral, obţinându-se astfel numărul de mandate de deputat ce revin fiecărui concurent electoral. Numerele după fracţie mai mari de 5 se rotunjesc în partea crescândă, iar cele de 5 şi mai mici se rotunjesc în partea descrescândă.

(5) Numărul mandatelor de deputat rămase nedistribuite se repartizează succesiv, câte unul fiecărui partid, altei organizaţii social-politice, fiecărui bloc electoral, începând cu concurentul electoral care a obţinut cel mai mare număr de mandate, în ordine descrescândă.”

Articolul 88

Atribuirea mandatelor

“(1) Mandatele se atribuie concurenţilor electorali de către Comisia Electorală Centrală în ordinea înscrierii lor în liste.

(2) Candidaţii incluşi în listele concurenţilor electorali care au trecut pragul de reprezentare stabilit la art.86, dar nu au fost aleşi, sînt declaraţi supleanţi. Candidatul supleant va fi declarat ales de către Curtea Constituţională, la adresarea Comisiei Electorale Centrale, dacă, din anumite motive, un mandat de deputat aparţinând partidului, altei organizaţii social-politice sau blocului electoral pe care îl reprezintă va deveni vacant. Candidatul supleant poate refuza mandatul de deputat, depunând o declaraţie în scris la Comisia Electorală Centrală.

(3) Dacă un partid, o altă organizaţie social-politică sau un bloc electoral obţine un număr de mandate mai mare decât numărul candidaţilor incluşi în listă, acestui partid, acestei organizaţii social-politice sau acestui bloc electoral i se distribuie numărul de mandate egal cu numărul de candidaţi din listă.

(4) Mandatele de deputat rămase se redistribuie celorlalte partide, organizaţii social-politice sau blocuri electorale în modul stabilit la art.87 alin.(5). La fel se va proceda în caz de vacanţă ulterioară a mandatelor, dacă concurentul electoral nu are candidaţi supleanţi ori dacă devine vacant mandatul de deputat obţinut de candidatul independent.”

Articolul 89

Confirmarea rezultatelor alegerilor şi validarea mandatelor de către Curtea Constituţională

“(1) Comisia Electorală Centrală, în termen de 48 de ore de la totalizarea rezultatelor alegerilor, prezintă Curţii Constituţionale actele menţionate la art.60 şi listele deputaţilor aleşi şi candidaţilor supleanţi.

(2) În termen de 10 zile de la primirea actelor de la Comisia Electorală Centrală, dar nu mai devreme de soluţionarea definitivă de către instanţele de judecată a contestaţiilor depuse conform procedurilor stabilite de legislaţie, Curtea Constituţională confirmă sau infirmă, printr-un aviz, legalitatea alegerilor. Concomitent, Curtea Constituţională validează mandatele deputaţilor aleşi şi confirmă listele candidaţilor supleanţi.

(3) În cazul în care alegerile sînt declarate legale, Comisia Electorală Centrală eliberează legitimaţii deputaţilor aleşi.”

Articolul 90

Atestarea rezultatelor alegerilor de către Comisia Electorală Centrală

“(1) Procesul-verbal cu privire la rezultatele alegerilor, însoţit de avizul Curţii Constituţionale prin care se confirmă legalitatea alegerilor, şi hotărârea privind validarea a cel puţin 2/3 din numărul de mandate de deputat se transmit Parlamentului în termen de 2 zile. O copie a actelor menţionate şi listele candidaţilor supleanţi confirmate se transmit Comisiei Electorale Centrale.

(2) Comisia Electorală Centrală dispune publicarea rezultatelor finale ale alegerilor în termen de 24 de ore de la primirea actelor de la Curtea Constituţională.”

Articolul 91

Alegerile nevalabile

“Comisia Electorală Centrală consideră alegerile nevalabile dacă la ele au participat mai puţin de 1/3 din numărul de persoane înscrise în listele electorale.”

Articolul 92

Alegerile nule

“Dacă Curtea Constituţională stabileşte că în procesul alegerilor şi/sau la numărarea voturilor au fost comise încălcări ale prezentului cod care au influenţat rezultatele votării şi atribuirea mandatelor, alegerile sînt declarate nule.”

 

8. Prevederile relevante ale Legii nr.317-XIII din 13 decembrie 1994 cu privire la Curtea Constituţională (M.O., 1995, nr.8, art.86) sunt următoarele:

Articolul 4

Atribuţiile

“(1) Curtea Constituţională:

[...]

e) confirmă rezultatele alegerii Parlamentului şi [...] validează mandatele deputaţilor [...];”

 

ÎN DREPT

9. Din conţinutul sesizării, Curtea observă că aceasta vizează confirmarea rezultatelor alegerilor pentru Parlamentul Republicii Moldova din 30 noiembrie 2014 şi validarea mandatelor deputaţilor aleşi.

10. Potrivit articolului 135 alin.(1) lit.e) din Constituţie, articolelor 4 alin.(1) lit.e) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 4 alin.(1) lit.e) şi 38 alin.(3) din Codul jurisdicţiei constituţionale, instanţa de contencios constituţional confirmă rezultatele alegerii Parlamentului şi validează mandatele deputaţilor.

11. Curtea reţine că, în temeiul articolului 60 din Codul electoral, Comisia Electorală Centrală consemnează rezultatele centralizării voturilor pe ţară într-un proces-verbal, care se semnează de membrii Comisiei, şi întocmeşte un raport cu privire la rezultatele alegerilor, care se prezintă Curţii Constituţionale pentru confirmarea rezultatelor alegerilor şi validarea mandatelor deputaţilor aleşi.

12. În termen de 10 zile de la primirea actelor de la Comisia Electorală Centrală, dar nu mai devreme de soluţionarea definitivă de către instanţele de judecată a contestaţiilor depuse conform procedurilor stabilite de legislaţie, Curtea Constituţională confirmă sau infirmă legalitatea alegerilor (art.89 din Codul electoral).

13. Totodată, potrivit articolului 67 alin.(3) din Codul electoral, contestaţiile împotriva hotărârii organului electoral cu privire la totalizarea rezultatelor alegerilor şi atribuirea mandatelor se examinează concomitent cu confirmarea legalităţii şi validarea mandatelor.

14. Curtea constată că, în conformitate cu prevederile constituţionale şi legale menţionate, este competentă să examineze respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor din data de 30 noiembrie 2014 şi să confirme rezultatele acestora.

15. Astfel, în temeiul normelor constituţionale şi legale menţionate, având la bază materialele prezentate de Comisia Electorală Centrală, contestaţiile depuse la Curtea Constituţională şi cele transmise de Comisia Electorală Centrală, Curtea va examina legalitatea alegerilor pentru Parlamentul Republicii Moldova din 30 noiembrie 2014 şi validarea mandatelor deputaţilor aleşi.

16. În acelaşi context, Curtea reţine că, în partea ce ţine de organizarea secţiilor de votare peste hotare, interdicţia votării în baza paşapoartelor de tip ex-sovietic şi pragul electoral pentru candidaţii independenţi, contestaţiile formulate se referă la aspecte soluţionate anterior de Curtea Constituţională.

17. Astfel, în Decizia nr.11 din 18 noiembrie 2014 de inadmisibilitate a sesizării pentru controlul constituţionalităţii Hotărârii Guvernului nr.872 din 20 octombrie 2014 cu privire la organizarea secţiilor de votare din străinătate, Curtea a statuat că stabilirea numărului secţiilor de votare în străinătate este o problemă care ţine de atribuţia autorităţilor competente în organizarea alegerilor, acestea fiind mai bine plasate pentru aprecierea posibilităţilor şi necesităţilor practice de organizare a votului în străinătate.

18. Prin Hotărârea nr.15 din 27 mai 2014, Curtea Constituţională a recunoscut constituţională interdicţia votării în baza paşapoartelor de tip ex-sovietic, statuând că această interdicţie urmăreşte obiective legitime (consolidarea spiritului civic, respectul faţă de statul de drept, buna funcţionare şi menţinerea democraţiei) şi nu aduce atingere substanţei drepturilor electorale, nu încalcă dreptul persoanei de a alege, nu anihilează libera exprimare a poporului în alegerea corpului legislativ.

19. Curtea Constituţională s-a pronunţat în jurisprudenţa sa anterioară şi în privinţa pragului de reprezentare pentru candidaţii independenţi, statuând că acesta nu contravine Constituţiei (Hotărârea nr.35 din 10 octombrie 2000 “Cu privire la controlul constituţionalităţii unor prevederi din Legea nr.894-XIV din 23 martie 2000 pentru modificarea şi completarea Codului electoral şi a art.86 din Codul electoral” şi Hotărârea nr.15 din 27 mai 1998 cu privire la controlul constituţionalităţii unor prevederi din Codul electoral şi a Hotărârii Parlamentului nr.1508-XIII din 18 februarie 1998 privind asigurarea unităţii aplicării unor prevederi din Codul electoral pe întreg teritoriul republicii în campania electorală, la numărarea şi atribuirea mandatelor, la confirmarea rezultatelor alegerilor în Parlamentul de legislatura a XIV-a). Curtea nu a reţinut nici un temei pentru revizuirea jurisprudenţei sale în materia respectivă în Decizia nr.4 din 14 mai 2013 de respingere a sesizării privind controlul constituţionalităţii Legii nr.108 din 3 mai 2013 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, care viza şi Codul electoral, precum şi în Decizia nr.8 din 5 iunie 2014, Curtea a declarat inadmisibilă sesizarea privind controlul constituţionalităţii articolului 86 alin.(2) lit.d) din Codul electoral nr.1381-XIII din 21 noiembrie 1997, care se referă la pragul minim de reprezentare, de 2 la sută din voturile valabil exprimate în ansamblu pe ţară, pentru accederea unui candidat independent în Parlament.

20. Prin urmare, deoarece s-a pronunţat anterior în probleme cu obiecte similare, Curtea nu va examina contestaţiile formulate în această parte.

21. De asemenea, Curtea reţine că în materialele remise de către Comisia Electorală Centrală se regăseşte şi contestaţia Partidului politic “PATRIA” din 4 decembrie 2014, care solicită invalidarea rezultatelor alegerilor, pe motivul excluderii acestuia din cursa electorală.

22. Curtea menţionează că, în condiţiile articolelor 65 şi 67 din Codul electoral, contestaţiile împotriva hotărârii organului electoral cu privire la totalizarea rezultatelor alegerilor şi atribuirea mandatelor pot fi depuse de concurenţii electorali.

23. Curtea reţine că, potrivit articolului 1 din Codul electoral, în cazul alegerilor parlamentare, concurenţi electorali sunt candidaţii independenţi, înregistraţi de Comisia Electorală Centrală, precum şi partidele, alte organizaţii social-politice şi blocurile electorale, ale căror liste de candidaţi au fost înregistrate de Comisia Electorală Centrală.

24. Curtea reţine că, prin Hotărârea Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii de Apel Chişinău din 27 noiembrie 2014, concurentul electoral Partidul politic “PATRIA” a fost exclus din lista concurenţilor electorali. Hotărârea Curţii de Apel Chişinău a fost menţinută prin decizia Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie din 29 noiembrie 2014. Astfel, excluderea Partidului politic “PATRIA” beneficiază de autoritatea de lucru judecat, deciziile instanţelor ordinare nefiind susceptibile controlului efectuat de Curtea Constituţională.

25. Deoarece hotărârea Comisiei Electorale Centrale privind înregistrarea Partidului politic “PATRIA” în calitate de concurent electoral a fost anulată prin decizie judecătorească definitivă şi irevocabilă, Partidul politic “PATRIA” şi-a pierdut calitatea de concurent electoral şi, prin urmare, nu dispune de calitatea necesară pentru a contesta rezultatele alegerilor la Curtea Constituţională, demersul acestuia fiind incompatibil ratione personae cu exercitarea jurisdicţiei constituţionale.

26. Totodată, în ceea ce priveşte posibilitatea anulării sau suspendării unui act consumat al autorităţii electorale sau al altor instituţii publice, Curtea reaminteşte raţionamentele expuse în Hotărârea Curţii Constituţionale nr.8 din 20 mai 2013.

 

1. Concluziile Comisiei Electorale Centrale

27. Prin Hotărârea nr.3108 din 5 decembrie 2014, în temeiul articolelor 18, 26, 60 şi 85 din Codul electoral, Comisia Electorală Centrală a aprobat raportul cu privire la rezultatele alegerilor parlamentare din 30 noiembrie 2014. De asemenea, prin Hotărârea nr.3103 din 5 decembrie 2014, Comisia Electorală Centrală a aprobat procesul-verbal cu privire la totalizarea rezultatelor alegerilor.

28. Raportul cu privire la rezultatele alegerilor parlamentare din 30 noiembrie 2014 cuprinde informaţii privind: elaborarea şi ajustarea cadrului normativ; constituirea circumscripţiilor electorale, secţiilor de votare şi organelor electorale inferioare; infrastructura secţiilor de votare; înregistrarea concurenţilor electorali; susţinerea financiară a campaniilor electorale; informarea şi educaţia electorală a alegătorilor; instruirea funcţionarilor electorali; întocmirea listelor electorale; sistemul informaţional automatizat de stat “Alegeri” şi Registrul de stat al alegătorilor; buletinul de vot; ziua votării; exercitarea dreptului de vot de către unele categorii de alegători (aflaţi peste hotare, din stânga Nistrului, cu dizabilităţi); monitorizarea alegerilor; reflectarea activităţii CEC şi a campaniei electorale în mass-media; examinarea contestaţiilor; totalizarea rezultatelor alegerilor.

29. Procesul-verbal privind totalizarea rezultatelor alegerilor reflectă următoarele informaţii: a) numărul de alegători incluşi în listele electorale; b) numărul de alegători incluşi în listele suplimentare; c) numărul de alegători care au primit buletine de vot; d) numărul de alegători care au participat la votare; e) cifra ce reflectă diferenţa dintre numărul buletinelor de vot primite de alegători şi numărul alegătorilor care au participat la votare; f) numărul buletinelor de vot declarate nevalabile; g) numărul de voturi valabil exprimate pentru fiecare concurent electoral; h) numărul total de voturi valabil exprimate; i) numărul buletinelor de vot tipărite; j) numărul buletinelor de vot neutilizate şi anulate (inclusiv buletinele de vot completate greşit şi anulate).

30. Prin Hotărârea nr.3102 din 5 decembrie 2014 cu privire la participarea alegătorilor la votare în ziua de 30 noiembrie, Comisia Electorală Centrală a constatat că rata participării a fost de 57,28 la sută. Având în vedere faptul că aceasta constituie mai mult de 1/3 din numărul persoanelor înscrise în listele electorale, Comisia Electorală Centrală a considerat valabile alegerile pentru Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XX-a din 30 noiembrie 2014.

31. În urma numărării şi centralizării voturilor, Comisia Electorală Centrală a constatat că cinci concurenţi electorali au întrunit pragul electoral (6% pentru partide): Partidul politic “Partidul Socialiştilor din Republica Moldova”, Partidul Liberal Democrat din Moldova, Partidul Comuniştilor din Republica Moldova, Partidul Democrat din Moldova şi Partidul Liberal.

32. Prin Hotărârea nr.3105 din 5 decembrie 2014, Comisia Electorală Centrală a determinat numărul de mandate repartizate partidelor politice care au întrunit pragul electoral, ordonate descrescător în funcţie de numărul voturilor valabil exprimate obţinute: Partidul politic “Partidul Socialiştilor din Republica Moldova” – 25 mandate; Partidul Liberal Democrat din Moldova – 23 mandate; Partidul Comuniştilor din Republica Moldova – 21 mandate; Partidul Democrat din Moldova – 19 mandate şi Partidul Liberal – 13 mandate.

33. În acest sens, în vederea validării mandatelor, Comisia Electorală Centrală a prezentat Curţii Constituţionale lista deputaţilor aleşi în Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XX-a, aprobată prin Hotărârea nr.3106 din 5 decembrie 2014.

 

2. Pretinsele încălcări invocate de unii concurenţi electorali

34. Pretenţiile concurenţilor electorali care au contestat rezultatele alegerilor pot fi rezumate după cum urmează:

1) Anularea alegerilor – solicitată de Partidul Comuniştilor din Republica Moldova, Partidul Socialiştilor din Republica Moldova, Partidul politic “Patrioţii Moldovei”, Blocul electoral “Alegerea Moldovei - Uniunea Vamală”;

2) Renumărarea voturilor – solicitată de Partidul Comunist Reformator din Moldova;

3) Redistribuirea mandatelor şi/cu atribuirea unui mandat de deputat – solicitată de candidatul independent Oleg Brega.

35. Partidul Comuniştilor din Republica Moldova a invocat vicierea corectitudinii întregului proces electoral, prin: nefuncţionarea Registrului de stat al alegătorilor în ziua alegerilor; votarea în baza buletinelor de identitate şi a paşapoartelor expirate; posibilitatea acordată cetăţenilor, care nu au înregistrare la domiciliu sau la reşedinţă în Republica Moldova pe motivul retragerii/anulării sau expirării acesteia, de a vota la secţia de votare conform ultimului loc de domiciliu sau reşedinţă. Potrivit Partidului Comuniştilor din Republica Moldova, aceste circumstanţe au creat premise pentru admiterea votului multiplu.

36. La fel, Partidul Comuniştilor din Republica Moldova a semnalat divergenţe dintre datele preliminare privind rata participării la vot în ziua alegerilor şi rezultatele finale anunţate de Comisia Electorală Centrală, precum şi divergenţe privind numărul buletinelor de vot declarate nevalabile.

37. Totodată, Partidul Comuniştilor din Republica Moldova a invocat admiterea la scrutin a unui concurent electoral (Partidul Comunist Reformator din Moldova) având o simbolică identică cu cea a Partidului Comuniştilor din Republica Moldova.

38. Suplimentar, Partidul Comuniştilor din Republica Moldova a menţionat că includerea în listele electorale ale unor partide a reprezentanţilor altor partide politice duce în realitate la crearea blocurilor electorale. Acest fapt este contrar principiilor egalităţii şi echităţii şi creează condiţii inegale de participare la scrutin între partide, blocuri electorale declarate şi partide politice care participă cu o “listă comună”.

39. Partidul Socialiştilor din Republica Moldova în contestaţia prezentată a invocat numărul mic de secţii de votare deschise în Federaţia Rusă, fapt care ar fi privat cetăţenii de dreptul la vot, precum şi utilizarea resurselor administrative în campanie şi discriminarea de către mijloacele de informare în masă.

40. Partidul politic “Patrioţii Moldovei” şi Blocul electoral “Alegerea Moldovei – Uniunea Vamală”, la fel, au contestat numărul mic de secţii de votare deschise în Federaţia Rusă.

41. Partidul Comuniştilor din Republica Moldova, Partidul Socialiştilor din Republica Moldova, Partidul politic “Patrioţii Moldovei”, Blocul electoral “Alegerea Moldovei – Uniunea Vamală” au solicitat anularea alegerilor pentru Parlament din 30 noiembrie 2014.

42. Partidul Comunist Reformator din Moldova a invocat, în special, divergenţe dintre datele din procesele-verbale privind rezultatele numărării voturilor, întocmite de birourile electorale ale secţiilor de votare, şi cele reflectate de către Comisia Electorală Centrală pe pagina web. Partidul Comunist Reformator din Moldova consideră că aceste divergenţe afectează grav distribuirea mandatelor în Parlament şi a solicitat Curţii să dispună renumărarea voturilor exprimate în alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014 în ansamblu pe ţară.

43. Candidatul independent Oleg Brega, care a acumulat 14085 voturi, a solicitat redistribuirea mandatelor şi atribuirea unui mandat de deputat.

 

3. Concluziile observatorilor

- Observatorii internaţionali

44. Potrivit constatărilor şi concluziilor preliminare comune ale observatorilor Biroului OSCE pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului (OSCE/BIDDO), Adunării parlamentare a OSCE (AP OSCE), Adunării parlamentare a Consiliului Europei (APCE) şi Parlamentului European (PE), alegerile parlamentare din Republica Moldova, desfăşurate la 30 noiembrie 2014, au fost apreciate pozitiv. Observatorii au menţionat că alegerile din 30 noiembrie 2014 au oferit alegătorilor o gamă largă de alternative politice, campania fiind influenţată de aspiraţiile geopolitice ale ţării.

45. Observatorii au constatat că legislaţia naţională asigură o bază adecvată pentru desfăşurarea alegerilor democratice. Modificările operate în Codul electoral au abordat recomandările anterioare ale OSCE/BIDDO şi ale Comisiei pentru Democraţie prin Lege a Consiliului Europei (Comisia de la Veneţia), în special referitor la activitatea administraţiei electorale. Totuşi, urmează a fi efectuate îmbunătăţiri de ordin legislativ sub aspectul finanţării campaniilor electorale, înregistrării candidaţilor şi verificării semnăturilor de susţinere a candidaţilor.

46. Potrivit observatorilor, Comisia Electorală Centrală s-a bucurat de încrederea majorităţii concurenţilor electorali, iar şedinţele acesteia s-au desfăşurat într-o manieră profesională, colegială şi transparentă, agendele fiind publicate din timp, iar deciziile puse la dispoziţie online. Reclamaţiile şi contestaţiile au fost, în general, soluţionate satisfăcător şi în termenele stabilite.

47. La fel, observatorii au subliniat că libertatea de expresie, asociere şi întrunire în campania electorală a fost, în general, respectată.

48. În acelaşi timp, observatorii internaţionali şi-au exprimat îngrijorarea în legătură cu procesul accelerat de excludere din cursa electorală a concurentului electoral Partidul politic “PATRIA”.

49. De asemenea, observatorii au menţionat insuficienţa transparenţei criteriilor pentru determinarea numărului şi locaţiei secţiilor de votare de peste hotare.

50. Suplimentar, ei au observat deficienţe tehnice în funcţionarea sistemului electronic pentru procesarea datelor alegătorilor. Observatorii internaţionali au constatat că, în pofida acestui fapt, birourile electorale ale secţiilor de votare au respectat procedurile.

51. Platforma Europeană pentru Alegeri Democratice (membri ai organizaţiilor civile de observare a alegerilor din Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Germania, Lituania, Rusia şi Ucraina) a menţionat că alegerile parlamentare din Republica Moldova au avut loc într-un mediu competitiv.

52. Totodată, aceasta a manifestat îngrijorări faţă de: anularea înregistrării la sfârşitul campaniei electorale a unui partid politic, care, conform studiilor sociologice, avea toate şansele să acceadă în Parlament; controlul ineficient asupra cheltuielilor financiare ale concurenţilor electorali; numărul secţiilor de votare deschise în Federaţia Rusă.

- Observatorii naţionali

53. Coaliţia Civică pentru Alegeri Libere şi Corecte a constatat următoarele: o îmbunătăţire a cadrului normativ adoptat de către Comisia Electorală Centrală pentru organizarea procesului electoral; deschiderea mai multor secţii de votare pentru cetăţenii Republicii Moldova din regiunea transnistreană, precum şi pentru cei aflaţi peste hotarele ţării; eforturile sporite ale Comisiei Electorale Centrale de desfăşurare a campaniilor de informare şi educaţie civică a alegătorilor; asigurarea accesibilităţii pentru persoanele cu dizabilităţi de vedere în 56 secţii de votare.

54. Concomitent, observatorii au exprimat îngrijorări, între altele, privind utilizarea pe larg a resurselor administrative, comportamentul părtinitor al unor surse mass-media, raportarea lacunară a resurselor financiare acumulate/cheltuite de către concurenţii electorali pe parcursul campaniei.

 

4. Aprecierea Curţii

4.1. Aspecte generale

55. Potrivit articolului 2 din Constituţie, suveranitatea naţională aparţine poporului Republicii Moldova, care o exercită în mod direct şi prin organele sale reprezentative, în formele stabilite de Constituţie.

56. Prevederile articolului 2 urmează a fi aplicate în coroborare cu prevederile articolului 38 din Legea Supremă, potrivit căruia voinţa poporului constituie baza puterii de stat, aceasta exprimându-se prin alegeri libere, care au loc în mod periodic, prin sufragiu universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

57. Articolul 60 din Constituţie prevede că Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova şi unica autoritate legislativă a statului, fiind compus din 101 deputaţi.

58. Parlamentul este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat pentru un mandat de 4 ani. Alegerile deputaţilor în Parlament se desfăşoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului Parlamentului sau de la dizolvarea Parlamentului.

59. Alegerile reprezintă un element al exercitării drepturilor fundamentale ale omului şi mai ales a drepturilor civile şi politice. Alegerile echitabile reprezintă o competiţie politică, care are loc într-un mediu caracterizat prin încredere, transparenţă şi răspundere şi care permite alegătorilor să facă o alegere conştientă între alternativele politice distincte. Un proces electoral echitabil şi democratic presupune respectarea libertăţii de exprimare şi a libertăţii presei, a libertăţii de asociere, de întrunire şi de circulaţie, aderarea la principiul supremaţiei legii, dreptul de a înfiinţa partide politice şi de a candida la funcţii publice, principiul nediscriminării şi asigurării drepturilor egale pentru toţi cetăţenii, dreptul de a nu fi victima acţiunilor de intimidare, precum şi o serie de alte drepturi fundamentale ale omului şi libertăţi, pe care statul este obligat să le apere şi să le promoveze.

60. Alegerile democratice sunt decisive pentru garantarea respectării voinţei poporului la formarea corpului legislativ sau a guvernării la toate nivelurile, dar şi a faptului că organele alese sunt alcătuite din reprezentanţi eficienţi.

61. Curtea reţine că, potrivit articolului 61 alin.(2) din Constituţie, modul de organizare şi de desfăşurare a alegerilor este stabilit prin lege organică.

62. În acest sens, întreaga procedură de desfăşurare a alegerilor parlamentare, organele competente, condiţiile înaintate faţă de concurenţii electorali şi alegători sunt reglementate de Codul electoral.

4.2. Mecanismele de control pentru asigurarea legalităţii scrutinelor parlamentare

63. Potrivit art.14 din Codul electoral, organele electorale se constituie din Comisia Electorală Centrală; consiliile electorale de circumscripţie; birourile electorale ale secţiilor de votare.

64. Comisia Electorală Centrală este autoritatea responsabilă de realizarea politicii electorale, precum şi de organizarea şi desfăşurarea alegerilor (art.16 din Codul electoral).

65. Articolul 65 din Codul electoral prevede că alegătorii şi concurenţii electorali pot contesta acţiunile/inacţiunile şi hotărârile consiliilor şi birourilor electorale şi acţiunile/inacţiunile concurenţilor electorali. Depunerea cererii în instanţa de judecată trebuie precedată de contestarea prealabilă în organul electoral ierarhic superior organului al cărui act se contestă, cu excepţia contestaţiilor ce se referă la exercitarea dreptului la vot sau la administrarea alegerilor depuse la biroul electoral în ziua alegerilor. Contestaţiile privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor se examinează de către organele electorale, respectându-se ierarhia acestora. Totodată, contestaţiile privind acţiunile şi hotărârile Comisiei Electorale Centrale se depun la Curtea de Apel Chişinău.

66. De asemenea, potrivit aceluiaşi articol, contestaţiile privind reflectarea campaniei electorale de către radiodifuzorii aflaţi sub jurisdicţia Republicii Moldova se examinează de către Consiliul Coordonator al Audiovizualului în conformitate cu prevederile Codului audiovizualului al Republicii Moldova, iar contestaţiile ce vizează mijloacele de informare în masă scrise se examinează de către instanţa de judecată.

67. Din prevederile legale rezultă că organele electorale dispun de competenţă, în special, cu privire la asigurarea dreptului la vot al cetăţenilor, modul de întocmire a listelor electorale, înregistrarea concurenţilor electorali, asigurarea egalităţii tuturor concurenţilor electorali, monitorizarea adecvată a respectării regulilor de desfăşurare a campaniei electorale şi a rezultatelor scrutinului. În acelaşi timp, monitorizarea modului de reflectare a alegerilor de către radiodifuzori, prin asigurarea principiilor de echitate, responsabilitate, echilibru şi imparţialitate, ţine de competenţa Consiliului Coordonator al Audiovizualului.

68. Deciziile organelor electorale şi altor organe cu competenţe în materie pot fi contestate în instanţele de judecată în procedura contenciosului administrativ. Respectiv, legalitatea actelor emanate de la aceste organe poate fi supusă controlului judecătoresc la solicitarea părţilor interesate.

69. Obiectivul fundamental al misiunii Curţii Constituţionale de confirmare a rezultatelor alegerilor parlamentare este acela de a evalua măsura în care procesul electoral s-a desfăşurat în conformitate cu legislaţia naţională şi cu alte principii universale pentru alegeri democratice.

70. În acelaşi timp, competenţa instanţei de contencios constituţional nu exclude competenţa şi în acelaşi timp obligativitatea autorităţilor publice de a asigura corectitudinea scrutinelor parlamentare, iar orice hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă expusă în privinţa legalităţii actelor emise de aceste autorităţi dispune de puterea lucrului judecat şi implică respectul pentru principiul res judicata. Astfel, Curtea nu poate să se pronunţe asupra temeiniciei probelor administrate în procesele judiciare, care au avut ca obiect examinarea legalităţii actelor organelor electorale. A proceda altfel ar însemna substituirea de către Curtea Constituţională a autorităţilor statului, a căror competenţă este stabilită prin lege.

71. Instanţa de contencios constituţional dispune de competenţa de a anula alegerile în cazul constatării unor încălcări, comise în timpul alegerilor, care au fost de natură să influenţeze rezultatele alegerilor.

72. Curtea Constituţională menţionează că în cursul unei campanii electorale sunt posibile anumite neregularităţi, dar valabilitatea alegerilor depinde de dimensiunile şi de amploarea acestora constatate de autorităţile statului.

73. În acest context, Curtea reţine că:

- anularea alegerilor poate să intervină numai în cazul în care votarea şi stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă;

- nu orice fraudă din procesul electoral este echivalentă cu fraudarea alegerilor, ci numai frauda care este de natură să modifice atribuirea mandatelor;

- cererea de anulare a alegerilor trebuie motivată şi însoţită de dovezile pe care se întemeiază.

4.3. Legalitatea alegerilor parlamentare din 30 noiembrie 2014

4.3.1. Contestaţiile soluţionate de Comisia Electorală Centrală

74. Curtea constată că, pe parcursul campaniei electorale şi în ziua alegerilor, concurenţii electorali au sesizat Comisia Electorală Centrală, în special, asupra următoarelor încălcări: încălcarea legislaţiei electorale la efectuarea agitaţiei electorale de către concurenţii electorali, nereflectarea în rapoartele financiare a cheltuielilor legate de difuzarea şi plasarea publicităţii electorale sau reflectarea unor informaţii neveridice, utilizarea resurselor administrative, nesuspendarea din funcţie a unor candidaţi ai concurenţilor electorali, lezarea onoarei şi demnităţii candidaţilor unor concurenţi electorali etc.

75. Comisia Electorală Centrală a adoptat 36 de hotărâri în privinţa contestaţiilor depuse, doar 8 din ele fiind contestate în instanţa de judecată, dintre care 4 au fost menţinute în vigoare prin decizii definitive şi irevocabile ale instanţelor de judecată.

4.3.2. Pretinse încălcări invocate pentru anularea alegerilor

a) Pretinsa admitere a votului multiplu

76. În sprijinul alegaţiilor de votare multiplă autorii contestaţiilor au invocat următoarele argumente:

- deficienţe în funcţionarea sistemului informaţional automatizat de stat “Alegeri” şi a Registrului de stat al alegătorilor;

- posibilitatea acordată cetăţenilor, care nu au înregistrare la domiciliu sau la reşedinţă în Republica Moldova pe motivul retragerii/anulării sau expirării acesteia, de a vota la secţia de votare conform ultimului loc de domiciliu sau reşedinţă;

- votarea în baza buletinelor de identitate şi a paşapoartelor expirate.

77. Curtea constată că, potrivit datelor furnizate de Comisia Electorală Centrală, în ziua alegerilor s-au atestat deficienţe tehnice doar în partea ce ţine de funcţionarea modulului “Votarea” din cadrul Sistemului informaţional automatizat de stat “Alegeri”, care într-un anumit segment de timp nu a funcţionat corespunzător, iar datele cu privire la alegătorii care şi-au exercitat dreptul la vot au fost colectate manual şi introduse ulterior în sistem. Totodată, potrivit Comisiei Electorale Centrale, aplicarea în premieră la nivel naţional a acestui sistem nu a exclus mecanismele stabilite de lege care asigură evidenţa participării la vot a alegătorilor.

78. Curtea menţionează că, potrivit art.53 alin.(1) din Codul electoral, fiecare alegător votează personal, iar votarea în locul altor persoane nu se admite. Totodată, în vederea excluderii votului multiplu şi asigurării corectitudinii întregului proces electoral, la primirea buletinului, alegătorul semnează în lista electorală în dreptul numelui său şi i se aplică în fişa de însoţire a buletinului de identitate sau în actul în a cărui bază votează ştampila cu menţiunea care confirmă votarea în ziua respectivă.

79. Mai mult, în conformitate cu alin.(3¹) al art.53 din Codul electoral, cetăţenii care votează în secţiile constituite peste hotarele Republicii Moldova completează şi depun o declaraţie pe propria răspundere privind abţinerea de la votarea multiplă, fiind informaţi despre răspunderea penală în caz de încălcare a acestei obligaţii.

80. De asemenea, potrivit art.84 alin.(2) lit.c) din Codul electoral, declaraţii pe propria răspundere semnează şi studenţii/elevii cu drept de vot înscrişi la instituţii de învăţământ într-o localitate în care nu sunt înregistraţi la domiciliu sau la reşedinţă.

81. Ţinând cont de garanţiile legale existente, Curtea reţine că Sistemul informaţional automatizat de stat “Alegeri” constituie un mecanism suplimentar celor existente pentru a asigura corectitudinea scrutinului. Astfel, acest incident nu poate fi calificat de natură a influenţa rezultatele scrutinului.

82. În partea ce ţine de posibilitatea acordată, prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.3018 din 24 noiembrie 2014, cetăţenilor care nu au înregistrare la domiciliu/reşedinţă în Republica Moldova pe motivul retragerii/anulării sau expirării acesteia, inclusiv la data de 30 noiembrie 2014, de a vota la secţia de votare conform ultimului loc de domiciliu/reşedinţă, Curtea reţine că garanţiile prevăzute de Codul electoral, menţionate supra, permit membrilor birourilor electorale ale secţiilor de votare să întreprindă măsurile necesare pentru excluderea votului multiplu.

83. În acelaşi context, Curtea reaminteşte că anterior a declarat neconstituţională înscrierea în listele electorale în baza “vizei de reşedinţă” (Hotărârile nr.16 din 19 mai 1997 şi nr.15 din 27 mai 1998). Prin urmare, lipsa înregistrării la domiciliu sau la reşedinţă în Republica Moldova pe motivul retragerii/anulării sau expirării acesteia nu poate constitui drept temei pentru restrângerea exerciţiului unor drepturi, inclusiv electorale.

84. În partea ce ţine de votarea în baza actelor de identitate cu termen de valabilitate expirat, permisă prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.2954 din 18 noiembrie 2014, Curtea observă că aceasta a fost supusă controlului judiciar. Astfel, legalitatea hotărârii a fost confirmată prin Hotărârea Curţii de Apel din 24 noiembrie 2014 (dosarul nr.3-221/14), menţinută în vigoare prin Decizia Curţii Supreme de Justiţie din 28 noiembrie (dosarul nr.3ra-1646/14).

85. În acelaşi timp, Curtea menţionează că Partidul Comuniştilor din Republica Moldova, invocând aceste argumente în sprijinul existenţei votului multiplu, s-a bazat pe o simplă supoziţie, fără a aduce probe pertinente.

86. Prin urmare, aceste pretenţii urmează a fi respinse ca fiind nefondate.

b) Divergenţele între datele preliminare anunţate de CEC şi cele plasate pe pagina oficială

87. În partea ce ţine de divergenţele dintre datele preliminare privind rata participării la vot în ziua alegerilor şi datele plasate pe site-ul oficial al Comisiei Electorale Centrale, Curtea acceptă explicaţiile Comisiei că orice anunţuri făcute până în momentul procesării a 100% din procesele-verbale în original au purtat un caracter prealabil.

88. În legătură cu numărul diferit al buletinelor de vot declarate nevalabile, Curtea reţine că, potrivit explicaţiilor Comisiei Electorale Centrale, primele date procesate electronic au arătat un număr mai mare de buletine de vot declarate nevalabile. În cadrul examinării proceselor-verbale prezentate în original s-a constatat că, în unele birouri electorale, buletinele neutilizate au fost calificate ca nevalabile. Ulterior, greşeala a fost corectată.

89. Prin urmare, aceste pretenţii urmează a fi respinse ca fiind nefondate.

c) Participarea reprezentanţilor mai multor partide politice pe liste electorale comune (blocuri electorale camuflate)

90. Curtea reţine că, potrivit Codului electoral, în calitate de concurent electoral poate fi înscris un partid politic, un bloc electoral sau un candidat independent. Potrivit articolului 1 din Codul electoral, blocul electoral este o uniune benevolă a 2 sau mai multor partide şi/sau altor organizaţii social-politice, constituită în scopul participării în comun la alegeri, care este înregistrată, respectiv, de Comisia Electorală Centrală, în cazul alegerilor parlamentare şi alegerilor locale generale, ori de consiliile electorale de circumscripţie, în cazul alegerilor locale noi.

91. Curtea observă că, prin Hotărârea nr.2742 din 10 octombrie 2014, Comisia Electorală Centrală a înregistrat Partidul politic “Partidul Socialiştilor din Republica Moldova” în calitate de concurent electoral.

92. Potrivit anexei la Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.2742 din 10 octombrie 2014, în lista candidaţilor la funcţia de deputat în Parlament pentru alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014 din partea Partidului politic “Partidul Socialiştilor din Republica Moldova”, cu locul 9, figurează Vladimir Ţurcan, cu menţiunea expresă de preşedinte al Partidului politic “Moldova Unită”.

93. Curtea observă că la 9 octombrie 2014 şi, repetat, la 25 noiembrie 2014 Partidul Comuniştilor din Republica Moldova a solicitat Comisiei Electorale Centrale să ia atitudine faţă de prezenţa pe listele electorale ale concurenţilor electorali a 109 persoane, apartenenţa politică a cărora nu este identificată, şi a unei persoane care are calitatea de membru al altui partid. Aceste demersuri nu au fost soluţionate de Comisia Electorală Centrală.

94. Curtea observă că Partidul Comuniştilor din Republica Moldova, în lipsa unei reacţii din partea Comisiei Electorale Centrale la demersurile înaintate la 9 octombrie şi, respectiv, 25 noiembrie 2014, nu a solicitat instanţei de judecată examinarea pretenţiilor formulate către Comisia Electorală Centrală. Or, potrivit art.3 alin.(2) din Legea contenciosului administrativ nr.793 din 10 februarie 2000, obiect al acţiunii în contenciosul administrativ poate fi şi nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri referitoare la un drept recunoscut de lege.

95. Curtea subliniază importanţa soluţionării prompte a demersurilor şi contestaţiilor electorale pentru asigurarea unor reguli de joc clare şi previzibile şi a unui exerciţiu electoral corect.

96. Curtea reţine că includerea pe o singură listă a reprezentanţilor a două partide diferite semnifică, în fapt, “participarea în comun” a acestora la alegeri, ceea ce, în condiţiile prevederilor articolului 1 din Codul electoral, este definit ca “bloc electoral”. Codul electoral nu prevede o altă formulă de participare la alegeri pe “liste electorale comune”. Mai mult, uniunea celor 2 partide în vederea “participării în comun” la alegeri rezultă şi din menţiunea expresă a calităţii candidatului înscris în lista comună – cea de preşedinte al celui de-al doilea partid.

97. Prin urmare, Curtea constată că participarea la alegeri pe o listă comună a Partidului politic “Partidul Socialiştilor din Republica Moldova” şi a Partidului politic “Moldova Unită” reprezintă în fapt un bloc electoral camuflat, prin care s-a încercat eludarea pragului minim de reprezentare de 9%, stabilit de articolul 86 alin.(2) lit.b) din Codul electoral, şi obţinerea aplicării pragului de 6%, valabil în cazul partidelor politice.

98. Totuşi, având în vedere faptul că Partidul Socialiştilor din Republica Moldova a acumulat 20,51%, depăşind astfel pragul de 9 la sută din voturile valabil exprimate, necesar a fi atins de blocurile electorale constituite din două partide, această situaţie nu are ca efect denaturarea rezultatului final al alegerilor.

99. Totuşi, Curtea reţine că, în vederea asigurării condiţiilor echitabile tuturor concurenţilor electorali în următoarele scrutine, este necesar ca autorităţile competente în materie electorală să excludă din start situaţiile de camuflare a blocurilor electorale într-un singur partid politic.

d) Admiterea utilizării unor simboluri electorale similare

100. În partea ce ţine de admiterea confuziei între simbolurile electorale ale Partidului Comuniştilor din Republica Moldova şi Partidului Comunist Reformator din Moldova, Curtea menţionează că prin Decizia definitivă şi irevocabilă a Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie din 13 noiembrie 2014 a fost constatată legalitatea Hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr.2739 din 10 octombrie 2014 cu privire la înregistrarea candidaţilor la funcţia de deputat din partea Partidului politic “Partidul Comunist Reformator din Moldova” şi simbolul electoral. Astfel, utilizarea simbolului Partidului Comunist Reformator din Moldova beneficiază de autoritatea de lucru judecat, deciziile instanţelor ordinare nefiind susceptibile controlului efectuat de Curtea Constituţională.

101. Curtea atrage atenţia Comisiei Electorale Centrale asupra importanţei evitării situaţiilor care ar putea crea confuzii în percepţia publicului neiniţiat între elementele de identificare ale concurenţilor electorali, nu numai prin identitate, dar şi prin similitudine.

102. Curtea reţine că funcţia simbolurilor partidelor este de identificare a partidelor. Prin însăşi natura sa simbolul unui partid este un semn susceptibil de reprezentare grafică, servind la deosebirea acestuia de alte partide politice. Prin urmare, simbolul trebuie să fie astfel conceput încât să permită şi să asigure alegătorului posibilitatea de a identifica partidul. Astfel, simbolurile pot fi înregistrate doar dacă sunt suficient de diferite de simbolurile anterior înregistrate, excluzându-se riscul de confuzie (inclusiv riscul de asociere) pentru public. Riscul de confuzie trebuie apreciat global, luând în considerare toţi factorii relevanţi. Modul cel mai frecvent pentru crearea confuziei în rândul cetăţenilor este utilizarea unor semne identice sau similare cu simboluri care beneficiază de protecţie (simboluri înregistrate sau simboluri notorii). Încercarea de a induce în eroare cetăţenii este cea mai răspândită formă de concurenţă neloială.

103. Comisia de la Veneţia a emis un număr de rapoarte privind partidele politice. Unica referinţă explicită la simbolurile de partid este cuprinsă în Instrucţiunile privind reglementarea partidelor politice, adoptate de OSCE/ODIHR şi Comisia de la Veneţia:

“70. Se consideră rezonabil ca legislaţia privind înregistrarea partidelor politice să ceară ca statul să fie informat privind datele de bază ale partidului politic. Spre exemplu, astfel de reglementări ar putea cere o declaraţie a adresei permanente a partidului şi înregistrarea numelui şi simbolisticii de partid pentru a limita eventualele confuzii pentru votanţi şi cetăţeni. Unele state interzic utilizarea numelor şi simbolurilor asociate cu instituţii naţionale sau religioase. Aceste tipuri de cerinţe pentru înregistrare sunt rezonabile. Reglementarea numelui şi simbolisticii de partid în scopul evitării confuziei e de asemenea importantă pentru ca statul să asigure informarea corespunzătoare a electoratului, care să fie în stare să-şi exercite libera alegere.”

e) Votul în străinătate (Federaţia Rusă)

104. Potrivit Partidului Socialiştilor din Republica Moldova, în Federaţia Rusă se află circa 700000 cetăţeni ai Republicii Moldova, cifră neconfirmată prin actele oficiale naţionale. În viziunea acestuia, cele 5 secţii de votare deschise în Federaţia Rusă au fost insuficiente şi au privat cetăţenii de dreptul la vot.

105. Curtea menţionează că, potrivit art.61 alin.(2) din Constituţie, modul de organizare şi de desfăşurare a alegerilor este stabilit prin lege organică. În acest sens, potrivit articolului 29¹ alin.(2) din Codul electoral, în cazul alegerilor parlamentare pe lângă misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale Republicii Moldova se organizează una sau mai multe secţii de votare pentru alegătorii care se află în străinătate la data alegerilor. Potrivit alineatului (3) al articolului citat, secţii de votare pot fi organizate şi în afara misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare, cu acordul autorităţilor competente ale ţării respective. Organizarea acestor secţii de votare se stabileşte de Comisia Electorală Centrală, la propunerea Guvernului, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene şi cu alte autorităţi ale administraţiei publice centrale, în baza înregistrării prealabile a cetăţenilor aflaţi în străinătate.

106. Potrivit pct.12 din Regulamentul privind înregistrarea prealabilă a cetăţenilor Republicii Moldova cu drept de vot aflaţi în străinătate, aprobat prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.2547 din 21 mai 2014, perioada de înregistrare prealabilă a cetăţenilor Republicii Moldova cu drept de vot aflaţi în străinătate va începe nu mai devreme de 6 luni înainte de expirarea mandatului Parlamentului precedent (în cazul alegerilor anticipate – 60 de zile înaintea scrutinului) şi se va încheia cu cel târziu 40 de zile înainte de ziua alegerilor.

107. Potrivit datelor prezentate de Comisia Electorală Centrală, Curtea observă că s-au înregistrat în prealabil 603 de cetăţeni ai Republicii Moldova cu drept de vot aflaţi în Federaţia Rusă, care şi-au exprimat dorinţa de a participa la alegeri.

108. Curtea reţine că, în temeiul Hotărârii Guvernului nr.872 din 20 octombrie 2014 cu privire la organizarea secţiilor de votare din străinătate, în Federaţia Rusă au fost deschise 5 secţii de votare. Potrivit datelor prezentate de Comisia Electorală Centrală, fiecare secţie de votare a primit câte 3000 buletine de vot (per total – 15000), iar la votare au participat 9521 de alegători. Astfel, nici cele 15000 de buletine alocate nu au fost valorificate în secţiile de votare deschise în Federaţia Rusă.

109. Curtea menţionează că cifra de 700 mii de cetăţeni care s-ar afla în Federaţia Rusă, invocată de Partidul Socialiştilor din Republica Moldova şi de Blocul electoral “Alegerea Moldovei – Uniunea Vamală”, nu are nici un suport oficial la nivel naţional. De altfel, potrivit datelor Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene, în Federaţia Rusă la evidenţă consulară se află 1128 de cetăţeni ai Republicii Moldova.

110. Curtea subliniază că o fraudă nu poate fi stabilită pe bază de presupuneri. Diversele deducţii, calcule statistice şi estimative, bazate pe simple aprecieri ale autorilor cererii, nu constituie dovezi de încălcare a legislaţiei electorale.

4.3.3. Solicitarea de renumărare a voturilor

111. Cu referire la pretinsele nereguli la numărarea voturilor, prin existenţa unor discrepanţe între datele cuprinse în procesele-verbale privind rezultatele numărării voturilor întocmite de birourile electorale ale secţiilor de votare şi cele reflectate de Comisia Electorală Centrală, Curtea nu a constatat erori sau neconcordanţe între datele consemnate în procesele-verbale.

112. Curtea reţine că numărătorile paralele, efectuate de Asociaţia “Promo-lex” şi de alţi concurenţi electorali, nu au relevat divergenţe cu datele furnizate de Comisia Electorală Centrală.

113. Curtea observă că Partidul Comunist Reformator din Moldova a indicat doar unele discrepanţe în birourile unor secţii de votare ale circumscripţiei electorale (Rîşcani). În şedinţa publică a Curţii, Partidul Comunist Reformator din Moldova nu a putut proba aceste discrepanţe. Mai mult, s-a constatat că Partidul Comunist Reformator din Moldova a prezentat copiile unor procese-verbale diferite de cele autentice, prezentate de Comisia Electorală Centrală.

114. Partidul Comunist Reformator din Moldova nu a prezentat alte probe care ar dovedi temeinicia pretenţiilor sale sau, cel puţin, ar provoca dubii rezonabile privind existenţa unor erori la numărarea şi centralizarea voturilor.

115. Prin urmare, cererea este lipsită de obiect, urmând să fie respinsă ca nefondată.

4.3.4. Redistribuirea mandatelor de deputat

116. Cu referire la atribuirea mandatului de deputat candidatului independent Oleg Brega, Curtea constată că acesta a obţinut 0,88% din voturile valabil exprimate (14085 voturi), conform raportului Comisiei Electorale Centrale

117. Curtea reţine că, potrivit articolului 86 alin.(2) lit.d) din Codul electoral, pragul minim de reprezentare pentru accederea unui candidat independent în Parlament constituie 2 la sută din voturile valabil exprimate în ansamblu pe ţară.

118. Prin urmare, candidatul independent Oleg Brega nu a întrunit pragul minim de reprezentare. Astfel, cererea acestuia de atribuire a unui mandat de deputat este nefondată.

 

CONCLUZII

119. Având în vedere cele enunţate, Curtea Constituţională constată că în procesul alegerilor parlamentare din 30 noiembrie 2014 şi la numărarea voturilor exprimate nu au fost comise încălcări ale Codului electoral de natură să influenţeze rezultatele votării şi atribuirea mandatelor.

120. Observaţiile expuse nu sunt de natură să determine o altă concluzie decât aceea la care a condus examinarea afirmaţiilor şi a probelor prezentate de autorii contestaţiilor. Încălcările constatate de Comisia Electorală şi instanţele de judecată constituie, aşa cum rezultă din probele prezentate, o serie de elemente secvenţiale, care nu au format un fenomen cu vocaţia de a schimba voinţa alegătorilor, în sensul unei modificări a atribuirii mandatelor.

121. În exercitarea atribuţiilor care-i revin potrivit Constituţiei, Curtea Constituţională confirmă că la 30 noiembrie 2014 Parlamentul Republicii Moldova a fost ales în mod legal, prin sufragiu universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

 

5. Confirmarea rezultatelor alegerilor

122. Curtea reţine că, în temeiul articolelor 18, 26, 60 şi 85 din Codul electoral, Comisia Electorală Centrală prin Hotărârea nr.3108 din 5 decembrie 2014 a aprobat raportul cu privire la rezultatele alegerilor parlamentare din 30 noiembrie 2014, iar prin Hotărârea nr.3103 din 5 decembrie 2014 a aprobat procesul-verbal cu privire la totalizarea rezultatelor alegerilor.

123. Curtea menţionează că, în condiţiile articolului 91 din Codul electoral, alegerile se consideră valabile dacă la ele au participat cel puţin 1/3 din numărul de persoane înscrise în listele electorale.

124. Examinând Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.3102 din 5 decembrie 2014 cu privire la participarea alegătorilor la votare în ziua de 30 noiembrie 2014, Curtea observă că numărul alegătorilor înscrişi în listele electorale de bază şi cele suplimentare a fost de 2.956.270, iar la votare au participat 1.649.402 alegători.

125. Din datele prezentate, Curtea constată că rata participării alegătorilor la vot în ziua de 30 noiembrie 2014 a fost de 57,28 la sută, ceea ce constituie mai mult de 1/3 din numărul de persoane înscrise în listele electorale. Astfel, alegerile din 30 noiembrie 2014 au întrunit rata minimă de participare a alegătorilor la vot pentru a fi declarate valabile.

126. Curtea reţine că pentru alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014 Comisia Electorală Centrală a înregistrat iniţial 26 de concurenţi electorali (21 de partide politice, 1 bloc electoral şi 4 candidaţi independenţi).

127. Prin Hotărârea nr.3006 din 22 noiembrie 2014, Comisia Electorală Centrală a acceptat solicitarea concurentului electoral Mişcarea social-politică “Ravnopravie” de a fi retras din lista concurenţilor electorali.

128. Totodată, la solicitarea Comisiei Electorale Centrale, având drept temei sesizarea Inspectoratului General de Poliţie din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, prin Hotărârea Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii de Apel Chişinău din 27 noiembrie 2014, Partidul politic “PATRIA” a fost exclus din lista concurenţilor electorali. Hotărârea Curţii de Apel a fost menţinută prin decizia Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie din 29 noiembrie 2014.

129. În procesul-verbal privind totalizarea rezultatelor alegerilor în Parlamentul Republicii Moldova din 30 noiembrie 2014, aprobat prin Hotărârea nr.3103 din 5 decembrie 2014, Comisia Electorală Centrală a consemnat:

 

 

130. Curtea menţionează că, potrivit art.86 alin.(2) din Codul electoral, pragul minim de reprezentare constituie următoarele proporţii din voturile valabil exprimate în ansamblu pe ţară: a) pentru un partid, o organizaţie social-politică – 6 la sută; b) pentru un bloc electoral format din 2 partide şi/sau organizaţii social-politice – 9 la sută; c) pentru un bloc electoral format din 3 şi mai multe partide şi/sau organizaţii social-politice – 11 la sută; d) pentru un candidat independent – 2 la sută.

131. Curtea reţine că, potrivit Hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr.3105 din 5 decembrie 2014, pragul de reprezentare în alegeri a fost atins de cinci concurenţi electorali: Partidul politic “Partidul Socialiştilor din Republica Moldova”; Partidul Liberal Democrat din Moldova; Partidul Comuniştilor din Republica Moldova; Partidul Democrat din Moldova şi Partidul Liberal.

 

6. Validarea mandatelor deputaţilor aleşi

132. Articolul 69 alin.(1) din Legea Supremă prevede că deputaţii intră în exerciţiul mandatului sub condiţia validării.

133. În acest sens, conform articolului 62 din Constituţie, Curtea Constituţională, la propunerea Comisiei Electorale Centrale, hotărăşte validarea mandatului de deputat sau nevalidarea lui în cazul încălcării legislaţiei electorale.

134. Legislaţia electorală a Republicii Moldova prevede un sistem electoral proporţional reprezentativ, repartizarea mandatelor fiind efectuată prin îmbinarea aplicării coeficientului Hare la distribuirea mandatelor pentru voturile valabil exprimate şi a sistemului d’Hondt pentru distribuirea restului electoral (mandatele nedistribuite).

135. Astfel, potrivit articolului 87 din Codul electoral, mandatele de deputat în Parlament se distribuie numai concurenţilor electorali care au obţinut minimul necesar de voturi pentru trecerea pragului de reprezentare. Distribuirea mandatelor de deputat între partide şi blocuri electorale se efectuează numai după ce se stabileşte numărul candidaţilor independenţi care au acumulat cel puţin 2 la sută din voturile valabil exprimate ale alegătorilor şi se scade numărul respectiv de candidaţi independenţi din numărul total de mandate de deputat în Parlament.

136. Numărul de voturi valabil exprimate obţinut de fiecare partid sau de fiecare bloc electoral care a trecut pragul de reprezentare se împarte la coeficientul electoral, obţinându-se astfel numărul de mandate de deputat ce revin fiecărui concurent electoral. Numărul mandatelor de deputat rămase nedistribuite se repartizează succesiv, câte unul fiecărui partid, altei organizaţii social-politice, fiecărui bloc electoral, începând cu concurentul electoral care a obţinut cel mai mare număr de mandate, în ordine descrescândă.

137. Curtea constată că, potrivit Hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr.3105 din 5 decembrie 2014, după totalizarea rezultatelor alegerilor în Parlamentul Republicii Moldova din 30 noiembrie 2014, Comisia Electorală Centrală a constatat că, în ansamblu, concurenţii electorali au obţinut 1.598.518 de voturi valabil exprimate.

138. Ţinându-se cont de faptul că nici un candidat independent nu a atins pragul de reprezentare stabilit la art.86 din Codul electoral, s-a procedat la împărţirea numărului de voturi valabil exprimate la numărul mandatelor de deputat în Parlament (101) şi astfel a fost stabilit coeficientul electoral al alegerilor parlamentare din 30 noiembrie 2014, care constituie 15826,91.

139. Pragul de reprezentare în alegeri a fost atins de cinci concurenţi electorali: Partidul politic “Partidul Socialiştilor din Republica Moldova”; Partidul Liberal Democrat din Moldova; Partidul Comuniştilor din Republica Moldova; Partidul Democrat din Moldova şi Partidul Liberal. Prin împărţirea numărului de voturi valabil exprimate obţinut de aceste formaţiuni la coeficientul electoral, a fost stabilit numărul de mandate de deputat ce revin fiecăruia, după cum urmează:

 

 

140. Cele 16 mandate de deputat rămase nedistribuite au fost repartizate succesiv, câte unul fiecărui concurent electoral, începând cu cel care a obţinut cel mai mare număr de mandate, în ordine descrescândă. În urma repartizării, PSRM a obţinut 4 mandate, iar PLDM, PCRM, PDM şi PL au obţinut câte 3 mandate.

141. În urma redistribuirii mandatelor, celor cinci concurenţi electorali, care au atins pragul de reprezentare în Parlament, le revine următorul număr de mandate: Partidul politic “Partidul Socialiştilor din Republica Moldova” – 25 mandate; Partidul Liberal Democrat din Moldova – 23 mandate; Partidul Comuniştilor din Republica Moldova – 21 mandate; Partidul Democrat din Moldova – 19 mandate; Partidul Liberal – 13 mandate.

142. Curtea reţine că nici unul din concurenţii electorali care au depăşit pragul electoral nu a depus contestaţii la Comisia Electorală Centrală sau Curtea Constituţională referitor la modul de distribuire a mandatelor.

143. Curtea constată că, prin Hotărârea nr.3106 din 5 decembrie 2014 cu privire la atribuirea mandatelor de deputat în Parlamentul Republicii Moldova concurenţilor electorali conform rezultatelor alegerilor parlamentare din 30 noiembrie 2014, Comisia Electorală Centrală a adoptat lista concurenţilor electorali cărora li s-au atribuit mandate de deputat în Parlamentul Republicii Moldova în urma alegerilor parlamentare din 30 noiembrie 2014:

 

 

 

 

 

 

144. Curtea a examinat actele ce confirmă legalitatea includerii candidaţilor în listele concurenţilor electorali. Astfel, Comisia Electorală Centrală a prezentat Curţii Hotărârile nr.2742, nr.2737, nr.2746, nr.2734 şi nr.2747 din 10 octombrie 2014 privind înregistrarea candidaţilor la funcţia de deputat în Parlamentul Republicii Moldova din partea Partidului politic “Partidul Socialiştilor din Republica Moldova”, Partidului Liberal Democrat din Moldova, Partidului Comuniştilor din Republica Moldova, Partidului Democrat din Moldova şi Partidului Liberal.

145. De asemenea, Curtea a luat act de Hotărârile nr.2768 din 15 octombrie 2014, nr.2787 şi nr.2788 din 17 octombrie 2014, nr.2801 din 21 octombrie 2014, nr.2902 şi nr.2903 din 7 noiembrie 2014, nr.2913 din 10 noiembrie 2014, nr.2925 din 11 noiembrie 2014, nr.2949 din 17 noiembrie 2014, nr.2990 şi nr.2991 din 21 noiembrie 2014, nr.3027 din 24 noiembrie 2014, prin care au fost modificate sau completate listele concurenţilor electorali din partea Partidului Liberal Democrat din Moldova, Partidului Comuniştilor din Republica Moldova, Partidului Democrat din Moldova şi Partidului Liberal.

146. Curtea relevă că întrunirea condiţiilor de eligibilitate de către persoanele înscrise în listele concurenţilor electorali, mandatele cărora au fost propuse spre validare, a fost verificată de Comisia Electorală Centrală.

147. Astfel, potrivit informaţiei prezentate de Comisia Electorală Centrală, toţi candidaţii incluşi în liste sunt cetăţeni cu drept de vot ai Republicii Moldova, au domiciliu stabil în ţară şi viză de reşedinţă valabilă, au depus declaraţii pe propria răspundere că nu au interdicţii legale şi judecătoreşti de a candida. Totodată, declaraţiile şi datele biografice ale candidaţilor au fost prezentate Curţii Constituţionale.

148. Potrivit informaţiei prezentate de Ministerul Afacerilor Interne Comisiei Electorale Centrale, nici o persoană de pe lista de deputaţi, mandatele cărora au fost propuse spre validare, nu are antecedente penale nestinse şi nu se află în urmărire pe teritoriul Republicii Moldova.

149. În acest context, Curtea relevă că, până la data validării mandatelor de deputat, nu au fost depuse contestaţii privind necorespunderea candidaţilor criteriilor legale.

150. Astfel, luând în consideraţie faptul că nici în şedinţa în plen a Curţii nu au fost prezentate asemenea contestaţii, Curtea Constituţională apreciază că deputaţii aleşi corespund criteriilor menţionate.

151. Totodată, adiţional verificării concurenţilor electorali sub aspectul corespunderii criteriilor legale necesare pentru a putea candida la funcţia de deputat, potrivit art.62 din Constituţie, mandatul de deputat urmează a fi validat dacă acesta nu a comis încălcarea legislaţiei electorale.

152. Curtea reţine că nu dispune de nici un act care să stabilească vinovăţia oricărui candidat la funcţia de deputat în comiterea unei contravenţii sau infracţiuni electorale. De asemenea, Comisia Electorală Centrală nu a comunicat informaţii despre existenţa unor eventuale procese contravenţionale sau penale intentate.

153. Având în vedere cele expuse, Curtea urmează să valideze mandatele tuturor deputaţilor aleşi în Parlamentul Republicii Moldova în cadrul alegerilor parlamentare din 30 noiembrie 2014, potrivit listei stabilite de Comisia Electorală Centrală prin Hotărârea nr.3106 din 5 decembrie 2014 cu privire la atribuirea mandatelor de deputat în Parlamentul Republicii Moldova concurenţilor electorali conform rezultatelor alegerilor parlamentare din 30 noiembrie 2014.

154. Totodată, potrivit articolului 89 alin.(2) din Codul electoral, Curtea Constituţională confirmă listele candidaţilor supleanţi.

155. Potrivit Hotărârii nr.3107 din 5 decembrie 2014 cu privire la declararea candidaţilor supleanţi la funcţia de deputat în Parlamentul Republicii Moldova din partea concurenţilor electorali în urma alegerilor parlamentare din 30 noiembrie 2014, Comisia Electorală Centrală a declarat candidaţii supleanţi la funcţia de deputat:

1. din partea Partidului politic “Partidul Socialiştilor din Republica Moldova” – 78 candidaţi (anexa nr.1);

2. din partea Partidului Liberal Democrat din Moldova – 78 candidaţi (anexa nr.2);

3. din partea Partidului Comuniştilor din Republica Moldova – 82 candidaţi (anexa nr.3);

4. din partea Partidului Democrat din Moldova – 79 candidaţi (anexa nr.4);

5. din partea Partidului Liberal – 90 candidaţi (anexa nr.5).

156. Având în vedere faptul că nu au fost atestate încălcări ale Codului electoral la formarea listelor candidaţilor supleanţi, Curtea Constituţională urmează să le confirme.

Pentru aceste motive, în temeiul articolelor 135 şi 140 din Constituţia Republicii Moldova, articolului 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, articolelor 61 alin.(1) şi 62 din Codul jurisdicţiei constituţionale şi articolului 89 din Codul electoral, Curtea Constituţională

HOTĂRĂŞTE:

1. Se resping ca nefondate contestaţiile, depuse de concurenţii electorali – Partidul Comuniştilor din Republica Moldova, Partidul politic “Partidul Socialiştilor din Republica Moldova”, Partidul politic “Patrioţii Moldovei”, Blocul electoral “Alegerea Moldovei – Uniunea Vamală”, privind anularea rezultatelor alegerilor pentru Parlamentul Republicii Moldova din 30 noiembrie 2014.

2. Se respinge ca nefondată contestaţia, depusă de concurentul electoral – Partidul politic “Partidul Comunist Reformator din Moldova”, privind renumărarea voturilor.

3. Se respinge ca nefondată contestaţia, depusă de concurentul electoral – candidatul independent Oleg Brega, privind redistribuirea mandatelor şi atribuirea unui mandat de deputat.

4. Se confirmă rezultatele alegerilor pentru Parlamentul Republicii Moldova din 30 noiembrie 2014.

5. Se validează mandatele deputaţilor aleşi în Parlamentul Republicii Moldova în cadrul alegerilor din 30 noiembrie 2014, după cum urmează:

 

Partidul politic “Partidul Socialiştilor din Republica Moldova”

1. Greceanîi Zinaida

2. Dodon Igor

3. Smirnov Eduard

4. Ceban Ion

5. Neguţa Andrei

6. Gagauz Fiodor

7. Batrîncea Vlad

8. Dolinţă Alla

9. Ţurcan Vladimir

10. Ţîrdea Bogdat

11. Lipskii Oleg

12. Lupu Lidia

13. Furculiţă Corneliu

14. Bolea Vasile

15. Mudreac Radu

16. Radvan Marina

17. Golovatiuc Vladimir

18. Mitriuc Ghenadi

19. Sorocean Victor

20. Hrenova Elena

21. Labuneţ Anatolie

22. Odnostalco Vladimir

23. Novac Grigore

24. Nesterovschi Alexandr

25. Savva Oleg

 

Partidul Liberal Democrat din Moldova

26. Filat Vladimir

27. Leancă Iurie

28. Palihovici Liliana

29. Gherman Natalia

30. Sandu Maia

31. Streleţ Valeriu

32. Belostecinic Grigore

33. Pistrinciuc Vadim

34. Carpov Eugen

35. Balan Oleg

36. Roşca Victor

37. Cobzac Grigore

38. Mocanu Gheorghe

39. Hotineanu Vladimir

40. Deliu Tudor

41. Ţap Iurie

42. Creangă Ştefan

43. Agache Angel

44. Lucinschi Chiril

45. Spatari Mihaela

46. Dimitriu Anatolie

47. Ghileţchi Valeriu

48. Juravschi Nicolae

 

Partidul Comuniştilor din Republica Moldova

49. Voronin Vladimir

50. Postoico Maria

51. Reşetnicov Artur

52. Balmoş Galina

53. Ivanov Violeta

54. Vitiuc Vladimir

55. Bannicov Alexandr

56. Vlah Irina

57. Tomai Ion

58. Reidman Oleg

59. Bodnarenco Elena

60. Mîndru Victor

61. Porcescu Petru

62. Vremea Igor

63. Golovin Boris

64. Mihalache Corneliu

65. Gorilă Anatolie

66. Zagorodnîi Anatolie

67. Stati Sergiu

68. Panciuc Vasili

69. Domenti Oxana

 

Partidul Democrat din Moldova

70. Lupu Marian

71. Plahotniuc Vladimir

72. Corman Igor

73. Candu Andrian

74. Diacov Dumitru

75. Filip Pavel

76. Botnari Constantin

77. Buliga Valentina

78. Babuc Monica

79. Dudoglo Nicolai

80. Botnari Vasile

81. Sîrbu Serghei

82. Ţuţu Constantin

83. Răducan Marcel

84. Apolschii Raisa

85. Sîrbu Oleg

86. Stratan Valentina

87. Caraseni Demian

88. Bîtca Vasile

 

Partidul Liberal

89. Ghimpu Mihai

90. Chirtoacă Dorin

91. Şalaru Anatolie

92. Fusu Corina

93. Munteanu Valeriu

94. Moldovanu Mihail

95. Untila Veaceslav

96. Apostol Ion

97. Herţa Veronica

98. Carp Lilian

99. Chirinciuc Iurie

100. Dîrda Iurie

101. Brega Gheorghe

 

6. Se confirmă listele candidaţilor supleanţi la funcţia de deputat în Parlamentul Republicii Moldova:

1. Partidul politic “Partidul Socialiştilor din Republica Moldova” – 78 candidaţi, potrivit anexei nr.1;

2. Partidul Liberal Democrat din Moldova – 78 candidaţi, potrivit anexei nr.2;

3. Partidul Comuniştilor din Republica Moldova – 82 candidaţi, potrivit anexei nr.3;

4. Partidul Democrat din Moldova – 79 candidaţi, potrivit anexei nr.4;

5. Partidul Liberal – 90 candidaţi, potrivit anexei nr.5.

7. Hotărârea se remite Parlamentului Republicii Moldova şi Comisiei Electorale Centrale.

8. Prezenta hotărâre este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.