H O T Ă R Î R E

cu privire la Raportul auditului asupra Raportului Guvernului privind

executarea fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală

în exerciţiul bugetar 2012

 

nr. 47  din  26.07.2013

 

Monitorul Oficial nr.198-204/38 din 13.09.2013

 

* * *

Curtea de Conturi, în prezenţa ministrului sănătăţii dl A.Usatîi, directorului general al Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină dl M.Buga, directorului Instituţiei Medico-Sanitare Publice “Spitalul Clinic Republican” dl S.Popa, vicedirectorului general al Instituţiei Medico-Sanitare Publice “Institutul Mamei şi Copilului” dl P.Stratulat, directorului Instituţiei Medico-Sanitare Publice “Institutul Oncologic” dl V.Cernat, şefului Secţiei economie a Instituţiei Medico-Sanitare Publice “Spitalul Republican al Asociaţiei Curativ-Sanatoriale şi de Recuperare a Cancelariei de Stat a Republicii Moldova” dna A.Radu, directorului Instituţiei Medico-Sanitare Publice “Spitalul Clinic Municipal pentru Copii “V.Ignatenco” dl N.Starciuc, directorului adjunct al Instituţiei Medico-Sanitare Publice “Institutul de Neurologie şi Neurochirurgie” dl A. Uncuţă, directorului Instituţiei Medico-Sanitare Publice “Spitalul Raional Cimişlia” dl M.Florea, directorului Instituţiei Medico-Sanitare Publice “Spitalului Raional Teleneşti” dl A.Bivol, directorului Instituţiei Medico-Sanitare Publice “Spitalul Raional Căuşeni” dl A.Cojocaru, directorului Instituţiei Medico-Sanitare Publice “Spitalul Raional Străşeni” dl A.Tuchilă, consultantului Direcţiei administrarea proprietăţii publice a Agenţiei Proprietăţii Publice, dna M.Cara, juristului Direcţiei reglementare şi control al Agenţiei Achiziţii Publice dl Gh.Ghidora, şefului Direcţiei reglementare a contabilităţii şi auditului în sectorul corporativ a Ministerului Finanţelor dna L.Foalea, precum şi a altor persoane responsabile, călăuzindu-se de art.2 alin.(1) şi art.4 alin.(1) lit.a) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008¹, a examinat Raportul auditului asupra Raportului Guvernului privind executarea fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală în exerciţiul bugetar 2012.

____________________

¹ Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr.237-240, art.864.

 

Misiunea de audit s-a realizat în temeiul prevederilor art.28 şi art.31 alin.(2) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 şi în conformitate cu Programul activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2013² la Compania Naţională de Asigurări în Medicină (în continuare – CNAM sau, după caz, Compania), avînd drept obiectiv oferirea unei asigurări rezonabile referitor la faptul că mijloacele financiare acumulate în fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală (în continuare – FAOAM) au fost administrate regulamentar de către CNAM, iar Raportul privind executarea fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2012 este conform cerinţelor.

____________________

² Hotărîrea Curţii de Conturi nr.54 din 04.12.2012 “Privind aprobarea Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2013” (cu modificările ulterioare).

 

Auditul s-a efectuat în conformitate cu Standardele de audit ale Curţii de Conturi³. Probele de audit au fost acumulate cu aplicarea procedurilor de fond, fiind folosite diferite tehnici şi metode, cum ar fi: examinarea regulamentelor şi actelor normative interne relevante domeniului auditat, contractelor încheiate, registrelor contabile şi documentelor primare; analiza, calcularea şi confruntarea datelor; analiza explicaţiilor de la persoanele responsabile; colectarea informaţiilor de la terţe persoane etc.

____________________

³ Hotărîrea Curţii de Conturi nr.58 din 28.12.2009 “Despre aprobarea Standardelor generale de audit şi Standardelor auditului regularităţii”.

 

Examinînd rezultatele auditului, audiind raportul prezentat şi explicaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere prezente în şedinţa publică, Curtea de Conturi

A CONSTATAT:

Asigurarea obligatorie de asistenţă medicală reprezintă un sistem autonom, garantat de stat, de protecţie financiară a populaţiei în domeniul ocrotirii sănătăţii prin constituirea unor fonduri băneşti destinate acoperirii cheltuielilor pentru tratarea stărilor condiţionate de survenirea evenimentelor asigurate (maladie sau afecţiune). Sistemul asigurării obligatorii de asistenţă medicală oferă cetăţenilor Republicii Moldova posibilităţi egale în obţinerea asistenţei medicale oportune şi calitative.

În aspectul competenţelor legale şi responsabilităţilor părţilor implicate, în procesul de monitorizare, administrare şi raportare a mijloacelor FAOAM, se relevă cadrul instituţional, după cum urmează:

Compania Naţională de Asigurări în Medicină este o organizaţie de stat autonomă, care desfăşoară activităţi nonprofit în domeniul asigurării obligatorii de asistenţă medicală, avînd obligaţia gestionării mijloacelor financiare acumulate în FAOAM.

Consiliul de administraţie al CNAM, fiind organul suprem de administrare al acestuia (constituit de către Guvern), are ca atribuţii: trasarea direcţiilor principale ale activităţii Companiei; coordonarea Programului unic al asigurării obligatorii de asistenţă medicală (în continuare – Programul unic); aprobarea proiectului devizului de venituri şi cheltuieli al FAOAM; aprobarea rapoartelor anuale privind executarea FAOAM etc.

Comisia mixtă de selectare, evaluare şi monitorizare a proiectelor investiţionale finanţate din fondul de dezvoltare şi modernizare a prestatorilor publici de servicii medicale (în continuare – Comisia mixtă) îşi desfăşoară activitatea în cadrul CNAM, deţinînd atribuţii de organizare şi desfăşurare a concursurilor de selectare a proiectelor investiţionale din fondul de dezvoltare şi modernizare al prestatorilor publici de servicii medicale (în continuare – fondul de dezvoltare), fiind compusă din 6 reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii (preşedinte – ministrul sănătăţii), 5 ai CNAM şi 2 din partea societăţii civile.

Ministerul Sănătăţii, conform prevederilor regulamentare⁴, deţine atribuţii privind: argumentarea necesarului de resurse financiare pentru funcţionarea sistemului de sănătate, inclusiv fundamentarea bugetului FAOAM; elaborarea şi aprobarea, de comun acord cu CNAM, a Normelor metodologice de aplicare a Programului unic; asigurarea achiziţionării echipamentului medical şi a mijloacelor de transport necesare instituţiilor medico-sanitare din sistemul sănătăţii, suportului tehnico-material şi executării controlului asupra folosirii eficiente şi raţionale a mijloacelor bugetare şi a patrimoniului de stat aflat în gestiunea instituţiilor medico-sanitare publice (în continuare – IMSP) din subordine etc.

____________________

⁴ Hotărîrea Guvernului nr.397 din 31.05.2011 “Pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, structurii şi efectivului-limită ale aparatului central al acestuia”.

 

Veniturile şi cheltuielile FAOAM pentru perioada auditată au fost aprobate prin Legea fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2012⁵ în sumă de 3982,2 mil.lei. Ulterior, în urma rectificărilor operate pe parcursul anului⁶, a fost aprobată la venituri suma de 3927,7 mil.lei şi la cheltuieli – 3984,7 mil.lei, cu un deficit de 57,0 mil.lei.

____________________

⁵ Legea fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2012 nr.271 din 23.12.2011 (în continuare – Legea FAOAM pe anul 2012).

⁶ Legea nr.170 din 11.07.2012 pentru modificarea şi completarea Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2012 nr.271 din 23 decembrie 2011.

 

În anul 2012, ponderea veniturilor FAOAM în Produsul Intern Brut a constituit 4,4%, menţinîndu-se la acelaşi nivel faţă de anul 2011, fiind înregistrată o depăşire neesenţială (cu 1 punct procentual) a ritmului de creştere a veniturilor FAOAM (108%) în raport cu cel al Produsului Intern Brut (107%) faţă de anul 2011.

În anul 2012 CNAM a intensificat activităţile privind încasarea primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în sumă fixă, fiind atestată o creştere a veniturilor la acest capitol cu 21,1%, sau de 12,9 mil.lei faţă de nivelul planificat, ori cu 24,1% comparativ cu anul precedent. Se denotă o creştere în anul 2012 faţă de anul precedent a executării cheltuielilor din fondul de dezvoltare destinat dezvoltării şi modernizării bazei tehnico-materiale a prestatorilor publici de servicii medicale cu 76,2 mil.lei.

În conformitate cu Legea FAOAM pe anul 2012, pentru finanţarea proiectelor investiţionale din fondul de dezvoltare au fost alocate iniţial 79,6 mil.lei, rectificate la 27.07.2012 (în creştere cu 35,0 mil.lei faţă de alocările iniţiale).

Totodată, verificările de audit asupra regularităţii administrării mijloacelor din FAOAM au constatat nereguli şi situaţii problematice, precum:

♦ Neexecutarea (cu 57,7 mil.lei) veniturilor FAOAM la nivelul aprobat, care a fost condiţionată de prognozarea irelevantă şi neîncasarea pe deplin a mijloacelor fondurilor. Astfel, neîncasarea la nivelul planificat a transferurilor din bugetul de stat pentru asigurarea unor categorii de cetăţeni (cu 61,2 mil.lei), existenţa restanţelor agenţilor economici faţă de FAOAM (17,8 mil.lei) au determinat neîncasarea pe deplin a veniturilor.

♦ La stabilirea indicatorilor pentru elaborarea proiectului Legii FAOAM pe anul 2012 prin delimitarea mijloacelor (veniturilor) pe fonduri, CNAM şi Ministerul Sănătăţii nu au ţinut cont de cotele maxim admisibile regulamentar. În aceste circumstanţe, alocaţiile fondului de dezvoltare au depăşit cota legal stabilită (2%) cu 0,8 puncte procentuale, sau cu 34,9 mil.lei din contul alocaţiilor destinate altor fonduri.

♦ Neexecutarea în măsură deplină a cheltuielilor din mijloacele FAOAM, rezultată de procesul irelevant al planificării, derivă din încheierea unor contracte care urmează a fi realizate (valorificate) în următorul an de gestiune şi din incapacitatea beneficiarilor de a valorifica integral aceste mijloace. Situaţia dată condiţionează menţinerea soldurilor la conturile CNAM, care s-au diminuat cu 81,2 mil.lei (de la 430,7 mil.lei pînă la 349,5 mil.lei) în anul 2012, comparativ cu perioada precedentă, acestea fiind utilizate preponderent pentru acoperirea deficitului FAOAM.

♦ Lipsa indicatorilor stabiliţi regulamentar şi a criteriilor fundamentate de repartizare a mijloacelor suplimentare din fondul de bază (destinate asistenţei medicale spitaliceşti) a determinat o distribuire aleatorie de către CNAM a acestora. Astfel, la finele anului 2012, pentru 9 IMSP au fost transferate suplimentar 20,0 mil.lei în lipsa indicatorilor şi a criteriilor de distribuire bine argumentate, ceea ce nu stimulează instituţiile medicale în atingerea unor performanţe în cadrul prestării serviciilor medicale.

♦ În lipsa prevederilor regulamentare, CNAM a finanţat, conform solicitărilor Ministerului Sănătăţii, din fondul de bază unele IMSP pentru achiziţionarea medicamentelor costisitoare, inclusiv neautorizate în Republica Moldova. Astfel, în anul 2012 CNAM a transferat pentru 4 IMSP suma de 23,4 mil.lei (inclusiv 4,1 mil.lei pentru medicamente neautorizate) destinată achitării unor medicamente costisitoare achiziţionate în cadrul programelor de sănătate (IMSP “Spitalul Clinic Republican” (16,4 mil.lei), IMSP “Institutul Mamei şi Copilului” (4,1 mil.lei), IMSP “Spitalul Clinic Republican pentru Copii “Em. Coţaga” (2,8 mil.lei), IMSP “Institutul de Neurologie şi Neurochirurgie” (0,4 mil.lei)). Aceste mijloace nu au fost planificate de către CNAM în fondul de bază, nefiind utilizate în scopurile iniţial stabilite, precum şi neţinînd cont de stocurile existente de medicamente similare la unele instituţii.

♦ Aprobarea de către Comisia mixtă a proiectelor investiţionale, în anul 2012, din fondul de dezvoltare, s-a efectuat contrar prevederilor regulamentare, prin depăşirea alocărilor legal stabilite cu 66,8 mil.lei, precum şi neluîndu-se în considerare contractele din perioadele anterioare cu tranşe de achitare în anul de gestiune (circa 36,1 mil.lei), astfel generînd situaţii de incapacitate de plată şi necesitatea realocării mijloacelor din alte fonduri.

♦ Nu a fost realizată recomandarea auditului precedent privind racordarea cadrului normativ referitor la procurarea de “transport sanitar specializat”, fapt ce a condiţionat pentru anul 2012 finanţarea procurării autoturismelor (în sumă de 11,4 mil.lei) ce nu întrunesc criterii tehnice pentru astfel de mijloace de transport. Nerealizarea de către Ministerul Sănătăţii a condiţiilor proiectului înaintat în anul 2011 privind cofinanţarea procurării autoturismelor (în valoare de 1,4 mil.lei) a determinat înaintarea neîntemeiată/nejustificată a unui nou proiect, acceptat de către Comisia mixtă şi achitat în aceeaşi sumă de către CNAM.

În acest context, nu au fost realizate cerinţa (2.1.2.) şi recomandarea (5), înaintate Ministerului Sănătăţii de către auditul precedent în Raportul aprobat prin Hotărîrea Curţii de Conturi nr.34 din 25.07.2012 privind “reexaminarea cadrului normativ ce vizează direcţiile/criteriile de utilizare a fondului de dezvoltare, în special la procurarea transportului sanitar pentru necesităţile sistemului de sănătate, cu înaintarea propunerilor de modificare a legislaţiei în vigoare, care ar exclude orice situaţie de incertitudine”.

♦ Lipsa monitorizării de către Comisia mixtă şi CNAM a derulării proiectelor investiţionale şi neatragerea experţilor în domeniu nu au asigurat utilizarea regulamentară, eficientă şi economă a mijloacelor publice, precum şi nu s-a atins, în unele cazuri, scopul stabilit. Asfel,

• La implementarea a 5 proiecte verificate “Dotarea IMSP cu generatoare de oxigen” (8,5 mil.lei) s-au constatat următoarele nereguli: (i) procedura de achiziţionare a generatoarelor de oxigen a fost efectuată de către grupul de lucru asociat, constituit în baza Ordinului ministrului sănătăţii, în lipsa evaluării necesităţii utilajului, în lipsa planificării achiziţiei de către instituţii şi în lipsa surselor de finanţare (la momentul demarării procedurii de achiziţie); (ii) modificarea condiţiilor de livrare a utilajului în documentele de licitaţie care prevăd achitarea taxelor vamale şi TVA la import a generat suportarea de către instituţii a cheltuielilor suplimentare (neeficiente), neprevăzute în documentele de licitaţie şi nespecificate în condiţiile contractuale, în sumă de 2,1 mil.lei, acestea fiind dezafectate de la destinaţiile iniţial stabilite; (iii) achiziţionarea, contractarea şi recepţionarea utilajului a fost efectuată cu încălcarea legislaţiei; (iv) nu a fost asigurată atingerea scopului proiectelor privind “eficientizarea utilizării mijloacelor publice”, invocat de către Ministerul Sănătăţii prin ordinul emis. Astfel, după punerea în funcţiune a generatoarelor de oxigen, cheltuielile medii lunare suportate de către IMSP pentru întreţinerea şi exploatarea acestora au crescut, comparativ cu perioadele precedente, de 1,6-3 ori.

• La implementarea proiectelor investiţionale de dotare cu instalaţii de radiodiagnostică a serviciilor radioimagistică (6,6 mil.lei) s-au stabilit următoarele carenţe şi iregularităţi: (i) tergiversarea organizării procedurilor de achiziţionare a utilajului (de la 3 la 5 luni), fapt ce a condiţionat neimplementarea în termen a proiectelor investiţionale; (ii) procedurile de achiziţionare, contractare şi recepţionare a utilajului s-au executat cu nerespectarea cadrului legal. Mai mult ca atît, parametrii tehnici specificaţi în contractele de achiziţie a utilajului radiologic nu corespund întocmai celor reali aflaţi în dotare, exploatarea acestuia fiind neautorizată de Agenţia Naţională de Reglementare a Activităţilor Nucleare şi Radiologice. De asemenea, personalul a 2 instituţii medicale nu dispune de abilităţi suficiente privind operarea acestuia, nefiind utilizate funcţii importante de radioscopie şi tomografie liniară cu care sînt dotate instalaţiile procurate.

• La implementarea proiectului “Renovarea sistemului de termoficare, schimbarea uşilor şi geamurilor din PVC” (6,8 mil.lei) s-a stabilit nerespectarea cadrului legal şi utilizarea neeficientă a mijloacelor publice. Astfel, procedura de achiziţie efectuată de grupul de lucru al IMSP SR Străşeni s-a efectuat în condiţii de admitere a situaţiilor defectuoase, lipsei de justificări şi expertizări ale volumelor de lucrări, cu încheierea neregulamentară a acordurilor adiţionale. Aceste circumstanţe au condiţionat solicitarea de către Curtea de Conturi a verificării de către Inspecţia de Stat în Construcţii a volumelor şi calităţii lucrărilor executate şi achitate din fondul de dezvoltare al FAOAM.

• Implementarea proiectului “Racordarea asistenţei medicale spitaliceşti şi de ambulator din cadrul ACSR la standardele medicale actuale prin implementarea serviciilor performante de diagnostic imagistic” (10,5 mil.lei) s-a efectuat în condiţii de nerespectare a normelor legale, fiind admise mai multe nereguli şi nefiind realizat obiectivul general prestabilit – asigurarea populaţiei republicii cu servicii medicale de calitate. În contextul celor expuse se denotă: (i) procedura neregulamentară de achiziţie, contractare şi recepţionare a utilajului şi a lucrărilor de ajustare a spaţiilor în lipsa expertizării; (ii) acceptarea de către CNAM şi IMSP a lucrărilor de ajustare a spaţiilor (1,2 mil.lei) în lipsa justificării documentare a volumelor executate; (iii) o situaţie incertă privind certificarea conformităţii şi ţării producătoare, precum şi a neautorizării utilajului recepţionat. Nivelul de realizare a obiectivelor proiectului în 10 luni ale anului 2012 a constituit 0,7 mil.lei, sau 3,2% din valoarea prestabilită.

• La implementarea a 3 proiecte investiţionale de dotare a Institutului de Neurologie şi Neurochirurgie cu utilaj medical (8,8 mil.lei) s-au stabilit unele nereguli ce ţin de: (i) neaplicarea penalităţilor pentru nerespectarea termenului de furnizare a utilajului; (ii) nerespectarea limitei stabilite de mijloace cu depăşirea în sumă de 1,4 mil.lei; (iii) nerealizarea unor lucrări la ajustarea încăperilor prin nerealizarea definitivării punerii în funcţiune a sistemului de ventilare (0,4 mil.lei); (iv) neasigurarea integrităţii şi calităţii utilajului recepţionat, ceea ce a determinat returnarea furnizorului a 2 monitoare pentru reparaţie.

♦ Controlul intern insuficient, rezultat din carenţele admise la achiziţionarea, contractarea, utilizarea şi raportarea mijloacelor fondului de profilaxie, denotă un management ineficient al utilizării banilor publici. CNAM nu a realizat recomandarea (6) din Raportul de audit precedent referitor la “elaborarea proceselor controlului intern privind achiziţionarea, contractarea şi utilizarea mijloacelor destinate realizării proiectelor investiţionale în cadrul fondului de profilaxie”. CNAM nu a elaborat procesele menţionate, continuînd practica anilor precedenţi de organizare şi efectuare a procedurilor de achiziţie aferente fondului de profilaxie în lipsa unor indicatori şi criterii care ar spori eficienţa utilizării mijloacelor publice.

♦ Verificarea executării cerinţelor Curţii de Conturi şi implementării recomandărilor din Raportul de audit, aprobat prin Hotărîrea Curţii de Conturi nr.34 din 25.07.2012, a constatat neexecutarea unei cerinţe (din 6 înaintate) şi a 2 recomandări (din 8 înaintate) care au fost reiterate în prezentul Raport de audit.

Reieşind din cele expuse, în temeiul art.7 alin.(1) lit.a), art.15, art.16 lit.c) şi art.34 alin.(3) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008, Curtea de Conturi

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Raportul auditului asupra Raportului Guvernului privind executarea fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală în exerciţiul bugetar 2012, anexat la prezenta hotărîre.

2. Pentru implementarea recomandărilor indicate în Raportul de audit, cu determinarea acţiunilor concrete în vederea înlăturării carenţelor şi neregulilor constatate, precum şi pentru stabilirea termenelor şi persoanelor responsabile de implementarea acestora, se cere:

2.1. Ministerului Sănătăţii:

2.1.1. se reiterează cerinţa adresată anterior privind revizuirea cadrului normativ ce reglementează procurările din fondul de dezvoltare, în special cele ce ţin de transportul sanitar specializat, cu înaintarea propunerilor de modificare a Hotărîrii Guvernului nr.594 din 14.05.2002 “Despre aprobarea Regulamentului cu privire la modul de constituire şi administrare a fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală”;

2.1.2. să revizuiască situaţiile privind solicitările nejustificate de procurare a preparatelor medicamentoase în lipsa necesităţii şi autorizării acestora, precum şi a surselor de finanţare disponibile;

2.1.3. să revizuiască procedurile de licitaţii publice centralizate prin asociere cu examinarea relevanţei acestora în vederea achiziţionării bunurilor şi serviciilor ce ar asigura eficienţa activităţii instituţiilor medicale şi calitatea de rigoare.

2.2. Ministerului Sănătăţii, în comun cu Compania Naţională de Asigurări în Medicină:

2.2.1. să asigure un proces de evaluare şi planificare suficient fundamentat a veniturilor şi cheltuielilor FAOAM;

2.2.2. să asigure, prin stabilirea unor măsuri concrete, un proces riguros de monitorizare asupra utilizării conforme şi la destinaţie a mijloacelor FAOAM, în special ce ţin de fondurile de bază, de dezvoltare şi de profilaxie;

2.2.3. să stabilească criterii şi indicatori măsurabili la alocarea şi finanţarea mijloacelor FAOAM.

2.3. Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină:

2.3.1. să iniţieze, în mod neîntîrziat, procedurile de rigoare privind desfăşurarea tenderului pentru deservirea conturilor curente şi plasarea, prin diversificare, a soldurilor disponibile în băncile comerciale, în scopul asigurării integrităţii resurselor financiare, rentabilizării depozitelor şi evitării riscurilor aferente prejudicierii intereselor publice.

3. Se informează Guvernul despre executarea fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală, pentru luare de atitudine.

4. Prezenta hotărîre şi Raportul de audit anexat se remit Parlamentului Republicii Moldova şi Comisiei parlamentare permanente protecţie socială, sănătate şi familie, precum şi Comisiei parlamentare permanente economie, buget şi finanţe, pentru documentare.

5. Se remit Procuraturii Generale materialele auditului aferente implementării de către Instituţia Medico-Sanitară Publică “Spitalul Raional Străşeni” a proiectului “Renovarea sistemului de termoficare, schimbarea uşilor şi geamurilor din PVC”, pentru examinare după competenţă, privind nerespectarea cadrului legal la desfăşurarea procedurii de achiziţie, ce a condiţionat utilizarea neeficientă a mijloacelor publice.

6. Se ia act că Centrul Naţional Anticorupţie a intentat un dosar penal privind acţiunile ilegale ale unor factori de decizie la achiziţionarea echipamentului necesar pentru producerea oxigenului medical.

7. Dat fiind reiterarea în Raportul de audit, anexat la prezenta hotărîre, a recomandărilor misiunii de audit extern precedente, se exclude din regimul de monitorizare Hotărîrea Curţii de Conturi nr.34 din 25.07.2012 “Raportul auditului asupra Raportului Guvernului privind executarea fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală în exerciţiul bugetar 2011”.

8. Despre implementarea recomandărilor auditului, precum şi despre măsurile întreprinse pentru executarea cerinţelor din subpunctele 2.1, 2.2 şi 2.3 din prezenta hotărîre, Curtea de Conturi se va informa în termen de 3 luni.

9. Prezenta hotărîre se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.

 

 

Aprobat

prin Hotărîrea Curţii de Conturi

nr.47 din 26 iulie 2013

 

RAPORTUL

auditului asupra Raportului Guvernului privind executarea fondurilor

asigurării obligatorii de asistenţă medicală în exerciţiul bugetar 2012

 

I. INTRODUCERE

Auditul Raportului Guvernului privind executarea fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală (în continuare – FAOAM) în exerciţiul bugetar 2012 a fost efectuat în temeiul art.28 şi art.31 alin.(2) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008¹ şi conform Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2013².

____________________

¹ Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 (cu modificările ulterioare).

² Hotărîrea Curţii de Conturi nr.54 din 04.12.2012 “Privind aprobarea Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2013” (cu modificările ulterioare).

 

Scopul auditului a constat în oferirea unei asigurări rezonabile referitor la faptul că mijloacele financiare acumulate în FAOAM au fost utilizate şi administrate regulamentar, iar Raportul privind executarea fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2012 a fost întocmit conform cerinţelor stabilite.

Responsabilitatea conducerii Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină (în continuare – CNAM, după caz, Companie) constă în asigurarea gestionării regulamentare a mijloacelor financiare acumulate în FAOAM pentru prestarea serviciilor medicale în volumul şi calitatea prestabilite, asigurarea veridicităţii întocmirii Raportului privind executarea fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală prezentat Guvernului, precum şi acumularea veniturilor din încasarea primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală.

Responsabilitatea echipei de audit a constat în obţinerea probelor de audit suficiente şi adecvate pentru susţinerea constatărilor şi concluziilor asupra gestionării regulamentare de către CNAM a mijloacelor FAOAM şi veridicităţii întocmirii Raportului privind executarea fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală în exerciţiul bugetar 2012, prezentat Guvernului.

Metodologia de audit. Auditul a fost efectuat conform Standardelor de audit ale Curţii de Conturi³. Probele de audit au fost acumulate cu aplicarea procedurilor de fond, fiind folosite diferite tehnici şi metode, cum ar fi: examinarea regulamentelor şi actelor normative interne relevante domeniului auditat, contractelor încheiate, registrelor contabile şi documentelor primare; analiza, calcularea şi confruntarea datelor; intervievarea şi solicitarea explicaţiilor de la persoanele responsabile; colectarea informaţiilor de la terţe persoane etc.

____________________

³ Hotărîrea Curţii de Conturi nr.58 din 28.12.2009 “Despre aprobarea Standardelor generale de audit şi Standardelor auditului regularităţii”.

 

În cadrul misiunii de audit, reieşind din aspectele materialităţii, precum şi din riscurile stabilite la etapa de planificare, au fost identificate pentru auditare aspectele ce ţin de regularitatea gestionării mijloacelor FAOAM, şi anume: fondul pentru achitarea serviciilor medicale curente (în continuare – fondul de bază); fondul de dezvoltare şi modernizare a prestatorilor publici de servicii medicale (în continuare – fondul de dezvoltare); fondul măsurilor de profilaxie; fondul de administrare al sistemului de asigurări obligatorii de asistenţă medicală (în continuare – fondul de administrare).

 

II. PREZENTARE GENERALĂ

Compania Naţională de Asigurări în Medicină este o organizaţie de stat cu autonomie financiară, de nivel naţional, care desfăşoară activităţi nonprofit în domeniul asigurării obligatorii de asistenţă medicală (în continuare – AOAM). CNAM are obligaţia să încheie contracte de prestare a asistenţei medicale cu instituţiile medico-sanitare cu orice tip de proprietate şi formă juridică de organizare, să verifice corespunderea clauzelor contractuale de acordare a asistenţei medicale, volumului, termenelor, calităţii şi costului asistenţei medicale acordate persoanelor asigurate, precum şi să gestioneze mijloacele financiare provenite din FAOAM.

Consiliul de administraţie al CNAM este organul suprem de administrare al Companiei, constituit de către Guvern, care are ca atribuţii: trasarea direcţiilor principale ale activităţii Companiei; coordonarea tarifelor medii la serviciile medicale şi a Programului unic al asigurării obligatorii de asistenţă medicală (în continuare – Programul unic); aprobarea proiectului devizului de venituri şi cheltuieli al FAOAM; aprobarea rapoartelor anuale privind executarea FAOAM etc.

Ministerul Sănătăţii, conform prevederilor regulamentare⁴, deţine atribuţii în domeniul vizat privind: argumentarea necesarului de resurse financiare pentru funcţionarea sistemului de sănătate, inclusiv fundamentarea bugetului FAOAM; elaborarea şi aprobarea, de comun acord cu CNAM, a Normelor metodologice de aplicare a Programului unic; asigurarea achiziţionării echipamentului medical şi a mijloacelor de transport necesare instituţiilor medico-sanitare din sistemul sănătăţii, suportului tehnico-material şi executării controlului asupra folosirii eficiente şi raţionale a mijloacelor bugetare şi a patrimoniului de stat aflat în gestiunea instituţiilor medico-sanitare publice (în continuare – IMSP) din subordine etc.

____________________

⁴ Hotărîrea Guvernului nr.397 din 31.05.2011 “Pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, structurii şi efectivului-limită ale aparatului central al acestuia”.

 

III. CONSTATĂRI, CONCLUZII, RECOMANDĂRI

Iniţial, veniturile şi cheltuielile FAOAM pe anul 2012 au fost aprobate prin Legea fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală⁵ în sumă de 3982,2 mil.lei. Ulterior, în urma rectificărilor operate pe parcursul anului⁶, a fost aprobată la venituri suma de 3927,7 mil.lei şi la cheltuieli – 3984,7 mil.lei, cu un deficit în sumă de 57,0 mil.lei. Deficitul urma să fie acoperit din contul soldurilor cumulative înregistrate la conturile CNAM, care la începutul anului au constituit 430,7 mil.lei, micşorîndu-se la finele anului pînă la 349,5 mil.lei, sau cu 81,2 mil.lei.

____________________

⁵ Legea fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2012 nr.271 din 23.12.2011 (în continuare – Legea FAOAM pe anul 2012).

⁶ Legea nr.170 din 11.07.2012 pentru modificarea şi completarea Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2012 nr.271 din 23 decembrie 2011”.

 

Evoluţia veniturilor FAOAM în raport cu Produsul Intern Brut (în continuare – PIB) pentru perioada anilor 2007-2012 este redată în diagrama de mai jos.

 

 

 

Sursă: Datele Ministerului Economiei şi ale Biroului Naţional de Statistică.

 

Ponderea veniturilor FAOAM în PIB în anul 2012 a constituit 4,4%, menţinîndu-se la acelaşi nivel faţă de anul 2011. De asemenea, se atestă o depăşire neesenţială (cu un punct procentual) a ritmului de creştere a veniturilor FAOAM (108%) în raport cu ritmul de creştere a PIB (107%) în anul 2012 faţă de anul 2011. Deşi datele de mai sus denotă o îmbunătăţire a situaţiei privind acumularea veniturilor în FAOAM, se relevă înregistrarea la finele anului 2012, potrivit datelor Serviciului Fiscal de Stat, a restanţelor agenţilor economici faţă de FAOAM. Situaţia este cauzată de neîncasarea integrală a veniturilor din “primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în mărime procentuală” în sumă de 17,8 mil.lei (în creştere faţă de anul precedent cu 2,9 mil.lei) şi aprobarea (rectificarea) la venituri a Legii FAOAM din anul 2012 cu un deficit de 57,0 mil.lei.

3.1. Cu privire la veniturile aprobate şi executate în FAOAM în exerciţiul bugetar 2012, procesul de evaluare şi planificare a acestora ţin de CNAM şi Ministerul Finanţelor, în limita competenţelor delegate, sinteza cărora este prezentată în tabelul de mai jos.

 

 

În anul 2012, veniturile FAOAM rectificate/precizate (3927,7 mil.lei) au fost executate la nivel de 98,5% (3870,0 mil.lei), fiind în creştere faţă de anul precedent cu 6,4%. Neexecutarea veniturilor în ansamblu pe fonduri a fost condiţionată de încasarea sub nivelul planificat a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în mărime procentuală, achitate de angajatori şi angajaţi, cu suma de 26,7 mil.lei (98,5%), deţinînd o pondere în totalul veniturilor de 44,5%; a transferurilor de la bugetul de stat cu 61,2 mil.lei (97,5%), ponderea cărora constituie 52,8%. Totodată, se atestă o creştere a încasărilor primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, în sumă fixă, achitate de persoanele fizice cu 21,1% faţă de nivelul planificat şi cu 24,1% faţă de anul precedent, ponderea acestora în totalul veniturilor constituind 1,9%.

Astfel, potrivit normelor egale⁷, suma transferurilor din bugetul de stat în FAOAM se stabileşte anual, în mărimea unei cote procentuale din totalul cheltuielilor aprobate ale bugetului de stat, cu excepţia cheltuielilor efectuate din veniturile cu destinaţie specială, nu mai mică de 12,1%. Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală⁸ stipulează că Guvernul are calitatea de asigurat pentru unele categorii de persoane neangajate (copii, elevi, studenţi, pensionari, invalizi, gravide, şomeri etc.), aflate la evidenţa instituţiilor abilitate. În conformitate cu datele CNAM, veniturile la acest capitol au fost executate la nivel de 97,1%, sau nefiind efectuate transferuri din bugetul de stat în sumă de 61,2 mil.lei. Concomitent, conform Raportului privind numărul persoanelor asigurate de către Guvern, la 31.12.2012, CNAM a înregistrat 1875366 de persoane, număr care s-a majorat faţă de perioada precedentă cu 24298 de persoane. Auditul relevă că, deşi numărul persoanelor asigurate de către Guvern este în creştere, transferurile din bugetul de stat nu au fost execute la nivelul planificat.

____________________

⁷ Legea nr.1593-XV din 26.12.2002 cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, art.9 (în continuare – Legea nr.1593-XV din 26.12.2002).

⁸ Legea nr.1585-XIII din 27.02.1998 cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală (cu modificările ulterioare), art.4 alin.(4) (în continuare – Legea nr.1585-XIII din 27.02.1998).

 

Potrivit Legii nr.1593-XV din 26.12.2002⁹, CNAM deţine atribuţii de evidenţă şi control a corectitudinii calculării şi virării în termen a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, în sumă fixă, achitate de unele categorii de persoane fizice în mod individual (titularii patentelor de întreprinzător, proprietarii de terenuri agricole, persoanele fizice care arendează terenuri cu destinaţie agricolă, fondatorii întreprinderilor individuale, alte persoane fizice cu domiciliul permanent în Republica Moldova).

____________________

⁹ Art.17 alin.(1) lit.a) din Legea nr.1593-XV din 26.12.2002.

 

Auditul a constatat că, pentru anul 2012, CNAM a intensificat activităţile privind încasarea acestor categorii de prime, fiind atestată o creştere a veniturilor la acest capitol cu 21,1%, sau cu 12,9 mil.lei faţă de nivelul planificat, sau cu 24,1% comparativ cu anul precedent.

Planificarea veniturilor din primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în mărime procentuală, achitate de angajatori şi angajaţi (7%), sînt calculate în baza indicatorilor macroeconomici prognozaţi de către Ministerul Economiei pentru anii 2011-2014 (actualizaţi la 26.10.2011), conform cărora fondul de remunerare a muncii a fost estimat la suma de 25,1 mlrd.lei, cu excluderea din baza de calcul a plăţilor din care nu se calculează primele în mărime procentuală (3,4%).

În anul 2012, nivelul de executare a veniturilor din primele în mărime procentuală a constituit 98,5% (1723,2 mil.lei), sau cu 26,7 mil.lei mai puţin decît nivelul planificat. Neexecutarea în deplină măsură a veniturilor la acest capitol se datorează, în special, diminuării fondului de salarizare executat în anul 2012 (24,8 mlrd.lei) faţă de cel prognozat (conform indicatorilor macroeconomici) cu 0,3 mlrd.lei, precum şi datoriilor agenţilor economici faţă de FAOAM în sumă de 17,8 mil.lei (67%), care, în comparaţie cu anul precedent, au crescut cu 2,9 mil.lei. Atribuţiile de administrare a acestor tipuri de venituri le deţine Serviciul Fiscal de Stat.

Concluzie: Diminuarea transferurilor din bugetul de stat sub nivelul planificat (cu 61,2 mil.lei), înregistrarea datoriilor faţă de FAOAM a agenţilor economici (17,8 mil.lei), precum şi diminuarea în anul 2012 a fondului de salarizare executat faţă de cel prognozat, conform indicatorilor macroeconomici (cu 0,3 mlrd.lei) au determinat neacumularea în deplină măsură a veniturilor FAOAM.

Recomandări Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină de comun cu factorii implicaţi în procesul de planificare a veniturilor FAOAM:

1. Să intensifice activităţile de evaluare a tuturor riscurilor la etapa de planificare a veniturilor ce pot influenţa neacumularea pe deplin a acestora.

3.2. Cu privire la cheltuielile mijloacelor FAOAM pe anul 2012, situaţia cărora se prezintă în Tabelul nr.2.

 

 

Astfel, cheltuielile FAOAM în anul 2012 au fost executate la nivel de 99,2% faţă de cheltuielile aprobate, sau cu 33,5 mil.lei mai puţin, fiind remarcată o creştere a acestora faţă de perioada precedentă cu 9,3%. Neexecutarea în deplină măsură a cheltuielilor FAOAM a fost condiţionată în special de neexecutarea cheltuielilor fondului de rezervă cu 7,7 mil.lei (realizat la nivel de 21%); a fondului măsurilor de profilaxie – cu 22,1 mil.lei (realizat la nivel de 44,4%) şi a fondului de dezvoltare şi modernizare al prestatorilor publici de servicii medicale – cu 3,4 mil.lei (realizat – 97%). Mijloacele neexecutate în deplină măsură ale FAOAM sînt reflectate (înregistrate) în soldurile cumulative ale CNAM. Potrivit Raportului privind încasarea şi utilizarea mijloacelor FAOAM în anul 2012 (formularul nr.1 CNAM) la situaţia din 31.12.2012, soldul cumulativ al mijloacelor înregistrate în conturile CNAM (349,5 mil.lei) s-a micşorat faţă de finele anului precedent (430,7 mil.lei) cu 81,2 mil.lei, fiind utilizat preponderent la acoperirea deficitului aprobat prin Legea FAOAM pe anul 2012 (57 mil.lei).

Potrivit prevederilor legale¹⁰, veniturile acumulate în FAOAM sînt distribuite în 5 fonduri distincte, conform cotelor stabilite regulamentar¹¹, situaţie prezentată în Tabelul nr.3.

____________________

¹⁰ Art.5 din Legea FAOAM pe anul 2012.

¹¹ Hotărîrea Guvernului nr.594 din 14.05.2002 “Despre aprobarea Regulamentului cu privire la modul de constituire şi administrare a fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală” (cu modificările ulterioare) (în continuare – Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.594 din 14.05.2002).

 

 

Astfel, datele tabelului denotă că, la aprobarea iniţială şi la rectificarea Legii FAOAM pe anul 2012, la distribuirea mijloacelor pe fonduri nu s-a ţinut cont de cotele prevăzute regulamentar pentru acestea, fiind distribuite pentru fondul de dezvoltare mai mult cu 0,5 puncte procentuale, sau 19,9 mil.lei (la data aprobării iniţiale a alocaţiilor), şi cu 0,9 puncte procentuale, sau cu 34,9 mil.lei (la data aprobării rectificărilor din iulie 2012). Auditul denotă că, la majorarea alocărilor în fondul de dezvoltare nu s-a ţinut cont de prevederile art.5 alin.(1) din Legea FAOAM pe anul 2012, care reglementează exhaustiv distribuirea mijloacelor în fonduri conform cotelor stabilite regulamentar.

Concluzie: Neîncasarea în deplină măsură a veniturilor FAOAM, precum şi neexecutarea semnificativă (29,8 mil.lei) a mijloacelor destinate fondului de rezervă şi fondului măsurilor de profilaxie au determinat menţinerea soldurilor CNAM, acestea înregistrînd o descreştere ca rezultat al acoperirii deficitului FAOAM.

La delimitarea mijloacelor FAOAM pe unele fonduri se denotă o situaţie incertă privind aprobarea acestora prin Legea FAOAM pe anul 2012 în sume ce depăşesc cotele reglementate.

Recomandări Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină de comun cu Ministerul Sănătăţii:

2. La stabilirea şi fundamentarea indicatorilor pentru elaborarea proiectului fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală să ţină cont de normativele stabilite regulamentar.

3.2.1. Cu privire la fondul pentru achitarea serviciilor medicale curente

Fondul pentru achitarea serviciilor medicale curente este destinat pentru acoperirea cheltuielilor necesare realizării Programului unic al AOAM, care include: asistenţa medicală urgentă la etapa prespitalicească, asistenţa medicală primară, asistenţa medicală specializată de ambulatoriu, asistenţa medicală spitalicească, alte servicii aferente asistenţei medicale.

În anul 2012, cheltuielile din fondul de bază au constituit 3777,8 mil.lei, fiind executat la nivel de 100% şi deţinînd o pondere de 95,6% în totalul cheltuielilor FAOAM.

În Diagrama nr.2 sînt prezentate tipurile de asistenţă medicală, finanţate din contul fondului de bază.

 

 

 

Sursă: Sinteza privind executarea FAOAM pe anul 2012, Anexa nr.1 la Raportul Guvernului.

 

Datele diagramei denotă că ponderea semnificativă în cheltuielile fondului de bază este deţinută de asistenţa medicală spitalicească (50,9%), asistenţa medicală primară (29,6%), asistenţa medicală urgentă prespitalicească (8,6%), asistenţa medicală de ambulatoriu (7,3%), altele (2,6%).

♦ Cu privire la contractarea şi finanţarea prestatorilor de servicii medicale

În anul 2012, CNAM a trecut la un nou mecanism de plată bazat pe grupe de diagnosticare (DRG, CASE-MIX) în cadrul proiectului “Servicii de Sănătate şi Asistenţă Socială”, finanţat de Banca Mondială. În acest aspect, în anul 2011 a fost implementat un sistem computerizat (soft) pentru colectarea datelor de la 9 instituţii medico-sanitare publice încadrate în proiectul-pilot, care în anul 2012 au fost contractate după acest principiu.

Auditul a constatat că la baza contractării au stat următorii indicatori: numărul total de cazuri tratate (contractate conform numărului de cazuri realizate în anul precedent); indicele de complexitate al cazurilor (în continuare – ICM), realizat de instituţii în 12 luni ale anului precedent şi calculat în mod automat de sistemul informaţional gestionat de CNAM; tariful propriu pentru fiecare instituţie şi bugetul total (în limita sumei finanţate în anul precedent). Astfel, tariful propriu al instituţiei se calculează reieşind din bugetul total raportat la numărul de cazuri contractate şi ICM. În acest context se relevă că tariful variază de la o instituţie la alta.

Aceşti indicatori, calculaţi de către Ministerul Sănătăţii şi CNAM, sînt reflectaţi în Anexa nr.16 la Regulamentul cu privire la rambursarea spitalelor în funcţie de complexitatea cazurilor, aprobat prin Ordinul comun al Ministerului Sănătăţii şi CNAM din 30.12.2011, şi au servit drept temei pentru contractarea serviciilor medicale spitaliceşti, care se prezintă în tabelul de mai jos.

 

 

Reieşind din cele expuse, se relevă că procesul de contractare a instituţiilor nominalizate în baza grupelor de diagnosticare, cu o variaţie a ICM de la 0,7246 la 1,5571 şi a tarifului propriu de la 2620 lei la 4454 lei, care determină cuantumul mijloacelor contractate, influenţează situaţia financiară a IMSP.

Situaţia reflectată în Tabelul nr.5 denotă realizarea indicatorilor prestabiliţi contractaţi şi impactul acestora asupra valorii serviciilor medicale prestate.

 

 

Astfel, în pofida faptului că 6 din 9 IMSP nu au îndeplinit numărul de cazuri tratate contractate pentru anul 2012 (cu 1051 de cazuri), aceste instituţii au beneficiat de finanţări suplimentare la finele anului în sumă totală de 10,0 mil.lei, alocate în baza unor acorduri adiţionale. În aşa mod, IMSP “Spitalul Clinic Municipal “V.Ignatenco”” nu a îndeplinit cu 401 cazuri tratate din cele contractate, fiindu-i alocate suplimentar 2,0 mil.lei; IMSP “Spitalul Raional Cimişlia” – cu 282 de cazuri, suplimentar achitîndu-i-se 0,5 mil.lei; IMSP “Spitalul Raional Orhei” – cu 172 de cazuri, suplimentar beneficiind de 1,5 mil.lei; IMSP “Spitalul Raional Cahul” – cu 105 de cazuri, suma alocată suplimentar fiind de 1,5 mil.lei, IMSP “Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic Medicina de Urgenţă” – cu 71 de cazuri, alocîndu-se 2,0 mil.lei; IMSP “Institutul Mamei şi Copilului” – cu 20 de cazuri, beneficiind de 2,5 mil.lei. Alte 3 (trei) IMSP care au supraîmplinit numărul contractat cu 1841 de cazuri la fel au beneficiat adăugător de suma totală de 10,0 mil.lei (IMSP “Spitalul Clinic Republican” a supraîmplinit cu 1155 de cazuri, alocate 4,0 mil.lei; IMSP “Spitalul Clinic Municipal Bălţi” a supraîmplinit cu 439 de cazuri, alocate – 4,0 mil.lei; IMSP “Spitalul Clinic Municipal “Sfîntul Arhanghel Mihail”” a supraîmplinit cu 247 de cazuri, alocate – 2,0 mil.lei).

Astfel, se menţionează că distribuirea suplimentară de către CNAM la finele anului 2012 a mijloacelor FAOAM în sumele menţionate (10 mil.lei şi 10 mil.lei) a fost efectuată în lipsa specificării în acordurile adiţionale a indicatorilor stabiliţi regulamentar¹³ şi a criteriilor ce au stat la baza acestor alocări, nefiind indicat numărul cazurilor tratate, ICM-ul realizat şi tariful cazului pentru realizarea cărora s-au efectuat plăţile suplimentare, precum şi criteriile fundamentate (justificate) de distribuire instituţiilor a acestor sume.

____________________

¹³ Normele metodologice de aplicare în anul 2012 a Programului unic al AOAM, aprobate prin ordinul comun al Ministerului Sănătăţii şi CNAM nr.1021/206-A din 29.12.2011.

 

În contextul constatării de mai sus, CNAM a motivat că “drept temei pentru majorarea finanţării acestor instituţii la finele anului 2012 a servit supraîmplinirea condiţiilor contractuale, iar valoarea acordurilor adiţionale a fost stabilită în cadrul negocierilor cu IMSP, reieşind din sursele financiare disponibile la finele anului în fondul de bază şi situaţia economico-financiară a instituţiilor medicale”. Totodată, CNAM menţionează că “în cadrul noului mecanism de plată, numărul de cazuri tratate nu este un indicator de primă importanţă, deoarece acelaşi buget global (suma contractată) a asistenţei medicale spitaliceşti poate fi îndeplinit cu un număr mai mic de cazuri, dar mai complexe sau cu un număr mai mare de cazuri, dar mai puţin complexe”.

În acest context, rezultă că mecanismul de plată în baza grupelor de diagnosticare cu rambursarea IMSP în funcţie de complexitatea cazurilor generează situaţii în care instituţiile medicale implicate în prestarea serviciilor medicale spitaliceşti, pentru a obţine o finanţare suficientă sau suplimentară (reieşind din performanţele obţinute), se vor orienta spre soluţionarea cazurilor cît mai complexe, iar instituţiile care nu vor avea o astfel de posibilitate (reieşind din criteriile tehnico-materiale, umane şi teritoriale) – spre majorarea numărului de cazuri rezolvate.

Se relevă că, indiferent de volumul realizat al serviciilor medicale peste valoarea contractată, rezultat din majorarea ICM şi/sau a cazurilor tratate, CNAM a finanţat prestatorii de servicii medicale doar în limita mijloacelor disponibile acumulate în fondul de bază (destinate serviciilor medicale spitaliceşti).

♦ Cu privire la finanţarea unor prestatori de servicii medicale pentru achitarea medicamentelor costisitoare

În perioada auditată, din contul mijloacelor acumulate în fondul de bază destinat serviciilor medicale spitaliceşti, CNAM, în temeiul mai multor demersuri ale Ministerului Sănătăţii, a transferat 23,7 mil.lei pentru achitarea unor medicamente costisitoare achiziţionate de către IMSP “Spitalul Clinic Republican” (16,4 mil.lei), IMSP “Institutul Mamei şi Copilului” (4,1 mil.lei), IMSP “Spitalul Clinic Republican pentru Copii “Em. Coţaga”” (2,8 mil.lei), IMSP “Institutul de Neurologie şi Neurochirurgie” (0,4 mil.lei).

Totodată, potrivit Normelor metodologice de aplicare în anul 2012 a Programului unic al AOAM, aprobate prin ordinul comun al Ministerului Sănătăţii şi CNAM, din contul mijloacelor destinate asistenţei medicale spitaliceşti este stabilită expres achitarea cheltuielilor pentru: cazurile tratate contractate (pct.136); serviciile prestate în secţiile de internare persoanelor asigurate, care ulterior nu au fost spitalizate (pct.139) şi serviciul hemodializă (pct.141). Aceste Norme nu stabilesc utilizarea mijloacelor destinate serviciilor medicale spitaliceşti în alte scopuri, iar mijloacele financiare destinate achiziţionării medicamentelor pentru necesităţile instituţiilor sînt incluse în costul cazului tratat.

În contextul celor expuse, se denotă că CNAM, pentru anul 2012, nu a planificat (nu a prognozat) alocarea din fondul de bază a mijloacelor băneşti cu destinaţia “procurarea medicamentelor costisitoare” din contul serviciilor medicale spitaliceşti, acestea nefiind iniţial contractate cu instituţiile menţionate. În aşa mod, CNAM, neţinînd cont de prevederile actelor normative în vigoare, a alocat din fondul de bază mijloace financiare destinate serviciilor medicale spitaliceşti în sumă de 23,7 mil.lei, în baza unor demersuri ale Ministerului Sănătăţii.

În cadrul verificărilor la IMSP “Spitalul Clinic Republican” şi IMSP “Institutul Mamei şi Copilului” au fost constatate unele deficienţe şi incertitudini la planificarea, achiziţionarea, utilizarea şi achitarea medicamentelor costisitoare.

Astfel, IMSP “Spitalul Clinic Republican” a beneficiat suplimentar în anul 2012 de mijloace financiare din fondul de bază pentru achitarea unor preparate antivirale în sumă de 16,2 mil.lei, iar IMSP “Institutul Mamei şi Copilului” – pentru achitarea unor preparate antibiotice inhalatorii, care nu sînt autorizate în Republica Moldova, în sumă de 4,1 mil.lei. Aceste medicamente au fost achiziţionate în baza unor programe de sănătate ale căror surse de finanţare sînt altele decît mijloacele FAOAM. Instituţiile menţionate nu au inclus aceste medicamente în necesarul pentru anul 2012 şi nu au identificat sursa de finanţare. Insuficienţa mijloacelor financiare pentru achitarea medicamentelor menţionate a contribuit la tergiversarea achitării lor şi formarea datoriilor considerabile faţă de furnizorii de medicamente, determinînd refuzul acestora de a livra instituţiilor medicamente prioritar necesare.

Achiziţionarea în cantităţi mari a medicamentelor, în lipsa unor studii şi analize a necesităţii acestora, a generat formarea la finele anului 2012 a soldurilor semnificative. Astfel, IMSP “Spitalul Clinic Republican” a înregistrat un sold de medicamente antivirale la începutul anului 2012 în sumă de 24,7 mil.lei, iar la finele anului – de 23,8 mil.lei. În aşa mod, instituţia, neţinînd cont de existenţa în stoc a medicamentelor antivirale, pe parcursul anului a achiziţionat aceste preparate medicamentoase în sumă de 16,2 mil.lei, utilizînd pentru tratarea pacienţilor doar 17,1 mil.lei. În acest context se atestă dezafectarea mijloacelor FAOAM pentru procurarea medicamentelor antivirale (existente în stoc în cantităţi suficiente), deşi CNAM deţinea informaţii privind mărimea stocului de medicamente, recepţionînd lunar de la prestatori dări de seamă privind utilizarea acestora.

Concluzii:

Reieşind din cele constatate, în viziunea auditului, distribuirea mijloacelor FAOAM, la finele anului, în lipsa indicatorilor condiţionează nestimularea IMSP la dezvoltarea performanţelor în cadrul prestării serviciilor medicale.

În lipsa prevederilor regulamentare şi în prezenţa unor factori externi, CNAM a transferat 23,4 mil.lei din fondul de bază unor instituţii medico-sanitare publice pentru achitarea preparatelor medicamentoase (din care 4,1 mil.lei nefiind autorizate), acestea fiind achiziţionate în baza unor programe de sănătate, fără a se ţine cont de soldurile disponibile.

Recomandări Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină de comun cu Ministerul Sănătăţii:

3. Să elaboreze reglementări exhaustive privind procesul de planificare, alocare şi finanţare echilibrată a mijloacelor din FAOAM pentru serviciile acordate şi achitarea medicamentelor costisitoare.

3.2.2. Cu privire la fondul de dezvoltare şi modernizare a instituţiilor medico-sanitare publice

Mijloacele financiare acumulate în fondul de dezvoltare şi modernizare al prestatorilor publici de servicii medicale sînt utilizate preponderent pentru acoperirea cheltuielilor legate de procurarea utilajului medical performant şi a transportului sanitar specializat, implementarea noilor tehnologii de încălzire, de prelucrare a deşeurilor medicale şi de alimentare cu apă, modernizarea şi optimizarea clădirilor şi infrastructurii etc.

Funcţiile de organizare şi desfăşurare a concursurilor de selectare a proiectelor investiţionale sînt exercitate de Comisia mixtă de selectare, evaluare şi monitorizare a proiectelor investiţionale finanţate din fondul de dezvoltare şi modernizare al prestatorilor publici de servicii medicale (în continuare – Comisia mixtă), compusă din 6 reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii, 5 ai CNAM şi 2 din partea societăţii civile.

În conformitate cu Legea FAOAM pe anul 2012, pentru finanţarea proiectelor investiţionale din fondul de dezvoltare au fost alocate iniţial 79,6 mil. lei, rectificate la 27.07.2012 în sumă de 114,6 mil.lei (în creştere cu 35,0 mil.lei faţă de alocările iniţiale). Această majorare a fost operată prin micşorarea finanţării (alocaţiilor) destinate pentru: fondul de bază (asistenţa medicală spitalicească) cu 2,5 mil.lei şi fondul de rezervă al AOAM cu 30,0 mil.lei. În anul 2012 au fost valorificate (finanţate) mijloace din fondul de dezvoltare la nivel de 97%, sau în sumă de 111,3 mil.lei (inclusiv, contracte încheiate în anul 2011 şi achitate în 2012 – 32,8 mil.lei).

Comisia mixtă, potrivit procesului-verbal din 06.02.2012, a stabilit drept prioritare pentru anul 2012 toate scopurile de utilizare a mijloacelor financiare din fondul de dezvoltare, prevăzute în pct.14 din Regulamentul privind criteriile şi modalitatea de selectare şi derulare a proiectelor investiţionale¹⁴, iar în mod special direcţiile: finalizarea proiectului ce ţine de utilarea serviciului de asistenţă medicală primară cu mijloace de transport (înaintat de Ministerul Sănătăţii); asigurarea unor IMSP cu generatoare de oxigen etc. Totodată, Comisia mixtă a stabilit, în cadrul desfăşurării a 2 concursuri, că numărul maxim de proiecte investiţionale înaintate IMSP să nu depăşească un proiect, cu excepţia beneficiarilor care se regăsesc în proiectele înaintate centralizat de către Ministerul Sănătăţii. Cu toate acestea, auditul a constatat că unor instituţii medico-sanitare publice în anul 2012 li s-au aprobat spre finanţare mai multe proiecte investiţionale, situaţie reflectată în tabelul de mai jos.

____________________

¹⁴ Regulamentul privind criteriile şi modalitatea de selectare şi derulare a proiectelor investiţionale finanţate din fondul de dezvoltare şi modernizare al prestatorilor publici de servicii medicale, aprobat prin Ordinul comun al Ministerului Sănătăţii şi CNAM nr.663/175 din 27.09.2010 (în continuare – Regulamentul nr.663/175 din 27.09.2010).

 

 

Astfel, în anul 2012, Comisia mixtă a selectat spre finanţare proiecte investiţionale fără a ţine cont de restricţiile stabilite, acceptînd spre finanţare unor beneficiari (IMSP) cîte 2-3 proiecte, valoarea cărora variază de la 6 la 30 mil.lei. În acest context, se exemplifică 3 proiecte acceptate spre finanţare, înaintate de IMSP “Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic Medicină de Urgenţă”, în valoare totală de 33,1 mil.lei, inclusiv proiectul “Fortificarea CNŞPMU ca verigă principală în serviciul de urgenţă” în sumă de 30,0 mil.lei. Se semnifică, că instituţiile indicate în Tabelul nr.6 au beneficiat de mijloacele acestui fond şi în anul 2011, situaţie ce limitează alte IMSP de posibilitatea de a fi finanţate în cadrul proiectelor investiţionale.

Conform pct.11 din Regulamentul privind criteriile şi modalitatea de selectare şi derulare a proiectelor investiţionale finanţate din fondul de dezvoltare şi modernizare al prestatorilor publici de servicii medicale, Comisia mixtă aprobă anual planul calendaristic de desfăşurare a concursurilor de selectare a proiectelor investiţionale, ţinînd cont de cuantumul mijloacelor financiare acumulate în fondul de dezvoltare.

Potrivit informaţiei prezentate de CNAM, pentru anul 2012, Comisia mixtă, în baza a 2 concursuri, a aprobat proiecte, iar Compania a încheiat 60 de contracte de finanţare în sumă de 181,4 mil.lei, sau cu 66,8 mil.lei mai mult decît mijloacele financiare alocate pentru acest scop (114,6 mil.lei) cu valorificarea în anul 2013.

Concomitent, se relevă că, Comisia mixtă a aprobat spre finanţare în anul 2012 proiecte investiţionale fără a ţine cont de sumele contractate de către CNAM în anul 2011 şi care urmau a fi finanţate (achitate) din contul mijloacelor prevăzute pentru anul 2012 (36,1 mil.lei). În acest context s-a stabilit că din mijloacele executate în anul 2012 în sumă de 111,3 mil.lei au fost finanţate proiecte înaintate în anul 2012 în sumă de 78,6 mil.lei şi proiectele (contracte) din anul 2011 în sumă de 32,7 mil.lei. Astfel, CNAM în anul 2012 nu a finanţat proiecte aprobate şi contractate în valoare de 102,9 mil.lei. În viitor, pentru evitarea situaţiilor de risc privind insuficienţa mijloacelor financiare în fondul de dezvoltare pentru achitarea proiectelor investiţionale, Comisia mixtă urmează să ţină cont de valoarea proiectelor contractate şi neachitate.

Concluzie: La aprobarea finanţării proiectelor investiţionale în anul 2012 de către Comisia mixtă formată, în special, din reprezentanţii Ministerului Sănătăţii şi CNAM, nu s-a ţinut cont de limitele stabilite, acestea fiind depăşite cu 66,8 mil.lei, precum şi de sumele contractate în anii precedenţi, dar care urmează a fi valorificate în anul curent din mijloacele alocate pentru anul de referinţă, ceea ce condiţionează riscul realocării mijloacelor din alte fonduri.

Recomandări Comisiei mixte şi Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină:

4. La aprobarea şi contractarea proiectelor investiţionale să ţină cont de limita mijloacelor financiare acumulate în fondul de dezvoltare, precum şi de valoarea proiectelor nefinanţate din anii precedenţi.

• Cu privire la finanţarea achiziţionării mijloacelor de transport

În baza Deciziei Comisiei mixte din 28.07.2011, s-a aprobat spre finanţare proiectul “Dotarea cu unităţi de transport a Serviciului de Asistenţă Medicală Primară”, înaintat de către Ministerul Sănătăţii, în sumă de 10,0 mil.lei, pentru procurarea a 100 de autoturisme de modelul “Chevrolet Aveo” (procurarea şi achitarea acestora efectuîndu-se la începutul anului 2012). Totodată, potrivit prevederilor proiectului menţionat, valoarea totală a achiziţiei a constituit 11,4 mil.lei, iar diferenţa de 1,4 mil.lei urma să fie finanţată din partea instituţiei solicitante (Ministerul Sănătăţii). În aceste condiţii, CNAM şi Ministerul Sănătăţii au încheiat Contractul de finanţare din 09.09.2011 în valoare de 10,0 mil.lei.

Pentru realizarea obiectivelor proiectului investiţional nominalizat şi a contractului de finanţare (din 09.09.2011), Ministerul Sănătăţii a achiziţionat 100 de automobile în valoare totală de 11,4 mil.lei, din fondul de dezvoltare fiind transferate 10,0 mil.lei. La cererile de finanţare au fost anexate 51 de facturi de expediţie în baza cărora furnizorul a livrat instituţiilor medicale primare 100 de mijloace de transport.

Prin scrisoarea din 30.12.2011, Ministerul Sănătăţii a solicitat revizuirea sumei contractate, prin majorarea acesteia pînă la 11,4 mil.lei, “ce va permite realizarea obiectivelor prevăzute de proiectul investiţional”. Totodată, se denotă că pct.10 din contract nu permite modificarea valorii contractuale în sensul majorării acesteia, CNAM, în acest context, nemodificînd valoarea contractuală.

Reieşind din cele expuse, se remarcă, că în anul 2012, Ministerul Sănătăţii a înaintat (suplimentar) Comisiei mixte proiectul “Dotarea cu unităţi de transport a Serviciului de Asistenţă Medicală Primară” în valoare de 1395,0 mii lei pentru procurarea a 12 mijloace de transport, care a fost aprobat pentru finanţare (procesul-verbal nr.4 din 12.03.2012), fiind încheiat contractul din 21.03.2012. Conform cererii de rambursare, la 26.03.2012 Ministerul Sănătăţii a solicitat transferarea sumei de 1395,0 mii lei pentru achiziţionarea şi livrarea către IMSP a 13 mijloace de transport, cu anexarea următoarelor documente: copia contractului de achiziţie a 100 de automobile, 5 facturi de expediţie a automobilelor în valoare de 1481,3 mii lei, care au fost anexate de către minister şi la documentele ce justifică implementarea proiectului investiţional din anul 2011.

Reieşind din cele expuse rezultă că proiectul investiţional (înaintat în anul 2012) şi contractul de finanţare din 21.03.2012 (1395,0 mii lei), încheiat între Ministerul Sănătăţii şi CNAM, nu aveau drept scop procurarea a 13 automobile pentru Serviciul de Asistenţă Medicală Primară, ci achitarea din fondul de dezvoltare a sumei de 1395,0 mii lei, ceea ce reprezintă valoarea finanţării din partea ministerului (cofinanţarea) care urma a fi achitată de către acesta din surse proprii în procesul implementării proiectului din anul 2011.

Totodată, auditul remarcă, că Comisia mixtă, acceptînd spre finanţare proiectul investiţional în valoare de 1395,0 mii lei, nu a respectat unul dintre principiile de bază ale organizării şi desfăşurării concursurilor – asigurarea condiţiilor egale pentru toţi participanţii, deoarece altor participanţi (beneficiari) nu li se acceptă achitarea sumelor de cofinanţare a proiectelor înaintate de către aceştia.

Concomitent, se relevă că Ministerul Sănătăţii nu a realizat recomandarea (5) înaintată de misiunea de audit precedentă a Curţii de Conturi¹⁵ privind “reexaminarea cadrului normativ ce vizează direcţiile/criteriile de utilizare a fondului de dezvoltare, în special la procurarea transportului sanitar specializat pentru necesităţile sistemului de sănătate, cu înaintarea propunerilor de modificare a legislaţiei în vigoare, care ar exclude orice situaţie de incertitudine”. Ministerul Sănătăţii nu a înaintat propuneri, pînă în prezent nefiind operate modificări în pct.15¹ din Regulamentul cu privire la modul de constituire şi administrare a FAOAM, ce ţine de procurarea transportului sanitar specializat în funcţie de clasificarea transportului auto utilizat în sistemul de sănătate, aprobat prin ordinul Ministerului Sănătăţii nr.1033 din 30.12.2011.

____________________

¹⁵ Hotărîrea Curţii de Conturi nr.34 din 25.07.2012 “Privind Raportul auditului Raportului Guvernului privind executarea fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală în exerciţiul bugetar 2011”.

 

Concluzii:

Pentru anul 2012 a fost constatată practica anilor precedenţi de finanţare a procurării autoturismelor care nu se încadrează regulamentar în categoria de transport sanitar specializat (în sumă de 11,4 mil.lei), recomandările Curţii de Conturi ce vizează acest aspect nefiind realizate.

Neîndeplinirea condiţiilor de către Ministerul Sănătăţii privind cofinanţarea proiectului înaintat în anul 2011 în valoare de 1,4 mil.lei a determinat înaintarea unui nou proiect neîntemeiat, prin care a fost nejustificat acceptată şi achitată această sumă.

Recomandări Comisiei mixte şi Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină:

5. La evaluarea şi aprobarea proiectelor investiţionale să studieze fundamental justificarea acestora neadmiţînd spre finanţare proiecte nejustificate prin documente relevante.

♦ Cu privire la monitorizarea proiectelor investiţionale

Potrivit prevederilor regulamentare¹⁶ şi clauzelor contractuale, monitorizarea fizică a derulării proiectelor investiţionale, asigurarea păstrării materialelor de monitorizare, precum şi atragerea experţilor în domeniu pentru examinarea propunerilor de proiect înaintate ţin de atribuţiile Comisiei mixte. Totodată, aceste funcţii au fost atribuite şi Direcţiei administrare a fondului măsurilor de profilaxie şi fondului de dezvoltare din cadrul CNAM (instituită în august 2011).

____________________

¹⁶ Pct.5 din Regulamentul nr.663/175 din 27.09.2010; Regulamentul Direcţiei administrare a fondului măsurilor de profilaxie şi a fondului de dezvoltare, aprobat prin Ordinul CNAM nr.169-A din 10.11.2011, pct.6 lit.i)-j).

 

Auditului nu i-au fost prezentate justificări privind măsurile de monitorizare a derulării proiectelor investiţionale întreprinse de către Comisia mixtă şi CNAM (în calitate de finanţator), implicarea specialiştilor/experţilor în domeniu pentru constatarea utilizării conforme şi la destinaţie a mijloacelor publice, evaluarea gradului de realizare a obiectivelor propuse în proiecte, precum şi a cauzelor de tergiversare a implementării în termen a proiectelor.

Această situaţie a determinat auditul să selecteze prin eşantionare (reieşind din semnificaţia alocaţiilor, specificul şi importanţa proiectelor în acordarea serviciilor medicale populaţiei) 15 proiecte investiţionale în valoare de 37,3 mil.lei (10 IMSP) din cele 58 finanţate (111,2 mil.lei).

În cadrul verificării regularităţii realizării proiectelor selectate, auditul a constatat mai multe nereguli, carenţe, imperfecţiuni/situaţii problematice ce ţin de procedurile de achiziţii, contractare, instalare a utilajului, care sînt reflectate detaliat în Anexa nr.1 la prezentul Raport de audit.

Concluzie: Comisia mixtă şi CNAM, deţinînd atribuţii delegate regulamentar, nu au asigurat monitorizarea implementării (derulării) proiectelor investiţionale, ceea ce determină situaţii de utilizare neconformă şi neeficientă a mijloacelor alocate, tergiversarea executării în termen a acestora, precum şi nerealizarea în cazul unor proiecte a obiectivelor prestabilite. Această situaţie a fost constatată şi în cadrul auditului precedent, cu înaintarea recomandărilor corespunzătoare.

Recomandări Comisiei mixte şi Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină:

6. Să asigure realizarea atribuţiilor delegate regulamentar privind controlul realizării proiectelor investiţionale prin stabilirea unor măsuri concrete, cu monitorizarea exercitării conforme a acestora.

3.2.3. Cu privire la fondul măsurilor de profilaxie

Pentru realizarea corelării indicilor privind alocarea resurselor şi rezultatele politicilor în domeniul sănătăţii, în lista fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală prevăzute de normele legale¹⁷, structurate pe programe şi subprograme, costurile fondului măsurilor de profilaxie (39,8 mil.lei) sînt atribuite la Programul “Sănătatea publică şi serviciile medicale”, subprogramul “Intervenţii prioritare în sănătatea publică”. Scopul acestui subprogram era îmbunătăţirea sănătăţii publice, pentru care CNAM regulamentar¹⁸ urma să stabilească obiectivele şi indicatorii de evaluare a performanţei acestuia.

____________________

¹⁷ Legea FAOAM pe anul 2012 nr.271 din 23.12.2011.

¹⁸ Ordinul nr.19 din 16.02.2008 pentru aprobarea Regulamentului privind modul de elaborare, monitorizare şi raportare a bugetelor pe programe.

 

Verificările executării subprogramului menţionat au atestat că CNAM nu a stabilit obiectivele şi indicatorii de performanţă şi nu a prezentat rapoartele semestriale de performanţă privind executarea subprogramului, astfel nefiind realizate cerinţele regulamentare şi nefiind posibilă determinarea progresului şi realizării scopului stabilit.

Potrivit Raportului privind încasarea şi utilizarea mijloacelor FAOAM, în anul 2012, în fondul măsurilor de profilaxie s-au aprobat cheltuieli în sumă de 39,8 mil.lei, inclusiv pentru promovarea unui mod sănătos de viaţă – 3,5 mil.lei, şi pentru realizarea măsurilor de reducere a riscurilor de îmbolnăvire şi efectuarea screening-ului privind unele maladii importante pentru societate – 36,3 mil.lei. Efectiv s-au alocat şi realizat, respectiv, 17,7 mil.lei şi 17,3 mil.lei, acestea fiind valorificate la nivel de 43,5% faţă de planul aprobat. Se relevă că situaţia privind nevalorificarea mijloacelor fondului măsurilor de profilaxie în anul 2012 nu a fost examinată în cadrul şedinţelor Consiliului de administraţie al CNAM.

Auditul denotă că, conform prevederilor legale¹⁹, CNAM are dreptul să investească mijloacele băneşti temporar disponibile ale fondurilor sale în depozite bancare. Astfel, mijloacele fondului de profilaxie nevalorificate completează contul de depozit al CNAM, care la situaţia din 31.12.2012 a constituit 250,0 mil.lei, din care 150,0 mil. lei (60%) reprezintă mijloacele fondului de profilaxie, fiind plasate într-o bancă comercială cu capital privat, raportată conform ratingului băncilor Moldovei (la 01.01.2012) la grupa băncilor cu grad sporit de risc.

____________________

¹⁹ Legea nr.1585-XIII din 27.02.1998.

 

Analiza evoluţiei acestui aspect în perioada 2010-2012 denotă că, din mijloacele financiare aprobate în fondul măsurilor de profilaxie în sumă de 110,3 mil.lei, au fost executate 46,8 mil.lei, sau la nivel de 42,4%.

Verificările mijloacelor fondului de profilaxie, la compartimentul realizării screening-urilor, efectuate de audit au relevat următoarele:

√ pentru anul 2012 au fost contractaţi 9 agenţi economici privaţi, valoarea contractelor fiind de 30,7 mil.lei, sau cu 10,4 mil.lei mai mult decît valoarea estimativă planificată de CNAM (20,3 mil.lei);

√ la achiziţionarea vaccinului antigripal, potrivit scrisorii Ministerului Sănătăţii²⁰, s-a solicitat procurarea prin licitaţii publice din contul fondului de profilaxie a vaccinului antigripal în cantitate de 100 000 doze, valoarea planificată de CNAM a acestuia constituind 9,0 mil.lei, în timp ce preţul ofertei cîştigătoare a însumat 4,9 mil.lei, sau cu 4,1 mil.lei mai puţin decît cea estimativă. Astfel, cu nerespectarea prevederilor legale²¹, la momentul desfăşurării licitaţiei publice valoarea estimativă a achiziţiei calculată de CNAM nu a fost bazată pe preţurile medii de piaţă, ceea ce denotă insuficienţa comparării/verificării preţurilor ofertelor de către grupul de lucru.

____________________

²⁰ Scrisoarea Ministerului Sănătăţii nr.01-9/1370 din 21.06.2012.

²¹ Hotărîrea Guvernului nr.1404 din 10.12.2008 “Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de calculare a valorii estimative a contractelor de achiziţii publice şi planificarea acestora”.

 

Conform contractelor încheiate în anul 2011, executorii screening-ului pentru depistarea proceselor precanceroase şi-au asumat obligaţiunile privind executarea investigaţiilor în sumă de 14,5 mil.lei la 73169 de femei. Verificarea de către audit a contractelor încheiate în luna mai 2011 şi definitivate în iunie-iulie 2012 a constatat că în cadrul screening-ului au fost valorificate 10,0 mil.lei, fiind examinate 56098 de femei. Se atestă că, potrivit rapoartelor financiare prezentate CNAM de către executorii de proiecte, 4 din cei 5 contractaţi nu au valorificat mijloacele financiare alocate din fondul de profilaxie, în sumă de 4,5 mil.lei, nivelul sumelor nevalorificate fiind diferenţiat (Î.C.S. “Centrul de Diagnostic German” S.R.L. – 76,9%; IMSP “Spitalul Clinic Municipal Bălţi” – 35,8%; IMSP “CMF Făleşti” – 65,2%; S.R.L. “Prima Medica” – 64,7%).

Totodată, potrivit clauzelor contractuale, bugetul executorilor de proiecte urma a fi executat pe tipuri de cheltuieli (screening şi diagnostic, cheltuieli de transport, cheltuieli de publicitate, cheltuieli administrative, cheltuieli pentru organizarea de înregistrări medicale etc.). Analiza în acest aspect a structurii cheltuielilor în sumă de 14,5 mil.lei denotă următoarele:

√ lipsa criteriilor unice, calculelor normative înaintate de grupul de lucru faţă de operatorii economici la calcularea componentelor preţului ofertei. În aceste circumstanţe, în cadrul licitaţiei publice din 30.03.2011 au fost primite ofertele de la 6 operatori economici, 5 din care au fost desemnaţi cîştigători, la care au fost stabilite diferite componente ale structurii preţului ofertei. Se menţionează că ofertele executorilor de proiect, cu sediul în mun.Chişinău şi cu forma organizatorico-juridică privată, de regulă, sînt mai costisitoare. Astfel, “cheltuielile pentru control diagnostic” la Î.C.S. “Centrul de Diagnostic German” S.R.L. sînt contractate la preţul de 280 lei, iar de la IMSP “Spitalul Clinic Municipal Bălţi” – cu 118 lei pentru o persoană investigată, sau de 2,4 ori mai mult, situaţie explicată de CNAM prin efectuarea investigaţiilor la Î.C.S. “Centrul de Diagnostic German” S.R.L. cu utilaj performant. Costul altor servicii din contract la o poziţie identică variază de la un executor la altul: la Asociaţia Obştească “Sănătatea TA” – 129,5 lei, la S.R.L. “Prima Medica” – 96,0 lei, la IMSP “CMF Făleşti” – 72,9 lei pentru o persoană investigată. Astfel, cheltuielile medii contractate pentru o persoană investigată variază de la 197,2 lei la S.R.L. “Prima Medica”, 175,1 lei – la Asociaţia Obştească “Sănătatea TA” şi 104,0 lei – la IMSP “CMF Făleşti”. În aceste condiţii, lipsa criteriilor unice şi neverificarea minuţioasă a ofertelor la etapa achiziţiilor publice au determinat situaţia că în oferta IMSP “Spitalul Clinic Municipal Bălţi” au fost incluse cheltuieli pentru publicitate în sumă de 746,2 mii lei (sau 25% din suma ofertei), real fiind valorificate 100,0 mii lei.

În urma verificării cheltuielilor efective aferente organizării şi efectuării screening-ului proceselor precanceroase, în sumă de 8,9 mil.lei, la 3 executori de proiecte, contractaţi în anul 2011 cu definitivarea proiectelor în anul 2012, auditul a constat că:

√ nu există o metodologie unică de formare şi control a listelor persoanelor investigate, care servesc temei pentru finanţarea cheltuielilor. În opinia auditului, pentru asigurarea transparenţei cheltuielilor efectuate este oportună introducerea practicii de semnare de către fiecare persoană investigată a acordului de efectuare a intervenţiei medicale şi ţinerea de către lucrătorii medicali a registrelor persoanelor investigate în mod electronic şi manual;

√ la Asociaţia Obştească “Sănătatea TA”, casarea truselor medicale (1,0 mil.lei) s-a efectuat cu unele abateri de la normele contabile regulamentare, fiind trecute la cheltuieli la general pe proiect, dar nu pe fiecare punct de colectare, nefiind incluse în comisia de casare lucrătorii medicali încadraţi în proiect. Nu se respectă normele legale²² de ţinere a operaţiunilor de casă, deoarece dispoziţiile de plată pentru conducătorul, contabilul-şef şi casierul asociaţiei au fost semnate de una şi aceeaşi persoană – directorul de proiect, iar listele persoanelor investigate, în unele cazuri, nu conţin informaţii privind codul persoanei investigate;

____________________

²² Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007.

 

√ la Î.C.S. “Centrul de Diagnostic German” S.R.L. (în continuare – Centrul diagnostic), investigaţiile se efectuează cu echipament modern (Mamograful Siemens Mammomat 3000 Nova), evidenţa persoanelor care au beneficiat de screening se păstrează în registrul electronic şi pe suport de hîrtie, fiind confirmată prin acordul informat la intervenţia medicală, semnat de pacient şi însoţit de copia buletinului de identitate. Rezultatele examinării pacienţilor sînt păstrate în formă electronică în baza de date a Centrului diagnostic, fiind transmise şi medicilor de familie din teritoriu. Verificarea şi compararea documentelor (rapoartelor financiare, facturilor fiscale, actelor de verificare între CNAM şi Centrul diagnostic, documentelor confirmative pe toate tipurile de cheltuieli, foilor de parcurs ce confirmă prestarea serviciilor de transport auto) a stabilit că, condiţiile contractului au fost valorificate de executor la nivel de 76,9%, cauzele nevalorificării fiind plecarea aproximativ a 2000 de femei la lucru în afara ţării, precum şi refuzul unora de a face controlul profilactic. Astfel, din suma contractată de 3,3 mil.lei, de Centrul diagnostic au fost valorificate doar 2,6 mil. lei, fiind investigate în raionul Anenii Noi în număr de 6666 de femei din cele 9000 planificate.

Concluzie:

Procesul administrării fondului de profilaxie este însoţit de nereguli, deficienţe şi riscuri exprimate prin următoarele: (i) CNAM nu dispune de procese integrale şi exhaustive ce ar determina regularitatea planificării, monitorizării executării, plenitudinii şi justificării raportării mijloacelor fondului; (ii) nedeterminarea indicatorilor de evaluare a performanţelor pentru subprogramul stabilit; (iii) nevalorificarea mijloacelor aprobate, ce determină nerealizarea scopurilor propuse şi majorarea soldurilor; (iv) la estimarea valorii achiziţiilor, grupul de lucru nu dispune de criterii unice şi analize fundamentate, necalculînd regulamentar valoarea estimativă la momentul anunţării licitaţiei publice, precum şi neverificînd preţurile reale ale ofertelor; (v) plasarea depozitului într-o bancă comercială cu capital privat, ce poate genera riscuri în neasigurarea integrităţii mijloacelor publice.

Recomandări Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină:

7. Să elaboreze procesele controlului intern privind achiziţionarea, contractarea şi utilizarea mijloacelor destinate realizării proiectelor din cadrul fondului de profilaxie, cu planificarea măsurilor de audit intern;

8. Să elaboreze măsuri în vederea valorificării mijloacelor financiare alocate în fondul de profilaxie, cu întreprinderea acţiunilor privind eficientizarea utilizării mijloacelor acestuia;

9. Să elaboreze reglementări privind determinarea cheltuielilor în cadrul proiectelor finanţate din contul fondului de profilaxie.

3.2.4. Cu privire la fondul de administrare al sistemului de asigurări obligatorii de asistenţă medicală

Fondul de administrare al sistemului de asigurări obligatorii de asistenţă medicală (în continuare – fondul de administrare) se utilizează pentru: salarizarea personalului angajat al Companiei şi agenţiilor teritoriale (ramurale); acoperirea cheltuielilor de deplasare; întreţinerea sistemului informaţional şi infrastructurii organizatorice; efectuarea controlului calităţii serviciilor medicale şi a expertizelor respective; efectuarea cheltuielilor operaţionale; procurarea mijloacelor fixe, a utilajului necesar, cu efectuarea defalcărilor de amortizare; efectuarea cheltuielilor de gospodărie şi pentru birotică; instruirea şi perfecţionarea cadrelor; alte activităţi ce ţin de administrarea Companiei.

Conform normelor regulamentare²³, pentru acoperirea cheltuielilor fondului de administrare se repartizează pînă la 2,0% din veniturile încasate în contul unic al Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină. Pentru anul 2012, în acest fond au fost planificate mijloace în sumă de 42,6 mil.lei, ceea ce constituie 1,1% din totalul veniturilor planificate, cheltuielile la acest capitol crescînd faţă de anul precedent cu 3,1 mil.lei (7,9%).

Potrivit datelor din Raportul privind încasarea şi utilizarea mijloacelor fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală, la 31.12.2012, cheltuielile de casă din fondul de administrare au constituit 42,4 mil.lei, iar cele efective – 41,5 mil.lei, de către audit fiind verificate cheltuielile cele mai semnificative: remunerarea muncii, servicii editoriale, cheltuieli privind chiria încăperilor, reparaţii capitale. Astfel, potrivit informaţiei privind executarea cheltuielilor administrative pentru anul 2012, partea majoră, sau 24,5 mil.lei (57,9%) din cheltuielile din fondul de administrare au fost utilizate pentru salarizarea personalului angajat al Companiei şi agenţiilor teritoriale, 5,4 mil.lei (12,7%) – pentru contribuţiile de asigurări obligatorii sociale de stat, 0,8 mil. lei (1,8%) – pentru primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală.

____________________

²³ Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.594 din 14.05.2002 pct.9.

 

În conformitate cu normele regulamentare²⁴, structura aparatului central al CNAM şi efectivul lui maxim în număr de 64 de unităţi, exceptînd personalul tehnic şi de pază, cu remunerarea în limitele mijloacelor financiare disponibile, sînt aprobate de Guvern²⁵. Verificarea în cadrul acumulării probelor de audit a stabilit că organigrama aparatului central al CNAM, aprobată prin Ordinul din 10.02.2012, include 8 direcţii şi 4 secţii, precum şi statele de personal, aprobate prin Ordinul directorului general al CNAM din 02.05.2012, cu 64 de angajaţi ai aparatului central, corespunde prevederilor regulamentare. Efectivul de personal al agenţiilor teritoriale nu se limitează, fiind aprobat prin statele de personal de directorul general al CNAM cu fondul de salarizare stabilit în limitele cheltuielilor pentru remunerarea muncii, aprobate de Consiliul de administraţie. Astfel, fondul de remunerare a muncii în total pe sistem, pentru anul 2012, a fost calculat pentru efectivul de personal în număr de 299 de unităţi, reieşind din statele de funcţii aprobate şi condiţiile de salarizare existente.

Pentru verificarea regularităţii remunerării salariaţilor CNAM, a fost selectat un eşantion de 12 angajaţi ai aparatului central şi ai agenţiilor teritoriale. S-a constatat că, în perioada auditată, salariile de funcţie, inclusiv coeficienţii de multiplicare la salariul tarifar pentru categoria I de calificare, sporurile, premiile şi ajutoarele materiale au fost calculate regulamentar şi în limitele alocaţiilor aprobate.

____________________

²⁴ Hotărîrea Guvernului nr.156 din 11.02.2002 “Cu privire la aprobarea Statutului Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină”, pct.7.

²⁵ Hotărîrea Guvernului nr.1432 din 07.11.2002 “Cu privire la unele măsuri pentru implementarea asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală”.

 

Pentru plata mărfurilor şi serviciilor au fost prevăzute mijloace în sumă de 9,3 mil.lei, cheltuielile de casă au fost de 9,2 mil. lei (21,7% în structura cheltuielilor de casă), din care 2,3 mil.lei (23,7%) au fost utilizate pentru servicii editoriale şi 0,8 mil. lei (8,8%) pentru arenda încăperilor, nefiind constatate nereguli.

Cheltuielile capitale din fondul de administrare au însumat 2,3 mil.lei (5,5%), din care 0,5 mil.lei s-au folosit pentru procurarea mijloacelor fixe şi 1,8 mil.lei – pentru reparaţia capitală a sediului Agenţiei Teritoriale Taraclia. Pentru achiziţionarea acestor servicii, grupul de lucru, folosind criteriul “oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere tehnico-economic”, a desemnat cîştigătoare oferta unui operator economic cu valoarea de 1,7 mil. lei şi condiţiile suplimentare privind perioada de execuţie a lucrărilor de 3 luni. Real, cerinţele înaintate de grupul de lucru privind termenul de execuţie a lucrărilor (care a servit temei pentru desemnarea ofertei cîştigătoare) nu au fost respectate de executorul lucrărilor, ultimele acte de recepţie a lucrărilor executate fiind întocmite peste 5 luni după expirarea termenelor propuse în ofertă.

Cheltuielile de casă aferente mijloacelor fixe au fost utilizate pentru: procurarea a 2 autoturisme (0,2 mil. lei), repartizate Agenţiilor Teritoriale Chişinău şi Soroca, procurarea tehnicii de calcul şi a altor bunuri (0,3 mil. lei), acestea fiind înregistrate regulamentar în evidenţa contabilă.

Concluzie: Verificarea cheltuielilor din fondul de administrare nu au constatat abateri de la normele regulamentare.

3.3. Cu privire la evaluarea sistemului de control şi audit intern

Evaluarea de către audit a sistemului de control intern a constatat că CNAM, în scopul consolidării sistemului de management financiar şi control (demarat în anul 2010), a instituit, la 24.02.2012, Comitetul pentru riscuri, cu atribuţii de identificare, înregistrare, evaluare, control, monitorizare, raportare a riscurilor şi elaborarea Registrului riscurilor CNAM.

În vederea implementării sistemului de management financiar şi control au fost identificate procesele de bază din cadrul instituţiei, au fost stabilite şi descrise obiectivele, precum şi identificate şi evaluate riscurile, fiind elaborat preliminar Registrul riscurilor. Ulterior, potrivit actelor interne, Comitetul menţionat urma să implementeze în procesul de management financiar şi control definitivarea Registrului riscurilor cu actualizarea periodică, iar în cadrul Planului de acţiuni pe termen mediu – să implementeze proceduri de control intern, cu eliminarea celor inutile.

În cadrul analizei de către audit a elementelor de control intern au fost identificate unele deficienţe ce ţin de funcţionarea sistemului de control intern şi lipsa unor proceduri scrise şi reglementări exhaustive privind: procesul de alocare a mijloacelor din fondul de bază destinate serviciilor medicale spitaliceşti pentru procurarea unor medicamente costisitoare; procesul de alocare, utilizare, monitorizare şi control al mijloacelor din fondul de dezvoltare şi fondul de profilaxie.

Serviciul audit intern al CNAM (instituit în octombrie 2009), în perioada supusă auditului a realizat 6 misiuni de audit, conform Planului de activitate, care au avut drept scop evaluarea unor procese din cadrul activităţii CNAM (procesul de înregistrare şi evidenţă a plătitorilor primelor AOAM în cadrul AT; procesul de organizare şi desfăşurare a activităţii în cadrul AT Bălţi, Ungheni, Orhei; procesul de contractare a instituţiilor medico-sanitare, în special a modului de negociere şi încheiere a contractelor în cadrul asistenţei medicale urgente prespitaliceşti; evaluarea eficienţei acţiunilor întreprinse de către CNAM la implementarea recomandărilor auditului Curţii de Conturi). În urma executării misiunilor de audit intern au fost identificate riscuri ce ţin de modul de organizare, desfăşurare şi de conformare cadrului normativ aplicabil a acestor procese. Despre rezultatele misiunilor de audit a fost informată conducerea CNAM, fiind elaborate planuri de acţiuni privind implementarea recomandărilor, cu stabilirea termenelor de realizare şi a responsabililor. În special, misiunile de audit intern s-au axat pe evaluarea activităţii unor agenţii teritoriale ale CNAM, nefiind auditate procese importante ce ţin de gestionarea FAOAM, cum ar fi: procesul de utilizare a mijloacelor din fondul de dezvoltare şi fondul de profilaxie; procesul de alocare din fondul de bază a mijloacelor pentru medicamente costisitoare, alte procese cu riscuri majore de utilizare neconformă a mijloacelor publice.

Recomandări Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină:

10. Să intensifice activităţile privind definitivarea implementării şi consolidării sistemului de management financiar şi control;

11. Să planifice activităţile de audit intern, cu includerea în programele de audit a proceselor asupra cărora în prezentul Raport au fost formulate obiecţii sau rezerve.

3.4. Cu privire la executarea recomandărilor Curţii de Conturi

Verificarea executării cerinţelor Curţii de Conturi şi implementării recomandărilor din Raportul de audit, aprobat prin Hotărîrea Curţii de Conturi nr.34 din 25.07.2012, a constatat că Ministerului Sănătăţii şi CNAM le-au fost înaintate, respectiv, 6 cerinţe (1 – neexecutată) şi 8 recomandări ( 2 – neexecutate).

În acest context, se relevă că cerinţa (2.1.2.) şi recomandarea (5) “înaintate Ministerului Sănătăţii referitoare la reexaminarea cadrului normativ ce vizează direcţiile/criteriile de utilizare a fondului de dezvoltare, în special la procurarea transportului sanitar pentru necesităţile sistemului de sănătate, cu înaintarea propunerilor de modificare a legislaţiei în vigoare, care ar exclude orice situaţie de incertitudine” nu au fost realizate. Auditul remarcă că, Ministerul Sănătăţii, prin Ordinul intern (nr.1033 din 30.12.2011), a clasificat transportul auto utilizat în sistemul de sănătate cu stabilirea parametrilor tehnici şi scopurilor de utilizare ale acestora, fără a opera modificări de rigoare în actele normative conform cerinţelor.

De asemenea, CNAM nu a realizat recomandarea (6) din Raportul de audit referitor la “elaborarea proceselor controlului intern privind achiziţionarea, contractarea şi utilizarea mijloacelor destinate realizării proiectelor investiţionale în cadrul fondului de dezvoltare şi a fondului de profilaxie”. CNAM nu a elaborat procesele menţionate, continuînd practica anilor precedenţi de organizare şi efectuare a procedurilor de achiziţie aferente fondului de profilaxie în lipsa unor indicatori şi criterii care ar spori eficienţa utilizării mijloacelor publice. În acest context, cerinţele şi recomandările neexecutate se reiterează Ministerului Sănătăţii şi CNAM.

Concluzie: Se remarcă executarea/implementarea neintegrală a cerinţelor şi recomandărilor, de către autorităţile de competenţă, din Hotărîrea Curţii de Conturi nr.34 din 25.07.2012.

Recomandări Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină şi Ministerului Sănătăţii:

11. Să întreprindă măsurile necesare în vederea asigurării executării integrale a cerinţelor/recomandărilor înaintate şi reiterate.

 

CONCLUZIE GENERALĂ

Din constatările menţionate în prezentul Raport, rezultă existenţa carenţelor şi deficienţelor în acumularea şi utilizarea mijloacelor FAOAM, ca rezultat al sistemului instituţional de administrare existent, care se exprimă prin: (i) neacumularea integrală a veniturilor, urmare a unui proces de evaluare şi planificare irelevant; (ii) neargumentarea exhaustivă şi lipsa indicatorilor măsurabili la alocarea mijloacelor fondului de bază (destinat serviciilor medicale spitaliceşti) la finele anului de gestiune (20 mil.lei) a determinat distribuirea aleatorie a acestor mijloace unor instituţii medicale şi nu stimulează obţinerea performanţelor; (iii) finanţarea unor IMSP pentru procurarea medicamentelor costisitoare (23,7 mil.lei), în lipsa prevederilor regulamentare, precum şi autorizării acestora în Republica Moldova (4,1 mil.lei); (iv) lipsa proceselor scrise şi reglementărilor exhaustive privind achiziţionarea, utilizarea şi raportarea mijloacelor fondurilor de dezvoltare şi de profilaxie, precum şi nemonitorizarea derulării proiectelor finanţate din aceste fonduri nu asigură utilizarea economă şi eficientă a mijloacelor publice. Raportul privind executarea fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2012 reflectă, la venituri şi cheltuieli, sumele real încasate şi transferate sistemului de sănătate, inclusiv sumele finanţate suplimentar la finele perioadei de gestiune.

 

 

 

Anexa

la Raportul de audit

 

CONSTATĂRI, CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

privind implementarea unor proiecte investiţionale finanţate din fondul de dezvoltare

 

♦ Cu privire la situaţia achiziţionării generatoarelor de oxigen medical

În anul 2012, din fondul de dezvoltare au fost aprobate de Comisia mixtă proiecte investiţionale, contracte de finanţare cu 8 instituţii medico-sanitare publice pentru achiziţionarea generatoarelor de oxigen medical în valoare totală de 12,6 mil.lei. Verificările regularităţii procedurii de achiziţie, contractării, precum şi verificările asupra impactului implementării proiectelor finanţate de CNAM, efectuate la 5 instituţii medicale (din cele 8 contractate): IMSP “Spitalul Clinic Republican” (2,3 mil.lei), IMSP “Institutul Oncologic” (2,1 mil.lei); IMSP “Institutul Mamei şi Copilului” (1,7 mil.lei); IMSP “Institutul de Neurologie şi Neurochirurgie” (1,3 mil.lei); IMSP “Spitalul Clinic Municipal pentru Copii “V.Ignatenco”” (1,1 mil.lei) au constatat următoarele.

Procedurile de achiziţionare a generatoarelor de oxigen au fost efectuate de către IMSP cu admiterea neregulilor.

În conformitate cu Ordinul Ministerului Sănătăţii din 28.10.2011, care a invocat ca scop “eficientizarea utilizării finanţelor publice”, au fost împuternicite IMSP “Spitalul Clinic Republican” (în calitate de prim-asociat) şi IMSP “Institutul Oncologic”, IMSP “Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic Medicină de Urgenţă”, IMSP “Institutul Mamei şi Copilului”, IMSP “Institutul de Cardiologie”, IMSP “Institutul de Neurologie şi Neurochirurgie”, IMSP “Spitalul Clinic Municipal Bălţi”, IMSP “Spitalul Clinic Municipal pentru Copii “V.Ignatenco”” (în calitate de asociaţi secunzi) să organizeze şi să desfăşoare o procedură comună de achiziţie (licitaţie publică) pentru procurarea a 8 generatoare de oxigen medical.

Verificarea documentelor de organizare şi desfăşurare a procedurii de achiziţie atestă lipsa unor studii (analize) a necesităţii procurării generatoarelor, capacităţii acestora, precum şi a impactului asupra utilizării eficiente a mijloacelor publice. Totodată, contrar prevederilor legale¹, necesitatea achiziţionării acestui utilaj nu a fost inclusă în planurile de achiziţii pentru anul 2012, nefiind stabilite sursele financiare. În pofida acestui fapt, grupul de lucru asociat a indicat în documentele de licitaţie existenţa surselor centralizate de finanţare. Confirmarea (garantarea) finanţării generatoarelor de oxigen a fost obţinută (cu certitudine) de către instituţii abia la 21.03.2012, concomitent cu încheierea contractelor de finanţare din fondul de dezvoltare cu CNAM, sau cu circa 3 luni mai tîrziu decît încheierea contractelor de achiziţii (05.12.2011).

____________________

¹ Legea nr.96-XVI din 13.04.2007 privind achiziţiile publice, art.13 alin.(1) lit.b) (în continuare – Legea nr.96-XVI din 13.04.2007).

 

Auditul a constatat că desemnarea ofertei cîştigătoare a fost efectuată de către grupul de lucru în condiţiile nerespectării principiului asigurării concurenţei². Astfel, la procedura de achiziţii au participat 3 ofertanţi, inclusiv un nerezident al Republicii Moldova.

____________________

² Legea nr.96-XVI din 13.04.2007, art.6 lit.c).

 

Verificările documentelor au stabilit că, la determinarea cîştigătorului, grupul de lucru, din start, a descalificat unul din ofertanţi (cu oferta în valoare de 9,7 mil.lei), din motivul neînregistrării în lista operatorilor economici cărora li s-a oferit documentele de licitaţie contra plăţii de 200 lei (prevedere neinclusă în documentele de licitaţie), iar alt ofertant fiind descalificat din motivul neprezentării unor documente obligatorii (oferta în valoare de 8,4 mil.lei). În aceste condiţii, a fost calificat operatorul economic (nerezident al Republicii Moldova), care a prezentat oferta cu valoarea cea mai mare (15,6 mil.lei), totodată valoarea ofertei, respinse din motivul neprocurării actelor de licitaţie, a fost mai avantajoasă (valoric) faţă de cea a cîştigătorului, cu circa 6,0 mil.lei. În aceste circumstanţe nefiind asigurat nivelul satisfăcător al concurenţei, grupul de lucru urma să anuleze procedura respectivă, avînd la bază prevederile art.59 alin.(1) lit.a) din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007.

Mai mult ca atît, auditul a constatat, că oferta cîştigătoare nu a îndeplinit cerinţa impusă prin documentele de licitaţie, şi anume prezentarea certificatelor confirmative privind intervenţia în caz de avariere în termen de 2 ore, fapt ce pune sub risc înlăturarea urgentă a deficienţelor în caz de defectare a utilajului, avînd în vedere că operatorul economic nu este rezident al Republicii Moldova, totodată nefiind confirmată existenţa reprezentanţei legale pe teritoriul republicii.

Auditul menţionează că anterior desfăşurării licitaţiei (cu 8 zile), grupul de lucru a operat modificări în documentele de licitaţie, fiind revizuite condiţiile de livrare a utilajului (INCOTERMS 2000) pentru operatorii nerezidenţi, din DDP (toate cheltuielile, inclusiv drepturile vamale achitate de vînzător) în CIP (drepturile vamale achitate de către cumpărător). Aceste modificări, în final, au impus cumpărătorii (IMSP-urile) să suporte cheltuieli suplimentare pentru achitarea taxelor vamale şi TVA la import. Ca rezultat, IMSP au suportat cheltuieli suplimentare (neprevăzute iniţial) achitate din mijloace proprii, preconizate pentru asistenţa medicală, în sumă totală de 2,1 mil.lei, inclusiv: IMSP “Spitalul Clinic Republican” – 0,6 mil.lei, IMSP “Institutul Oncologic” – 0,3 mil.lei; IMSP “Institutul Mamei şi Copilului” – 0,5 mil.lei; IMSP “Institutul de Neurologie şi Neurochirurgie” – 0,4 mil.lei; IMSP “Spitalul Clinic Municipal pentru Copii “V.Ignatenco”” – 0,3 mil.lei.

Încheierea contractelor a fost efectuată în lipsa asigurării executării contractelor şi în lipsa specificării elementelor componente ale utilajului cu valoarea acestuia.

La încheierea contractelor, instituţiile medicale nu au asigurat depunerea de către vînzător a garanţiei de bună execuţie³ în cuantum de 5% din valoarea contractată, condiţie stipulată şi în pct.3.4.1. din documentele de licitaţie, care, nefiind respectată, face imposibilă încheierea acestora, precum şi reţinerea de către beneficiar a garanţiei pentru ofertă (pct.2.20.3. lit.d) din documentele de licitaţie. Astfel, nu a fost depusă garanţia de executare a contractului în sumă de 31,5 mii euro sau 502,5 mii lei, conform cursului oficial al Băncii Naţionale a Moldovei la data încheierii contractelor (1 euro/15,9627 lei), inclusiv: IMSP “Spitalul Clinic Republican” – 149,7 mii lei, IMSP “Institutul Oncologic” – 73,1 mii lei; IMSP “Institutul Mamei şi Copilului” – 128,3 mii lei; IMSP “Institutul de Neurologie şi Neurochirurgie” – 73,1 mii lei; IMSP “Spitalul Clinic Municipal pentru Copii “V. Ignatenco”” – 78,3 mii lei.

____________________

³ Legea nr.96-XVI din 13.04.2007 “Privind achiziţiile publice” art.42 alin.(8).

 

Se denotă că specificaţiile anexate la contractele de achiziţii nu conţin delimitarea părţilor componente ale generatoarelor de oxigen achiziţionate şi valoarea acestora. Totodată, auditul remarcă că utilajul menţionat a fost livrat instituţiilor pe părţi componente în 3 etape conform facturilor (invoice) anexate la declaraţiile vamale, cu indicarea valorii acestora. În acest context, auditul nu poate cu certitudine să evalueze componenţa utilajului contractat cu componenţa acestuia livrată.

Analiza comparativă a dotării utilajului, specificată în propunerile tehnice (oferta), cu părţile componente livrate, conform facturilor, a stabilit unele incertitudini:

• în propunerile tehnice (pentru 5 instituţii verificate) au fost indicate şi, respectiv, contractate cîte 5 filtre (pentru sistemul filtrare aer comprimat), în realitate fiind livrate şi instalate cîte 4 filtre;

• pentru unele instituţii (IMSP “Spitalul Clinic Republican”, IMSP “Institutul Oncologic”, IMSP “Institutul de Neurologie şi Neurochirurgie”) a fost contractat un vas de oxigen de 2000 litri, iar conform facturilor au fost livrate cîte 2 vase de acest gen. Totodată, se menţionează că aceste incertitudini nu au condiţionat modificarea valorii contractuale. Vizualizarea la faţa locului a stabilit că la instituţiile menţionate sînt instalate şi puse în funcţiune doar cîte 1 vas pentru oxigen.

Lipsa unui studiu/analize preliminare privind necesitatea şi impactul implementării proiectelor a determinat, în majoritatea cazurilor, suportarea de către instituţiile medico-sanitare publice a unor cheltuieli neeficiente legate de întreţinerea şi exploatarea generatoarelor achiziţionate.

În baza calculelor prezentate de IMSP-uri, s-a constatat că, după punerea în funcţiune a generatoarelor de oxigen, cheltuielile medii lunare de întreţinere şi exploatare (mentenanţă, energie electrică, uzură etc.) au crescut în majoritatea cazurilor, comparativ cu perioadele precedente, de 1,6–3 ori. Astfel, IMSP “Spitalul Clinic Municipal pentru Copii “V.Ignatenco””, pînă la punerea în funcţiune a generatorului suporta în medie pe lună cheltuieli pentru achiziţionarea oxigenului în sumă de 13,4 mii lei, iar cheltuielile pentru întreţinerea şi exploatarea utilajului au constituit 41,5 mii lei, acestea majorîndu-se de circa 3,1 ori. Situaţii similare au fost înregistrate şi la alte instituţii: la IMSP “Institutul de Neurologie şi Neurochirurgie” cheltuielile s-au majorat de circa 3 ori; la IMSP “Institutul Mamei şi Copilului” – de circa 2,3 ori; la IMSP ”Institutul Oncologic” – de circa 2 ori; la IMSP “Spitalul Clinic Republican” – de circa 1,6 ori. Se denotă că, cheltuielile pentru întreţinerea generatoarelor sînt acoperite de către instituţii din mijloacele FAOAM destinate prestării serviciilor medicale.

Concluzie: achiziţionarea centralizată a generatoarelor de oxigen prin intermediul grupului de lucru asociat nu a asigurat atingerea obiectivului scontat de eficientizare a mijloacelor publice, scop invocat prin ordinul ministrului sănătăţii. Neregulile se exprimă prin: (i) organizarea şi derularea procedurii de achiziţii în lipsa studiilor privind necesitatea procurării acestora şi surselor de finanţare; (ii) modificarea în documentele de licitaţie a condiţiilor de livrare a utilajului, fapt ce a generat suportarea de către IMSP-urile auditate a unor cheltuieli (suplimentare) neeficiente (2,1 mil.lei) aferente taxelor vamale şi taxei pe valoarea adăugată achitate la import, care au majorat valoarea achiziţiei; (iii) imposibilitatea determinării faptului de completare a utilajului instalat, ca rezultat al nespecificării în contract a părţilor componente şi valorii acestora; (iv) majorarea cheltuielilor de întreţinere şi exploatare a utilajului de 1,6–3 ori, comparativ cu cheltuielile pentru achiziţionarea oxigenului în perioadele precedente.

Recomandări: Ministerului Sănătăţii, Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină de comun cu IMSP “Spitalul Clinic Republican”, IMSP “Institutul Oncologic”; IMSP “Institutul Mamei şi Copilului”; IMSP “Institutul de Neurologie şi Neurochirurgie”; IMSP “Spitalul Clinic Municipal pentru Copii “V.Ignatenco”:

1. să asigure definitivarea implementării şi utilizării generatoarelor de oxigen cu atragerea experţilor pentru a exclude elementele de risc, inclusiv prin reverificarea şi documentarea de comun cu furnizorul a plenitudinii livrării componentelor aparatajului instalat;

2. să excludă practica achiziţionării centralizate, precum şi în lipsa surselor de finanţare a utilajelor medicale.

 

♦ Cu privire la implementarea proiectelor investiţionale de dotare a serviciului de radioimagistică în 3 (trei) IMSP cu instalaţii de radiodiagnostică

În anul 2012 au fost implementate trei proiecte investiţionale înaintate de către IMSP Spitalul Raional (în continuare – SR) Cimişlia, IMSP SR Căuşeni şi IMSP SR Teleneşti, care au fost acceptate de Comisia mixtă la 28.07.2011, acestea fiind destinate procurării instalaţiilor radiologice. Scopul lor ţine de sporirea calităţii asistenţei medicale prin fortificarea nivelului de diagnostică, inclusiv ridicarea nivelului de securitate al pacientului şi personalului medical, creşterea eficienţei în utilizarea surselor publice prin dotarea serviciilor de imagistică radiologică cu instalaţii de radiodiagnostică. Costul total al acestor dispozitive a constituit 6,6 mil. lei, finanţate preponderent din fondul de dezvoltare al FAOAM (4,8 mil.lei) şi din alte surse (2,2 mil.lei), cu termenul-limită de implementare pînă la: SR Cimişlia – 20.02.2012; SR Căuşeni – 31.03.2012 şi SR Teleneşti – 28.04.2012. Astfel, SR Cimişlia a dispus de proiectul “Sporirea calităţii asistenţei medicale acordate populaţiei din teritoriu prin fortificarea serviciilor de diagnostică imagistică”, fiind finanţat în sumă de 2,1 mil.lei (inclusiv din surse FAOAM – 1,5 mil.lei (71,0%)); SR Căuşeni – de proiectul “Modernizarea, sporirea eficienţei şi calităţii serviciilor radiologice”, în valoare de 2,5 mil.lei (inclusiv din surse FAOAM – 1,9 mil.lei (76%)); SR Teleneşti – de proiectul “Procurarea dispozitivului radiodiagnostic digital”, în valoare de 2,0 mil.lei (inclusiv din surse FAOAM – 1,0 mil.lei (50,0%)).

Verificarea regularităţii procedurilor de achiziţie şi contractare a utilajului radiologic a stabilit unele carenţe:

♦ Procesele de achiziţionare de lungă durată au condiţionat depăşirea termenului de implementare a proiectelor. Astfel, proiectele au fost acceptate spre finanţare în august 2011, iar procedurile de achiziţionare au demarat: pentru SR Teleneşti în decembrie 2011 (cu 5 luni mai tîrziu); pentru SR Căuşeni în octombrie 2011 (cu 2 luni mai tîrziu), ulterior anulată de Agenţia Achiziţii Publice şi repetată în ianuarie 2012; pentru SR Cimişlia în octombrie 2011 (cu 2 luni mai tîrziu).

♦ Potrivit concluziei experţilor în domeniu, antrenaţi la solicitarea Curţii de Conturi, “parametrii tehnici solicitaţi în documentele de licitaţie la toate 3 (trei) IMSP-uri în majoritate au fost identice, în unele cazuri fiind formulate excesiv de detaliat, în alte cazuri contradictoriu, repetîndu-se sau purtînd un caracter inutil”. În viziunea auditului, această situaţie a favorizat procurarea utilajului de la un anumit furnizor.

♦ În cadrul derulării procedurii de achiziţie la SR Cimişlia, la etapa de evaluare a ofertelor a fost instituit un nou grup de lucru, unii dintre membrii căruia nu au depus declaraţii de confidenţialitate şi imparţialitate, situaţie fiind acceptată de către Agenţia Achiziţii Publice.

♦ La încheierea contractelor, IMSP-urile verificate nu au ţinut cont de prevederile art.42 din Legea privind achiziţiile publice, referitor la obligativitatea instituirii de către operatorul economic a asigurării executării contractului în cuantum de 5% din suma contractată, ceea ce constituie: la SR Căuşeni – 124,9 mii lei; la SR Cimişlia – 104,1 mii lei; la SR Teleneşti – 99,9 mii lei.

♦ În urma licitaţiilor desfăşurate, toate trei IMSP-uri au desemnat ca cîştigător acelaşi agent economic (cod fiscal 1002600034804), fiind procurate instalaţii radiologice pentru radiografie-radioscopie cu masă basculantă telecomandată şi generator de 50 kW “OPERA T30” (SR Căuşeni – generator de 65kW), producătorul fiind acelaşi. De menţionat că la SR Cimişlia şi SR Teleneşti s-au procurat instalaţii identice, cea procurată de SR Cimişlia avînd costul mai mare cu 83,0 mii lei.

De asemenea, în cadrul verificărilor de comun cu experţii în domeniu, s-au constatat următoarele:

√ instalarea utilajului s-a efectuat încadrîndu-se în termenele-limită stabilite în contractele de finanţare, însă conform informaţiei prezentate de Agenţia Naţională de Reglementare a Activităţilor Nucleare şi Radiologice, nerespectînd prevederile regulamentare⁴, SR Căuşeni şi SR Teleneşti nu sînt autorizate pînă în prezent pentru a fi utilizate, iar SR Cimişlia a obţinut actele necesare abia la 19.11.2012, fiind pusă în funcţiune în februarie 2012;

____________________

⁴ Art.23 din Legea nr.111-XVI din 11.05.2006 privind desfăşurarea în siguranţă a activităţilor nucleare şi radiologice (abrogat din 02.11.2012); art.19 din Legea nr.132 din 08.06.2012 privind desfăşurarea în siguranţă a activităţilor nucleare şi radiologice.

 

√ parametrii tehnici specificaţi în contractul de achiziţii nu corespund întocmai cu cei reali aflaţi în dotarea utilajului instalat:

◊ SR Căuşeni: lipsa mecanismului de reglare a înălţimii mesei de la 76 cm la 100 cm, aceasta fiind fixată la înălţimea de 100 cm; lipsa rotaţiei manuale a colimatorului, acesta fiind integrat; suportul pentru picioare nu este motorizat, lipsind conul de compresie suplimentar;

◊ SR Teleneşti: lipsa decompresiei automate la întreruperea alimentării cu energie electrică; lipsa afişării situaţiei de compresie; lipsa limitării automate a compresiei; lipsa rotaţiei manuale a colimatorului; lipsa prefiltrării cu cupru; lipsa posibilităţii de înlăturare a grilei de către operator; lipsa conului de compresie suplimentar; curentul anodic la expunere în radiografie nu atinge parametrii contractaţi de 630 mA, în realitate fiind de 320 mA;

◊ SR Cimişlia: lipseşte camera video încorporată pentru vizualizarea stării pacientului; monitorul de vizualizare nu atinge rezoluţia de minim 1280×1024, în realitate fiind de 1024×1024; lipseşte un con compresie suplimentar; curentul anodic la expunere în radiografie nu atinge parametrii contractaţi de 630 mA, în realitate fiind 320 mA etc.;

√ conform proiectelor investiţionale şi contractelor cu furnizorii, toate trei instalaţii procurate sînt calificate ca dispozitive digitale, în realitate serviciile radiologice nu utilizează acest regim de lucru, imaginile fiind developate pe peliculă. Astfel, în aceste circumstanţe se denotă efectuarea cheltuielilor suplimentare pentru procurarea materialelor necesare (peliculă şi reactive), care în anul 2012 au constituit la SR Teleneşti – 152,6 mii lei, la SR Cimişlia – 43,3 mii lei, la SR Căuşeni – 61,9 mii lei, nefiind atins unul dintre obiectivele principale ale proiectelor ce ţin de creşterea eficienţei în utilizarea mijloacelor publice;

√ personalul SR Cimişlia şi SR Căuşeni nu dispune de abilităţi suficiente privind operarea utilajului achiziţionat, ceea ce determină situaţia/faptul neutilizării în deplină măsură a capacităţilor acestuia. În acest context s-a constatat că instituţiile menţionate aplică utilajul costisitor numai în regim de radiografie, nefiind utilizate funcţii importante de radioscopie şi tomografie liniară cu care sînt dotate instalaţiile procurate. Această situaţie este determinată de lipsa personalului medical şi instruirea insuficientă a acestuia. De exemplu, SR Cimişlia nu dispune de medic-radiolog (din anul 2004), fiind angajat temporar un medic din alt spital raional, care prestează servicii respective 4 ore pe săptămînă, ceea ce a condiţionat, neutilizarea potrivit capacităţilor a utilajului procurat din mijloace publice. Se relevă că instituţia periodic informează Ministerul Sănătăţii (Direcţia managementul personalului medical) asupra necesităţii completării statelor de personal, inclusiv cu medic-radiolog, problema nefiind soluţionată pînă în prezent;

√ La SR Teleneşti, ca rezultat al instalării utilajului nominalizat, numărul de investigaţii a crescut cu 38%, sau cu 1275 de investigaţii, conform explicaţiilor instituţiei “datorită utilizării capacităţilor acestuia”, iar la SR Căuşeni numărul investigaţiilor a scăzut de circa 2 ori, entitatea motivînd “prin performanţa utilajului care permite constatarea diagnosticului dintr-o singură investigaţie, comparativ cu utilajul vechi care necesita investigaţii repetate”. La SR Cimişlia situaţia nu s-a schimbat esenţial;

√ La fel, auditul a stabilit că cele 3 (trei) IMSP-uri nu au prezentat CNAM rapoarte finale de activitate ce ar oferi informaţii detaliate despre implementarea proiectelor, oportunităţile şi dificultăţile atestate, cerinţă prevăzută în contractele de finanţare.

Una dintre problemele conturate de audit este raportarea financiară a implementării proiectelor prin intermediul facturilor de expediţie, situaţia nefiind conformă prevederilor legale⁵ şi nefiind relevantă tranzacţiilor economice efectuate.

____________________

⁵ Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007

 

Concluzii: se denotă un management defectuos al utilizării mijloacelor FAOAM la finanţarea proiectelor investiţionale nominalizate, care se exprimă prin: (i) neasigurarea executării conforme a procedurilor de achiziţie, care rezultă din neconstituirea garanţiilor de bună execuţie a contractelor în suma totală de 0,3 mil.lei; (ii) recepţionarea de către beneficiarii proiectelor investiţionale a utilajului medical, neasigurînd corespunderea integrală a parametrilor acestuia potrivit cerinţelor din ofertă, specificaţiei din contract şi actului de instalare; (iii) nerealizarea pe deplin a scopurilor propuse în proiectele investiţionale, prin neutilizarea tuturor capacităţilor disponibile ale utilajului procurat din cauza lipsei personalului medical şi/sau a instruirii insuficiente a acestuia.

Recomandări: Ministerului Sănătăţii, Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină de comun cu IMSP SR Cimişlia, IMSP SR Căuşeni şi IMSP SR Teleneşti:

3. să asigure definitivarea implementării regulamentare şi utilizării conforme şi relevante a instalaţiilor radiologice contractate şi achitate, inclusiv prin reverificarea şi documentarea de comun cu furnizorul a plenitudinii livrării componentelor aparatajului instalat.

 

♦ Cu privire la implementarea proiectului “Renovarea sistemului de termoficare, schimbarea uşilor şi geamurilor din PVC”, acesta avînd ca scop ameliorarea situaţiei ce ţine de asigurarea instituţiei cu energie termică şi conservării acesteia în perioada rece a anului. Proiectul menţionat a fost implementat de SR Străşeni în baza contractului de finanţare din 21.03.2012, încheiat cu CNAM la valoarea de 6,8 mil.lei.

Urmare a desfăşurării licitaţiei publice din 25.05.2012, a fost încheiat contractul de antrepriză din 28.05.2012 cu un operator economic privind executarea lucrărilor de reparaţie a sistemului de încălzire (2,7 mil.lei) şi schimbarea uşilor şi geamurilor din PVC (3,9 mil.lei). Auditul a constatat că lucrările de reparaţie a sistemului de încălzire, anterior expunerii la licitaţie, nu au fost expertizate regulamentar⁶, fapt prin care nu s-a asigurat conformitatea şi valoarea corespunzătoare a lucrărilor contractate.

____________________

⁶ Art.13 alin.(1) din Legea nr.721-XIII din 02.02.1996 privind calitatea în construcţii.

 

Verificările de audit privind desemnarea ofertei cîştigătoare au constatat un şir de nereguli, neluate în considerare de către grupul de lucru, şi anume:

√ lipsa menţiunii referitor la forma, cuantumul şi valoarea garanţiei de bună execuţie a contractului (în anexa la ofertă);

√ neautentificarea de către notar a formularelor solicitate prin documentele de licitaţie privind datele generale şi declaraţia privind eligibilitatea;

√ neprezentarea recomandărilor, precum şi a documentelor ce atestă experienţa similară cu o valoare egală sau mai mare decît valoarea viitorului contract;

√ necorespunderea unei poziţii din oferta tehnică cu cerinţa caietului de sarcini (poz.nr.59, simbol RpCJ06C) “Reparaţii de tencuieli…”, cantitatea solicitată fiind de 1123 metri, s-au oferit de fapt 123 metri, sau cu 1000 metri mai puţin.

Auditul remarcă că, în aceste condiţii, oferta respectivă urma a fi descalificată şi respinsă din concurs⁷.

____________________

⁷ Pct.119 din Regulamentul privind achiziţiile publice de lucrări, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.834 din 13.09.2010; pct.10 din Regulamentul cu privire la activitatea grupului de lucru pentru achiziţii, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1380 din 10.12.2007.

 

La verificarea ofertelor înaintate de alţi participanţi, auditul a constatat neadmiterea spre evaluare a unui operator economic, invocîndu-i-se motivul “neprezentarea garanţiei pentru ofertă în original”, deşi norma legală⁸ prevede că “autoritatea contractantă are dreptul să considere oferta conformă cerinţelor dacă aceasta conţine abateri neînsemnate de la prevederile documentelor de licitaţie…”, situaţie în care Agenţia Achiziţii Publice a admis darea de seamă spre înregistrare.

____________________

⁸ Art.44 alin.2 din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007.

 

Totodată, auditul a constatat că acest operator economic, fiind producător al uşilor şi geamurilor, a depus oferta cu o valoare mai avantajoasă (cu 2,9 mil.lei mai mică în raport cu valoarea estimată a beneficiarului). Valoarea economică mai scăzută a acestuia a reieşit şi din aplicarea cuantumului scăzut la cele incluse în deviz (de regie, de transport, de beneficiu, care în medie sînt de 15 ori mai mici), din start determinînd o economie în valoare de 1299,0 mii lei (1363,6 mii lei – 64,7 mii lei). Astfel, grupul de lucru nu a asigurat utilizarea eficientă a finanţelor publice – unul din principiile legale⁹ de reglementare a achiziţiilor publice.

Urmează a fi menţionat că autoritatea contractantă nu a supus expertizării regulamentare¹⁰ (pînă la desfăşurarea procedurii de achiziţionare) lucrările de reparaţie a sistemului de încălzire, fapt prin care a expus riscului calitatea şi valoarea conformă a lucrărilor.

____________________

⁹ Art.6 lit.a) din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007.

¹⁰ Art.13 alin.(1) din Legea nr.721-XIII din 02.02.1996 privind calitatea în construcţii.

 

În acelaşi timp, contrar prevederilor legale¹¹, SR Străşeni a modificat, prin acord adiţional la contract, poziţia “Radiatoare din fontă cu coloane libere şi secţiune circulară sau coloane unite şi secţiune eliptică” prin înlocuirea cu “Radiatoare din aluminiu cu coloane libere şi secţiune circulară sau coloane unite şi secţiune eliptică”, nerecalculînd valoarea acestora, fapt ce a dus la suportarea unor cheltuieli nejustificate (circa 764,0 mii lei). Concomitent au fost modificate, în lipsa acordului adiţional, alte lucrări din devizul menţionat la valoarea de 482,4 mii lei excluse şi 382,6 mii lei incluse.

____________________

¹¹ Art.53 din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007.

 

La acest capitol, Curtea de Conturi a solicitat verificarea, de către Inspecţia de Stat în Construcţii, a volumelor şi calităţii lucrărilor executate şi achitate în corespundere cu cele contractate, aceasta urmînd a informa Curtea de Conturi la definitivarea verificărilor.

Prin informaţia preliminară, Inspecţia de Stat în Construcţii a confirmat încălcările grave care s-au comis la achiziţionarea lucrărilor la SR Străşeni, inclusiv majorarea nejustificată a valorii ofertelor depuse de 2 ofertanţi, calificaţi de către grupul de lucru (cu 3,5 mil. lei şi cu 1,0 mil. lei, corespunzător), care au creat premise pentru favorizarea operatorului economic cîştigător.

Respectiv, grupul de lucru nu şi-a onorat obligaţiunea prevăzută de pct.118 lit.f) din Regulamentul privind achiziţiile publice de lucrări, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.834 din 13.09.2010, referitor la examinarea, în primul rînd, a ofertelor tehnice pentru a stabili erorile aritmetice comise de cei 2 ofertanţi şi pentru a le corecta regulamentar¹² (cu acceptul ofertanţilor). Conform art.59 alin.(1) lit.a) din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007 şi prevederilor regulamentare¹³, aceste oferte urmau a fi respinse de către grupul de lucru, iar procedura de licitaţie anulată din motivul lipsei nivelului satisfăcător al concurenţei.

____________________

¹² Pct.120 din Regulamentul privind achiziţiile publice de lucrări, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.834 din 13.09.2010.

¹³ Pct.31 lit.a) din Regulamentul privind achiziţiile publice de lucrări, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.834 din 13.09.2010.

 

Urmare a nerespectării prevederilor legale şi regulamentare menţionate, grupul de lucru a determinat cîştigătoare oferta cu valoarea de 6,6 mil.lei, care a depăşit cu 3,4 mil.lei valoarea reală a altei oferte (considerată calificată).

De asemenea, cu încălcarea prevederilor legale¹⁴, beneficiarul, la contractarea lucrărilor, nu a solicitat constituirea de către antreprenor a garanţiei de bună execuţie a contractului în cuantum de 5% din valoarea contractată (332,5 mii lei).

____________________

¹⁴ Art.42 alin.(8) din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007.

 

Totodată, Inspecţia de Stat în Construcţii a menţionat că lucrările contractate au fost transmise de antreprenor în subantrepriză şi executate de către 3 agenţi economici, deşi în documentele de licitaţie la capitolul cerinţe de calificare s-a stabilit că “autoritatea contractantă solicită prezentarea listei cuprinzînd subcontractanţii, care vor avea o pondere de 0 (zero) % în îndeplinirea contractului” (pct.2.3.1, subpct.2 din documentele de licitaţie).

Concluzie: neregulile admise la implementarea proiectului “Renovarea sistemului de termoficare, schimbarea uşilor şi geamurilor din PVC” sînt o consecinţă a exercitării nesatisfăcătoare a funcţiilor şi atribuţiilor de către Comisia mixtă şi Finanţator, ce ţin de monitorizarea şi controlul realizării acestuia, stabilite expres în contractul de finanţare; nerespectarea legislaţiei de către grupul de lucru al beneficiarului a determinat suportarea cheltuielilor ineficiente în sumă de 2,9 mil.lei; nerespectarea normelor regulamentare de către beneficiar la modificarea contractului de antrepriză a condiţionat o posibilă fraudă prin suportarea cheltuielilor nejustificate în sumă de 764,0 mii lei.

Recomandări: Ministerului Sănătăţii, Comisiei mixte, Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină de comun cu IMSP SR Străşeni:

4. să întreprindă măsurile de rigoare în vederea lichidării neregulilor identificate de audit, prin responsabilizarea activităţii persoanelor implicate în implementarea proiectului, precum şi asigurarea expertizării lucrărilor recepţionate.

 

♦ Cu privire la implementarea proiectului “Racordarea asistenţei medicale spitaliceşti şi de ambulator din cadrul ACSR la standardele medicale actuale prin implementarea serviciilor performante de diagnostic imagistic”, cu obiectivul general prestabilit – asigurarea populaţiei republicii cu servicii medicale de calitate.

Auditul a constatat că proiectul a fost finanţat din fondul de dezvoltare al CNAM, IMS Spitalul Republican al Asociaţiei Curativ-Sanatoriale şi de Recuperare a Cancelariei de Stat (în continuare IMS SR al ACSR a CS) achiziţionînd tomograful computerizat cu 64 slice-uri (Optima CT 660 cu acomodarea spaţiilor, potrivit cerinţelor producătorului, în baza contractului din 24.05.2012 încheiat cu cîştigătorul licitaţiei (c/f 1002600034804).

Conform calculelor din proiect, valoarea anuală a serviciilor de diagnostic urmează să constituie 22,5 mil.lei. Potrivit informaţiei prezentate de către IMS SR al ACSR a CS, pe parcursul a 10 luni de funcţionare a tomografului (începînd cu octombrie 2012) au fost efectuate 375 de investigaţii, valoarea cărora constituie 0,7 mil.lei, sau 3,2% din valoarea estimată în proiect.

În urma verificării documentaţiei ce ţine de achiziţionarea şi contractarea utilajului respectiv, precum şi executarea, de către părţi, a condiţiilor contractuale, auditul a constatat următoarele:

√ La desfăşurarea activităţii de achiziţionare a tomografului, în grupul de lucru au participat 2 angajaţi ai Asociaţiei şi un funcţionar din cadrul CNAM – coordonator al Comisiei mixte (în afara componenţei stabilite prin ordinul Asociaţiei), astfel nerespectîndu-se prevederile legale¹⁵, potrivit cărora grupul de lucru se creează de către autoritatea contractantă din funcţionari şi specialişti în limitele personalului scriptic;

____________________

¹⁵ Art.14 alin.(1) din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007.

 

√ Deşi, potrivit documentelor de licitaţie, obiectul achiziţiei a fost “tomograf computerizat cu 64 slice-uri cu acomodarea spaţiilor, instalare, punere în funcţiune, instruire personal conform necesităţilor IMS SR al ACSR a CS”, cerinţele tehnice de acomodare ale spaţiilor (90 m²) pentru amplasarea tomografului au fost incluse în licitaţie cu indicarea doar a denumirilor de lucrări, solicitînd stabilirea volumelor de către fiecare ofertant în conformitate cu cerinţele producătorului utilajului. Potrivit normei legale¹⁶, lucrările urmau a fi evaluate de beneficiar, verificate şi expertizate de Serviciul de Stat pentru Verificarea şi Expertizarea Proiectelor şi Construcţiilor, apoi supuse achiziţionării. Nerespectînd cerinţele legale, grupul de lucru a expus riscului achitarea nejustificată a unor lucrări, astfel condiţionînd utilizarea ineficientă a mijloacelor de finanţare a proiectului;

____________________

¹⁶ Art.13 din Legea nr.721-XIII din 02.02.1996.

 

√ Cu ignorarea cerinţei din caietul de sarcini privind stabilirea volumelor de lucrări, grupul de lucru a admis oferta operatorului economic cîştigător, care a indicat în ofertă numai valoarea totală a lucrărilor în sumă de 1,2 mil.lei. Pentru comparaţie, se exemplifică că al doilea ofertant a stabilit volumele lucrărilor potrivit cerinţelor oferind executarea acestora la valoarea de 339,5 mii lei;

√ Alte nereguli acceptate de grupul de lucru la determinarea cîştigătorului se exprimă prin lipsa: autorizaţiei, de la producător, privind desemnarea în calitate de distribuitor; diplomelor inginerilor certificaţi de producător; asigurării privind instalarea, testarea şi punerea în funcţiune a utilajului de către inginerii calificaţii ai producătorului, precum şi asigurării privind deservirea în perioada de garanţie de către inginerii calificaţi ai producătorului.

Astfel, în circumstanţele constatate, grupul de lucru neregulamentar¹⁷ a determinat cîştigătoare oferta depusă de operatorul economic cu c/f 1002600034804.

____________________

¹⁷ Art.44 alin.(3) lit.c) din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007.

 

De asemenea, se denotă că la încheierea contractului (valoarea de 10,5 mil.lei, inclusiv lucrări de acomodare a spaţiului în sumă de 1,2 mil.lei) nu a fost asigurată depunerea garanţiei de bună execuţie (în cuantum de 5%, în valoare de 0,5 mil.lei), conform cerinţelor documentelor de licitaţie (pct.3.4.2.). Potrivit explicaţiilor conducerii instituţiei, “pentru instalarea tomografului au fost efectuate lucrări de acomodare a spaţiului cu suprafaţa de 90 m² (reparaţia a patru încăperi, inclusiv: încăperea unde este instalat tomograful, încăperea tehnică şi două birouri pentru medici). Lucrările, nefiind separate, au fost acceptate spre plată, conform facturii de livrare a furnizorului la valoarea totală. Respectiv, acestea au fost incluse în procesul-verbal de primire-predare al bunului, în ansamblu”.

Certificatul de livrare şi instalare a echipamentelor în operare (fără număr şi dată) atestă livrarea, instalarea şi punerea în funcţiune a echipamentului Optima CT 660S (pe cînd contractat şi achiziţionat a fost echipamentul Optima CT 660), acesta fiind semnat de către beneficiar, furnizor şi reprezentantul intermediarului între producător şi furnizor. Potrivit prevederilor contractuale, instalarea urma a fi efectuată de către specialiştii autorizaţi de producător. Confirmarea acestui fapt auditul nu a constatat.

Auditul a stabilit că înscrierea de pe tomograf (plăcuţa) certifică producătorul GE Hangwei Systems Co., LTD şi ţara de origine – P.R.China, Beijing, fiind contractat producătorul GE Healthcare Japan Corporation şi ţara de origine Japonia. Certificatul de conformitate pentru produs (care, potrivit condiţiilor contractuale, însoţeşte bunul) nu a fost prezentat auditului.

Referitor la unul din obiectivele contractului ce se referă la instruire, auditului i s-au prezentat certificate de instruire a personalului medical implicat în utilizarea dispozitivelor achiziţionate.

Potrivit informaţiei Agenţiei Naţionale de Reglementare a Activităţilor Nucleare şi Radiologice din 22.07.2013, Spitalul Republican al ACSR a CS, activează în lipsa Certificatului de securitate pentru tomograful achiziţionat.

Concluzie: neregulile stabilite la implementarea proiectului “Racordarea asistenţei medicale spitaliceşti şi de ambulator din cadrul ACSR la standardele medicale actuale prin implementarea serviciilor performante de diagnostic imagistic” sînt determinate de un management irelevant al părţilor implicate în acest proces, inclusiv la organizarea, desfăşurarea licitaţiei, precum şi executarea contractului, ceea ce a determinat cheltuieli ineficiente din FAOAM şi aplicarea utilajului radiologic în lipsa certificării regulamentare.

Recomandări: Ministerului Sănătăţii, Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină de comun cu IMS Spitalul Republican al Asociaţiei Curativ-Sanatoriale şi de Recuperare a Cancelariei de Stat:

5. să întreprindă măsurile de rigoare în vederea înlăturării carenţelor la implementarea proiectului “Racordarea asistenţei medicale spitaliceşti şi de ambulator din cadrul ACSR la standardele medicale actuale prin implementarea serviciilor performante de diagnostic imagistic”, prin:

5.1. responsabilizarea persoanelor implicate în implementarea acestuia, precum şi asigurarea expertizării lucrărilor recepţionate;

5.2. întocmirea devizului de cheltuieli al lucrărilor de acomodare a spaţiilor pentru instalarea tomografului, cu expertizarea regulamentară a acestora şi, respectiv, recalcularea valorii, după caz;

5.3. asigurarea certificării regulamentare a tomografului utilizat la diagnosticarea pacienţilor.

 

♦ Cu referire la proiectul Investiţional “Modernizarea Secţiei endoscopie prin fortificarea bazei tehnico-materiale şi dotarea cu tehnologii performante de diagnostic endoscopic”, beneficiar IMSP Institutul Oncologic, a fost instalat utilaj de videoendoscopie în valoare de 2,7 mil. lei, ca rezultat fiind efectuate în 12 luni (01.07.2012-01.07.2013) investigaţii în număr de 2571, inclusiv în scop terapeutic şi chirurgical. Abateri semnificative la acest capitol nu au fost constate de către audit.

 

♦ Cu privire la implementarea proiectelor investiţionale de dotare a Institutului de Neurologie şi Neurochirurgie cu utilaj medical

Pe parcursul anului 2012, Institutul de Neurologie şi Neurochirurgie (în continuare – INN) a beneficiat de mijloace financiare din fondul de dezvoltare şi modernizare a prestatorilor publici de servicii medicale pentru implementarea a 3 proiecte investiţionale în valoare de 8758,1 mii lei, inclusiv: dotarea Laboratorului de vertebroneurologie şi polineuropatii cu utilaj medical de performanţă (498,5 mii lei); dotarea serviciului neurochirurgical cu utilaj medical de performanţă (4529,6 mii lei); dotarea serviciului Stroke Unit şi terapie intensivă cu utilaj medical de performanţă (3730,0 mii lei). Scopul implementării acestor proiecte ţine de îmbunătăţirea calităţii serviciilor medicale prestate populaţiei prin intermediul modernizării şi dotării tehnice cu utilaj de performanţă.

La implementarea proiectelor “Dotarea Laboratorului de vertebroneurologie şi polineuropatii cu utilaj medical de performanţă” (0,5 mil.lei) şi “Dotarea serviciului neurochirurgical cu utilaj medical de performanţă” (4,5 mil.lei), auditul nu a stabilit nereguli, utilajul fiind pus în funcţiune.

La proiectul “Dotarea serviciului Stroke Unit (secţia de neurourgenţe) şi terapie intensivă cu utilaj medical de performanţă”, auditul a stabilit că valoarea proiectului a constituit 6,4 mil.lei, inclusiv pentru procurarea utilajelor – 4,2 mil.lei şi adaptarea încăperilor – 2,2 mil.lei, cu termenul de realizare pînă la 30 martie 2012. Pentru implementarea acestui proiect din mijloacele fondului de dezvoltare al CNAM au fost alocate 3,7 mil.lei, conform contractului de finanţare din august 2011. În urma desfăşurării licitaţiei publice au fost desemnaţi 9 cîştigători, fiind încheiate contractele de achiziţie a 17 utilaje şi dispozitive medicale în sumă totală de 5,0 mil. lei, sau cu 0,8 mil. lei mai mult decît valoarea iniţială a proiectului, cheltuielile fiind acoperite din sursele proprii ale instituţiei. Totodată, utilajele achiziţionate au fost furnizate cu întîrzieri de către majoritatea furnizorilor – de la 4 pînă la 30 de zile, pentru întîrzierile respective nefiind aplicate penalităţi conform prevederilor contractuale.

La capitolul reparaţiilor capitale, INN a contractat servicii în valoare de 2,9 mil.lei, depăşind suma planificată pentru lucrările respective cu 0,6 mil.lei. Ca rezultat al nerespectării de către operatorul economic a clauzelor contractuale privind instalarea sistemului de ventilare, a fost achitată doar suma de 2,5 mil.lei. La 28.09.2012, de către Procuratura Anticorupţie a fost iniţiată urmărirea penală cu ridicarea documentelor aferente procedurii de achiziţie şi executare a lucrărilor.

Lucrările de reparaţie/acomodare a încăperilor care urmau a fi efectuate în termen de patru luni, de facto au fost executate în termen de un an, fapt ce a condiţionat şi punerea în funcţiune cu întîrziere de circa 5 luni a utilajului achiziţionat. Totodată, pînă în prezent nu este pus în funcţiune sistemul de ventilare în secţia de neurourgenţă cu terapie intensivă.

Aceste situaţii sînt şi rezultatul nemonitorizării implementării proiectului de către Finanţator, conform măsurilor de monitorizare şi control prevăzute în pct.36 din Contractul de finanţare, instituţia nedispunînd de rapoarte ale vizitelor de monitorizare la faţa locului, conform clauzelor contractuale.

De către echipa de audit a fost realizată observarea fizică a utilajelor achiziţionate, constatîndu-se instalarea şi punerea în funcţiune a acestora, cu excepţia a două monitoare pentru evaluarea funcţiilor vitale ale pacientului, care au fost returnate furnizorului pentru reparaţie. Potrivit informaţiei instituţiei, “din momentul punerii în funcţiune a utilajelor respective în secţia terapie intensivă au fost trataţi 1478 de pacienţi şi în secţia de neurourgenţe Stroke Unit – 463 de pacienţi. Totodată, dotarea secţiilor menţionate cu utilajul achiziţionat a permis sporirea calităţii serviciilor medicale acordate, dat fiind faptul posibilităţii diagnosticării şi acordării imediate a asistenţei medicale specializate pacienţilor cu stări de urgenţă cu maladii cerebro-vasculare acute şi a celor ce au suportat recent accident vascular cerebral spitalizaţi în instituţie sau transferaţi din spitalele raionale”.

De asemenea, potrivit viziunii instituţiei, “este prematur de a efectua un raport final de activitate privind impactul implementării proiectului, dat fiind termenul insuficient de activitate în condiţiile dotării cu utilajul performant pentru determinarea indicatorilor măsurabili şi relevanţi ai eficienţei”.

Concluzie: Scopul proiectului a fost realizat cu un grad diminuat al impactului scontat, ca rezultat al depăşirii cheltuielilor de proiect cu 1,4 mil.lei şi a termenului de implementare cu circa 5 luni, a neexecutării lucrărilor de instalare a sistemului de ventilare, acestea fiind şi consecinţele monitorizării insuficiente de către Finanţator a implementării proiectului.

Recomandări: Ministerului Sănătăţii, Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină în comun cu IMSP Institutul de Neurologie şi Neurochirurgie să asigure:

6. monitorizarea şi controlul definitivării realizării conforme a proiectelor, în special al proiectului “Dotarea serviciului Stroke Unit (secţia de neurourgenţe) şi terapie intensivă cu utilaj medical de performanţă”, precum şi întreprinderea măsurilor în vederea responsabilizării grupului de lucru pentru achiziţiile publice realizate neregulamentar.