R E G U L A M E N T U L
Sistemului de Monitoring Ecologic Integrat
din 10.11.98
Monitorul Oficial al R.Moldova nr.111-113/221 din 17.12.1998
* * *
Notă: Vezi Legea nr.21-XVIII din 18.09.2009 pentru modificarea Legii nr.64-XII din 31 mai 1990 cu privire la Guvern (structura Guvernului în redacţie nouă - Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale devine Ministerul Mediului)
Notă: Vezi Legea nr.26-XV din 13.02.2004 privind modificarea şi completarea articolului 24 al Legii nr.64-XII din 31 mai 1990 cu privire la Guvern (art.II - Ministerul Ecologiei, Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului se reorganizează prin separare în Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale şi Departamentul Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului)
Notă: Vezi Hot.Guv. nr.266 din 28.04.2001 privind unele măsuri ce ţin de reorganizarea unor ministere şi departamente ale Republicii Moldova (pct.1 - se reorganizează Ministerul Mediului şi Amenajării Teritoriului în Ministerul Ecologiei, Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului)
Notă: Vezi Legea nr.676-XIV din 16.11.99 pentru modificarea Legii cu privire la Guvern (art.II - se reorganizează prin fuzionare: Ministerul Mediului şi Ministerul Dezvoltării Teritoriului, Construcţiilor şi Gospodăriei Comunale - în Ministerul Mediului şi Amenajării Teritoriului)
Aprobat
Ministerul Mediului
al Republicii Moldova
10 noiembrie 1998 nr.20
Ministru A.Capcelea
I. NOŢIUNI GENERALE
1. Regulamentul Sistemului de Monitoring Ecologic Integrat (în continuare – Regulamentul) stabileşte structura, modul de înfiinţare şi funcţionare în Republica Moldova a Sistemului de Monitoring Ecologic Integrat.
2. Monitoringul Ecologic Integrat este un sistem complex, prin care statul supraveghează permanent starea mediului, resurselor naturale şi a impactului antropic, bazat pe parametri şi indici cu acoperire spaţială şi temporală, care asigură cadrul informaţional necesar pentru elaborarea strategiei şi tacticii de prevenire a consecinţelor activităţii antropice şi a calamităţilor naturale, de elaborare a prognozelor şi exercitare a controlului operativ asupra eficienţei măsurilor de redresare a situaţiei ecologice.
3. În conformitate cu alin.b) al art.15 din Legea privind protecţia mediului înconjurător, nr.1515-XII din 16 iunie 1993 (Monitorul Oficial, nr.10, art.283), supravegherea mediului la nivel naţional este asigurată de Ministerul Mediului, denumit în continuare autoritatea centrală de mediu, precum şi de Ministerul Sănătăţii, Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei, Asociaţia de Stat “AGeoM”, Asociaţia de Stat “Moldsilva” şi Academia de Ştiinţe a Moldovei.
4. Funcţionarea Monitoringului Ecologic are la bază următoarele principii:
supravegherea sistematică a stării mediului natural, componentelor lui şi a evoluţiei impactului antropic;
obiectivitatea şi veridicitatea monitorizării;
caracterul interdisciplinar şi exhaustiv al supravegherii;
compatibilitatea informaţiei furnizate de diferite surse;
compatibilitatea Monitoringului Ecologic cu sistemele analogice internaţionale;
coordonarea normativelor şi metodelor de investigaţie şi cercetare, a activităţilor de logistică şi asigurare cu programe;
complexitatea estimării informaţiei ecologice;
operativitatea prezentării informaţiei beneficiarilor;
accesibilitatea informaţiei privind starea mediului natural, cu respectarea prescripţiilor şi restricţiilor legale în domeniu.
5. Funcţionarea Sistemului de Monitoring Ecologic Integrat (denumit în cele ce urmează Monitoringul Ecologic) este asigurată de către autoritatea centrală de mediu şi de către furnizorii şi beneficiarii informaţiei respective.
În cadrul Monitoringului Ecologic în calitate de furnizori ai informaţiei ecologice participă instituţiile de stat (ministere, departamente, agenţii, institute, concerne, asociaţii) gestionare ale resurselor naturale, organele abilitate să exercite controlul asupra utilizării lor, instituţiile ştiinţifice şi agenţii economici care folosesc resurse naturale ori desfăşoară activităţi cu impact asupra mediului sau sănătăţii populaţiei.
Calitatea de beneficiar al informaţiei ecologice acumulate de Monitoringul Ecologic o poate avea orice instituţie, persoană fizică sau juridică, ce solicită sau utilizează informaţia respectivă.
6. Crearea Monitoringului Ecologic are drept scop:
promovarea unei politici unitare de stat în domeniul monitoringului ecologic, armonizarea Monitoringului Ecologic al Republicii Moldova cu alte sisteme naţionale şi internaţionale de profil;
sporirea operativităţii, veridicităţii, calităţii şi eficienţei informaţiei ecologice şi evitarea activităţilor în paralel, crearea băncilor generale de date în domeniul mediului înconjurător.
7. Sarcinile de bază ale Monitoringului Ecologic sînt:
supravegherea stării mediului natural şi a impactului antropic;
managementul datelor măsurărilor (colectarea, prelucrarea, generalizarea, analiza, interpretarea, stocarea si prognoza informaţiilor) şi transmiterea acestora către beneficiarii sau solicitanţii lor;
evidenţierea schimbărilor în sistemul “mediul – componentele lui – sănătatea populaţiei” şi elaborarea prognozelor privind tendinţele şi eventualele schimbări;
asigurarea sistematică a autorităţilor publice, agenţilor economici şi a populaţiei cu informaţii despre starea mediului şi a componentelor lui, furnizarea prognozelor şi/sau avertizărilor privind eventualele schimbări ale acestora;
elaborarea recomandărilor necesare pentru adoptarea deciziilor în probleme de mediu.
8. Autorităţile publice care sînt responsabile de supravegherea stării mediului natural şi a sănătăţii populaţiei din teritoriile administrate, asigură:
colectarea, prelucrarea şi păstrarea datelor primare despre starea mediului;
evaluarea impactului ramurilor economiei naţionale asupra mediului natural şi sănătăţii populaţiei;
prezentarea datelor potrivit tipizatelor, stabilite de structurile statistice şi cele abilitate cu funcţii de supraveghere a mediului.
9. Întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile, persoanele fizice şi juridice cu orice statut juridic şi formă de proprietate, ale căror activităţi au sau pot avea un impact negativ asupra stării mediului natural sau asupra componentelor lui, sînt obligate, conform alin.f) şi g) ale art.32 din Legea privind protecţia mediului înconjurător, să efectueze în zonele lor de activitate supravegherea stării mediului şi evidenţa resurselor naturale folosite, prezentînd informaţia respectivă structurilor statistice şi organelor abilitate cu colectarea informaţiei privind mediul înconjurător, iar în baza alin.e) al art.16 din aceiaşi lege să prezinte gratuit autorităţii centrale de mediu informaţia solicitată.
II. STRUCTURA ŞI ORGANIZAREA MONITORINGULUI ECOLOGIC
10. În funcţie de obiectivele încredinţate, monitorizarea ecologică integrată include, în calitate de subsisteme, atît compartimentele de bază (aerul, apa, solul, subsolul, deşeurile, flora, fauna, omul), cît şi factorii complementari (radiaţia solară şi tehnogenă, cîmpurile electromagnetice, poluarea sonică, vibraţiile, contaminările cu agenţi biologici, substanţele toxice, îngrăşămintele minerale şi organice, pesticidele). În caz de necesitate, structura sistemului de monitorizare ecologică poate fi diversificată.
11. În plan teritorial, Monitoringul Ecologic se constituie din trei niveluri de monitoring:
local (în zona de activitate a întreprinderilor, în localităţi, sectoare de landşaft, arii protejate);
regional (în limitele unităţilor administrativ-teritoriale, în perimetrul zonelor economice şi naturale);
naţional, care cuprinde întreg teritoriul ţării.
12. În Republica Moldova monitoringul ecologic integrat este efectuat de către Centrul de Monitoring Ecologic al Ministerului Mediului şi furnizorii de informaţie – instituţiile specializate în domeniile respective, abilitate să efectueze monitoringul specializat.
13. Cadrul instituţional al monitoringului ecologic include:
1) organizaţiile şi instituţiile, menţionate în p.8 al prezentului Regulament care colectează din domeniile specializate datele primare, le prelucrează şi le analizează, întocmesc pronosticuri şi furnizează informaţii utilizatorilor. Printr-o testare calitativă specială se determină şi apoi se numeşte instituţia de bază din cadrul fiecărui subsistem, căreia i se atribuie funcţia de coordonare metodologică într-un domeniu specializat şi de prezentare către Centrul de Monitoring Ecologic a datelor;
2) Centrul de Monitoring Ecologic, care patronează reţeaua complexă de supraveghere, coordonează activitatea furnizorilor de informaţii ecologice, colectează, prelucrează, integrează şi generalizează informaţia primară prezentată de furnizori, gestionează băncile naţionale de date, aduce la cunoştinţa organelor de stat şi a opiniei publice informaţiile integrale, generalizate şi speciale privind starea mediului natural şi componentelor acestuia;
3) consiliul specializat al Centrului de Monitoring Ecologic cu statut de organ consultativ, care elaborează recomandări privind activitatea metodologică şi organizaţională în cadrul Monitoringului Ecologic şi include specialişti notorii din domeniile respective.
14. În plan organizaţional, reţeaua generală Monitoringul Ecologic include posturi, staţii şi poligoane de supraveghere, laboratoare, centre de profil sau specializate (conform subsistemelor sus-menţionate), precum şi unitatea centrală – Centrul de Monitoring Ecologic. Numărul subdiviziunilor specializate se stabileşte conform necesităţilor de acoperire spaţială şi temporală a teritoriului ţării cu reţele de monitorizare ecologică specializate.
III. FUNCŢIILE CENTRULUI DE MONITORING ECOLOGIC
15. Centrul de Monitoring Ecologic este înfiinţat şi funcţionează în cadrul autorităţii centrale de mediu conform legislaţiei în vigoare şi cu respectarea reglementărilor naţionale şi internaţionale în domeniul vizat.
16. Sarcinile de bază ale Centrului de Monitoring Ecologic sînt:
acordarea avizelor pentru fundamentarea activităţii staţiunilor complexe şi instituţiilor specializate în domeniul monitoringului ecologic;
coordonarea activităţii furnizorilor de informaţii ecologice;
colectarea, prelucrarea şi integrarea informaţiilor ecologice;
înfiinţarea şi dirijarea băncilor centrale de date, sistemului computerizat de integrare şi prezentare a informaţiilor ecologice;
managementul datelor privind starea în ansamblu a medului;
asigurarea autorităţilor publice şi a populaţiei cu informaţii complete şi speciale privind starea mediului şi a componentelor acestuia.
17. Centrul de Monitoring Ecologic elaborează şi propune autorităţilor administraţiei publice şi furnizorilor de informaţii recomandări privind:
perfecţionarea si optimizarea reţelei de supraveghere şi tehnologiilor de monitoring;
raţionalizarea şi optimizarea serviciilor de supraveghere;
caracterul exhaustiv şi metodele de evaluare a stării mediului natural şi a componentelor lui;
modernizarea şi unificarea metodelor de supraveghere şi analizelor de laborator, adaptarea şi implementarea metodologiilor şi tehnologiilor unificate;
structura, componenţa şi calendarul prezentării datelor şi prognozelor;
formarea băncilor interdepartamentale de date despre starea mediului natural şi sănătatea populaţiei;
formarea centrelor locale şi zonale (staţii şi laboratoare) de monitoring ecologic;
elaborarea, adaptarea sau perfecţionarea programelor aplicative de profil;
conectarea la sistemele internaţionale de monitoring ecologic;
pregătirea şi reciclarea cadrelor pentru monitoringul ecologic.
IV. FUNCŢIILE INSTITUŢIILOR SPECIALIZATE
18. Instituţiile specializate, abilitate să efectueze monitoringul specializat (al aerului, apei, solului etc.) în cadrul sistemului de monitoring ecologic integrat, au datoria:
să colecteze şi să păstreze datele primare despre starea mediului natural, să le prelucreze şi să le generalizeze;
să prezinte în termen şi pe gratis informaţiile despre starea mediului de care dispun în băncile centrale de date ale organizaţiilor specializate şi ale Centrului de Monitoring Ecologic;
să-şi actualizeze permanent volumul de cunoştinţe în domeniul încredinţat al monitoringului.
19. Regulamentele de activitate ale instituţiilor specializate în domeniul monitoringului ecologic se vor aduce în conformitate cu sarcinile atribuite şi prezentul Regulament.
V. FUNCŢIONAREA MONITORINGULUI ECOLOGIC
20. Centrul de Monitoring Ecologic şi instituţiile specializate efectuează monitoringul ecologic integrat prin evaluări şi observări programate şi operative ale stării generale a obiectelor şi componentelor mediului natural, în conformitate cu metodologiile standard şi cu respectarea reglementărilor naţionale şi internaţionale.
Structura, metodele de estimare şi calendarul prezentării datelor despre starea mediului natural şi sănătatea populaţiei se stabilesc de către autoritatea centrală de mediu, de comun acord cu Departamentul Statisticii şi ţinînd cont de legislaţia în vigoare, necesităţile statului, recomandările şi interpelările organizaţiilor internaţionale.
21. Interacţiunea autorităţilor publice, a întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor, care asigură funcţionarea Monitoringului Ecologic la toate nivelurile, se efectuează conform recomandărilor Centrului de Monitoring Ecologic şi instrucţiunilor tehnice respective.
22. Analiza şi generalizarea informaţiei despre starea mediului natural şi sănătatea populaţiei se efectuează de către instanţele specializate în domeniile respective şi menţionate la pct.13 al prezentului Regulament, în limitele atribuţiilor fiecăreia şi în conformitate cu actele şi documentele normative departamentale, naţionale şi internaţionale.
23. Informaţia generalizată cu caracter regional şi naţional se stochează şi se păstrează în modulele bazelor de date ale Centrului de Monitoring Ecologic, informaţia cea cu caracter zonal – în cele ale subdiviziunilor zonale ale autorităţii centrale de mediu. Informaţia specializată privind anumite componente ale mediului ce ţine de Monitoringul Ecologic, se stochează şi se păstrează în subdiviziunile respective de control şi cercetare ale ministerelor, departamentelor, Academiei de Ştiinţe a Moldovei etc.
Centrul de Monitoring Ecologic stabileşte modul şi mărimea fluxului informaţional şi asigură prezentarea informaţiei operative şi periodice structurilor decizionale şi solicitanţilor.
Informaţia serveşte pentru elaborarea şi adoptarea hotărîrilor privind prevenirea calamităţilor şi dezastrelor şi lichidarea consecinţelor acestora, precum şi privind asigurarea securităţii ecologice a Republicii Moldova.
Centrul de Monitoring Ecologic stabileşte procedura de acces la informaţia menţionată conform prescripţiilor legislaţiei în vigoare.
24. Schimbul de informaţii despre starea mediului natural şi sănătatea populaţiei între organele de stat sau instituţiile subordonate acestora, responsabile de organizarea monitoringului ecologic, se efectuează gratuit.
Compartimentele de bază şi participanţii la schimbul de informaţii în cadrul monitoringului ecologic se prezintă în anexa la prezentul Regulament.
25. Prognozarea schimbărilor în starea mediului şi a componentelor lui o efectuează în mod curent sau la cererea organelor de stat, Centrul de Monitoring Ecologic, cu antrenarea instituţiilor specializate şi/sau a colectivelor de creaţie.
VI. ASIGURAREA ŞTIINŢIFICO-METODOLOGICĂ, METROLOGICĂ,
TEHNICO-MATERIALĂ ŞI FINANCIARĂ A MONITORINGULUI ECOLOGIC
26. Organele de stat şi/sau subdiviziunile abilitate ale acestora, încadrate în Monitoringul Ecologic, asigură şi activitatea ştiinţifico-metodologică a acestuia, cu antrenarea instituţiilor de cercetare ştiinţifică şi a colectivelor de creaţie.
27. Asigurarea metrologică a activităţii Monitoringului Ecologic în ceea ce priveşte colectarea probelor şi mostrelor, măsurarea şi regularizarea fluxului informaţional se efectuează în conformitate cu legislaţia, actele normative şi standardele în vigoare.
28. Întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile incluse in Monitoringul Ecologic, beneficiază de asigurarea tehnico-materială a autorităţilor de stat, care le patronează.
29. Activitatea Monitoringului Ecologic este finanţată din sursele bugetului de stat, mijloacele beneficiarilor de resurse naturale şi ale agenţilor economici, care activează în baza datelor monitoringului local, precum şi din alte surse legale.
Mijloacele necesare pentru constituirea şi funcţionarea subdiviziunilor Monitoringului Ecologic sînt alocate din buget în baza propunerilor fundamentate şi argumentărilor anuale ale ministerelor şi departamentelor interesate.
Anexă la Regulamentul Sistemului de Monitoring Ecologic Integrat
Furnizorii de informaţie din cadrul Sistemului de Monitoring Ecologic Integrat
| |
Parametrii şi indicii obligatorii pentru informaţia privind evaluarea stării mediului* |
Furnizorii** |
1 |
2 |
Indicii socio-economici: | |
- folosirea resurselor naturale (tip-volum, mii tone; mii m3 sau nr. de unităţi) | 1,3,5,7 |
- exportul-importul resurselor naturale (tip-volum, tone, mii m3 – nr. de unităţi, mii – % conformităţii cu normele de calitate) | 1 |
- calitatea principalelor produse alimentare şi furajere: denumirea, % cu calitatea admisibilă din totalul produsului folosit | 1 |
Deşeuri: | |
- tipul şi volumul deşeurilor (mii m3), din ele reciclate sau utilizate (mii m3) | 1,3,5,7,12,13,14 |
- tipul, numărul şi suprafaţa gunoiştilor, nr./ha, din ele neautorizate şi neamenajate, nr./ha | 1,3, 5,7,12,13,14 |
- poligoane (tip – suprafaţa, ha) | 1,3,5,7,12,13,14 |
Aer atmosferic: | |
- surse staţionare de poluare (tip-numărul şi volumul emisiilor, mii m3/an, tone/an), din ele: monoxid de carbon, anhidridă de sulf, oxizi de azot, substanţe solide, plumb, benzopiren (mii m3/an, tone/an) | 1,5,7,8,12 |
- surse mobile de poluare (tip-numărul şi volumul emisiilor, mii m3/an, tone/an), din ele: monoxid de carbon, anhidridă de sulf, oxizi de azot, substanţe solide, plumb, benzopiren (mii m3/an, tone/an) | 1,5,7,8,12 |
Apă: | |
- parametrii calitativi conform STAS-ului “Apă potabilă” | 1,3,5,7,10,12 |
- parametrii cantitativi al principalelor obiecte acvatice (locul – denumirea – tip – suprafaţa, ha – volumul, mil.m3 sau mărimea de scurgere, m3/sec) | 1,3,5,7,10,12 |
- utilizarea apei (mii m3/an) | 1,3,5,7,12 |
- deversări, mii m3/an (locul – denumirea – tip – conţinutul mediu al CBO5 (mg 02/l), CCO(mg 02/l), al substanţelor în suspensie şi mineralizării (mg/l) | 1,2,3,5,7,10,12 |
- reciclarea şi purificarea, mii m3/an, extragerea substanţelor preţioase, tone, % (locul – denumirea – tipul) | 1,3,5,7,10,12 |
- volumul lucrărilor ameliorative, mii m3 (locul – denumirea – tipul – volumul) | 1,3,5,7,12 |
Sol: | |
- schimbări în folosirea pămîntului (total agricol, arabil, forestier, cu ape de suprafaţă, afectat pentru construcţii, neagricol, alte tipuri), ha | 1,3,7,11,12 |
- parametri calitativi: schimbări înregistrate în balanţa humusului, azotului, fosforului şi potasiului (zona-tipul de sol-suprafaţa, ha) | 1,3,7,11 |
- volumul îngrăşămintelor (cu conţinutul de N, P205, K20, Ca) şi pesticidelor utilizate (forme dominante ale insecticidelor, erbicidelor, fungicidelor, regulatorilor de creştere, rodenticidelor) aplicate, kg/ha şi totalul tonelor de substanţă activă | 1,3 |
- terenuri degradate (pe unităţi – zona – suprafaţa, ha), tipul şi gradul de degradare (de la 1 la 4) | 1,3,7,11,12 |
- terenuri scoase din folosinţă, mii ha | 1,3,7,11,12 |
- volumul lucrărilor ameliorative (locul – denumirea – suprafaţa, ha – volum, mii m3, mii tone – mil.lei) | 1,3,7,11,12 |
Subsol:
(în comparaţie cu anii precedenţi) | |
- cantitatea zăcămintelor în exploatare (locul-denumirea şi totalul lor pe categorii de zăcăminte, mii tone, mii m3) | 1,5,7,10,12,14 |
- cantitatea materiei prime extrase (localitatea – denumirea materialelor şi totalul pe categorii, mii tone, mii m3) | 1,5,7,10,12,14 |
- procese geologice negative: surpări, alunecări de teren, inundări, eroziuni, tasări prin înmuiere şi subsidenţe, poluarea apelor freatice şi superficiale, excavaţii (locul – tipul – suprafaţa, ha) | 1,5,7,10,12,14 |
- deşeurile de producţie (localitatea-denumirea şi totalul pe categorii, mii tone, mii m3) | 1,5,7,10,12,14 |
- arii protejate noi (locul-denumirea), ha | 1,5,7,10,12,14 |
- volumul lucrărilor ameliorative (locul – denumirea – cantitatea, mii tone, mii m3 – suprafaţa, ha – preţul, mil.lei) | 1,5,7,10,12,14 |
Flora (inclusiv pădurile)
(în comparaţie cu anii precedenţi) | |
- numărul de specii – plante vasculare, briofite, licheni, macromicete, alge, dintre care: vulnerabile, rare şi foarte rare | 1,3,7,11,13,15 |
- tăieri ilicite de plante lemnoase, mii m3 | 1,3,7,11,13,15 |
- poluarea biocenozelor (locul – denumirea – tipul şi nivelul de poluare – suprafaţa, ha) | 1,3,7,8,15 |
- arii protejate noi (locul – denumirea – tipul – suprafaţa, ha) | 1,3,7,8,11,15 |
- extinderea suprafeţelor de spaţii verzi (locul – denumirea – tipul), ha | 1,3,7,8,11,15 |
Fauna (inclusiv speciile piscicole)
(în comparaţie cu anii precedenţi) | |
- numărul de specii – animalele, păsările, reptilele, amfibiile, peştii, dintre care: vulnerabile, rare şi foarte rare | 1,3,7,8,11,15 |
- braconaj ilicit (pe specii), nr., mii lei | 1,3,7,8,15 |
- arii protejate noi (locul – denumirea – tipul – suprafaţa), ha | 1,11,15 |
- volumul lucrărilor de protecţie a mediului (locul – denumirea – suprafaţa, ha-zile-mii lei) | 1,11,15 |
Instrumente ale politicii de protecţie a mediului | |
- investiţii de stat pe componentele mediului şi în total, mil.lei | 1,3,4,5,6,7,8,9,10,12,14,15 |
- programe de protecţie a mediului (denumirea durata-organizaţia responsabilă-costul, mil.lei) | 1,3,4,5,7,8,9,10,12,13,14,15 |
- lucrări de licenţiere şi expertiză, nr. – mii lei | 1,3,5,7,8,9,10,11,12,15 |
- volumul total al lucrărilor, mil.lei/anual | 1,3,5,6,7,8,9,10,12,13,14,15 |
- pregătirea cadrelor pe categorii, nr.pers./an | 1,5,6,7,8,9,12,13 |
- îndeplinirea prevederilor convenţiilor internaţionale (nr. convenţiilor – volumul lucrărilor, mil.lei) | 1,3,5,6,7,8,9,10,12,14,15 |
- informaţii ecologice şi propagarea lor (numărul de ediţii şi programe speciale) | 1,2,3,5,7,8,9,10,11,12,13,14,15 |
Note: * – Referitor la aceste informaţii acordă consultările anuale de rigoare autoritatea centrală de mediu; ** – Responsabili de prezentarea informaţiilor sînt următorii furnizori, notaţi cu cifre: 1. Ministerul Agriculturii şi Industriei de Prelucrare; 2. Ministerul Transportului şi Comunicaţiilor; 3. Ministerul Dezvoltării Teritoriului, Construcţiilor şi Gospodăriei Comunale; 4. Ministerul Economiei şi Reformelor; 5. Departamentul Energetică, Resurse Energetice şi Combustibil; 6. Ministerul Finanţelor; 7. Ministerul Industriei şi Comerţului; 8. Ministerul Sănătăţii; 9. Departamentul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale; 10. Departamentul Standarde, Metrologie şi Supraveghere Tehnică; 11. Agenţia Naţională pentru Geodezie, Cartografie şi Cadastru; 12. A.Ş.P. “AGeoM”; 13. Academia de Ştiinţe a Moldovei; 14. Concernul de Stat “INMACOM”; 15. Asociaţia de Stat “Moldsilva”. |
