REGULI ŞI NORME SANITARE (RNS)

privind cultivarea şi prelucrarea postrecoltară a tutunului

din  20.11.2003

Monitorul Oficial al R.Moldova nr.168-171/582 din 16.12.2005

* * *

Notă: Vezi Hot.Guv. nr.52 din 18.01.2007 privind reorganizarea unor organe centrale de specialitate ale administraţiei publice (pct.1 - se reorganizează Ministerul Sănătăţii şi Protecţiei Sociale prin divizare în Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului)

Notă: Vezi Hot.Guv. nr.357 din 23.04.2005 privind măsurile de reorganizare a unor ministere şi autorităţi administrative centrale ale Republicii Moldova (pct.1 - se reorganizează Ministerul Sănătăţii în Ministerul Sănătăţii şi Protecţiei Sociale, cu preluarea funcţiilor ce ţin de domeniul protecţiei sociale, în urma divizării Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale)

I. DISPOZIŢII GENERALE

1. Aceste RNS sînt elaborate în conformitate cu Legile de bază ale Republicii Moldova în domeniul asigurării sanitaro-epidemiologice a populaţiei (nr.1513-XII din 16 iunie 1993), protecţiei mediului înconjurător (nr.1515-XII din 16 iunie 1993), ocrotirii sănătăţii populaţiei (nr.411-XII din 28 martie 1995) etc.

2. La realizarea prevederilor acestor RNS ministerele, departamentele, serviciile de control de stat, întreprinderile şi gospodăriile agricole vor porni de la primatul protecţiei mediului, ameliorării condiţiilor de muncă şi supremaţia orientării spre profilaxia bolilor.

3. Prezentele RNS sînt obligatorii pentru toate gospodăriile cultivatoare de tutun şi întreprinderile de prelucrare, indiferent de mărimea, tipul şi forma de proprietate, subordonarea administrativ-teritorială şi departamentală a acestora.

4. Agenţii economici trebuie să asigure realizarea succesivă şi continuă a managementului mediului de muncă şi a mediului înconjurător, menţinerea ordinii sanitare pentru angajaţi şi populaţie, bazîndu-se pe specificul şi perspectiva tehnologiilor noi, cunoaşterea însuşirilor specifice şi generale ale noxelor profesionale inerente, sistemelor agrotehnice şi tehnologice de cultivare a tutunului.

5. În procesul aplicării acestor norme sanitare se va ţine cont de normele igienice şi fiziologice de muncă pentru industrie şi agricultură “Criteriile igienice de estimare şi clasificare a condiţiilor de muncă după indicii de nocivitate şi periculozitate a factorilor mediului de producere, încordării şi intensităţii procesului de muncă” R 2.2.755-99.

6. Se consideră legiferate la cultivarea şi prelucrarea tutunului, valorile normative ale concentraţiilor limite admisibile (CMA) a conţinutului de substanţe chimice volatile şi nevolatile, emise sau degajate de către plante, materia primă sau eliminate din sol datorită proceselor şi relaţiilor de ordin tehnologic sau/şi ecologic referitor la:

a) substanţele chimice toxice degajate din tutun, reziduurile de pesticide etc. CMA ale căror în aerul zonei de muncă au fost stabilite anterior;

b) vaporii de nicotină-bază şi ai altor alcaloizi ai tutunului în sumă – 0,05 mg/m.c. aer la locul de muncă;

c) uleiurile eterice degajate din tutun în procesele tehnologice de uscare şi prelucrare – 5,0 mg/m.c. de aer (sumar la locul de muncă).

7. Controlul de laborator al calităţii mediului înconjurător şi al condiţiilor igienice de muncă, în conformitate cu “Normele şi Regulile Sanitare de activitate a laboratoarelor departamental-industriale” (nr.06-5/5-108 aprobate la 19.07.1993 de MS al RM), trebuie să fie asigurat de proprietarul unităţii economice agricole.

8. Se interzice construcţia şi reconstrucţia încăperilor de producţie, defalcarea şi redislocarea terenurilor de pămînt sub răsadniţe, sere şi plantaţii de tutun, exploatarea construcţiilor, maşinilor, instalaţiilor, agregatelor agricole şi a încăperilor fără autorizaţie sanitară.

9. Toate instrucţiunile de serviciu, documentele, actele, standardele naţionale şi departamentale, regulile pentru tehnica securităţii, igienă şi sanitărie industrială, medicina mediului ocupaţional, igienă şi fiziologie a muncii etc., elaborate anterior şi care contravin prezentelor RNS necesită să fie revăzute şi adaptate în corespundere cu ele.

II. REPARTIZAREA ZONALĂ A TERITORIILOR, ALEGEREA ŞI

DEFALCAREA TERENURILOR, DISTRIBUIREA LOTURILOR

DE PĂMÎNT PENTRU CONSTRUCŢII DE PRODUCŢIE

ŞI PLANTAŢII DE TUTUN

10. Toate suprafeţele teritoriilor zonale preconizate pentru cultivarea tutunului trebuie să fie repartizate fundamentat ştiinţific din punct de vedere igienic şi ecouman.

Extinderea suprafeţelor cultivate cu tutun nu poate fi admisă fără efectuarea provizorie a cercetărilor ecobiogeochimice şi igienice a componentelor şi elementelor biofile necesare organismului uman.

11. Alegerea terenurilor şi defalcarea loturilor de pămînt pentru răsadniţe şi sere, plantaţii, platforme ale subunităţilor de uscat şi prelucrare postrecoltară a tutunului (subunităţi agrotehnice şi tehnologice) trebuie să se facă de către posesorii gospodăriilor agricole cu implicarea specialiştilor serviciilor de utilizare şi gestionare a resurselor naturale, de protecţie a mediului înconjurător şi de medicina preventivă.

12. În toate proiectele privind defalcarea terenurilor şi a platformelor de construcţii în faza de fundamentare economico-tehnică a proiectării în domeniul tutunăritului se vor lua în considerare cerinţele igienice faţă de starea condiţiilor climato-geografice locale, situaţia ecologică, geologică, hidrologică şi hidrodinamică, edafolandşaftică, orografică, sanitaro-igienică şi de protecţie a mediului înconjurător, precum şi starea ecoumană a populaţiei rurale.

13. Lucrările de creştere a răsadului, cultivare a tutunului, înşiruire, uscare şi prelucrare a frunzelor, stocare şi păstrare a tutunului uscat pe loturile de pămînt de pe lîngă casă şi în condiţiile de casă, limitele zonelor rezidenţiale şi de protecţie sanitară a aşezărilor umane sînt strict interzise.

14. Loturile de pămînt defalcate pentru cultivarea tutunului sînt coordonate cu Serviciul local de Medicină Preventivă în fiecare an din timp (nu mai puţin decît cu 3 luni înainte de începerea lucrărilor agricole).

15. Între obiectele de creştere a răsadului, plantaţiile şi secţiile de uscare şi fermentare etc. şi localităţile populate, întreprinderile alimentare şi de aprovizionare cu apă potabilă etc. se stabilesc zone de protecţie sanitară cu dimensiunea de 300 m.

În cazurile cînd în imediata vecinătate cu aceste unităţi de producţie se află instituţiile preşcolare, şcolile, spitalele, staţiile balneare, zonele de recreaţie a populaţiei, mărimea zonei de protecţie trebuie să fie mărită pînă la 500 m şi confirmată prin calculele dispersării substanţelor volatile (uleiuri eterice, amoniac şi nicotină) degajate din tutun şi a jetului de praf în aerul atmosferic.

16. Răsadniţele, serele, subunităţile de producţie pentru uscat, prelucrare şi depozitare a tutunului se vor amplasa întotdeauna ţinîndu-se cont de direcţia predominantă a vînturilor faţă de zona rezidenţială a aşezărilor umane.

17. În timpul amenajării terenurilor pentru răsadniţe şi sere trebuie să fie evitate posibilităţile de pătrundere a substanţelor agrochimice în apele subterane împreună cu apele precipitaţiilor atmosferice poluate de pe suprafaţa terenului şi prin infiltrare din substraturile cultivate.

18. Amplasarea unităţilor tehnologice de prelucrare a tutunului pe terenuri situate în depresiuni şi excavaţii închise sau pe văi inundabile, încercuite de rîpi şi maluri abrupte este interzisă.

19. Amplasarea subunităţilor tehnologice de uscare şi prelucrare a tutunului pe şantiere comune sau învecinate cu alte obiective agricole sau industriale este interzisă.

20. Pe marginea zonei de protecţie sanitară a unităţilor tehnologice staţionare, de prelucrare a tutunului din partea teritoriului zonei rezidenţiale, precum şi în zonele riverane trebuie să se sădească fîşii de arbuşti şi arbori rezistenţi la acţiunea poluanţilor, care au proprietăţi de absorbţie mai eficientă a substanţelor volatile şi gazoase.

21. Autorizarea sanitară pentru terenurile răsadniţelor, serelor şi plantaţiilor de tutun se efectuează de către Serviciul teritorial de Medicină Preventivă şi e valabilă pe parcursul unui an. Pentru unităţile tehnologice staţionare de uscare, prelucrare şi fermentare a tutunului autorizaţia sanitară se eliberează pe un termen de pînă la trei ani.

III. TERITORIILE PLANTAŢIILOR DE TUTUN ŞI TERENURILE

SUBUNITĂŢILOR AGROTEHNICE ŞI TEHNOLOGICE:

SISTEMATIZAREA, PROIECTAREA, CONSTRUCŢIA

ŞI AMENAJAREA LOR

22. Terenurile loturilor de pămînt defalcate pentru plantaţiile de tutun se vor trasa în parcele pentru sădit răsadul, vor fi asigurate cu bande de acces (fîşie liberă) între ele, convenabile pentru circulaţia mijloacelor de transport. Lăţimea parcelelor trebuie să fie pînă la 50 m pentru a facilita scoaterea la margini a frunzelor recoltate fără de forţări; masa frunzelor împachetate nu trebuie să depăşească limita de efort (10 kg) admisă pentru femei.

23. Sistematizarea terenului, nivelarea terasamentului şi trasarea platformei pentru răsadniţe şi sere trebuie să corespundă următoarelor condiţii:

a) construcţiile şi instalaţiile principale (răsadniţe, sol/teren încălzit, sistema de încălzire etc.) se vor deosebi în funcţie de destinaţie şi caracterul de funcţionare. Între ele se va prevedea o reţea raţională de pasaje pentru treceri şi accese, care trebuie să asigure condiţii necesare pentru mecanizarea proceselor agrotehnice şi tehnologice;

b) suprafaţa pentru construcţie a serelor sub peliculă, amenajate în blocuri cu multe arcade nu va fi mai mică de 50%, iar pentru serele de tip hangar – 40%;

c) în zona de producţie pentru creşterea răsadului de tutun trebuie să se prevadă o încăpere specială (din piatră) pentru depozitarea provizorie (despachetarea, dezambalarea, dozarea, dizolvarea, prepararea soluţiilor, emulsiilor şi suspensiilor, turnarea amestecurilor şi a soluţiilor) a agrochimicalelor.

24. Anual, după terminarea lucrărilor de cules răsadul şi demolarea instalaţiilor în scopul ameliorării regimului de insolaţie a solului, se prevede aratul terenului de sub răsadniţele în care au fost utilizate mijloace biotermice sau se înfăptuiesc lucrări de afînare şi insolare a solului.

25. În cadrul sistematizării şi construcţiei terenului de producţie cu instalaţii de uscare, fermentare şi depozitare a tutunului trebuie să se respecte toate principiile de aerisire naturală a edificiilor, indiferent de configuraţia, tipurile şi amplasarea lor pe teren.

La realizarea proiectelor se vor lua în considerare toate normele (CMA) şi calculele eşapamentelor specifice şi nespecifice, emisiilor şi degajărilor atmosferice pentru praful de tutun, nicotină, alcool metilic, uleiuri eterice, amoniac, aldehidă formică etc.

26. Situarea încăperilor principale, auxiliare şi habituale pe teritoriul subunităţilor de producţie a tutunului, a încăperilor şi platformelor destinate pentru uscatul, prelucrarea, fermentarea, depozitarea şi păstrarea tutunului se înfăptuieşte pe calea divizării spaţiului general pe zone: zona de producţie (A), zona salubră şi de agrement (B), zona administrativă şi gospodărească (C).

27. În zona de producţie a complexelor tehnologice pentru uscarea şi prelucrarea tutunului se vor situa încăperile şi instalaţiile principale de producţie amenajate consecutiv, izolate şi coechipate conform cerinţelor tehnologice şi igienice.

28. Zona salubră şi de agrement în ansamblu va îndeplini funcţiile de protecţie şi recreaţie temporară a lucrătorilor, în conformitate cu normele şi regulile generale în construcţie în vigoare.

29. Şoproanele, camerele pentru uscarea şi umezirea tutunului se vor situa în partea opusă bătăii vîntului faţă de încăperile de prelucrare prealabilă sau ulterioară a tutunului. În ansamblu, proiectul va prevedea izolarea lor deplină de celelalte sectoare.

30. Instalarea termogeneratoarelor în şoproane se admite numai cu condiţia amplasării lor din partea opusă mişcării predominante a vîntului în raport cu încăperile de producţie, auxiliare, administrative, habituale şi alte încăperi de serviciu.

31. Terenurile rezervoarelor pentru material inflamabil utilizat la alimentarea termogeneratoarelor trebuie să se situeze din partea opusă direcţiei predominante a vîntului, la o distanţă nu mai mică de 50 m de încăperile de producţie, auxiliare, administrative şi habituale.

32. La toate subunităţile de uscare a tutunului, indiferent de caracterul tehnologic, vor fi prevăzute încăperi pentru prelucrarea primară, sortarea şi ambalarea tutunului uscat.

Efectuarea acestor procese în şoproane sau încăperi învecinate cu instalaţiile destinate pentru uscare şi umezire a tutunului este strict interzisă.

33. Încăperile pentru prelucrarea şi ambalarea tutunului uscat se vor amplasa versant expuse vîntului faţă de instalaţiile de uscare şi umezire a tutunului şi din partea opusă direcţiei predominante a vîntului în raport cu alte sectoare de producţie.

34. Platformele pentru recepţia, încărcatul şi descărcatul tutunului, secţiile instalaţiilor de uscare şi umezire, diferite boxe izometrice, încăperile pentru instalaţii şi linii de sortare şi ambalare a materiei prime de tutun se vor situa separat şi, în măsura posibilităţilor, nu vor avea comunicări directe sau vor fi separate prin ecluză cu aer, pentru aspiraţie. Golurile pentru comunicări şi utilaj tehnic trebuie să fie închise sau înglobate special ca să asigure localizarea cuvenită a noxelor profesionale.

35. Sectoarele tehnologice pentru uscarea, fermentarea şi prelucrarea primară a tutunului se vor amplasa în încăperi separate, izolate între ele.

36. Zona administrativă şi gospodărească va fi situată în conformitate cu RNS 2.09.04.89 “Blocuri administrative şi sociale”.

IV. SOLUŢIONAREA SISTEMATIZĂRII SPAŢIALE A CLĂDIRILOR,

ÎNCĂPERILOR ŞI INSTALAŢIILOR

37. Suprafaţa, asamblarea, orientarea, coraportarea, îmbinarea, interconexiunea, ordinea şi reciprocitatea amplasării şi sistematizării încăperilor din bloc-sere cu o singură deschidere sau cu mai multe deschideri, acoperite cu peliculă sintetică sau sticlă, trebuie să corespundă standardelor, condiţiilor tehnice şi normelor igienice de proiectare şi construcţie a încăperilor pentru creşterea răsadului în agricultură (RNS 2.10.04-85 “Sere şi răsadniţe”).

38. În serele acoperite cu peliculă sintetică sau sticlă, indiferent de caracterul şi volumul proceselor agrotehnice, înălţimea pantei acoperişului de bloc pentru pereţii externi va fi de cel puţin 1,2 m.

39. Încăperile şi instalaţiile pentru despachetare, dozare, preparare şi aplicare a amestecurilor şi soluţiilor de agrochimicale, locurile pentru stocarea temporală trebuie să corespundă RNI “Privind stocarea, neutralizarea, utilizarea şi înhumarea substanţelor şi reziduurilor toxice” din 01 februarie 1995 nr.06.6.3.11 şi regulamentelor respective pentru utilizarea pesticidelor şi îngrăşămintelor minerale în agricultură.

40. În interiorul fiecărei secţii de sere, în coridoarele de interconexiune ale serelor cu blocuri mari trebuie să se prevadă amplasamente izolate, special utilate şi amenajate pentru păstrarea uneltelor de muncă.

41. Sistematizarea spaţială a încăperilor sau instalaţiilor tehnologice pentru uscarea, umezirea şi fermentarea tutunului trebuie:

a) să fie înzestrate cu procese în flux şi să asigure succesiunea strictă a operaţiunilor şi mecanizarea mai completă a proceselor de muncă;

b) să excludă procesele ce pot polua aerul din zona de muncă cu vapori de substanţe chimice volatile şi pulbere degajate pe parcursul proceselor tehnologice şi agrotehnice;

c) să asigure separarea tuturor proceselor nefavorabile şi necesarul de încăperi pentru igiena personală şi serviciile habituale;

d) să permită instalarea şi funcţionarea eficientă a ventilaţiei şi curăţirea instalaţiilor de praf;

e) să prevadă platforme respective deschise şi acoperite, secţii pentru instalarea şi amenajarea liniilor de sortare şi ambalare a producţiei;

f) să prevadă construirea încăperilor pentru efectuarea combinată şi compatibilă a uscării tutunului în funcţie de modalităţile tehnice de încărcat-descărcat şi necesitatea participării lucrătorilor numai cu condiţia aerisirii suficiente a încăperilor de producere.

42. Încăperile zonei de slăjire a tutunului trebuie să fie despărţite etanş pentru pătrunderea aerului. În caz de mecanizare şi dotare cu un sistem flux de încăperi succesive pentru uscarea şi umezirea frunzelor, construcţia instalaţiilor mobile (ascensiune, lansare, deschidere etc.) şi a pereţilor despărţitori trebuie să fie blocată cu mecanisme de dislocare a caretelor, containerelor şi alte mijloace.

43. În cazul uscării şi a condiţionării umidităţii frunzelor de tutun în flux cu instalaţii racordate şi pereţi mobili se va prevede etanşierea, ermetizarea sigură pentru prevenirea eşapamentelor, emisiilor de substanţe toxice şi degajărilor de vapori şi gaze în aerul zonei de muncă.

44. În cazul sistematizării în blocuri a cîtorva camere de uscare şi umezire a tutunului, conexate sau racordate printr-un coridor unic pentru prevenirea pătrunderii căldurii, emisiilor de vapori şi gaze în timpul încărcatului şi descărcatului acestora, precum şi în timpul vizitei camerelor în scop de control tehnologic şi din alte motive, urmează să se organizeze izolarea compactă a secţiilor cu pereţi etanşi pentru aer sau aplicarea altor soluţii care să asigure normele igienice ale calităţii mediului ocupaţional.

45. Amplasarea într-o singură încăpere sau pe o platformă unică a utilajului şi desfăşurarea proceselor tehnologice însoţite de eşapamente, în care au loc eliminările şi degajările diferitor cantităţi şi componenţi de substanţe nocive este strict interzisă.

46. Trecerile dintr-o încăpere în alta spre liniile instalaţiilor mecanizate racordate în bloc, utilizate pentru uscarea şi umezirea tutunului trebuie să fie izolate complet.

La locurile de racordare, asamblare, conectare între camere şi secţii de camere pentru uscarea şi umezirea tutunului sau în caz de amplasare asamblată a încăperilor nu trebuie să rămînă spaţiu liber cu acces la aerul atmosferic. Intrarea şi ieşirea din încăperile cu aer saturat de substanţe poluante volatile sau aerosoli trebuie să fie ocluzionată în mod etanş.

Lucrările de orice gen la instalaţiile de uscare şi umezire a frunzelor (încărcatul, descărcatul, vizita de control etc.) se vor face cu mijloace mecanizate, fapt care ar exclude prezenţa oamenilor înăuntrul încăperilor.

47. Uşile camerelor de uscat şi umezit tutunul trebuie să se deschidă şi să se închidă fără eforturi considerabile.

48. Supravegherea proceselor de uscat şi umezit tutunul trebuie să se facă prin ferestruici de control. Pentru controlul detaliat direct al masei totale şi controlul organoleptic numai în cazuri excepţionale se admite intrarea personalului înăuntrul camerelor pe un timp scurt şi obligatoriu cu mijloace individuale de protecţie.

49. Pentru supravegherea permanentă a personalului aflat înăuntrul încăperilor de uscare a tutunului, în condiţii de mari concentraţii ale substanţelor chimice volatile în aer şi temperatură înaltă se va prevedea un sistem combinat de semnalizare cu lumină şi sonor. Dispozitivele de semnalizare se vor instala la locurile de aflare a personalului, la ieşirea din camere şi în locurile accesibile pentru observarea semnalelor de către alţi lucrători.

50. Se interzice categoric aflarea persoanelor neantrenate, neinstruite sau odihna nepreconizată a lucrătorilor de gardă în sala de maşini şi în încăperile de uscare şi umezire a tutunului.

V. EXIGENŢE IGIENICE FAŢĂ DE PROCESELE AGROTEHNICE

ŞI UTILAJELE TEHNOLOGICE

51. Agrotehnica cultivării şi tehnologiile uscării, prelucrării şi fermentării tutunului la producător, precum şi construirea subunităţilor noi de producere se vor realiza numai avînd în vedere perspectiva de perfecţionare ulterioară, mecanizare şi automatizare complexă a proceselor tehnologice prin ridicarea şi simplificarea maximă a operaţiunilor manuale.

52. Procesul tehnologic de cultivare şi prelucrare postrecoltară a tutunului include următoarele etape:

• creşterea răsadei;

• săditul răsadei în sol;

• îngrijirea plantelor şi culegerea frunzelor;

• împungerea şi uscarea frunzelor de tutun (pe sfoare la soare, în camerele de uscare, combinată);

• prelucrarea primară a frunzelor de tutun uscate (sortarea, balotarea, lucrări de încărcare-descărcare).

53. La toate etapele procesului tehnologic asupra organismului muncitorilor acţionează diferiţi factori nocivi: condiţiile meteorologice nefavorabile şi parametrii microclimaterici nefavorabili, microorganisme patogene, concentraţii înalte de pesticide, oxid şi bioxid de carbon, gaze de eşapament, pulberi vegetali şi minerali, răşină şi sevă vegetală, polen, substanţele chimice volatile din tutun, zgomotul, vibraţiile, munca fizică grea efectuată în poze incomode, ridicarea şi transferarea greutăţilor etc.

54. Către procesele de producere, instalaţiile tehnologice şi organizarea locurilor de muncă se vor înainta cerinţe conform “Regulilor sanitare de organizare a proceselor tehnologice şi cerinţe igienice către instalaţiile de producere” nr.1042-73 din 04.04.1973 şi GOST 12.2.003-91 “Instalaţii de producere. Cerinţe generale de securitate”.

55. Nu se permite efectuarea lucrărilor la maşinile-remorcă de cultivare a tutunului cu niveluri sporite de zgomot şi trepidaţii, fiindcă aceasta poate aduce la consecinţe grave pentru sănătatea femeilor lucrătoare.

56. Uneltele manuale de lucru, precum şi utilajul tehnic trebuie să corespundă parametrilor structurali anatomici, dimensionali şi funcţionali ergonomici individuali antropometrici şi fiziometrici (statură, înălţime, talie, amplitudinea mişcărilor, posibilităţile de forţă, gradul şi unghiul de înclinaţie a corpului etc.) şi să nu fie deteriorate.

57. Pîrjolirea seminţelor de tutun se va face numai centralizat pentru toţi posesorii plantaţiilor, folosind mijloace de mecanizare şi unelte care nu conduc la poluarea mediului de muncă şi a mediului înconjurător.

58. Pentru tratarea cu agrochimicale a gropilor de răsadniţe, a stratului de cultivaţie a răsadniţelor nemecanizate, care funcţionează cu material biotermic, a straturilor de sere şi a răsadului, precum şi la introducerea îngrăşămintelor minerale trebuie să se utilizeze dispozitive mecanizate de stropire de mici gabarite sau stropitori portative.

59. Toate lucrările cu agrochimicale la plantaţiile de tutun în perioada caldă a sezonului se vor executa dis-de-dimineaţă şi seara pe răcoare, precum şi cînd viteza vîntului nu depăşeşte 3-5 m/sec.

60. Tratarea plantaţiilor de tutun cu pesticide cu ajutorul mijloacelor de aviaţie este interzisă. Efectuarea lucrărilor, precum şi aflarea pe teren a oamenilor în timpul stropirii sau pulverizării sectoarelor de plantaţii cu pesticide sînt categoric interzise, indiferent de metodele şi modalităţile aplicate.

Toate lucrările manuale (săditul răsadului, prăşitul, înlăturarea puieţilor şi a inflorescenţei, culesul frunzelor etc.), pe sectoarele plantaţiilor de tutun tratate cu pesticide se vor executa nu mai devreme de 3 zile după tratare sau în termenele indicate în certificatele şi instrucţiunile privind utilizarea fiecărui preparat.

61. În cadrul proiectării, construcţiei şi exploatării unităţilor pentru uscarea şi prelucrarea tutunului recoltat se vor lua în consideraţie particularităţile instalaţiilor speciale şi ale unor tipuri de tehnologii: uscarea frunzelor în mod mecanizat de tip flux în şferi neîntrerupte sau întrerupte, uscarea mecanizată şi automatizată în stare de masă verde compactă la unele instalaţii speciale care pot fi utilizate ca blocuri unice şi separate, uscarea artificială şi naturală nemecanizată etc.

62. Instalarea maşinilor şi agregatelor destinate pentru pregătirea prealabilă a frunzelor către uscat se prevede să se efectueze pe platforme sau terenuri staţionare, amenajate şi utilate conform cerinţelor ergonomice şi igienice. Utilarea, amenajarea şi coechiparea locurilor de lucru la aceste agregate şi maşini (stelaje, mese, scaune etc.) trebuie să excludă poziţia forţată a corpului în timpul lucrului, să reducă maximal contactul organismului cu frunzele şi să prevină contaminarea suprafeţelor cutanate şi acţiunea răşinilor şi a sevei vegetale asupra organismului.

63. Pentru păstrarea temporară a tutunului verde adus de transport pe lîngă şoproanele pentru pregătirea frunzelor către uscat se vor construi platforme amenajate pentru descărcat. Lucrările de descărcare şi transportare a ambalajelor cu frunze verzi cu o masă mai mare de 10 kg trebuie să fie mecanizate.

64. Camerele pentru slăjire, uscarea treptată, fixarea, definitivarea uscatului, uscarea condiţionată a tutunului în dependenţă de gradul de umiditate etc., vor fi ermetizate.

65. Slăjitul natural sau uscatul treptat îndelungat al frunzelor verzi, precum şi încărcatul în camere trebuie să fie asigurate cu construcţii speciale pentru acumularea masei de tutun de un volum sau spaţiu suficient pentru încărcarea camerelor în ziua aşezării frunzelor. Agregatele pentru aşezarea frunzelor în casete trebuie să fie dotate cu dispozitive pentru transportarea mecanizată.

În caz de lipsă a încăperilor pentru maturizare, tutunul descărcat în stare umezită trebuie să fie transportat imediat la sortare şi ambalare fără a degaja poluanţi în aerul zonei de muncă.

66. Descărcatul tutunului din camerele de uscat, boxele izometrice şi transportarea lui succesivă trebuie să fie maximal mecanizate şi să se efectueze prin metode tehnologice care să excludă eliminarea prafului şi degajarea substanţelor chimice volatile din tutun în aerul zonei de muncă.

67. La instalaţiile pentru uscarea tutunului sub formă de masă verde, la fermentarea tutunului uscat deplasarea casetelor şi a baloturilor în camerele de uscare sau fermentare trebuie să fie mecanizată sau să se asigure mişcarea lor manuală fără forţări.

68. Înainte de intrarea lucrătorilor în încăperi pentru descărcarea tutunului uscat se va efectua ventilarea lor în scopul evacuării depline a surplusului de căldură, vapori şi gaze, substanţe chimice volatile, iar tutunul va fi umezit pentru a evita formarea şi degajarea prafului.

69. Materialele pentru acoperirea pereţilor interiori ai încăperilor de uscare a tutunului nu trebuie să elimine substanţe dăunătoare pentru sănătatea oamenilor şi nici să fie absorbite de către frunzele de tutun, atît la temperaturi şi condiţii meteorologice obişnuite, cît şi a celor ridicate sau variate în cadrul tehnologiei de uscare, umezire sau păstrare a tutunului.

70. În încăperile secţiilor de sortare şi ambalare a complexelor de uscare a tutunului, la alte procese de prelucrare a tutunului uscat în locurile şi verigile tehnice unde se formează şi se degajă praful, se vor lua măsuri de reducere a concentraţiei lui în aer pînă la mărimile limitelor admise (3 mg/m³).

71. Toate maşinile, agregatele şi mecanismele liniilor de sortare şi ambalare, însăşi procesele de sortare, împachetare şi ambalare trebuie să fie asigurate cu un sistem eficient de ventilaţie, carcasă de aspiraţie, acoperiş de protecţie, ecranare, ermetizare sau dispozitive de captare a prafului, antrenatoare de praf etc.

Prelucrarea tutunului uscat neasigurată cu dispozitive şi utilaj de combatere a prafului sau întrebuinţarea în acest scop a instalaţiilor defectate şi dereglate este interzisă.

72. Utilajul pentru sortare şi ambalare, mecanismele şi agregatele de stivuire a frunzelor, alte mecanisme aflate în exploatare sau puse în funcţiune după reparaţie capitală trebuie să corespundă cerinţelor igienice faţă de utilajul de producţie industrială, tehnica agricolă.

73. Încăperile în care sînt utilate, amenajate sau ajustate instalaţiile pentru aducerea tutunului în secţia de sortare trebuie să fie izolate. Pe platformele destinate pentru scoaterea frunzelor de tutun (din casete, de pe şferi etc.) trebuie să se stabilească buncăre complet asamblate cu transportoare pentru ducerea tutunului uscat la liniile de sortat.

Înălţimea părţii de umplere a buncărului trebuie să constituie nu mai puţin de 0,5 m şi nu mai mult de 0,8 m de la nivelul podelei sau al platformei.

74. Liniile blocului de sortare a tutunului se vor instala special cu tehnologii de curăţat frunzele uscate de impurităţi de sol, pesticide şi gunoi şi cu ventilaţie de aspiraţie locală.

75. Construcţia liniilor de sortare a tutunului uscat trebuie să corespundă cerinţelor ergonomice.

Spaţiul de lucru trebuie să asigure circa trei poziţii de lucru ale corpului şi să nu incomodeze lucrătorul, limitînd sfera lui de acţiune. Dimensiunile locului de lucru şi distanţa de la un loc de lucru la altul pe tot frontul trebuie să asigure deplasarea liberă a lucrătorului de-a lungul liniei sau instalaţiei pe o lungime nu mai mică de trei paşi.

76. Agregatele, maşinile şi alte instalaţii pentru formarea părţilor de sorturi omogene a frunzelor de tutun, instalate sau asamblate, echipate cu mecanisme reversibile mobile trebuie să fie acoperite, etanşeiate, mai ales în locurile de transferare sau trecere a frunzelor de tutun şi deasupra dozatoarelor.

Locurile de cădere a frunzelor trebuie să fie utilate cu ventilaţie locală de aspiraţie şi construite cu suprafeţe netede, înclinate pentru alunecarea treptată a lor sub un unghi maximal posibil al înclinării faţă de orizontală.

77. Agregatele şi maşinile pentru stivuirea şi prelucrarea frunzelor, împachetarea lor în anumite forme trebuie să fie ecranizate, etanşeiate, asigurate cu sisteme de aspiraţie valabile pentru evacuarea eficientă a prafului.

Agregatele pentru presat tutunul în baloturi trebuie să fie coechipate şi utilate cu dispozitive de aspiraţie şi de captare a prafului încorporate, situate raţional faţă de mecanismul de stivuire, montate la nivelul containerelor de formare a pachetelor, teancurilor de frunze etc.

78. Cerinţele faţă de menţinerea ordinii, curăţarea şi îndepărtarea gunoiului şi a fărîmăturii din încăperi, reparaţia şi curăţarea utilajului se vor face în conformitate cu “Instrucţiunea privind menţinerea sanitară a încăperilor de producere şi a utilajului”.

79. Resturile frunzelor de tutun, fărîmătura condiţionată şi necondiţionată, praful de tutun se vor colecta regulat în ambalaje separate de hîrtie sau pînză şi se vor evacua la locurile stabilite pentru stocarea lor.

Locurile de stocare, depozitare a fărîmăturii necondiţionate şi a pulberului de tutun se vor stabili în acord cu Centrele de Medicină Preventivă teritoriale.

80. Măsurile de combatere a zgomotului şi trepidaţiilor la locul de muncă vor corespunde cerinţelor NS 2.2.4/2.1.8.562-96 şi NS 2.2.4/2.1.8.566-96.

VI. TRANSPORTAREA, STOCAREA, DEPOZITAREA

MATERIALELOR ŞI A TUTUNULUI

81. Pregătirea şi transportarea pămîntului de ţelină, materialelor, băligarului şi altor componenţi de materiale biologice, a îngrăşămintelor minerale şi pesticidelor, transportarea tutunului prelucrat ca materie primă şi a altor mărfuri se va face mecanizat, aplicînd maşinile şi mecanismele adaptate la condiţiile concrete de lucru.

82. Pentru transportarea tutunului verde cules în cîmp se vor folosi ambalaje ce corespund condiţiilor de mecanizare. Încărcarea manuală a legăturilor cu frunze a căror greutate depăşeşte normele stabilite, este interzisă.

Ambalajele pentru transportarea tutunului verde de la plantaţii se vor confecţiona din materiale durabile şi uşoare.

83. Transportarea şi stocarea tutunului prelucrat se va face în mod special, cu restricţii de contact al lucrătorilor cu tutunul, fără degajarea în spaţiul ocupaţional al prafului şi a substanţelor chimice volatile. În toate cazurile lucrările vor fi efectuate cu respectarea regulilor de securitate şi igienă a muncii.

84. Lucrările de încărcare şi descărcare, transportarea tutunului prelucrat se vor efectua cu ajutorul mijloacelor de transport şi a mecanismelor de ridicat greutăţi, în funcţie de gabaritele, mărimea greutăţilor, felul şi tipul ambalajului.

Depozitele şi alte încăperi pentru efectuarea lucrărilor de prelucrare a tutunului uscat vor fi destul de încăpătoare pentru a permite mecanizarea desfăşurată a tuturor proceselor de încărcare, transportare şi descărcare.

85. Mijloacele pentru descărcarea şi transportarea tutunului înăuntrul depozitului trebuie să nu polueze aerul din zona de muncă cu praf, vapori şi gaze.

86. Încăperile depozitelor pentru păstrarea tutunului şi a materialelor auxiliare trebuie să fie aerisite şi curăţate sistematic.

87. Transportarea materiei prime de tutun la centrele de colectare şi fabricile de fermentare se va face numai cu ajutorul mijloacelor de transport, special amenajate, acoperite cu prelată.

88. Depozitarea materiei prime de tutun ambalat în straturi sau stive de baloturi se va face pe platformă-suport de lemn de o construcţie specială. Între podea şi tutun se va păstra un spaţiu intermediar, bine ventilat, precum şi distanţa de 0,5 m de la perete. Trecerea între stive va fi nu mai mică de 0,8 m lăţime.

VII. ÎNCĂLZIREA, VENTILAŢIA ŞI CONDIŢIONAREA AERULUI

89. Ventilarea generală şi încălzirea încăperilor de producţie şi auxiliare ale obiectivelor din tutunărit trebuie să fie dotate în funcţie de caracterul condiţiilor de muncă şi etapele de producere. Parametrii necesari ai condiţiilor microclimaterice ale aerului din mediul ocupaţional şi metodele de curăţire a aerului de pulbere şi substanţe nocive trebuie să fie selectaţi şi calculaţi pentru a crea condiţii optime de muncă.

90. În cadrul selectării sistemelor de încălzire şi ventilare, exploatare a utilajului şi instalaţiilor tehnologice, precum şi pentru efectuarea calculelor privind asigurarea parametrilor mediului aerian de muncă se vor avea în vedere:

a) în sere – prisosul de umiditate şi căldură, al concentraţiilor oxidului de carbon, de carburanţi (hidrocarburi), precum şi al substanţelor organice evaporate din solul încălzit;

b) la complexele şi subunităţile tehnologice pentru uscarea tutunului, în încăperile principale şi auxiliare – concentraţiile substanţelor chimice volatile în aer;

c) la locurile de instalare şi exploatare a generatoarelor de căldură, instalaţiilor de condiţionare a aerului şi de ventilaţie – concentraţiile oxidului de carbon şi a altor substanţe toxice;

d) în încăperile instalaţiilor de la liniile de sortare, ambalare şi stivuire – concentraţiile de praf şi substanţele chimice volatile ce trec din tutun în aer;

e) la depozitele pentru stocarea şi păstrarea tutunului – parametrii tehnologici de temperatură şi umiditate, concentraţiile de praf din aer.

91. Proiectarea sistemelor de încălzire a încăperilor de producere, sistemului de încălzire tehnologică, ventilaţiei şi condiţionării aerului, construcţia, montarea şi asamblarea agregatelor şi instalaţiilor tehnologice şi de ventilaţie, condiţionerelor şi termogeneratoarelor se vor executa în conformitate cu Regulile şi Normele în Construcţie.

92. La proiectarea ventilaţiei în sere, bazate pe încălzire electrică sau solară, şoproane, căsuţe, coridoare şi încăperile auxiliare de la subunităţile de uscare a tutunului se admite aerisirea naturală.

93. Controlul condiţiilor şi regimului de exploatare a sistemelor de ventilaţie a încăperilor pentru prelucrarea tutunului se va efectua în corespundere cu IM nr.4425-87 “Controlul sanitaro-igienic al sistemelor de ventilaţie în încăperile de producere”.

94. Proiectarea, montarea, asamblarea şi exploatarea încălzirii şi ventilaţiei serelor şi răsadniţelor se va face numai în conformitate cu Regulile şi Normele în Construcţie şi igienice pentru cultivarea legumelor.

Sistemele de încălzire şi ventilaţie alese pentru sere sau răsadniţe în toate cazurile vor asigura condiţiile necesare faţă de mediul aerian: temperatura, umiditatea şi componenţa chimică a aerului, precum şi temperatura condiţionată de cerinţele agrotehnice şi tehnologice a solului.

95. Temperatura aerului în serele pentru creşterea răsadului de tutun în perioada de timp de la semănat şi pînă la încolţirea plantelor se va menţine în limitele 22-28°C, iar în perioada de îngrijire a răsadului 18-25°C. Puterea de căldură a sistemelor de încălzire şi ventilaţie a serelor şi a răsadniţelor mecanizate se va stabili luîndu-se în considerare temperatura cea mai joasă a sezonului de lucru, condiţiile posibile de aport a radiaţiei solare şi umiditatea degajată din sol în timpul zilei a celei mai calde luni a sezonului de cultivare a răsadului.

96. În cazul cînd se admite încălzirea aerului din sere de la termogeneratoarele care emit gaze nocive, precum şi în caz de încălzire cu gaze naturale, aer cald trebuie să se prevadă măsuri eficiente pentru garantarea unor condiţii inofensive de muncă. Termogeneratoarele şi agregatele-termofoare vor fi produse în serie în condiţii de uzină.

97. Cantitatea de căldură aportată şi uniformitatea încălzirii trebuie să se asigure în conformitate cu cerinţele Regulilor şi Normelor în Construcţie faţă de serele şi răsadniţele din agricultură. Instalaţiile de încălzire a serilor se vor aranja uniform, la o distanţă nu mai mare de 4 m una de la alta.

98. Proiectarea, montarea, ajustarea şi exploatarea ventilaţiei serelor trebuie să asigure evacuarea excesului de căldură aportată de radiaţia solară în zilele calde şi a prisosului de umezeală, precum şi de substanţe formate în timpul arderii şi degajate de la termogeneratoare sau eliminate în procesul arderii gazului natural.

99. Aerisirea naturală a serelor de cultivare a răsadului de tutun bazate pe încălzirea solară trebuie să funcţioneze neîntrerupt pe tot parcursul zilei, atunci cînd temperatura aerului este ridicată din cauza aportului excesiv nereglabil de căldură datorită excedentului mare al radiaţiei solare. Afluxul şi exhaustarea aerului din sere trebuie să se producă prin projectoare de aer, goluri pentru ventilaţie construite în acest scop în acoperiş de-a lungul crestelor şi în pereţii exteriori ai serelor. Deschiderea şi închiderea golurilor de ventilaţie trebuie să se efectueze mecanizat. Numărul golurilor care se deschid în acoperişul serelor cu încălzire electrică şi dimensiunile lor trebuie să fie calculate tehnic pentru asigurarea schimbului necesar de aer.

100. Pentru aerisirea corectă a serelor trebuie să fie întocmite şi strict executate instrucţiuni detaliate în care ar fi expus regimul de exploatare a instalaţiilor, construcţiilor şi dispozitivelor în funcţie de starea condiţiilor meteorologice, de asemenea şi regulamente privind îngrijirea, verificarea şi funcţionarea acestor instalaţii şi dispozitive.

101. Recirculaţia aerului cald utilizat în încăperile serelor cu scop de economisire a căldurii va fi admisă numai cu condiţia menţinerii parametrilor normali ai factorilor meteorologici şi a concentraţiilor de vapori şi gaze nocive (oxid de carbon, vapori de carburanţi etc.) la nivelul admisibil. Concentraţia oxidului de carbon în aerul aportat în încăperile serelor în acest caz nu va depăşi valorile de 30% din CMA, adică 6,0 mg/m.c.

102. Regimul de temperatură şi umiditate în serele pentru creşterea răsadului de tutun trebuie să fie supus unui control permanent. În fiecare încăpere a serelor se vor instala cîteva psihrometre, care se vor situa în diferite locuri ale spaţiului, pe stîlpi de fixare sau suporturi speciale. Indicaţiile psihrometrelor trebuie să fie notate în registru, într-o rubrică aparte, similară cu cea pentru temperatura solului.

103. Pentru producerea aburilor sau încălzirea aerului şi introducerea lui în camerele pentru umezirea sau uscarea tutunului se vor întrebuinţa generatoare de căldură şi ventilatoare, care ar exclude formarea şi degajarea oxidului de carbon şi a vaporilor de carburanţi în zonele de lucru atît pentru regimul obişnuit de exploatare, cît şi pentru cazurile stării accidentare şi de pane (defecţiuni) tehnice.

104. Termogeneratoarele la complexele de uscat frunzele de tutun se vor amplasa într-o secţiune separată a clădirii cu intrare separată. Ele pot comunica cu secţiile camerelor de uscare a tutunului numai prin ecluză sau sos de aerisire.

105. Erupţiile, degajările şi emisiile tehnologice din încăperile cu instalaţii de uscat tutun din orice uscătorie, precum şi din boxele sau camerele izotermice trebuie să fie captate într-o singură pîlnie şi expuse purificării de substanţele chimice volatile degajate din tutun.

106. În coridoarele dintre camere sau secţii şi în alte încăperi ale subunităţilor pentru uscarea şi prelucrarea tutunului se va instala ventilaţia mecanică generală prin refulare şi aspiraţie.

107. Instalaţiile pentru uscare şi umezire a tutunului trebuie să fie asigurate cu ventilaţie mecanică separată, izolată, tip reflux, care ar exclude pătrunderea aerului impurificat din camerele de uscare-umezire în încăperile de producere unde lucrează muncitorii.

108. În încăperile de producţie şi cele auxiliare pentru prelucrarea postrecoltară a frunzelor verzi, prelucrarea tutunului uscat şi stocarea materiei prime ventilaţia mecanică trebuie înfăptuită după principiile de combinare a sistemului de ventilaţie generală şi locală prin refulare şi de aspiraţie, cu forţă mecanică. În perioada rece a anului aerul refulat trebuie încălzit pînă la 15-22°C.

109. În încăperile secţiilor din subunităţile de uscare şi prelucrare a tutunului, pentru combaterea excesului de căldură, umiditate, vapori de substanţe şi exhaustarea sau îndepărtarea substanţelor chimice volatile din tutun, evacuarea prin coşurile de aspiraţie ale sistemului de ventilaţie generală se va efectua din partea de jos şi din zonele de sus (în raport respectiv de 70% şi 30%).

110. Gazele nocive, vaporii şi praful se vor evacua cu ajutorul ventilaţiei locale, iar căldura, umiditatea şi substanţele chimice volatile dispersate din tutun trebuie să fie îndepărtate cu ajutorul ventilaţiei generale.

111. Locurile posibile de eşapament, eliminări, emisii şi degajări intensive ale substanţelor chimice volatile din tutun trebuie să fie amenajate cu ventilaţie mecanică de aspiraţie locală.

112. În depozitele de tutun materie primă se va proiecta ventilaţia naturală. Dacă sînt prevăzute lucrări cu tutunul materie primă, însoţite de degajarea prafului sau de eliminări ale substanţelor chimice volatile în încăperile depozitelor se va proiecta ventilaţia generală mecanică.

113. În încăperile de prelucrare şi la sectoarele cu degajarea prafului (locurile de aducere a tutunului la sortare, triere sau control ambalare, împachetare etc.) se va înfăptui aportul de aer afluent dispersat în zona superioară în aşa fel ca în spaţiul de lucru viteza lui să nu depăşească 0,3 m/sec.

114. Pentru prevenirea degajărilor prafului de tutun în aerul atmosferic este obligatorie efectuarea purificării eficiente a aerului de praful degajat din sistemele de aspiraţie.

Materialele de filtrare ale sistemului de ventilaţie întrebuinţate pentru deprăfuirea proceselor de transportare, prelucrare şi ambalare a frunzelor de tutun trebuie să garanteze un grad înalt de deprăfuire.

115. Pentru deprăfuirea aerului evacuat de aspiratoarele locale se vor instala construcţii şi dispozitive de purificare în apropiere nemijlocită de locurile şi blocurile cu praf.

VIII. ILUMINAREA

116. Locurile permanente de muncă din încăperile de lucru ale subunităţilor de uscat şi prelucrare a tutunului, încăperile instalaţiilor tehnologice de alt tip şi secţiile separate vor fi asigurate cu iluminare naturală şi artificială în conformitate cu RNC 23-05-95 “Iluminarea naturală şi artificială”.

117. Valoarea coeficientului de iluminare naturală (CIN) a platformelor sau terenurilor de prelucrare a frunzelor şi pregătirea lor pentru uscare în casete, în coridoare, în încăperile de distribuire, de evacuare sau sortare, în pasajele dintre încăperile de uscat şi umezire, în pasajele de conexiune, la acumulatoarele de casete, instalaţiile şi liniile tehnologice de încărcare a camerelor de uscat sau umezire, la instalaţiile de transportare sau răsfoire a frunzelor se va utiliza iluminatul natural de categoria V-VI cu gradul de distingere (contrast) de 1-5 mm şi mai sus.

Sectoarele de producţie unde sînt concentrate echipe din persoane care lucrează la maşini sau agregate care necesită încordarea atenţiei vizuale (la instalaţiile de înşirat sau maşinile de fixat frunzele, la locurile de ambalare a tutunului uscat etc.) CIN lateral va fi în raport cu categoria IV cu gradul de distingere 0,3 pînă la 1,0 mm.

La procesele de muncă unde există suprafeţe de lucru pentru care este necesară o iluminare mai intensivă în raport cu alte spaţii ale încăperii (sortarea sau trierea frunzelor), CIN se va accepta în conformitate cu categoria III a operaţiunilor de muncă vizuală cu gradul de distingere de 0,3 – 0,5 mm.

În încăperile de uscare şi condiţionare a umidităţii tutunului CIN nu se reglementează.

118. În scopul de protecţie a încăperilor contra insolaţiei excesive şi acţiunii orbitoare a razelor solare la locurile de lucru de caracter vizual încordat în timpul verii se vor utiliza instalaţii speciale de protecţie.

119. În încăperile de lucru unde se efectuează lucrări vizuale de mare precizie pe vreme de noapte, precum şi în încăperile cu un grad minimal de iluminare naturală în timpul zilei (la locurile de înşirat frunzele pe şfoare, la locurile de lucru la maşinile de fixat frunzele pe şferi, de stocare a frunzelor etc.) se va instala un sistem combinat de iluminare. Iluminatul suprafeţei de lucru de la instalaţiile de iluminare generală va alcătui 10% din normele iluminării combinate pentru sursele date de lumină, însă nu mai mici de 150 lucşi în caz de folosire a lămpilor cu descărcare în gaz şi nu mai joasă de 60 lucşi în caz de utilizare a becurilor cu incandescenţă.

IX. APROVIZIONAREA CU APĂ ŞI CANALIZAREA

120. Apeductul şi reţeaua de canalizare a apelor uzate şi meteorice a unităţilor, complexelor de uscare şi prelucrare a tutunului vor corespunde cerinţelor RNC (02.04.01-85 “Apeductul interior şi canalizarea clădirilor”, 2.04.02.84 “Alimentarea cu apă. Reţelele şi instalaţiile exterioare”, 2.04.03-85 “Canalizarea. Reţelele şi instalaţiile exterioare”), RNI nr.06.6.3.16 din 31.10.1995 “Cerinţe privind construcţia şi exploatarea apeductelor de apă potabilă”.

121. Calitatea apei potabile-menagere de la obiectivele de tutunărit va corespunde cerinţelor STAS 2874-82 “Apa potabilă” şi Regulamentului igienic “Cerinţe privind calitatea apei potabile la aprovizionarea decentralizată cu apă. Protecţia surselor. Amenajarea şi menţinerea fîntînilor, cişmelelor”.

În scopul alimentării cu apă potabilă a cultivatorilor de tutun se vor utiliza numai sursele amenajate: fîntîni şi captaje de izvoare, surse din zonele rezidenţiale ale aşezărilor umane. În răsadniţe şi sere, în încăperile de serviciu, sanitare şi habituale trebuie să fie amenajate ţîşnitoare sau rezervoare de apă cu ajutaj de admisiune, care să fie umplute zilnic cu apă potabilă de calitate bună.

122. Utilizarea apei din sistemele de încălzire, reţelele tehnice de distribuire a aburilor pentru necesităţile de igienă personală sau pentru consum în scopuri potabile este interzisă.

123. Condiţiile de epurare, evacuare şi deversare a apelor reziduale în bazinele naturale trebuie să corespundă cerinţelor prevăzute de standardele naţionale şi RNI în vigoare. Epurarea apelor reziduale şi amplasarea instalaţiilor de epurare (acumulare) a lor în fiecare caz concret trebuie să fie concordate cu Serviciul Sanitaro-Epidemiologic de Stat.

X. ÎNCĂPERILE DE SERVICIU, SANITARE, HABITUALE, INSTALAŢIILE

ŞI ÎNCĂPERILE DE IGIENĂ PERSONALĂ

124. Necesarul încăperilor de serviciu, sanitare, habituale, instalaţiile şi încăperile de igienă personală (componenţa, numărul, dimensiunile, sistematizarea, construcţia şi exploatarea lor) se va estima în funcţie de caracterul şi particularităţile condiţiilor de muncă în gospodăriile de cultivare a răsadului, la plantaţii, procesele de uscare, prelucrare şi fermentare postrecoltară, ţinînd cont de numărul şi componenţa sexuală a persoanelor care lucrează la obiectivul dat.

125. Pentru persoanele care lucrează la plantaţii, pe platforme descoperite şi terenuri libere este necesară construcţia adăposturilor, instalaţiilor pentru încălzire şi împotriva precipitaţiilor atmosferice şi insolaţiei (corturi, şoproane, colibe, gherete etc.).

126. În încăperile de serviciu, sanitare, habituale, la construcţiile provizorii şi adăposturile mobile de la răsadniţe se vor crea condiţii pentru odihnă de scurt timp şi încălzirea lucrătorilor în perioada rece a sezonului de lucru şi, de asemenea, se vor crea condiţii respective pentru prepararea bucatelor calde, spălarea mîinilor cu săpun (lavoare, spălătoare comune).

127. Pentru necesităţile personale ale cultivatorilor de tutun de la plantaţii trebuie construite sau utilizate pudroclosete, situate la o distanţă nu mai mare de 300 m de la locurile sau sectoarele de lucru. În cazul reamplasării construcţiilor de closet, paravanelor pliabile de adăpostire la locurile noi ale plantaţiilor, dejecţiile rămase trebuie să fie dezinfectate şi acoperite cu pămînt.

128. Componenţa şi dimensiunile încăperilor pentru spălarea, uscarea şi deprăfuirea hainelor de lucru şi de protecţie de la complexele mari vor fi proiectate, luîndu-se în considerare numărul de lucrători în schimbul maximal şi necesităţile amenajării cu instalaţii pentru curăţarea mecanică a îmbrăcămintei. Aceste încăperi trebuie să fie instalate cu ventilaţie forţată sau aeraj intensificat pentru aspirarea prafului. Aerul evacuat din încăperile de deprăfuire se va supune purificării.

129. Pentru lucrătorii de la sectoarele de creştere a răsadului, subunităţile de uscare, prelucrare şi fermentare a tutunului se va prevedea construcţia camerelor de duş, separate pentru bărbaţi şi femei, reieşind din calculul: 7 oameni la o instalaţie.

XI. MIJLOACELE DE PROTECŢIE INDIVIDUALĂ. MĂSURILE

DE PRECAUŢIE ŞI PROFILAXIE INDIVIDUALĂ

130. Cultivatorii de tutun implicaţi în lucru la răsadniţe, în sere, la plantaţii şi la uscatul şi prelucrarea postrecoltară a frunzelor trebuie să fie dotaţi de administraţie (patroni) cu mijloace de protecţie individuală, haine speciale de protecţie şi încălţăminte, conform normativelor aprobate.

131. Persoanelor care lucrează sub cerul liber în sezonul rece al anului (pregătirea şi prelucrarea gunoiului, băligarului, găinaţului şi amestecurilor nutritive; lucru în răsadniţe primăvara timpurie; încărcarea, transportarea, stocarea materiei prime uscate în timpul iernii etc.) li se asigură eliberarea suplimentară a echipamentului de iarnă.

132. La plantaţii şi în răsadniţe biotermice, sere, depozite, pe platforme şi terenuri de prelucrare a frunzelor verzi, la locurile de încărcare a agregatelor cu agrochimicale, băligar, amestecuri nutritive, plante de tutun verde şi materie primă trebuie să fie instalate rezervoare cu apă, săpun în cantităţi suficiente, mijloace speciale, pentru curăţarea mîinilor şi a altor părţi descoperite ale corpului de răşină, sevă vegetală şi pesticide. Este interzisă utilizarea solvenţilor organici şi a produselor petroliere pentru curăţarea pielii de sevă şi răşină vegetale.

133. Persoanele care lucrează la plantaţiile de tutun după tratarea lor cu agrochimicale sau la culesul frunzelor, înlăturarea inflorescenţei, puieţilor şi lăstarilor zilnic trebuie să facă duş cu apă caldă şi să îndeplinească alte cerinţe de igienă personală; cele care lucrează la răsadniţe cu băligar sau amestec nutritiv, zilnic înainte de prînz, la orice repaos pentru masă şi la sfîrşitul lucrului trebuie să-şi spele şi să-şi dezinfecteze mîinile.

134. În caz de iritare a pielii, locurile afectate de răşină vegetală, sevă şi pesticide se curăţă, apoi zilnic se clătesc uşor cu soluţie 0,1% de permanganat de potasiu, înainte de repausul pentru prînz şi după terminarea lucrului şi se fac fricţiuni cu vazelină sau lanolină.

Dacă din cauza unor iritaţii repetate de la răşina şi seva de tutun pe piele apar focare zemuinde persistente, pielea în aceste locuri se spală cu soluţie de permanganat de potasiu sau cu apă oxigenată (peroxid de hidrogen, hidroperit) şi se tratează cu soluţie 1-2% de tanin.

În scopul profilaxiei dermatozelor alergice profesionale se va aplica metoda de saturaţie a pielii mîinilor cu soluţie 0,25% amoniac, zilnic seara după lucru şi dimineaţa înainte de lucru.

135. Pentru profilaxia bolilor impetiginoase şi a piodermitelor la persoanele care lucrează la plantaţiile de tutun toate microtraumele cutanate ale părţilor descoperite ale corpului trebuie să fie curăţate cu soluţii pentru înlăturarea răşinei, sevei, impurităţilor de pămînt şi pesticide.

Tratarea ulterioară a microtraumelor se va efectua cu soluţii de alcool etilic de 1%, verde de briliant sau violet de genciană, soluţia Novicov, fluoroplast, emplastru bactericid, care trebuie să fie incluse în trusa farmaceutică individuală.

Măsurile de profilaxie a tetanosului se vor executa în conformitate cu directivele şi instrucţiunile Ministerului Sănătăţii.

136. Pentru protecţia pielii mîinilor contra acţiunii sevei de tutun, a răşinilor vegetale, a altor substanţe nocive, cultivatorilor de tutun trebuie să li se elibereze gratis unguente, pomezi, paste de protecţie. Pastele şi unguentele protectoare urmează să fie aplicate pe piele de două ori pe parcursul zilei de muncă: pînă la începerea lucrului şi după pauza de prînz. Pastele protectoare şi alte constituente se vor utiliza, de asemenea, în cazul lucrărilor însoţite de poluarea pielii cu pesticide.

137. În timpul altor lucrări la plantaţii (ruperea şi înlăturarea inflorescenţei şi a puieţilor, ruperea frunzelor, înşiratul şi stivuirea lor în casete) însoţite, de regulă, de împroşcarea picăturilor de sevă vegetală a tutunului verde pe mucoase şi piele în scop de profilaxie se va face spălatul ochilor cu soluţie 0,5% de sodă alimentară. În caz de hiperemie a conjunctivitei ochilor se va proceda la instilarea (picurarea) în ochi a 2 picături soluţie antiseptică de 3 ori pe zi.

138. Persoanele care lucrează în condiţii de muncă însoţite de poluarea aerului cu praf, substanţe chimice volatile din tutun şi pesticide vor curăţi dinţii, clăti gura şi gîtul, înainte de masă şi după terminarea lucrului, cu apă caldă sau soluţie de sodă alimentară.

139. Lucrătorii din secţiile de producere şi de pe terenurile de cultivare a tutunului vor fi asiguraţi regulat, gratuit cu truse farmaceutice (colective şi individuale), cu sortimentul cuvenit de medicamente, mijloace şi remedii necesare pentru ajutorul medical de urgenţă, precum şi cu substanţe care neutralizează acţiunea pesticidelor, nicotinei şi proprietăţile iritante sau sensibilizante ale sevei, răşinilor şi cleiului vegetal. Trusele farmaceutice, de regulă, se păstrează la un loc accesibil din încăperile de serviciu, habituale, sanitare, la instalaţiile, agregatele şi maşinile de orice tip. Distanţa de la locurile de lucru pînă la locurile de păstrare a truselor farmaceutice în răsadniţe, sere şi la plantaţiile de tutun va fi pînă la 300 m.

140. Toate persoanele angajate în muncă la cultivarea tutunului trebuie să fie instruite de către lucrătorii medicali în privinţa ajutorului primar de urgenţă în caz de traume, intoxicaţii, insolaţii, dereglări alergice acute şi alte situaţii neprevăzute pentru om; în timpul lucrului la plantaţii vor fi necesare materiale de pansament împachetate în peliculă rezistentă şi impermeabilă.

141. În cazurile cînd terenurile plantaţiilor de tutun şi alte obiective de muncă se află la o distanţă considerabilă de la centrele populate (peste 2 km), muncitorii trebuie să fie transportaţi la locul de lucru cu mijloace corespunzătoare de transport. Adăposturile pentru aşteptare trebuie să fie amenajate cu bănci, laviţe sau scaune şi dispozitive de iluminare.

142. Alimentarea lucrătorilor de la obiectivele şi de pe terenurile plantaţiilor de tutun se admite numai în locuri speciale sau în încăperile destinate pentru aceasta.

143. În scop de profilaxie a intoxicaţiilor evolutive ale organismului cultivatorului de tutun şi de prevenire a hipoavitaminozelor din cauza acţiunii substanţelor chimice volatile şi a pulberului de tutun, toate persoanele care au astfel de contacte trebuie să fie alimentate gratis, raţia alimentară fiind de o valoare nutritivă corespunzătoare cerinţelor şi caracterului muncii; să fie satisfăcătoare în privinţa conţinutului de proteine, pectine, fructoză, vitamina “C” şi “B”.

144. Pentru alimentarea lucrătorilor cu apă potabilă în timpul verii la plantaţiile de tutun trebuie să fie întrebuinţate capacităţi, vase termoizolate (bidoane, ulcioare, termosuri, rezervoare, butoaie de lemn sau diferite recipiente pentru apa potabilă care vara trebuie să fie amplasate la umbră, de obicei în apropierea locurilor de muncă. În timpul verii ele trebuie să fie acoperite şi stropite sau umezite periodic din afară cu apă pentru a păstra apa rece un timp mai îndelungat. Apa din aceste vase trebuie să fie înlocuită zilnic cu apă proaspătă. În timpul lucrului pe maşini de cultivat tutunul termosurile sau alte rezervoare de apă trebuie să fie împlute zilnic cu apă potabilă proaspătă şi de bună calitate.

XII. EXAMENELE MEDICALE ŞI INSTRUIREA IGIENICĂ

A PERSONALULUI

145. Încadrarea în cîmpul muncii la cultivarea şi prelucrarea tutunului este admisă numai pentru persoanele care nu au contraindicaţii, conform ordinului Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova nr.132 din 17.06.1996 “Privind examenele medicale obligatorii la angajarea în muncă şi periodice ale lucrătorilor care sînt supuşi acţiunii factorilor nocivi şi nefavorabili”.

146. Administraţia (patronul) gospodăriilor de cultivare a tutunului sînt obligaţi în termenele stabilite, anual, pînă la începerea sezonului de lucru, să prezinte în instituţiile de monitorizare a sănătăţii listele şi să asigure prezenţa tutunarilor în instituţiile curativ-profilactice pentru a fi supuse controlului medical.

Lucrătorii care nu s-au supus examenului medical la angajare şi celor periodice nu li se admite lucru la cultivarea şi prelucrarea postrecoltară a tutunului.

147. Munca femeilor gravide şi în perioada de lactaţie, a copiilor de orice vîrstă şi a adolescenţilor (pînă la 18 ani), la cultivarea tutunului este categoric interzisă în toate cazurile şi pentru toate condiţiile de muncă, inclusiv şi în gospodăriile private individuale sau colective.

148. Instruirea preventivă la angajare şi periodică în procesele de muncă a angajaţilor pe problemele securităţii şi igienei muncii este obligatorie şi se asigură de către patronii gospodăriilor.

XIII. RESPONSABILITATEA ŞI CONTROLUL EXECUTĂRII

149. Responsabilitatea pentru neexecutarea întocmai a prezentelor RNS pe întreg teritoriul Republicii Moldova o poartă administraţia (patronul) întreprinderilor de prelucrare, gospodăriilor agricole cultivatoare de tutun, organizaţiile de proiectare, construcţie şi specialiştii din domeniu, indiferent de modul de subordonare, forma şi tipul de proprietate.

150. Supravegherea realizării cerinţelor stabilite prin prezentele RNS se înfăptuieşte de către specialiştii instituţiilor Serviciului Sanitaro-Epidemiologic de Stat al Republicii Moldova în corespundere cu Legea privind asigurarea sanitaro-epidemiologică a populaţiei nr.1513-XII art.28 din 16.06.1993.

151. Monitorizarea şi atestarea locurilor de muncă şi a condiţiilor de mediu, precum şi a stării igienico-ecologice intră în obligaţiunea proprietarului gospodăriei şi întreprinderii respective.

152. Nerespectarea prezentelor RNS atrage după sine răspunderea disciplinară, administrativă şi penală, în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova în vigoare.