O R D I N

cu privire la aprobarea unor acte normative

de executare a Codului vamal

 

nr. 230-O  din  28.06.2007

 

Monitorul Oficial nr.1-4/2 din 01.01.2008

 

* * *

Abrogat: 01.01.2024

Ordinul Serviciului Vamal nr.539-O din 26.12.2023

 

 

Notă: În tot textul Ordinului:
a) textul „200_” se substituie cu textul „20_”;
b) cuvintele „colaboratorul vamal” şi cuvântul „colaboratorul”, la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele „funcţionarul vamal”, la forma gramaticală corespunzătoare, conform Ordinului Serviciului Vamal nr.238-O din 09.07.2020, în vigoare 31.07.2020

 

În scopul executării prevederilor art.100, 103 şi 150 ale Codului Vamal, aprobat prin Legea nr.1149-XV din 20 iulie 2000 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2000, nr.160-162, art.1201), –

ORDON:

1. A aproba Regulamentul cu privire la depozitul provizoriu (anexa nr.1).

2. A aproba Regulamentul privind destinaţia vamală “distrugere” (anexa nr.2).

3. A aproba Regulamentul privind destinaţia vamală “abandon în favoarea statului” (anexa nr.3).

4. Executarea prezentului ordin se pune în sarcina şefilor birourilor vamale.

5. Controlul asupra executării prezentului ordin se pune în sarcina Direcţiei Proceduri Vamale (Vl.Şveţ).

 

Anexa nr.1

la Ordinul Serviciului Vamal

nr.230-O din 28 iunie 2007

 

REGULAMENTUL

cu privire la depozitul provizoriu

 

I. DISPOZIŢII GENERALE

1. Regulamentul cu privire la depozitul provizoriu (în continuare – Regulament), este elaborat în baza art.150 din Codul vamal şi stabileşte cerinţele de amenajare, ordinea de creare, funcţionare şi lichidare a depozitului provizoriu, precum şi reglementează procedura plasării şi preluării mărfurilor din depozitul provizoriu.

2. Depozitarea provizorie a mărfurilor este o procedură prin care mărfurile (inclusiv cele care la momentul introducerii în ţară nu întruneau condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare pentru a li se acorda o destinaţie aprobată de organele vamale) se păstrează în locuri autorizate, fără achitarea drepturilor de import, impozitelor şi fără aplicarea măsurilor de politică economică, pînă la plasarea acestora într-un anumit regim vamal sau o altă destinaţie aprobată de organele vamale.

3. Depozitarea provizorie a mărfurilor se efectuează în depozite provizorii la solicitarea importatorului, posesorului sau transportatorului mărfurilor.

4. În sensul prezentului Regulament, următoarele noţiuni semnifică:

depozitul provizoriu – încăperile şi terenurile aferente acestora care sînt amenajate şi delimitate cu scopul de a păstra sub supraveghere vamală mărfurile introduse pe teritoriul vamal al Republicii Moldova;

încăperi pentru depozitare provizorie – spaţiile special amenajate situate în edificii, construcţii capitale, terenuri deschise sau cu acoperiş delimitate cu îngrădire specială;

terenul aferent depozitului provizoriu – teritoriul amplasat în apropierea nemijlocită de încăperile pentru depozitare şi care intră în componenţa încăperilor pentru depozitare provizorie.

5. Teritoriul depozitului provizoriu are statut de zonă de control vamal.

6. La introducerea mărfurilor în depozitul provizoriu, posesorul (sau transportatorul) mărfurilor este obligat direct sau prin intermediul brokerului vamal căruia îi aparţine depozitul provizoriu respectiv să depună la organul vamal declaraţia sumară în forma stabilită de legislaţia în vigoare.

7. Organul vamal acceptă declaraţia sumară depusă de către declarantul vamal sub rezerva dreptului de efectuare a controlului fizic al mărfurilor depuse provizoriu.

 

II. GARANŢIA FINANCIARĂ PENTRU MĂRFURILE

DEPOZITATE PROVIZORIU

8. Declarantul vamal (sau brokerul vamal care depune declaraţia din numele acestuia) este obligat să garanteze cuantumul deplin al drepturilor de import, care sînt stabilite de legislaţia în vigoare pentru categoria dată de marfă, iar în caz de apariţie a unei obligaţii vamale – plata acesteia.

9. Garanţia financiară de plată a drepturilor de import indicate în pct.8 al prezentului Regulament poate fi efectuată după cum urmează:

a) Prin garanţie bancară sau transferul bănesc la contul de garanţie – în sumă ce acoperă suma deplină a drepturilor de import;

b) Din contul garanţiei financiare a brokerului vamal, la depozitul căruia se află mărfurile, confirmată prin scrisoare de garanţie a brokerului vamal respectiv;

c) Prin plata efectivă a drepturilor de import la contul unic de venituri de către declarantul vamal, confirmată prin extrasul trezorerial de venituri;

d) Prin alte modalităţi, stabilite de legislaţia Republicii Moldova.

10. La calcularea cuantumului drepturilor de import care urmează a fi garantată, se folosesc tarifele cele mai mari ale drepturilor de import, stabilite pentru grupul de mărfuri respectiv (la nivelul primelor patru cifre, conform Nomenclaturii combinate a mărfurilor, aprobată prin Legea nr.172/2014 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.231-237 art.529).

[Pct.10 modificat prin Ordinul Serviciului Vamal nr.238-O din 09.07.2020, în vigoare 31.07.2020]

 

11. Garanţia financiară depusă pentru depozitare provizorie a mărfurilor se consideră liberă (stinsă) începînd cu data achitării efective a drepturilor de import ce se calculează la plasarea mărfurilor sau mijloacelor de transport în regimul vamal sau destinaţia vamală solicitată.

 

III. CONDIŢIILE ÎNAINTATE FAŢĂ DE DEPOZITUL PROVIZORIU

12. Depozitul provizoriu se autorizează de către Aparatul Central al Serviciului Vamal cu condiţia corespunderii prevederilor înaintate de prezentul Regulament.

[Pct.12 modificat prin Ordinul Serviciului Vamal nr.238-O din 09.07.2020, în vigoare 31.07.2020]

 

13. Depozitul provizoriu poate să se situeze în orice loc din zona de activitate a biroului vamal, care va asigura supravegherea acestuia şi trebuie să corespundă cumulativ următoarelor cerinţe:

a) depozitul provizoriu poate fi creat numai în locurile autorizate de către Serviciul Vamal;

b) este interzisă crearea depozitului provizoriu în cadrul mijloacelor de transport;

c) în cazul în care depozitul provizoriu este compus din cîteva încăperi, acestea trebuie să fie amplasate compact, în vecinătatea nemijlocită una faţă de alta.

14. Încăperile sau alte locuri destinate pentru depozitarea provizorie a mărfurilor trebuie să fie aranjate în aşa mod ca să asigure efectuarea controlului vamal al mărfurilor depozitate.

15. Aşezarea şi organizarea depozitului provizoriu trebuie să garanteze integritatea mărfurilor depozitate, să fie exclusă posibilitatea de intrare şi scoatere de mărfuri din depozit fără controlul vamal.

16. Construcţia depozitului provizoriu trebuie să corespundă următoarelor cerinţe:

a) Încăperile destinate pentru depozitul provizoriu trebuie să fie amplasate în edificii capitale;

b) Pe teritoriul depozitului provizoriu în mod obligatoriu se delimitează o încăpere sau teren acoperit, amenajat după cerinţele biroului vamal, pentru efectuarea controlului fizic al mărfurilor şi mijloacelor de transport.

17. Încăperile folosite în calitate de depozit provizoriu trebuie să corespundă normelor tehnice, sanitare, normelor generale de prevenire şi stingere a incendiilor şi altor norme prevăzute de legislaţia Republicii Moldova.

18. Încăperile folosite în calitate de depozit provizoriu trebuie să fie înzestrate cu instalaţii de semnalizare de pază.

19. Suprafaţa încăperilor care sînt utilizate în calitate de depozit provizoriu trebuie să fie suficiente pentru funcţionarea sa normală în conformitate cu cerinţele prevăzute de prezentul Regulament şi să fie nu mai puţin de 100 m². Din suprafaţa minimă, cel puţin 80% de suprafaţă, trebuie să fie destinată depozitării mărfurilor.

20. Amenajarea şi utilarea depozitului provizoriu trebuie să corespundă următoarelor cerinţe:

a) perimetrul depozitului provizoriu să fie delimitat cu o îngrădire, astfel ca să excludă accesul ilegal al terţilor persoane;

b) să fie marcat cu panouri speciale “Depozit Provizoriu – Zonă de control vamal”, în conformitate cu legislaţia în vigoare;

c) teritoriul depozitului provizoriu nu trebuie să includă obiecte care nu sînt legate de activitatea sa;

d) să fie efectuată divizarea încăperilor pentru depozitarea mărfurilor în cîteva zone, după cum urmează:

- a căror vămuire nu este finisată;

- care sînt sechestrate, arestate ca rezultat al comiterii unor încălcări vamale, pentru asigurarea obligaţiilor de plată a drepturilor de import, a amenzilor, precum şi a bunurilor date în gaj;

- să fie desemnare (îngrădire) specială pe tot perimetrul teritoriului mărginit cu depozitul provizoriu;

- să fie asigurată posibilitatea de manevrare a transportului cu încărcături mari (după caz).

e) să dispună de sistem de supraveghere video, conform următoarelor cerinţe:

- numărul de camere video instalate trebuie să asigure supravegherea perimetrului depozitului provizoriu atît din exterior, cît şi din interior (minimum 2 camere);

- camerele video trebuie să reflecte imaginea din interior, în special, în locul unde sunt depozitate mărfurile, inclusiv, căile de acces în/din depozitul provizoriu;

- parametrii tehnici ai camerelor video trebuie să fie compatibili cu softul „SMART PSS” sau „IVMS” (la decizia deţinătorului de depozit provizoriu);

- stocarea imaginilor video să fie efectuată pe server sau pe registratorul video al deţinătorului de depozit provizoriu;

- termenul de păstrare a imaginilor video să fie de cel puţin 15 zile;

- Sistemul de supraveghere video să fie conectat la Sistemul de monitorizare video al Serviciului Vamal;

- să fie asigurat accesul funcţionarilor vamali din cadrul subdiviziunii de profil, din cadrul Aparatului Central al Serviciului Vamal, la distanţă în timp real, la camerele ce supraveghează depozitul provizoriu, la vizualizare, precum şi cu posibilitatea extragerii datelor din arhivă.

[Pct.20 completat prin Ordinul Serviciului Vamal nr.238-O din 09.07.2020, în vigoare 31.07.2020]

 

21. Poate fi autorizată funcţionarea depozitelor provizorii situate în încăperi, precum şi a depozitelor provizorii situate pe terenuri îngrădite, cu sau fără acoperiş.

22. În depozite provizorii situate pe terenuri îngrădite, se depozitează doar mărfurile voluminoase sau de capacitate mare, mărfuri care sînt identificate, precum şi mărfuri care nu au fost descărcate din mijlocul de transport sau container.

23. Se interzice funcţionarea într-o singură încăpere sau pe un singur teren îngrădit fără a fi separate printr-o îngrădire sigură a două depozite provizorii acreditate pe lîngă birouri vamale diferite sau care aparţin diferitor agenţi economici.

 

IV. MODALITATEA ŞI CONDIŢIILE DE INSTITUIRE

A DEPOZITULUI PROVIZORIU

24. Pentru a obţine acordul de funcţionare a depozitului provizoriu, Aparatului Central al Serviciului Vamal vor fi prezentate următoarele documente:

a) cererea în care se va indica denumirea, sediul, codul fiscal al persoanei juridice solicitante, postul vamal în raza de activitate a căruia se solicită instituirea depozitului provizoriu;

b) confirmarea deţinerii cu titlu legal a spaţiilor destinate pentru depozitare provizorie (proprietate, folosinţă etc.), inclusiv, în cazul sublocaţiunii să fie demonstrat consimţământul locatorului. Dreptul de folosinţă temporară să fie valabil pe o perioadă nu mai mică de 2 ani (perioada autorizării);

c) desenele, schiţele sau planurile depozitului provizoriu autentificate de către proprietarul sau gestionarul depozitului, prin aplicarea ştampilei şi semnăturii;

d) planul comun, cu indicarea liniară a încăperilor depozitului, teritoriului nemijlocit învecinat cu depozitul provizoriu, drumurilor de acces (drumurile pentru automobile, liniile locale de cale ferată etc.), locurilor presupuse pentru instalarea inscripţiilor indicatoare a accesului către depozit, locurilor de intrare şi ieşire, locurilor de parcare, schema circuitului de mărfuri şi mijloace de transport şi altele (marginea de separaţie a depozitului provizoriu trebuie să fie evidenţiată pe plan: linie continuă – dacă există îngrădire, linie întreruptă – în cazul în care există marcarea locului cu vopsea indelebilă etc.);

e) planul pentru fiecare încăpere a depozitului cu indicarea amplasării uşilor, ferestrelor, utilajului amplasat etc.;

f) lista mărfurilor presupuse pentru depozitare, care cuprinde denumirea şi clasificarea tarifară în conformitate cu Nomenclaturii combinate a mărfurilor, aprobată prin Legea nr.172/2014.

[Pct.24 în redacţia Ordinului Serviciului Vamal nr.238-O din 09.07.2020, în vigoare 31.07.2020]

 

25. Depozitul se examinează de către reprezentantul Aparatului Central al Serviciului Vamal şi reprezentantul biroului vamal în raza de activitate a căruia se află depozitul provizoriu. În rezultatul examinării se întocmeşte un proces-verbal conform formei prevăzute de Anexa la prezentul Regulament sau se întocmeşte un act de necorespundere.

[Pct.25 modificat prin Ordinul Serviciului Vamal nr.238-O din 09.07.2020, în vigoare 31.07.2020]

 

26. Funcţionarea depozitului provizoriu se aprobă de Aparatul Central al Serviciului Vamal.

[Pct.26 în redacţia Ordinului Serviciului Vamal nr.238-O din 09.07.2020, în vigoare 31.07.2020]

 

V. OBLIGAŢIILE DEŢINĂTORULUI DEPOZITULUI PROVIZORIU

27. Deţinătorul depozitului provizoriu are următoare obligaţii:

a) să amenajeze depozitul fără a împiedica efectuarea controlului vamal;

b) să excludă posibilitatea de introducere/scoatere în/din depozitul provizoriu a mărfurilor şi mijloacelor de transport care se află la păstrare, fără autorizarea organelor vamale;

c) la cererea organului vamal, să pună la dispoziţie mărfurile depozitate provizoriu şi să nu împiedice efectuarea controlului vamal;

d) să ducă evidenţa mărfurilor plasate în depozit provizoriu şi să prezinte organului vamal dări de seamă lunare până la data de 10 a fiecărei luni, care să includă următoarea informaţie:

- numărul şi data declaraţiei sumare;

- descrierea mărfii;

- valoarea;

- numărul şi data DVD de plasare a mărfurilor în destinaţie vamală;

- cantitatea mărfurilor declarate;

- valoarea mărfurilor declarate;

- stocuri de mărfuri aflate în depozit la sfârşitul lunii.

e) să asigure integritatea mărfurilor depozitate;

f) la cererea organului vamal, să utileze depozitul provizoriu cu două dispozitive de închidere, unul dintre care să fie pus la dispoziţia organului vamal;

g) să respecte cerinţele stabilite de legislaţia în vigoare privitor la utilizarea depozitelor provizorii.

[Pct.27 modificat prin Ordinul Serviciului Vamal nr.238-O din 09.07.2020, în vigoare 31.07.2020]

 

28. Deţinătorul depozitului provizoriu este obligat să informeze biroul vamal care controlează depozitul său, despre fiecare caz de aflare la depozit a mărfurilor, în privinţa cărora a expirat termenul de declarare, stabilit conform art.158 al Codului vamal. Avizul respectiv se prezintă în ziua imediat următoare zilei de expirare a termenului de declarare.

29. Deţinătorul depozitului provizoriu este responsabil în faţa proprietarului (deţinătorului) mărfurilor pentru pierderea sau deteriorarea mărfurilor depozitate provizoriu. Modalitatea atragerii la această răspundere se reglementează de contractul de depozitare încheiat între părţi, precum şi de legislaţia civilă.

 

VI. PLASAREA MĂRFURILOR ÎN DEPOZITULUI PROVIZORIU

30. În depozitul provizoriu pot fi plasate orice mărfuri care urmează a fi vămuite – pînă la acordarea unui regim vamal sau destinaţii aprobate de organul vamal.

Mărfurile uşor alterabile, alte mărfuri sau cele care necesită condiţii speciale de păstrare, trebuie să fie depozitate în încăperi special-amenajate din depozitul provizoriu.

Plasarea mărfurilor se efectuează în baza contractului de depozitare sau în baza altor acte încheiate de părţi, cu condiţia respectării legislaţiei în vigoare.

31. Termenul maxim de depozitare provizorie este de 20 zile calendaristice.

Termenul depozitării provizorii se stabileşte de organul vamal care deserveşte depozitul provizoriu, în funcţie de timpul necesar depunerii declaraţiei vamale, de specificul mărfurilor.

La solicitarea declarantului, termenul iniţial poate fi prelungit, dar cel mult cu 60 de zile calendaristice.

Calcularea termenului depozitării provizorii a mărfurilor se începe din ziua plasării acestora în depozit provizoriu, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Dispunerea de mărfurile nepreluate în termenele stabilite de prezentul punct se va efectua conform procedurii reglementate de legislaţia în vigoare.

32. Mărfurile care au devenit inutilizabile sau deteriorate, ca urmare a unui accident sau a intervenirii unei forţe majore în perioada depozitării acestora, trebuie să fie plasate în destinaţia vamală determinată de biroul vamal.

33. Destinatarii mărfurilor depozitate provizoriu sînt în drept să efectueze operaţiuni simple, necesare pentru asigurarea integrităţii mărfurilor (examinarea, cîntărirea, deplasarea mărfurilor prin depozit), cu condiţia că operaţiunile date nu o să schimbe starea mărfurilor, integritatea ambalajului, modificarea mijloacelor de identificare aplicate pe mărfuri.

Operaţiunile care nu sînt arătate în alineatul 1 al prezentului punct (inclusiv prelevarea probelor şi mostrelor de mărfuri, restabilirea ambalajului deteriorat, precum şi operaţiunile necesare pentru pregătirea mărfurilor pentru scoaterea din depozitul provizoriu şi transportarea lor ulterioară) pot fi efectuate de către persoanele abilitate în privinţa mărfurilor şi mijloacelor de transport respective numai cu permisiunea organului vamal abilitat.

34. Se interzice păstrarea în depozitele vamale a mărfurilor puse în libera circulaţie (inclusiv circulaţie condiţionată).

 

VII. LICHIDAREA DEPOZITULUI PROVIZORIU

[Cap.VII (pct.35-38) introdus prin Ordinul Serviciului Vamal nr.238-O din 09.07.2020, în vigoare 31.07.2020]

 

35. Depozitul provizoriu poate fi lichidat la expirarea termenului de funcţionare stabilit în Ordinul Serviciului Vamal sau în orice alt moment în cadrul acestui termen. De asemenea, depozitul provizoriu poate fi lichidat şi prin dispoziţia organelor vamale, atunci când se constată săvârşirea unor încălcări ale legislaţiei vamale sau nerespectarea obligaţiilor deţinătorului depozitului provizoriu stipulate în pct.27.

[Pct.35 introdus prin Ordinul Serviciului Vamal nr.238-O din 09.07.2020, în vigoare 31.07.2020]

 

36. Deţinătorul depozitului provizoriu este obligat să informeze biroul vamal în a cărui rază de activitate se află, precum şi persoanele care au depozitat mărfuri despre intenţia sa de a lichida depozitul provizoriu, cu minimum 20 de zile înainte de data lichidării. În cazul în care lichidarea depozitului provizoriu survine ca urmare a dispoziţiei organelor vamale, perioada de lichidare este de 20 de zile de la data luării deciziei de lichidare.

[Pct.36 introdus prin Ordinul Serviciului Vamal nr.238-O din 09.07.2020, în vigoare 31.07.2020]

 

37. Pe perioada de lichidare, în depozitul provizoriu este interzisă plasarea altor mărfuri, iar scoaterea mărfurilor se efectuează în conformitate cu actele normative.

[Pct.37 introdus prin Ordinul Serviciului Vamal nr.238-O din 09.07.2020, în vigoare 31.07.2020]

 

38. În termen de trei zile de la data la care i-a fost înmânat Ordinul de lichidare, a expirat termenul de funcţionare indicat în Ordinul Serviciului Vamal sau, după caz, de la data comunicării biroului vamal a deciziei de lichidare a depozitului provizoriu, deţinătorul acestuia face inventarierea mărfurilor păstrate în depozit provizoriu şi prezintă organului vamal darea de seamă privind mărfurile depozitate. Organul vamal care supraveghează activitatea depozitului provizoriu în proces de lichidare stabileşte, în funcţie de cantitatea mărfurilor depozitate, termenul-limită pentru plasarea acestor mărfuri în alte destinaţii vamale, însă care nu poate depăşi 20 de zile din data expirării termenului indicat în Ordinul Serviciului Vamal.

[Pct.38 introdus prin Ordinul Serviciului Vamal nr.238-O din 09.07.2020, în vigoare 31.07.2020]

 

 

 

 

Anexa nr.2

la Ordinul Serviciului Vamal

nr.230-O din 28 iunie 2007

 

Notă: În tot textul Regulamentului sintagmele “Serviciul Vamal”, “biroul vamal” şi “organul vamal” se substituie cu sintagma “postul vamal” conform Ordinului Serviciului Vamal nr.74-O din 24.02.2014, în vigoare 11.04.2014

 

REGULAMENTUL

privind destinaţia vamală “distrugere”

 

I. DISPOZIŢII GENERALE

1. În sensul prezentului Regulament, următoarele noţiuni semnifică:

Distrugere – acţiuni întreprinse în privinţa mărfurilor, în urma cărora acestea îşi pierd complet calitatea şi valoarea de întrebuinţare iniţială.

Metoda distrugerii – procedeu prin care mărfurile se distrug.

Cazuri excepţionale – cazuri de forţă majoră şi cazurile obiective legate de imposibilitatea returnării mărfurilor către expeditor.

Deşeuri utilizabile – mărfuri care se formează în rezultatul distrugerii şi care au valoare economică, reieşind din faptul că pot fi utilizate în calitate de materie primă.

Deşeuri inutilizabile – mărfuri care nu au valoare economică şi nu pot fi utilizate.

2. Persoana care a solicitat destinaţia vamală “distrugere” a mărfurilor poartă răspundere pentru:

a) datele indicate în actele prezentate;

b) angajamentele asumate faţă de terţi la anunţarea destinaţiei date;

c) organizarea procesului de distrugere a mărfurilor.

[Pct.2 modificat prin Ordinul Serviciului Vamal nr.238-O din 09.07.2020, în vigoare 31.07.2020]

 

3. Responsabilitatea pentru respectarea regulilor de utilizare şi dispunere de mărfurile plasate în destinaţia vamală “distrugere” o poartă solicitantul destinaţiei respective.

 

II. CONDIŢIILE UTILIZĂRII DESTINAŢIEI VAMALE “DISTRUGERE”

4. În destinaţia vamală “distrugere” pot fi plasate mărfurile străine introduse pe teritoriul vamal al Republicii Moldova şi plasate anterior în unul din următoarele destinaţii vamale: tranzit, antrepozit vamal, magazin duty-free, perfecţionare activă cu suspendare, transformare sub control vamal, admitere temporară, zonă liberă.

În cazuri excepţionale şi temeinic justificate, pot fi plasate în destinaţia vamală “distrugere” mărfurile străine introduse în teritoriul vamal al Republicii Moldova, care nu au fost plasate în nici o destinaţie vamală.

5. Plasarea mărfurilor în destinaţia vamală “distrugere” se permite dacă la utilizarea metodei de distrugere aceste mărfuri îşi pierd complet calitatea şi valoarea de întrebuinţare iniţială.

6. Nu pot fi plasate în destinaţia vamală “distrugere”:

a) mărfurile sechestrate în cazurile intentate pentru fapte de contrabandă şi de încălcare a regulilor vamale sau pentru comiterea altor fraude legale;

b) substanţele radioactive şi deşeurile nocive;

c) valorile culturale;

d) mărfurile care nu sînt în dispoziţia declarantului.

e) mărfurile aflate în circulaţie liberă.

Nu se permite distrugerea mărfurilor dacă această acţiune nu corespunde cerinţelor legislaţiei Republicii Moldova privind protecţia mediului înconjurător.

7. Postul vamal este în drept să refuze plasarea mărfurilor în destinaţia vamală “distrugere” în cazul în care:

a) distrugerea lor poate cauza prejudiciu oamenilor şi mediului înconjurător;

b) distrugerea comportă cheltuieli din partea statului;

c) postul vamal nu are posibilitate să controleze dacă mărfurile au fost realmente distruse.

 

III. PLASAREA MĂRFURILOR ÎN DESTINAŢIA VAMALĂ “DISTRUGERE”

 

[Pct.8 abrogat prin Ordinul Serviciului Vamal nr.74-O din 24.02.2014, în vigoare 11.04.2014]

 

9. La declaraţia vamală se anexează copiile autentificate prin ştampila agentului economic, a următoarelor acte:

a) documentele de însoţire a mărfurilor (scrisorile de trăsură, conosamentele, facturile etc.);

b) actele ce confirmă dreptul de dispoziţie asupra mărfurilor declarate distrugerii;

c) contractul de prestare a serviciilor încheiat cu persoana la care se va realiza distrugerea nemijlocită a mărfurilor, după caz;

d) alte acte care justifică utilizarea destinaţiei vamale “distrugere”.

[Pct.9 modificat prin Ordinul Serviciului Vamal nr.74-O din 24.02.2014, în vigoare 11.04.2014]

 

10. În cazul în care există posibilitatea ca mărfurile destinate distrugerii să fie plasate în destinaţia vamală de abandon în favoarea statului, postul vamal este obligat să propună agentului economic utilizarea acestei destinaţii vamale.

Postul vamal acceptă plasarea mărfurilor sub destinaţia vamală “distrugere” la prezentarea de către solicitant a motivelor întemeiate pentru excluderea mărfurilor din circulaţie.

[Pct.10 modificat prin Ordinul Serviciului Vamal nr.74-O din 24.02.2014, în vigoare 11.04.2014]

 

11. Distrugerea mărfurilor se efectuează cu condiţia îndeplinirii stricte a prevederilor legislaţiei Republicii Moldova cu privire la ocrotirea mediului înconjurător.

Responsabilitatea pentru respectarea prevederilor legislaţiei naţionale cu privire la ocrotirea mediului înconjurător o poartă agentul economic care plasează mărfurile în destinaţia vamală “distrugere”.

În cazul în care există suspiciuni că distrugerea mărfurilor ar putea cauza prejudicii mediului înconjurător, postul vamal solicită de la organele competente încheierea privind locul şi metoda de distrugere a mărfurilor respective.

[Pct.11 modificat prin Ordinul Serviciului Vamal nr.74-O din 24.02.2014, în vigoare 11.04.2014]

 

12. Distrugerea se poate efectua prin următoarele metode: termice, chimice, mecanice sau prin alte procedee care pot fi utilizate concomitent sau succesiv.

În dependenţă de metoda aplicată în urma distrugerii se pot forma deşeuri utilizabile, precum şi deşeuri inutilizabile. Deşeurile utilizabile se vor vămui în conformitate cu pct.20 al prezentului Regulament.

 

IV. VĂMUIREA MĂRFURILOR PLASATE ÎN DESTINAŢIA

VAMALĂ “DISTRUGERE”

13. Mărfurile destinate distrugerii sub control vamal se declară prin prezentarea la postul vamal, în raza de activitate a căruia funcţionează declarantul vamal, a declaraţiei vamale, actelor enumerate la pct.9 şi după caz actele în conformitate cu alin.3) pct.11 al prezentului Regulament, precum şi alte documente necesare pentru executarea controlului vamal.

[Pct.13 modificat prin Ordinul Serviciului Vamal nr.238-O din 09.07.2020, în vigoare 31.07.2020]

[Pct.13 modificat prin Ordinul Serviciului Vamal nr.74-O din 24.02.2014, în vigoare 11.04.2014]

 

14. În cadrul destinaţiei vamale “distrugere”, valoarea în vamă se stabileşte conform prevederilor Legii cu privire la tariful vamal şi altor acte normative.

15. Distrugerea mărfurilor se efectuează cu participarea funcţionarului postului vamal cărui îi este repartizată declaraţia vamală respectivă. Funcţionarul vamal asigură efectuarea obligatorie a controlului fizic al mărfurilor, în vederea constatării dacă mărfurile corespund cu cele declarate (calitate, cantitate, greutate etc.)

[Pct.15 completat prin Ordinul Serviciului Vamal nr.238-O din 09.07.2020, în vigoare 31.07.2020]

[Pct.15 în redacţia Ordinului Serviciului Vamal nr.74-O din 24.02.2014, în vigoare 11.04.2014]

 

16. După distrugerea mărfurilor se întocmeşte un act de distrugere a mărfurilor după modelul stabilit conform anexei a prezentului Regulament.

17. Pentru facilitarea operaţiunii de distrugere, mărfurile plasate în destinaţia vamală “distrugere” în baza aceleiaşi declaraţii vamale pot fi divizate în partide. În acest caz, pentru fiecare partidă de mărfuri se întocmeşte cîte un act de distrugere a mărfurilor.

18. Actul de distrugere a mărfurilor este semnat de:

 

[Lit.a) abrogată prin Ordinul Serviciului Vamal nr.74-O din 24.02.2014, în vigoare 11.04.2014]

 

b) funcţionarul vamal care a supravegheat procesul de distrugere al mărfurilor;

c) agentul economic care a plasat mărfurile în destinaţia vamală “distrugere”;

d) reprezentantul organului de stat în domeniul ocrotirii mediului înconjurător, reprezentantul organului sanitaro-epidemiologic sau reprezentanţii altor organe de stat, dacă metoda distrugerii impune prezenţa lor;

e) alte persoane care au participat la procesul de distrugere a mărfurilor.

[Pct.18 modificat prin Ordinul Serviciului Vamal nr.238-O din 09.07.2020, în vigoare 31.07.2020]

[Pct.18 modificat prin Ordinul Serviciului Vamal nr.74-O din 24.02.2014, în vigoare 11.04.2014]

 

19. Actul de distrugere se anexează la exemplarul declaraţiei vamale, care se păstrează conform legislaţiei Republicii Moldova la postul vamal respectiv.

[Pct.19 modificat prin Ordinul Serviciului Vamal nr.74-O din 24.02.2014, în vigoare 11.04.2014]

 

20. Deşeurile utilizabile pot fi plasate în alte destinaţii vamale cu respectarea cerinţelor aferente destinaţiei vamale solicitate.

[Pct.20 în redacţia Ordinului Serviciului Vamal nr.238-O din 09.07.2020, în vigoare 31.07.2020]

 

21. Postul vamal este în drept să decidă dacă deşeurile utilizabile urmează a fi depuse la antrepozit vamal sau la depozitul provizoriu pentru a fi păstrate pînă la plasarea lor în destinaţiile vamale prevăzute de pct.20 al prezentului Regulament.

22. Deşeurile inutilizabile nu se înscriu în Actul de distrugere a mărfurilor ca deşeuri obţinute în urma utilizării destinaţiei vamale “distruge” şi nu se supun vămuirii.

23. Declaraţia vamală referitoare la deşeuri utilizabile trebuie să fie completată timp de trei zile din data întocmirii Actului de distrugere a mărfurilor. În caz dacă distrugerea are loc prin mai multe etape, termenul de depunere a declaraţiei vamale se va calcula din data întocmirii ultimului Act de distrugere a mărfurilor.

24. Pînă la plasarea deşeurilor utilizabile în una din destinaţiile indicate la pct.20 al prezentului Regulament, acestea se vor afla sub supravegherea vamală.

 

 

[Anexa modificată prin Ordinul Serviciului Vamal nr.74-O din 24.02.2014, în vigoare 11.04.2014]

 

 

Anexa nr.3

la Ordinul Serviciului Vamal

nr.230-O din 28 iunie 2007

 

REGULAMENTUL

privind destinaţia vamală “abandon în favoarea statului”

 

I. DISPOZIŢII GENERALE

1. Destinaţia vamală “abandon în favoarea statului” este destinaţia în care o persoană renunţă la mărfuri în folosul statului fără perceperea drepturilor de import sau de export şi fără aplicarea măsurilor de politică economică.

2. Abandonul în favoarea statului se efectuează de către persoana interesată care deţine mărfurile cu drept de dispoziţie sau cu acordul acesteia.

Solicitantul suportă toate cheltuielile legate de păstrare şi transportare a mărfurilor, precum şi alte cheltuieli apărute pînă la momentul validării declaraţiei vamale de “abandon în favoarea statului”.

3. În destinaţia vamală “abandon în favoarea statului” pot fi plasate:

a) mărfurile străine introduse pe teritoriul vamal al Republicii Moldova care anterior nu au fost plasate într-o anumită destinaţie vamală şi au o valoare comercială;

b) mărfurile plasate anterior într-o careva destinaţie vamală (cu excepţia exportului şi importului definitiv) şi au o valoare comercială.

4. În destinaţia vamală “abandon în favoarea statului” nu pot fi plasate:

a) mărfurile prohibite introducerii pe teritoriul vamal al Republicii Moldova;

b) mărfurile aflate în circulaţie liberă;

c) mărfurile care nu au o valoare comercială.

[Pct.4 modificat prin Ordinul Serviciului Vamal nr.238-O din 09.07.2020, în vigoare 31.07.2020]

 

5. La vămuirea mărfurilor conform destinaţiei vamale “abandon în favoarea statului”, drepturile de import achitate la plasarea mărfurilor respective în alte destinaţii nu se restituie.

6. Responsabilitatea pentru corectitudinea alegerii destinaţiei vamale “abandon în favoarea statului” faţă de terţe persoane o poartă solicitantul.

În cazul plasării mărfurilor în destinaţia vamală “abandon în favoarea statului”, organul vamal nu poartă răspundere patrimonială faţă de terţe persoane.

8. Mărfurile plasate în destinaţia vamală “abandon în favoarea statului” conform prezentului Regulament se consideră puse în circulaţie liberă.

 

II. AUTORIZAREA DESTINAŢIEI VAMALE “ABANDON

ÎN FAVOAREA STATULUI”

9. Plasarea mărfurilor în destinaţia vamală “abandon în favoarea statului” se efectuează numai cu acordul în scris al biroului vamal.

10. Autorizaţia pentru plasarea mărfurilor în destinaţia vamală “abandon în favoarea statului” se acordă de către biroul vamal în baza cererii depuse de solicitant de modelul stabilit în anexa nr.1 la prezentul Regulament.

11. Cererea se depune la biroul vamal în raza de activitate al căruia este înregistrat sediul juridic al solicitantului.

În cadrul examinării cererii, autorităţile vamale sînt în drept să solicite informaţii şi documente suplimentare, necesare pentru scopuri vamale. În acest caz, termenul de examinare a cererii începe să curgă din data depunerii ultimului document solicitat, dar nu trebuie să depăşească termenul de 30 zile lucrătoare de la data depunerii cererii de abandon.

12. Decizia de acordare a autorizaţiei pentru plasarea mărfurilor în destinaţia vamală “abandon în favoarea statului” o ia şeful biroului vamal sau persoana care îl înlocuieşte.

În baza deciziei pozitive luate, solicitantul este obligat să depună declaraţia vamală de abandon în decurs de 3 zile lucrătoare din momentul înştiinţării, în caz contrar, autorizaţia respectivă se anulează.

 

III. VĂMUIREA MĂRFURILOR ÎN CONFORMITATE CU DESTINAŢIA

VAMALĂ “ABANDON ÎN FAVOAREA STATULUI”

13. Vămuirea mărfurilor în conformitate cu destinaţia vamală “abandon în favoarea statului” se efectuează la biroul vamal, în raza de activitate a căruia se află mărfurile.

14. La plasarea mărfurilor în destinaţia vamală “abandon în favoarea statului”, mărfurile de provenienţă vegetală sau animală sînt supuse controlului fitosanitar sau veterinar de către organele abilitate, dacă un astfel de control nu a fost efectuat la introducerea lor în teritoriul vamal al Republicii Moldova sau dacă acest control este obligatoriu în conformitate cu legislaţia.

În cazurile prevăzute de legislaţia Republicii Moldova, vămuirea mărfurilor poate fi încheiată numai după efectuarea controalelor respective de către serviciile de stat abilitate cu funcţii de control.

15. La plasarea mărfurilor în destinaţia vamală “abandon în favoarea statului” se întocmeşte o declaraţie vamală conform Normelor privind completarea, circulaţia şi folosirea formularelor declaraţiilor vamale în detaliu.

Împreună cu declaraţia la organul vamal se depun următoarele documente:

a) autorizaţia de plasare a mărfurilor în destinaţia vamală “abandon în favoarea statului”;

b) documentele de transport şi comerciale (contracte, invoice, specificaţii, certificate, conosamente etc.);

c) alte documente necesare în scopuri vamale.

16. După finalizarea vămuirii mărfurilor în destinaţia vamală “abandon în favoarea statului”, mărfurile se transmit în proprietatea statului conform prevederilor capitolului IV al prezentului Regulament.

17. Mărfurile declarate pentru plasarea în destinaţia vamală “abandon în favoarea statului” se prezintă în locurile, stabilite de către organul vamal.

18. Supravegherea vamală a mărfurilor plasate în destinaţia vamală “abandon în favoarea statului” se încheie o dată cu trecerea mărfurilor în posesia statului.

 

IV. TRECEREA ÎN POSESIA STATULUI A MĂRFURILOR PLASATE

ÎN DESTINAŢIA VAMALĂ “ABANDON ÎN FAVOAREA STATULUI”

19. La plasarea mărfurilor în destinaţia vamală “abandon în favoarea statului” se efectuează inventarierea mărfurilor declarate pentru a fi plasate în această destinaţie.

20. Mărfurile plasate în destinaţia vamală “abandon în favoarea statului” se transmit biroului vamal în baza actului de predare-primire a mărfurilor declarate în destinaţia vamală “abandon în favoarea statului”. Forma actului de predare-primire a mărfurilor şi modul de întocmire a lui se stabilesc în anexele nr.2 şi 3 la prezentul Regulament.

21. La finalizarea vămuirii mărfurilor în destinaţia vamală “abandon în favoarea statului”, funcţionarul organului vamal înscrie în rubrica “C” a declaraţiei vamale, conform căreia a fost efectuată vămuirea mărfurilor în destinaţia vamală “abandon în favoarea statului”, numărul şi data actului de predare-primire a mărfurilor, aplică ştampila personală.

22. Data finalizării vămuirii mărfurilor conform destinaţiei vamale “abandon în favoarea statului” se consideră data întocmirii actului predare-primire de la posesorul mărfurilor către biroul vamal.

23. Mărfurile trecute în proprietatea statului sînt luate la evidenţă de biroul vamal şi se transmit pentru a fi gestionate de către organele competente în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Evidenţa mărfurilor se ţine în baza actului de predare-primire a mărfurilor şi a exemplarului 1/6 al declaraţiei vamale, conform căruia mărfurile au fost vămuite în destinaţia vamală “abandon în favoarea statului”, precum şi actului de predare-primire întocmit între biroul vamal şi organul competent (inspectoratul fiscal).

Actele de evidenţă se păstrează timp de 5 ani.

24. Organele vamale întreprind măsuri de asigurare a integrităţii mărfurilor plasate în destinaţia vamală “abandon în favoarea statului” pînă la predarea acestora către organele competente de gestiunea proprietăţii de stat.

25. Persoana care a ales destinaţia vamală “abandon în favoarea statului” asigură prezentarea mărfurilor în locul stabilit de autorităţile vamale, pe cont propriu.

26. În cadrul destinaţiei vamale “abandon în favoarea statului”, valoarea în vamă se stabileşte conform prevederilor Legii cu privire la tariful vamal şi altor acte normative.

27. Transportarea mărfurilor care urmează să fie plasate în destinaţia vamală “abandon în favoarea statului” se efectuează sub supravegherea vamală.