MINISTERUL FINANŢELOR
Ordin despre aprobarea Instrucţiunii "Cu privire
la evidenţa contabilă în instituţiile publice"
Nr.85 din 09.10.1996
* * *
1. A aproba Instrucţiunea Ministerului Finanţelor al Republicii
Moldova "Cu privire la evidenţa contabilă în instituţiile publice".
2. În legătură cu punerea în aplicare a instrucţiunii noi, pe
teritoriul Republicii Moldova nu se aplică Instrucţiunea Ministerului
Finanţelor al URSS "Cu privire la evidenţa contabilă în instituţiile şi
organizaţiile, care se află la bugetul de stat al URSS" nr.61 din
10.03.1987.
3. Prezenta instrucţiune intră în vigoare începînd cu 01 ianuarie
1997.
MINISTRU Valeriu CHIŢAN
Anexă
la Ordinul Ministerului Finanţelor
nr.85 din 9 octombrie 1996
INSTRUCŢIUNE
privind evidenţa contabila în instituţiile publice
Organizarea evidenţei contabile
1. Instituţiile publice finanţate din bugetul Republicii Moldova,
precum şi contabilităţile centralizate din cadrul direcţiilor
(secţiilor), spitalelor centrale raionale, municipale şi săteşti, din
cadrul altor instituţii efectuează evidenţa executării devizelor de
cheltuieli bugetare şi extrabugetare în conformitate cu Legea
contabilităţii nr.426-XIII, adoptată de Parlamentul Republicii Moldova
la 4 aprilie 1995, şi prezenta instrucţiune.
2. Evidenţa contabilă a executării devizelor de cheltuieli bugetare
şi a devizelor financiare ale mijloacelor speciale inclusiv în
gospodăriile didactice-experimentale, atelierele de producţie
(didactice) şi pentru lucrările de cercetări ştiinţifice efectuate în
bază de contracte economice, precum şi a altor cheltuieli extrabugetare
se efectuează în bilanţul unic al planurilor de conturi, prevăzut de
actuala instrucţiune.
Instituţiile care au gospodării agricole auxiliare, cu permisiunea
organizaţiei ierarhic superioare, pot ţine evidenţa contabilă pe
gospodăriile auxiliare într-un bilanţ separat al planurilor de conturi,
prevăzut de prezenta instrucţiune.
Investiţiile capitale şi sursele de finanţare a lor se înregistrează
în bilanţul unic al planului de conturi, prevăzut de prezenta
instrucţiune.
Ministerelor şi departamentelor, direcţiilor (secţiilor) orăşeneşti
şi raionale li se permite să stabilească pentru instituţiile publice
subordonate lor ordinea ţinerii evidenţei contabile a investiţiilor
capitale pentru construirea clădirilor, instalaţiilor şi a altor obiecte
extinderea şi reconstruirea instituţiilor în funcţiune, indiferent de
volumul investiţiilor capitale, sursele de finanţare (mijloace bugetare
şi speciale) şi modul de efectuare a lucrărilor, într-un bilanţ
independent. În acest caz evidenţa contabilă a operaţiilor privind
investiţiile capitale şi întocmirea dărilor de seamă se efectuează în
ordinea stabilită pentru activitatea economică de producţie a
asociaţiilor, întreprinderilor şi organizaţiilor.
3. În instituţiile preşcolare, care se află în subordinea
asociaţiilor, întreprinderilor şi organizaţiilor, evidenţa contabilă a
executării devizelor de cheltuieli se efectuează în mod centralizat de
către contabilităţile acestor asociaţii, întreprinderi şi organizaţii în
conformitate cu instrucţiunile stabilite pentru ele.
4. Ministerele şi departamentele din Republica Moldova, de comun
acord cu Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova, pot emite, în
cazurile necesare, indicaţii privind aplicarea principiilor generale de
ţinere a evidenţei contabile în instituţiile din sistemul lor, ţinînd
cont de specificul activităţii acestora.
5. Evidenţa contabilă a executării devizului de cheltuieli se
efectuează conform formei de evidenţă a notelor de contabilitate în
corespundere cu prezenta instrucţiune.
6. Evidenţa contabilă a executării devizelor de cheltuieli ale
instituţiilor se efectuează, de regulă, de către contabilităţile
centralizate create pe lîngă ministere, departamente, pe lîngă spitalele
centrale raionale şi municipale şi pe lîngă alte instituţii.
În condiţiile centralizării evidenţei, conducătorilor instituţiilor
deservite li se păstrează dreptul de ordonatori de credite, în special:
să încheie contracte în vederea livrării mărfurilor şi prestării
serviciilor, precum şi contracte de muncă pentru efectuarea unor
lucrări; să primească, în ordinea stabilită, avansuri pentru necesităţi
economice etc. şi să permită acordarea de avansuri colaboratorilor lor;
să permită efectuarea cheltuielilor din contul alocaţiilor prevăzute în
deviz; să consume, în conformitate cu normele stabilite, materiale,
produse alimentare şi alte valori materiale pentru necesităţile
instituţiei, să aprobe decontările de avans ale persoanelor subordonate,
documentele de inventariere, actele de trecere la pierderi a fondurilor
fixe învechite şi inutilizabile şi a altor valori materiale, în
conformitate cu regulamentele în vigoare; să soluţioneze alte chestiuni
privid activitatea economico-financiară a instituţiilor.
Contabilitatea centralizată prezintă conducătorilor instituţiilor pe
care le deservesc informaţii privind executarea devizelor de cheltuieli
în termenele stabilite de contabilul-şef al contabilităţii centralizate
de comun acord cu conducătorii acestor instituţii.
7. Instituţiile cheltuiesc mijloacele de stat conform destinaţiei
speciale şi în măsura realizării prevederilor devizelor, respectînd cu
stricteţe disciplina bugetară şi financiară şi economisînd la maximum
valorile materiale şi resursele băneşti.
Evidenţa contabilă trebuie să asigure un control sistematic asupra
mersului executării devizelor de cheltuieli, stării decontărilor cu
întreprinderile, organizaţiile, instituţiile şi persoanele particulare,
2supra integrităţii resurselor băneşti şi valorilor materiale.
8. În cazurile în care ministerelor, departamentelor, direcţiilor
(secţiilor) organelor de autoadministrare locală li se permite, în
ordinea stabilită, să centralizeze în devizele lor mijloacele pentru
asigurarea cu valori materiale a instituţiilor ce intră în sistemul lor,
evidenţa decontărilor privind aceste operaţii se efectuează în modul
expus în anexa nr.1 la prezenta instrucţiune. În această anexă, de
asemenea, este explicat modul de evidenţă a ajutorului umanitar.
9. Conducătorii ministerelor, instituţiilor şi serviciilor lor
contabile, contabilii-şefi ai contabilităţilor centralizate dirijează
organizarea evidenţei contabile şi a sistemului de dări de seamă,
exercită controlul asupra executării devizelor de cheltuieli de către
instituţiile din sistemul lor.
Conducătorii serviciilor contabile (contabilii-şefi) se conduc în
activitatea lor de Legea contabilităţii nr.426-XIII din 4 aprilie 1995.
10. Atribuţiile serviciilor contabile sînt următoarele:
- asigurarea organizării corecte a evidenţei contabile în
conformitate cu prezenta instrucţiune şi unele indicaţii;
- efectuarea controlului preventiv asupra întocmirii corecte şi la
timp a documentelor şi legalităţii operaţiilor efectuate;
- controlul asupra utilizării corecte şi cu economie a mijloacelor
în corespundere cu creditele deschise şi destinaţia lor, conform
devizelor de cheltuieli bugetare aprobate, ţinîndu-se cont de
schimbările introduse în ele în ordinea stabilită, precum şi asupra
integrităţii resurselor băneşti şi valorilor materiale;
- finanţarea la timp a instituţiilor care ţin evidenţa contabilă
independent, precum şi controlul asupra executării de către ele a
devizelor de cheltuieli şi organizării corecte a evidenţei contabile;
- evidenţa veniturilor şi cheltuielilor conform devizului financiar
al mijloacelor speciale şi evidenţa operaţiilor privind alte resurse
extrabugetare;
- calcularea şi plata la timp a salariilor muncitorilor şi
funcţionarilor şi bursei studenţilor din instituţiile de învăţămînt;
- efectuarea la timp a decontărilor, care apar în procesul
executării devizului de cheltuieli cu întreprinderile, instituţiile şi
cu unele persoane;
- participarea la efectuarea inventarierii resurselor băneşti,
decontărilor şi valorilor materiale, determinarea la timp şi corectă a
rezultatelor inventarierii şi reflectarea lor în evidenţă;
- instruirea persoanelor responsabile de valorile materiale în
chestiunile privind evidenţa şi integritatea valorilor de păstrarea
cărora sînt responsabili;
- aplicarea pe scară largă a tehnicii de calcul moderne la
efectuarea lucrărilor de calcul şi evidenţă;
- întocmirea şi prezentarea în termenele stabilite a dărilor de
seamă contabile;
- întocmirea şi coordonarea cu conducătorii instituţiilor (în cazul
în care lipsesc secţiile de planificare sau alte subdiviziuni
structurale analogice) a devizelor de cheltuieli şi a calculelor de
deviz;
- exercitarea controlului asupra integrităţii fondurilor fixe, a
obiectelor de mică valoare şi scurtă durată în locurile lor de păstrare
şi utilizare;
- studierea sistematică a regulamentelor, intructiunilor,
indicaţiilor metodice referitoare la evidenţă şi dările de seamă, a
altor acte normative ce ţin de competenţa serviciilor contabile;
- păstrarea documentelor contabile, registrelor de evidenţă,
maşinogramelor, devizelor de cheltuieli, calculelor de deviz, a altor
documente, precum şi predarea lor la arhivă în ordinea stabilită.
11. Contabilul-şef (conducătorul serviciului contabil) stabileşte
atribuţiile de serviciu ale lucrătorilor contabilităţii astfel încit
fiecare lucrător să-şi cunoască îndatoririle şi să poarte răspundere
pentru îndeplinirea lor.
Repartizarea atribuţiilor de serviciu în contabilităţi se face
ţinîndu-se cont de caracteristica funcţională, adică fiecărei grupe de
lucrători sau unui lucrător aparte i se încredinţează, în funcţie de
volumul de lucru, un anumit sector. În contabilităţi pot fi create, de
exemplu, următoarele grupe: financiară, materială, pentru decontări cu
muncitorii şi funcţionarii, decontări cu părinţii pentru întreţinerea
copiilor în instituţiile pentru copii etc. În funcţie de volumul de
lucrări în grupele financiară şi materială mai pot fi create subgrupele:
financiar-operativă, operaţii de decontare, fonduri fixe şi obiecte de
mică valoare şi scurtă durată, produse alimentare.
În caz de necesitate în instituţiile deservite de contabilităţi
centralizate se creează grupe de control şi evidenţă compuse din
lucrători ai contabilităţilor centralizate. Aceste grupe sînt obligate
să asigure perfectarea tuturor documentelor primare privind evidenţa
contabilă a operaţiilor efectuate de către instituţia dată, controlul
asupra integrităţii valorilor materiale ce se află la persoanele
responsabile şi să îndeplinească alte lucrări ce ţin de competenţa lor.
Toate subdiviziunile ce intră în componenţa unor instituţii, precum şi
instituţiile deservite de contabilităţi centralizate trebuie să
transmită la timp în contablitate documentele necesare pentru evidenţa
contabilă şi pentru control; extrasele din ordine şi dispoziţii,
devizele de cheltuieli, precum şi diverse contracte, normative etc.
Cerinţele contabilului-şef în ce priveşte ordinea perfectării şi
prezentării în contabilitate a documentelor necesare şi a informaţiilor
sînt obligatorii pentru toţi lucrătorii subdiviziunilor şi serviciilor
instituţiei, iar în condiţiile evidenţei centralizate - pentru toate
instituţiile deservite.
12. Prezentarea documentelor primare în contabilitate se face
conform graficului de circulaţie a documentelor, întocmit de
contabilul-şef şi aprobat de conducătorul instituţiei. În contabilitatea
centralizată acest grafic este aprobat de conducătorul instituţiei pe
lîngă care a fost creată contabilitatea.
Persoanelor responsabile de valorile materiale şi altor persoane cu
funcţii de răspundere li se înmînează extrase din graficul de circulaţie
a documentelor privind termenele de prezentare a documentelor în
contabilitate.
13. În instituţii toate documentele contabile cu privire la
executarea devizelor de cheltuieli bugetare, ale mijloacelor speciale şi
altor mijloace extrabugetare sînt semnate de conducătorul instituţiei
sau adjunctul lui şi de contabilul-şef sau adjunctul lui. În ministerele
şi departamentele Republicii Moldova dreptul de a semna poate fi acordat
de asemenea şefilor direcţiilor şi secţiilor independente ale acestor
ministere şi departamente.
În contabilităţile centralizate documentele bancare (cecurile şi
dispoziţiile de plată), bonurile de casă de încasare şi de plată, şi
statele de retribuţii (listele de decontare şi de plată) privind
termenele şi sumele plăţilor din casă (girurile de dispoziţie) se
semnează de conducătorul instituţiei pe lîngă care a fost creata
contabilitatea centralizată, sau de o altă persoană, împuternicită de el
să exercite acest drept, şi de contabilul-şef sau adjunctul lui.
Celelalte documente, care servesc drept bază pentru eliberarea banilor,
valorilor în mărfuri şi materiale şi altor valori, precum şi obligaţiile
de credit şi de plată ale instituţiilor deservite de contabilităţi
centralizate se semnează de conducătorii instituţiilor respective şi
contabilul-şef al contabilităţii centralizate sau de locţiitorii lor.
Documentele nesemnate de contabilul-şef sau adjunctul lui sînt
considerate nule şi nu se execută.
Bonurile de casă şi de încasare sînt valabile doar semnate de
contabilul-şef sau adjunctul lui şi de casier.
14. Drept bază pentru reflectarea însemnărilor în registrele de
evidenţă servesc documentele primare perfectate în modul cuvenit.
Documentele primare pot fi unice, destinate pentru perfectarea unor
operaţii economice separate, sau în grup, destinate pentru perfectarea
într-o anumită perioadă de timp a unui şir de operaţii economice
omogene. Documentele primare trebuie perfectate la timp, de regulă, în
momentul cînd se efectuează operaţia şi să conţină date veridice.
Pentru ca documentele primare să fie valabile ele trebuie să conţină
următoarele elemente: denumirea documentului (formularului), codul
formularului, data întocmirii, conţinutul operaţiei economice, unitatea
de măsură în expresie valorică şi cantitativă, denumirea funcţiei
persoanelor responsabile de efectuarea operaţiei şi de corectitudinea
perfectării ei, semnăturile personale şi descifrarea lor.
În caz de necesitate în documentul primar pot fi prezentate elemente
suplimentare: numărul documentului, denumirea şi adresa întreprinderii,
instituţiei, baza pentru efectuarea operaţiei economice fixate în
document, alte elemente suplimentare, determinate de caracterul
operaţiilor economice documentate.
În documentele pentru achiziţionarea valorilor materiale trebuie să
fie inclusă recipisa responsabilului de primirea acestor valori, iar în
documentele privind executarea lucrărilor - confirmarea recepţionării
lucrărilor de către persoanele respective.
Înscrierile în documentele primare se fac cu cerneală sau cu pix, la
maşinile de dactilografiat şi alte mijloace. Pe rîndurile libere din
documentele primare se trage o linie.
În documentele primare - atît în text cît şi în datele cifrice - nu
se admit stergeri şi corectări nestipulate.
Greşelile din documentele primare se corectează anulîndu-se textul
sau suma greşită şi scriind deasupra textul sau suma corectă. Anularea
se face trăgînd o linie subţire în aşa fel ca să se poată citi ce a fost
scris mai înainte. Corectarea greşelii în documentele primare trebuie să
fie certificată prin menţiunea: "Corectat" şi confirmată prin
semnăturile persoanelor care au semnat documentul, indicîndu-se data
cînd a fost corectat.
În documentele bancare şi de casă corectări nu se admit. Perfectarea
documentelor primare şi înregistrarea lor în registrele de evidenţă
trebuie să se facă în conformitate cu Legea contabilităţii a Republicii
Moldova.
15. Documentele care servesc drept bază pentru înregistrările în
registrele de evidenţă trebuie să fie prezentate în contabilitate în
termenele stabilite în grafic.
Responsabilii de valorile materiale prezintă documentele primare de
încasare şi de cheltuire a valorilor în mărfuri şi materiale anexate la
registrul de predare a documentelor f.nr.442, întocmit în două exemplare.
După ce s-a verificat, în prezenţa responsabilului de valorile
materiale, corectitudinea perfectării documentelor primare prezentate,
un exemplar al registrului, cu semnătura lucrătorului contabilităţii, se
restituie responsabilului de valorile materiale, al doilea exemplar
răminînd în contabilitate.
Cu persoanele responsabile de păstrarea mijloacelor băneşti şi a
valorilor în mărfuri şi materiale se încheie un contract privind
responsabilitatea materială individuală, în modul stabilit.
16. Documentele primare intrate în contabilitate în mod obligatoriu
sînt supuse controlului atît din punct de vedere al formei
(completitudinea operaţiilor documentate, legătura logică dintre
diferiţi indicatori).
Pentru veridicitatea datelor ce se conţin în documente, precum şi
pentru perfectarea calitativă a documentelor primare poartă răspundere
persoanele care au întocmit şi semnat aceste documente.
Toate documentele anexate la bonurile de casă şi ordinele de plată,
precum şi documentele care au servit drept bază pentru calcularea
salariului urmează a fi în mod obligatoriu confirmate prin aplicarea
ştampilei sau prin inscripţia de mînă: "Primit" sau "Plătit",
indicîndu-se data, luna, anul.
17. Documentele controlate şi luate la evidenţă se sistematizează
după data efectuării operaţiei (în ordine cronologică) şi se perfectează
prin note de contabilitate - borderouri cumulative, cărora li se
atribuie următoarele numere constante:
notă de contabilitate 1 - borderou cumulativ privind operaţiile de
casă f.nr.381;
notă de contabilitate 2 - borderou cumulativ privind circulaţia
mijloacelor în conturile bugetare curente f.nr.381;
notă de contabilitate 3 - borderou cumulativ privind circulaţia
mijloacelor în conturile curente pentru mijloace extrabugetare f.nr.381;
notă de contabilitate 4 - borderou cumulativ privind decontările cu
valoarea cecurilor din carnete cu limită de sumă f.nr.323;
notă de contabilitate 5 - centralizarea statelor de retribuţie a
muncii şi burse f.nr.405;
notă de contabilitate 6 - borderou cumulativ privind decontările cu
diferite instituţii şi organizaţii f.nr.408;
notă de contabilitate 7 - boderou cumulativ privind decontările cu
titlu de plăţi planificate f.nr.408;
notă de contabilitate 8 - borderou cumulativ privind decontările cu
gestionarii f.nr.386;
notă de contabilitate 9 - borderou cumulativ privind scoaterea din
uz şi deplasarea mijloacelor fixe f.nr.438;
notă de contabilitate 10 - borderou cumulativ privind scoaterea din
uz şi deplasarea obiectelor de mică valoare şi scurtă durată f.nr.438;
notă de contabilitate 11 - borderou cumulativ centralizator privind
intrările de produse alimentare f.nr.398;
notă de contabilitate 12 - borderou cumulativ centralizator privind
consumul produselor alimentare f.nr.411;
notă de contabilitate 13 - borderou cumulativ privind consumul de
materiale f.nr.396;
notă de contabilitate 14 - borderou cumulativ privind calcularea
veniturilor aferente mijloacelor speciale f.nr.409;
notă de contabilitate 15 - borderou centralizator de decontări cu
părinţii pentru întreţinerea copiilor f.nr.406
notă de contabilitate 16 - borderou cumulativ privind evidenţa
bunurilor materiale primite gratuit f.nr.400.
Pentru celelalte operaţii şi operaţiile "Storno" se întocmeşte notă
de contabilitate separat f.nr.274, care se numerotează începînd cu
numărul 17 pe fiecare lună aparte.
În instituţiile unde volumul operaţiilor nu necesită întocmirea
borderourilor cumulative, corespondenţa conturilor se indică în notele
de contabilitate f.nr.274 separat sau pe imprimatul ştampilei, aplicate
nemijlocit pe documentele primare, atribuinduli-se numerele
corespunzătoare indicate mai sus. Ştampila trebuie să conţină aceleaşi
elemente ca şi nota de contabilitate f.nr.274.
Unele note de contabilitate se întocmesc pe măsura efectuării a
operaţiei, însă nu mai tîrziu de ziua următoare (după primirea
documentului primar), atît în baza unor documente aparte, precum şi în
baza unui grup de documente omogene.
Corespondenţa subconturilor se înregistrează în nota de
contabilitate în funcţie de caracterul operaţiilor privind debitul unui
subcont şi creditul altui subcont sau debitul unui subcont şi creditul
cîtorva subconturi.
Notele de contabilitate se semnează de contabilul-şef sau adjunctul
lui, iar în condiţiile evidenţei centralizate şi de conducătorul grupei
de evidenţă.
18. Toate notele de contabilitate se înregistrează în "Cartea mare"
f.nr.308.
De regulă, evidenţa în "Cartea mare" se ţine pe subconturi, iar
conform deciziei contabilului-şef se poate ţine pe conturi.
"Cartea mare" se deschide cu înregistrarea sumelor restante la
începutul anului în corespundere cu bilanţul de închidere pentru anul
trecut. Înscrierile în ea se fac pe măsura întocmirii notelor de
contabilitate, iar la întocmirea notelor de contabilitate - a
borderourilor cumulative - o dată în lună.
Suma notei de contabilitate se înregistrează iniţial în rubrica
"Suma din notă", iar apoi la debitul şi creditul subconturilor
respective. Suma operaţiilor lunare în toate subconturile atît la debit,
cît şi la credit, trebuie să fie egală cu totalul din rubrica "Suma din
notă". În rîndul doi după operaţiile lunare se introduce soldul la
începutul lunii următoare pe fiecare subcont.
19. Evidenţa analitică se ţine în registre de evidenţă (cărţi, fişe,
borderouri cumulative, maşinograme etc). Ordinea efectuării înscrierilor
în registrele de evidenţă este expusă în compartimentele respective ale
prezentei instrucţiuni. Formele registrelor sînt prezentate în albumul
de forme ale documentaţiei contabile pentru instituţiile şi
organizaţiile bugetare, iar maşinogrameie - în proiectele standard de
automatizare complexă a evidenţei contabile.
20. În cărţile contabile, înainte de a începe înregistrările, se
numerotează toate paginile (foile). Pe ultima pagină a foii, cu
semnătura contabilului-şef, se face următoarea menţiune: "În prezenta
carte au fost numerotate în total ________ pagini (foi)". Registrul de
casă f.OC-4, f.nr.440, registrul de venituri şi cheltuieli, de evidenţă
a formularelor, carnetelor de muncă şi a foilor suplimentare pentru ele,
în afară de aceasta, trebuie să fie şnuruite şi sigilate, iar numărul de
foi în f.OC-4 şi f.nr.440 - certificat prin semnăturile conducătorului
instituţiei şi contabilului-şef.
Pe fiecare registru se indică: denumirea instituţiei, contabilităţii
centralizate şi anul pentru care a fost deschis registrul. Registrul
trebuie să includă un cuprins al subconturilor deschise în el. În cazul
în care înregistrările trec pe altă pagină a registrului, în cuprinsul
acestui subcont se face o menţiune privind trecerea înregistrării,
indicîndu-se numerele noilor pagini.
Dacă la sfîrşitul anului în registrele de evidenţă contabilă au
rămas foi curate, aceste registre pot fi folosite pentru înregistrarea
operaţiilor anului următor. În aceste cazuri registrele se predau în
arhivă o dată în doi ani.
Fişele (cu excepţia fişelor pentru mijloacele fixe) se înregistrează
în borderoul fişelor f.nr.279, care se ţine pentru fiecare cont aparte.
Fişele pentru evidenţa mijloacelor fixe se înregistrează în lista
fişelor de inventariere pentru mijloacele fixe f.MF-10.
Fişele se păstrează în cartoteci, unde sînt aranjate pe subconturi
şi subdivizate după responsabilii de bunuri materiale, iar în
contabilităţile centralizate şi pe instituţiile deservite.
Fişele de evidenţă a materialelor, obiectelor de mică valoare şi
scurtă durată etc. se predau în arhivă, fiind cusute împreună cu
borderoul de fişe, registrele şi alte documente contabile, în fiecare an
sau o dată în doi ani. În aceleaşi termene se predau în arhivă fişele de
evidenţă a mijloacelor fixe scoase din uz pe parcursul anului.
Borderoul fişelor de inventar privind evidenţa mijloacelor fixe
f.MF-10 se predă în arhivă atunci cînd în el s-au făcut menţiuni cu
privire la trecerea la pierderi a inventarului din ultima fişă de
inventar f.f.MF-6, 8, 9. În cazul în care fişele de inventar sînt
predate în arhivă fără borderou, ele se înregistrează într-o listă
aparte, în care se indică numărul fişei şi denumirea inventarului trecut
la pierderi, iar în contabilităţile centralizate şi denumirea
instituţiei deservite.
Înscrierile în registrele de evidenţă contabilă se fac cu cerneală,
cu pix sau la maşinile de dactilografiat şi alte mijloace, în
documentele primare - nu mai tîrziu de ziua următoare după primirea lor.
La sfîrşitul fiecărei luni în registrele de evidenţă analitică se
fac totalurile operaţiilor şi se scot soldurile pe subconturi.
21. Corectarea greşelilor depistate în înregistrările contabile pe
anul curent se face după cum urmează:
a) greşeala depistată în perioada dată de dare de seamă pînă la
prezentarea bilanţului contabil, care nu necesită schimbări în datele
notei de contabilitate, se corectează tăind cu o linie subţire textul şi
sumele greşite în aşa fel ca să se poată citi ceea ce a fost anulat şi
scriind deasupra textul şi suma corectă.
Totodată, pe cîmp, în dreptul rîndului respectiv, sub semnătura
contabilului-şef se face menţiunea: "Corectat";
b) înregistrarea greşită, depistată pînă la predarea bilanţului
contabil, care a fost comisă din cauza unei greşeli în nota de
contabilitate, în funcţie de caracterul ei, se corectează prin îtocmirea
unei note de contabilitate suplimentare sau după metoda "Storno" în
roşu; în acest mod se corectează greşelile în toate cazurile în care au
fost depistate în înregistrările contabile privind acea perioadă de dare
de seamă pentru care bilanţul a fost deja prezentat. Înregistrările
contabile suplimentare ce tin de corectarea greşelilor, precum şi
corectările prin metoda "Storno" în roşu se perfectează prin note de
contabilitate în care, în afară de elementele uzuale, se face trimitere
la numărul şi data notei de contabilitate corectate prin nota de
contabilitate dată.
22. În scopul exercitării controlului asupra corectitudinii
înregistrărilor contabile în conturile evidenţei analitice şi sintetice
se întocmesc liste de verificare ff.M-44, 285 şi 326 pentru fiecare grup
de conturi analitice, unite prin contul sintetic corespunzător.
Totalurile operaţiilor şi soldurile fiecărui cont analitic din listele
de verificare se confruntă cu totalurile operaţiilor şi soldurile
acestor subconturi din "Cartea mare" f.nr.308.
Listele de verificare se întocmesc lunar, iar pentru mijloacele fixe
- trimestrial.
Înregistrările în lista de verificare f.nr.326 se pot face, în caz
de necesitate, pe parcursul cîtorva ani.
23. La începutul unui nou an în registrele contabile pentru
conturile sintetice şi analitice se înregistrează sumele soldurilor la
începutul anului în deplină corespundere cu bilanţul de închidere şi cu
registrele de evidenţă din anul trecut.
Dacă instituţia ierarhic superioară - la aprobarea dării de seamă
anuale, sau organul financiar - la primirea ei, au efectuat corectări în
bilanţul de închidere, atunci, în baza dispoziţiei corespunzătoare în
scris, aceste corectări se introduc în registrele anului trecut (prin
efectuarea unei înregistrări contabile de rectificare) şi în registrele
anului curent (prin schimbarea stocurilor de intrare).
24. După expirarea fiecărei luni de dare de seamă toate notele de
contabilitate, notele de contabilitate - borderouri cumulative, împreună
cu documentele ce se referă la ele, trebuie să fie aranjate în ordine
cronologică şi broşate. Dacă numărul documentelor este mic, broşarea se
poate efectua pentru trei luni într-o mapă. Pe copertă se indică:
denumirea instituţiei sau a contabilităţii centralizate; denumirea sau
numărul de ordine al mapei, dosarului; perioada de dare de seamă - anul
şi luna; primul şi ultimul număr al notelor de contabilitate; numărul de
foi în dosar.
25. Integritatea documentelor primare, registrelor contabile,
dărilor de seamă şi bilanţurilor contabile, perfectarea şi predarea lor
în arhivă sînt asigurate de contabilul-şef.
Documentele primare, registrele contabile, dările de seamă şi
bilanţurile contabile, pină la predarea lor în arhivă, trebuie să se
păstreze în contabilitate, în încăperi speciale sau dulapuri care se
încuie, sub răspunderea unor persoane împuternicite de contabilul-şef.
26. În arhiva contabilităţii instituţiei dosarele se păstrează pe
parcursul termenelor stabilite. După expirarea termenului de păstrare
dosarele, în modul stabilit, se predau la arhiva de stat respectivă.
Documentele care adeveresc predarea la arhivă se păstrează permanent în
contabilitate.
27. Extragerea documentelor primare, registrelor contabile, dărilor
de seamă şi bilanţurilor contabile ale instituţiilor poate fi efectuată
numai de către organele de anchetare preventivă, procuraturii şi de
către judecătorii în baza hotărîrii acestor organe, conform legislaţiei
de procedură penală în vigoare în Republica Moldova. Extragerea se
perfectează printr-un proces verbal, copia căruia se înmînează contra
chitanţă funcţionarului respectiv al instituţiei. Cu permisiunea şi în
prezenţa reprezentanţilor organelor care efectuează extragerea,
funcţionarii respectiv ai instituţiei pot face copii ale documentelor
extrase, indicînd temeiurile şi data extragerii lor.
Dacă se extrag tomuri de documente neperfectate pînă la sfîrşit
(necusute, nenumerotate etc), atunci, cu permisiunea sau în pezenta
reprezentanţilor organelor care efectuează extragerea, funcţionarii
respectivi ai instituţiilor pot finaliza perfectarea acestor tomuri
(întocmirea opisului, numerotarea foilor, şnuruirea, sigilarea,
certificarea prin semnătură, ştampilă).
28. În cazul pierderii sau nimicirii documentelor primare
conducătorul instituţiei creează, prin ordin, o comisie în vederea
cercetării cauzelor pierderii, nimicirii.
În caz de necesitate sînt invitaţi, pentru a participa în
activitatea comisiei, reprezentanţi ai organelor de anchetă, de pază şi
ale supravegherii antiincendiare de stat.
Rezultatele activităţii comisiei se consemnează într-un act care
este aprobat de conducătorul instituţiei. Copia actului se remite în
instituţia ierarhic superioară.
29. Valorile materiale şi mijloacele băneşti, precum şi defalcările
cu debitorii şi creditorii urmează a fi supuse inventarierii în
conformitate cu regulamentul cu privire la aplicarea Legii
contabilităţii.
30. Instituţiile şi contabilităţile centralizate sînt obligate să
întocmească şi să prezinte dări de seamă periodice şi anuale în modul
stabilit de Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova.
31. Asigurarea instituţiilor şi contabilităţilor centralizate cu
instrucţiuni, registre, formulare ale documentaţiei contabile primare
pentru ţinerea evidenţei contabile şi întocmirea dărilor de seamă se
efectuează de către ministere şi departamente.
32. Sistemul mecanizat al evidenţei contabile se bazează pe un
proces tehnologic interconex unic de prelucrare a documentaţiei pe toate
compartimentele evidenţei şi de întocmire a bilanţului în corespundere
cu hotărîrile de proiect standardizate interramurale privind
automatizarea complexă a evidenţei contabile, care prevăd următoarele
compartimente ale evidenţei contabile: muncă şi salarii; decontări pe
tipurile speciale de plăţi; produse alimentare; valori materiale;
operaţii financiare de decontări; cheltuieli de casă şi reale; evidenţa
sintetică. Evidenţa contabilă se ţine pe baza clasificatorului unic al
nomenclatoarelor de evidenţă pe toate conturile analitice şi sintetice.
Codificarea documentelor primare (informaţiei) se înfăptuieşte în
strictă corespundere cu structura şi caracterele codurilor incluse în
clasificatoarele nomenclatoarelor de evidenţă.
În condiţiile automatizării complexe a evidenţei contabile, datele
evidenţei analitice şi sintetice se reflectă în maşinograme, prevăzute
de hotărîrile de proiect standardizate, utilizînd calculatoarele
electronice.
Maşinogramele sînt registre de evidenţă analitică şi sintetică.
Serviciile contabile au sarcina de a codifica şi perfecta
documentele, care urmează a fi predate la centrul de calcul pentru
prelucrare, ca ulterior să primească de la centrul de calcul
maşinogramele prevăzute în hotărîrile de proiect standardizate
interramurale privind automatizarea complexă a evidenţei contabile.
În cazul în care în maşinograme au fost depistate greşeli,
contabilitatea prezintă la centrul de ralcul o notă sau un borderou de
rectificare, în baza cărora centrul de calcul formează purtătorii de
informaţie respectivi în maşină şi prezintă maşinograma ţinînd cont de
rectificări.
Maşinogramele centrului de calcul trebuie perfectate în modul
corespunzător, semnate de responsabilii pentru emiterea lor şi
legalizate prin aplicarea ştampilei.
Documentele primare se broşează în contabilitate pe sectoarele de
evidenţă în ordine cronologică după numărul pachetelor din luna dată.
Maşinogramele şe păstrează separat pe fiecare număr al maşinogramei
subcontului respectiv.
Planul de conturi
al evidenţei contabile privind executarea
devizelor de cheltuieli ale instituţiilor bugetare
33. Pentru evidenţa contabilă a operaţiilor de executare a devizelor
de cheltuieli ale instituţiilor bugetare se foloseşte următorul plan de
conturi:
-----------------------------------------------------------------------
|Numărul| Denumirea |Numărul
Denumirea contului | contu-| subcontului |subcon-
| lui | |tului
--------------------------|-------|---------------------------|--------
1 | 2 | 3 | 4
-----------------------------------------------------------------------
Capitolul I. Mijloace fixe
Mijloace fixe 01 Clădiri 010
Construcţii speciale 011
Instalaţii de transmisie 012
Maşini şi utilaje 013
Terenuri 014
Mijloace de transport 015
Unelte de producţie, instru- 016
mente, mobilier
Animale de muncă şi de pro- 017
ducţie
Fondul de bibliotecă 018
Alte mijloace fixe 019
Uzura mijloacelor fixe 02 Uzura mijloacelor fixe 020
Capitolul II. Stocuri de materiale
Articole şi producţie 03 Produse ale atelierelor de 030
producţie (didactice)
Producţia gospodăriilor ag- 031
ricole auxiliare
Utilaj, materiale de con- 04 Utilaj care urmează a fi 040
strucţie şi materiale montat
pentru cercetări ştiin- Materiale de construcţie 041
ţifice pentru construcţii capitale
Materiale de lungă durată 043
pentru cercetări ştiinţifice
şi investigaţii de laborator
Utilaj special pentru luc- 044
rări de cercetări ştiinţi-
fice efectuate în bază de
contract economic
Animale tinere şi la în- 05 Animale tinere şi la în- 050
grăşat grăşat
Materiale şi produse ali- 06 Materiale pentru scopuri di- 060
mentare dactice, ştiinţifice şi alte
scopuri
Produse alimentare 061
Medicamente şi materiale de 062
pansament
Materiale de uz gospodăresc 063
şi rechizite de birou
Combustibil, carburanţi şi 064
lubrifianţi
Nutreţ şi furaje 065
Ambalaj 066
Diverse materiale 067
Materiale în expediţie 068
Piese de schimb pentru ma- 069
şini şi utilaje
Capitolul III. Obiecte de mică valoare şi scurtă durată
Obiecte de mică valoare 07 Obiecte de mică valoare şi 070
şi scurtă durată scurtă durată în stocuri
Obiecte de mică valoare şi 071
scurtă durată în folosinţă
Lenjerie, accesorii de pat, 072
îmbrăcăminte, încălţăminte
aflată la depozit
Lenjerie, accesorii de pat, 073
îmbrăcăminte, şi încălţămin-
te în folosinţă
Capitolul IV. Cheltuieli de producţie şi cu altă destinaţie
Cheltuieli de producţie 08 Cheltuieli ale atelierelor 080
şi altă destinaţie (didactice) de producţie
Cheltuieli ale gospodăriilor 081
agricole auxiliare (didacti-
ce)
Cheltuieli pentru lucrările 082
de cercetări ştiinţifice în
bază de contract
Cheltuieli pentru fabricarea 083
instalaţiilor experimentale
Cheltuielile de colectare şi 084
prelucrare a sîngelui şi ma-
terialelor
Capitolul V. Mijloace băneşti
Conturi curente în buge- 09 Contul curent în bugetul de 090
tul de stat stat pentru cheltuielile in-
stituţiei, pentru transfer
instituţiilor subordonate şi
pentru alte activităţi
Contul curent în bugetul de 093
stat pentru investiţii ca-
pitale
Contul curent pentru plata 095
pensiilor şi indemnizaţiilor
din contul mijloacelor buge-
tului de stat
Contul curent deschis din 096
contul altor bugete
Conturile curente în bu- 10 Contul curent pentru cheltu- 100
getele locale ielile instituţiei
Contul curent pentru tran- 101
sfer instituţiilor subordo-
nate şi pentru alte activi-
tăţi
Contul curent pentru inves- 103
tiţii capitale
Conturi curente pentru 11 Contul curent al sumelor ma- 110
mijloace extrabugetare ndatate
Contul curent al mijloacelor 111
speciale
Contul curent al mijloacelor 112
extrabugetare
Contul valutar 114
Contul curent al veniturilor 115
vamale
Casa 12 Casa 120
Alte mijloace băneşti 13 Acreditive 130
Carnete de cecuri cu limită 131
de sumă
Documente băneşti 132
Mijloace băneşti în expediţie 133
Angajamente trezoreriale 134
Capitolul VI. Decontări interdepartamentale privind finanţarea
Decontări interdeparta- 14 Decontări privind finanţarea 140
mentale privind finanţa- din buget pentru cheltuieli-
rea le instituţiei şi alte acti-
vităţi
Decontări privind finanţarea 142
din contul altor bugete
Decontări privind finanţarea 143
din buget pentru investiţii
capitale
Capitolul VII. Decontări
Decontări cu furnizorii, 15 Decontările cu furnizorii, 150
antreprenorii şi benefi- şi antreprenorii
ciarii pentru lucrările
efectuate şi serviciile
prestate
Decontări cu sumele venituri- 151
lor vamale
Decontări privind remunerarea 152
parţială a comenzilor pentru
elaborarea cercetărilor expe-
rimentale de construcţii con-
form tematicii bugetare
Decontări din mijloacele ex- 153
trabugetare cu clienţii pen-
tru lucrările efectuate şi
serviciile prestate
Decontări cu clienţii pentru 154
lucrările de cercetări ştiin-
ţifice, supuse plăţii
Decontări cu clienţii pe baza 155
avansurilor pentru cercetări
ştiinţifice
Decontări cu coexecutanţii a- 156
traşi pentru realizarea lu-
crărilor în bază de contract
economic
Decontări pentru asigurarea 159
medicală
Decontări cu titularii de 16 Decontările cu titularii de 160
avans avans
Decontări cu diferiţi de- 17 Decontări privind manco 170
bitori şi creditori
Decontări privind asigurarea 171
socială
Decontări privind tipurile 172
speciale de plăţi
Decontări privind plăţile la 173
buget
Decontări privind sumele în 174
depozit
Decontări privind manco tran- 175
smise în organele de anchetă
Decontări privind mijloacele 176
primite pentru cheltuieli ma-
ndatate
Decontări cu personalul pri- 177
vind deponenţii
Decontări cu diferiţi debi- 178
tori şi creditori
Decontări conform plăţilor 179
planificate
Decontări cu personalul 18 Decontări cu personalul pri- 180
privind retribuirea mun- vind retribuirea muncii
cii şi bursieri
Decontări cu bursieri 181
Decontări privind mărfurile 182
vîndute în rate
Decontări privind virările 183
fără numerar în conturile de
depuneri în bancă
Decontări privind virările 184
fără numerar în baza contrac-
telor de asigurare benevolă
Decontări cu membrii sindica- 185
telor privind virările fără
numerar a sumelor cotizaţii-
lor de membru al sindicatului
Decontări privind împrumutu- 186
rile bancare
Decontări privind titlurile 187
executorii şi alte reţineri
Decontări privind asigurarea 188
obligatorie cu Fondul Social
Alte decontări privind lucră- 189
rile executate
Decontări privind asigu- 19 Decontări privind încasările 192
rarea cu pensii şi asis- plăţilor în plus a pensiilor
tenţa socială a populaţiei şi indemnizaţiilor
Decontări privind ratele de 198
asigurare socială de stat cu
Fondul social al Republicii
Moldova
Capitolul VIII. Cheltuieli
Cheltuieli din buget 20 Cheltuieli bugetare pentru 200
întreţinerea instituţiei şi
pentru alte activităţi
Cheltuieli din contul altor 202
bugete
Cheltuieli bugetare pentru 203
investiţii capitale
Cheltuieli pentru plata pen- 205
siilor şi indemnizaţiilor din
contul bugetului
Alte valori 21 Cheltuieli pentru distribuţie 210
Cheltuieli privind mijloacele 211
speciale
Cheltuieli din mijloacele 212
speciale pentru investiţii
capitale şi procurarea utila-
jului
Cheltuieli din alte mijloace 213
Cheltuieli din contul mijloa- 217
celor activităţii de produc-
ţie
Capitolul IX. Finanţări
Finanţări 23 Finanţarea din buget pentru 230
cheltuielile instituţiei şi
pentru alte activităţi
Finanţarea din buget a inves- 231
tiţiilor capitale
Finanţarea din contul altor 232
bugete
Mijloacele părinţilor pentru 236
întreţinerea instituţiilor
preşcolare
Alte mijloace pentru întreţi- 238
nerea instituţiei
Capitolul X. Fonduri şi mijloace cu destinaţie specială
Fonduri şi mijloace cu 24 Fondul pentru dezvoltarea 246
destinaţie specială instituţiei
Credite bancare 248
Fondul mijloacelor fixe 25 Fondul mijloacelor fixe 250
Fondul obiectelor de mi- 26 Fondul obiectelor de mică 260
că valoare şi scurtă du- valoare şi scurtă durata
rată
Capitolul XI. Realizarea producţiei
Realizarea produselor, 28 Realizarea produselor, fa- 280
articolelor şi lucrări- bricate de atelierele de
lor executate producţie (didactice)
Realizarea producţiei fabri- 281
cate de gospodăriile agrico-
le auxiliare (didactice)
Realizarea lucrărilor de 282
cercetări ştiinţifice execu-
tate în bază de contract
Capitolul XII. Venituri
Venituri 40 Venituri din mijloace speci- 400
ale
Venituri de la activitatea 402
de producţie a şcolilor ţeh-
nico-profesionale
Venituri şi pierderi 41 Venituri şi pierderi 410
Conturi extrabilanţiere
Mijloace fixe arendate 01
Valori în mărfuri şi ma- 02
teriale primite în cus-
todie
Formulare de valoare 04
Restanţe anulate ale de- 05
bitorilor insolvabili
Valori materiale plătite 06
din aprovizionarea cen-
tralizată
Restanţele studenţilor şi 07
elevilor pentru valorile
materiale nerestituite
Premii şi cupe sportive 08
transmisibile
Împrumuturi acordate mun- 13
citorilor şi funcţionari-
lor, membrilor întovără-
şirilor (cooperativelor)
pomicole
Evidenţa
operaţiilor privind executarea planului de cheltuieli a
mijloacelor bugetare şi extrabugetare
Capitolul I. Mijloace fixe
34. În acest capitol se ţine evidenţa existenţei şi circulaţiei
tuturor mijloacelor fixe care aparţin instituţiei, inclusiv şi a celor
date în arendă.
Evidenţa contabilă a mijloacelor fixe trebuie să asigure omologarea
corectă şi reflectarea oportună în registrele de evidenţă a intrării
mijloacelor fixe, permutării lor în interiorul instituţiei şi ieşirii,
precum şi controlul asupra integrităţii şi folosirii corecte a fiecărui
obiect (singular sau complex).
Mijloace fixe se consideră clădirile, construcţiile speciale,
instalaţiile de transmisie, maşinile şi utilajele de lucru şi de forţă,
aparatele şi instalaţiile de măsurare şi reglare, tehnica de calcul,
mijloacele de transport, uneltele, inventarul şi accesoriile de
producţie şi gospodăreşti, animalele de muncă şi de producţie,
plantaţiile multianuale ale grădinilor botanice, drumurile din cadrul
unităţii economice, terenurile aflate în administrarea instituţiilor
publice şi alte mijloace fixe.
Nu se consideră mijloace fixe:
a) obiectele care servesc mai puţin de un an, indiferent de valoarea
lor;
b) obiectele cu valoarea de mai puţin de 300 lei, indiferent de
durata de serviciu (cu excepţia animalelor de muncă şi de producţie,
fondurilor de bibliotecă, care se consideră fonduri fixe, indiferent de
valoarea lor);
c) uneltele de pescuit (traule, năvoade, plase, vintire etc),
indiferent de valoarea lor şi durata de serviciu;
d) îmbrăcămintea şi încălţămintea specială, precum şi accesoriile de
pat, indiferent de valoarea lor şi durata de serviciu;
e) uniformele destinate lucrătorilor întreprinderii: îmbrăcămintea
şi încălţămintea din instituţiile de ocrotire a sănătăţii, instituţiile
de învăţămînt, de protecţie socială a populaţiei etc, finanţate de la
buget, indiferent de valoarea lor şi durata de serviciu;
f) construcţiile provizorii (neprevăzute în lista de titluri),
instalaţiile şi dispozitivele, cheltuielile pentru a căror ridicare se
raportă la preţul de cost al lucrărilor de construcţie şi montare în
componenţa cheltuielilor suplimentare;
g) ambalajul pentru păstrarea valorilor în mărfuri şi obiecte în
depozite sau pentru desfăşurarea proceselor tehnologice cu valoare în
limitele plafonului la preţul de cumpărare sau de fabricare;
h) obiectele destinate pentru închiriere, indiferent de valoarea
lor;
i) animalele tinere şi la îngrăşat, păsările, iepurii de casă,
animalele cu blană scumpă, familiile de albine, precum şi animalele
pentru experienţe;
j) plantaţiile multianuale, crescute în pepiniere în calitate de
material pentru plantare.
35. Pentru evidenţa mijloacelor fixe este destinat contul 01
"Mijloace fixe", care este subdivizat în subconturile:
010 "Clădiri";
011 "Construcţii speciale";
012 "Instalaţii de transmisie";
013 "Maşini şi utilaje";
014 "Terenuri";
015 "Mijloace de transport";
016 "Unelte, de producţie, instrumente, mobilier";
017 "Animale de muncă şi de poducţie";
018 "Fondul de bibliotecă";
019 "Alte mijloace fixe".
36. În subcontul 010 "Clădiri" se ţine evidenţa separat pe grupuri:
1) clădiri de producţie şi administrative, în care sînt amplasate
organele de conducere, social-culturale (clădirile instituţiilor de
învăţămînt, spitalelor, policlinicilor şi ambulatoarelor, caselor-
internat pentru bătrîni şi invalizi, instituţiilor pentru copii,
bibliotecilor, cluburilor, muzeelor, instituţiilor de cercetări
ştiinţifice, laboratoarelor etc), şi alte instituţii;
2) clădiri destinate în întregime sau preponderent pentru locuinţe
(a căror suprafaţă utilă totală de spaţiu locativ constituie nu mai
puţin de 50% din suprafaţa totală a spaţiului locativ şi cu altă
destinaţie).
37. În subcontul 011 "Construcţii speciale" se ţine evidenţa:
staţiilor de pompare a apei, stadioanelor, bazinelor, drumurilor,
podurilor, monumentelor, îngrădirilor parcurilor şi grădinilor publice
etc.
38. În subcontul 012 "Instalaţii de transmisie" se ţine evidenţa:
liniilor de transport a energiei electrice, de transmisie şi conductelor
cu toate instalaţiile intermediare, necesare pentru transformarea şi
transmisiunea energiei şi pentru migrarea substanţelor lichide şi
gazoase prin conducte pînă la utilizator.
------------------------
Notă. Clădirile centralelor electrice, staţiilor de compresoare de
gaze, de pompare şi ale altor staţii se ţin la evidenţă în subcontul 010
iar utilajul din ele - în subcontul 013.
39. În subcontul 013 "Maşini şi utilaje" se ţine evidenţa: maşinilor
şi utilajelor de forţă, maşinilor şi utilajelor de lucru, aparatelor de
măsurare, aparatelor şi instalaţiilor de reglare, echipamentului de
laborator, tehnicii de calcul, utilajului medical, altor maşini şi
utilaje, fiind separate în grupuri:
1) maşini şi utilaje de forţă - maşini-generatoare care produc
energie termică şi electrică, maşini-motoare, care transformă energii de
diversă natură (energia apei, a vîntului, termică, electrică etc.) în
energie mecanică, adică de mişcare;
2) maşini şi utilaje de lucru - maşini, aparate şi utilaje destinate
pentru acţiunea mecanică, termică şi chimică asupra obiectului muncii în
procesul creării produsului sau prestării serviciilor cu caracter de
producţie şi deplasării obiectului muncii pe parcursul procesului de
producţie cu ajutorul motoarelor mecanice, forţei omului şi animalelor;
3) aparate de măsură - dozatoare, ampermetre, barometre, voltmetre,
apometre, vacuummetre, indicatoare pentru uleiul de cilindre, voltmetre,
altimetre, galvanometre, compasuri, manometre, cronometre, cîntare
speciale, dispozitive de măsurat, aparate de casă etc;
4) aparate şi instalaţii de reglare - aparate de respiraţie cu
oxigen, instalaţii de reglare electrice, pneumatice şi hidraulice,
panouri de comandă automată, aparatură de centralizare şi blocare,
instalaţii liniare de control de dispetcer;
5) echipament de laborator - permeametre, aparate pentru
determinarea umidităţii, alambicuri, maiuri de laborator, aparate de
încercat impermeabilitatea la gaze, aparate de încercat rezistenţa la
rupere a mostrelor, microscoape, termostate, stabilizatoare, nişe de
ventilaţie etc;
6) tehnică de calcul - maşini electronice de calcul, de dirijare şi
analogice, maşini de calcul numerice şi calculatoare numerice (maşini de
calcul cu tastatură şi de sumat etc);
7) utilaj medical - utilaj medical (scaune dentare, mese de operaţie
paturi cu echipare specială etc), aparatură specială pentru dezinsecţie
şi dezinfecţie, echipamente pentru bucătăriile de lactate şi staţiile de
lactate, centre de transfuzie etc;
8) alte maşini şi utilaje - maşini, aparate şi alt utilaj care nu au
fost indicate în grupurile enumerate mai sus. Alte maşini şi utilaje se
consideră: utilajul stadioanelor, terenurilor sportive şi sălilor
sportive (inclusiv aparatele sportive), utilajul cabinetelor şi
atelierelor din instituţiile de învăţămînt, aparatura cinematografică,
echipamentul de iluminat, amenajarea pereţilor, instrumentele muzicale,
televizoarele, aparatura radio, echipamentul special al instituţiilor de
cercetări ştiinţifice şi al altor instituţii care se ocupă de lucrul
ştiinţific, echipamentul staţiilor telefonice, maşinile de pompieri cu
mers automobil sau cu tracţiune animală, autocisternele de pompieri,
scările mecanice de incendiu, maşinile de spălat şi de cusut,
frigiderele, aspiratoarele etc.
39. În subcontul 014 "Terenuri" se ţine evidenţa terenurilor aflate
în administrarea instituţiilor publice. Contul 014 "Terenuri" este un
cont activ. În debitul contului se înregistrează valoarea terenurilor
primite în administrare prin transferări, donaţii sau achiziţii, după
caz, iar în credit - valoarea terenurilor ieşite.
Contul 014 se debitează prin creditul contului 250 "Fondul
mijloacelor fixe":
- cu valoarea terenurilor primite în administrare prin transferări,
donaţii sau achiziţii.
Contul 014 se creditează prin debitul contului 250 "Fondul
mijloacelor fixe":
- cu valoarea terenurilor ieşite prin transfer.
40. În subcontul 015 "Mijloace de transport" se ţine evidenţa
tuturor mijloacelor de deplasare, destinate pentru deplasarea oamenilor
şi încărcăturilor, separat pe grupuri:
1) materialul rulant al transportului feroviar (pe apă,
autolocomotive electrice, locomotive Dizel, locomotive cu aburi,
motolocomotive, drezine cu motor, vagoane, platforme, cisterne, motonave
vapoare, nave Dizel electrice, remorchere, şlepuri şi bărci, luntri şi
nave auxiliare de serviciu, de salvare, debarcadere plutitoare, nave cu
vele, camioane şi autoturisme, tractoare-remorcher etc);
2) materialul rulant al transportului aerian (avioane, elicoptere);
3) transport cu tracţiune animală (căruţe, sănii, etc);
4) transport industrial (electrocare, motociclete, motorolere,
biciclete, cărucioare etc);
5) toate genurile de transport sportiv.
------------------------
Notă. Caii de tracţiune şi sportivi şi alte animale de tracţiune
sînt ţinute în evidenţă în subcontul 017 "Animale de muncă şi de
producţie".
41. În subcontul 016 "Unelte de producţie, instrumente, mobilier" se
ţine evidenţa cu separarea în grupuri a:
1) uneltelor de muncă de uz general mecanizate şi nemecanizate,
precum şi a obiectelor ce se fixează de maşini şi servesc pentru
prelucrarea materialelor. La acestea se referă: uneltele pentru tăiat,
de bătaie, de presare, de comprimare a uneltelor pentru munca manuală,
inclusiv uneltele manuale mecanizate, care funcţionează pe baza energiei
electrice, aerului etc. (bormaşini electrice manuale, pulverizatoare de
vopsea, electro-vibratoare, chei mecanice etc), precum şi diverse
dispozitive pentru prelucrarea materialelor, efectuarea lucrărilor de
montare, etc. (menghine, mandrine, capuri divizoare, dispozitive pentru
instalarea motoarelor şi pentru rotirea arborelui cardanic la automobile
etc);
2) inventarului de producţie şi accesoriilor - obiecte de menire
industrială, care servesc pentru facilitarea operaţiilor de producţie în
timpul lucrului: mese de lucru, mese de tîmplărie, catedre, bănci etc;
utilaje ce contribuie la protecţia muncii; rezervoare pentru păstrarea
corpurilor lichide şi friabile (bacuri, lăzi, căzi, hambare etc);
dulapuri comerciale şi stelaje; ambalaj de inventar; obiecte cu
destinaţie tehnică care nu pot fi raportate la maşini de lucru (de
exemplu, rame pentru copiere de pe hîrtie de calc etc);
3) inventarului gospodăresc - obiecte de oficiu şi gospodăreşti,
mobilier de oficiu, bariere portabile, cuiere, garderoburi, dulapuri
diverse, canapele, huse, fotolii, dulapuri şi lăzi ignifuge, maşini de
scris, hectografe, şapirografe şi alte aparate manuale de multiplicat şi
de numerotat, corturi (cu excepţia celor de oxigen), paturi (cu excepţia
celor cu echipare specială), covoare, ştoruri şi alt inventar
gospodăresc, precum şi obiecte de menire antiincendiară - hidromonitoare
stendere, scări manuale etc, (cu excepţia pompelor de incendiu cu mers
automobil sau cu tracţiune animală şi scărilor mecanice), care se ţin la
evidenţă în subcontul 013 ("Maşini şi utilaje").
42. În subcontul 017 "Animale de muncă şi de producţie" se ţine
evidenţa cu separarea în grupuri:
1) animalelor de muncă - cai, boi, măgari şi alte animale de muncă
(inclusiv cai de tracţiune şi sportivi şi alte animale de tracţiune);
2) animale de producţie şi de prăsilă - vaci, tauri reproducători,
armăsari-pepinieri şi iepe de prăsilă (care nu sînt folosite pentru
lucru), vieri-reproducatori şi scroafe de prăsilă, oi de prăsilă, capre,
berbeci etc.
43. În subcontul 018 "Fond de bibliotecă" se ţine evidenţa
fondurilor de bibliotecă, indiferent de valoarea unor exemplare de cărţi
aparte.
În fondul de bibliotecă intră: literatura ştiinţifică, artistică şi
didactică, genuri de literatură specială şi alte ediţii.
44. În subcontul 019 "Alte mijloace fixe" se ţine evidenţa separat
pe grupuri:
1) plantaţiilor multianuale. Plantaţii multianuale se consideră,
indiferent de vîrsta lor: plantaţiile de pomi şi arbuşti fructiferi de
toate speciile, plantaţiile artificiale ale grădinilor botanice şi ale
altor instituţii de cercetări ştiinţifice şi de învăţămînt, care au scop
ştiinţific.
Plantaţiile tinere de toate speciile se ţin la evidenţă separat de
plantaţiile care au atins maturitatea, adică vîrsta de rodire, formarea
coroanelor etc;
2) valorilor muzeale (indiferent de valoarea lor), cu excepţia
exponatelor de muzeu (obiecte de artă şi ale ştiinţelor naturii, arhaice
şi etnice, exponate ce prezintă interes ştiinţific, istoric şi tehnic),
care se ţin la evidenţă în conformitate cu instrucţiunea cu privire la
evidenţa şi păstrarea valorilor muzeale în muzeele de stat din sistemul
Ministerului Culturii al Republicii Moldova;
3) exponatelor regnului animal din grădinile zoologice şi alte
instituţii analogice, indeferent de valoarea lor;
4) mijloacelor pentru punerea în scenă, care depăşesc 20 lei
unitatea (decoruri, mobilă şi recuzită, butaforii, costume de teatru şi
naţionale, pălării, lenjerie, încălţăminte, peruci);
5) documentaţiei proiectelor-tip, indiferent de valoarea lor;
6) programelor şi purtătorilor tehnici cu valoarea mai mare de 300
lei pe unitate (setul), filme didactice, discuri şi benzi magnetice,
casete etc;
7) altui inventar care depăşeşte valoarea de 300 lei unitatea
(setul), jocuri pentru copii.
45. Toate mijloacele fixe trebuie să se afle în custodia
responsabililor, numiţi prin ordinul conducătorului instituţiei.
Persoanele responsabile pentru păstrarea mijloacelor fixe ţin lista
de inventar a mijloacelor fixe f.MF-13. Persoanele responsabile
supraveghează integritatea mijloacelor fixe şi ţin evidenţa tuturor
schimbărilor.
La înlocuirea persoanelor responsabile se efectuează inventarierea
mijloacelor fixe ce se află în custodia lor, fapt care se fixează
într-un act de predare-primire. Actul este aprobat de conducătorul
instituţiei.
46. Mijloacele fixe sînt reflectate în evidenţă şi în dările de
seamă cu valoarea iniţială, adică conform preţurilor de procurare,
inclusiv taxa pe valoarea adăugată, iar obiectele care au fost
reevaluate conform stării lor la 1 ianuarie 1996 - după valoarea de
reconstituire. Modificarea valorii iniţiale a mijloacelor fixe este
permisă numai în caz de finisare, utilare suplimentară, reconstruire şi
lichidare parţială a obiectelor respective.
Cheltuielile pentru reparaţia capitală nu măresc valoarea
mijloacelor fixe.
Cărţile, manualele şi alte publicaţii, care intră în fondul
bibliotecilor se evaluează la preţ nominal, inclusiv valoarea copertei
iniţiale. Cheltuielile pentru repararea şi restaurarea cărţilor,
inclusiv pentru copertarea repetată, nu măresc valoarea cărţilor şi sînt
trecute la cheltuielile prevăzute în devizul instituţiei.
Pentru mijloacele fixe nu se efectuează calcularea amortizării, dar
se trece în cont uzura.
47. La intrarea mijloacelor fixe în instituţii (la depozit)
responsabilul pentru valorile materiale trebuie să confirme prin
semnătură în documentul furnizorului sau în actul de primire că a primit
aceste valori materiale.
Eliberarea mijloacelor fixe de la depozit se efectuează în baza
facturilor (cererilor) f.nr.434, aprobate de conducătorul instituţiei.
Factura (cererea) se eliberează într-un singur exemplar, dacă nu este
stabilit alt mod de către ministerele şi departamentele Republicii
Moldova.
48. Mijloacele fixe primite şi transmise gratuit în modul stabilit
prin lege, precum şi mijloacele fixe scoase din uz sunt reflectate în
evidenţa valorilor de bilanţ.
49. Mijloacele fixe deteriorate se trec la pierderi în modul
stabilit. Pentru legalizarea trecerii la pierderi a mijloacelor fixe
deteriorate se folosesc actele de trecere la pierderi a mijloacelor fixe
în institufiile bugetare f.MF-4 bug., acte de trecere la pierderi a
mijloacelor de transport f.MF-4a, acte de trecere la pierderi a
uneltelor, inventarului de producţie şi gospodăresc f.nr.443, acte de
trecere la pierderi a literaturii excluse din biblioteca instituţiei
bugetare f.nr.444. Actele indicate sînt întocmite de către comisia
permanentă, desemnată prin ordin al instituţiilor.
Dezasamblarea şi demontarea mijloacelor fixe, pînă la aprobarea
actelor de trecere la pierderi (obţinerea aprobării din partea organelor
superioare), nu este admisă.
Piesele şi blocurile la fabricarea cărora au fost utilizate metale
preţioase trebuie predate în fondul de stat, iar piesele şi blocurile
fabricate din metale neferoase şi care nu sînt folosite pentru
necesităţile întreprinderii urmează a fi predate organizaţiei "Metal
feros". Piesele şi blocurile scoase din bilanţ, la fabricarea cărora au
fost utilizate metale preţioase, se iau la evidenţă în conformitate cu
directivele ministerelor şi departamentelor Republicii Moldova,
coordonate cu Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova.
Valoarea materialelor obţinute în urma dezasamblării anumitor
obiecte din mijloacele fixe şi care au fost lăsate pentru necesităţile
gospodăreşti ale instituţiei se iau la majorarea finanţării.
În cazurile în care instituţia nu foloseşte pentru necesităţile sale
valorile materiale obţinute în urma trecerii la pierderi a mijloacelor
fixe şi a altor valori, ele urmează a fi comercializate. Sumele obţinute
de către instituţii din vînzarea mijloacelor fixe, pecum şi a
materialelor obţinute de la dezasamblarea unor obiecte din fondurile
fixe, sînt transferate la venitul bugetului respectiv.
În cazul încălcării modului stabilit de trecere la pierderi a
mijloacelor fixe, precum şi a unei atitudini negospodăreşti faţă de
valorile materiale (nimicirea, arderea lor etc), persoanele vinovate de
aceasta sînt trase la răspundere în modul stabilit.
Transferul clădirilor şi construcţiilor dinir-o subordonare în alta
se efectuează în modul expus în Regulamentul nr.688 din 9 octombrie 1995
"Despre procedura de tansfer a întreprinderilor, organizaţiilor,
instituţiilor, clădirilor, construcţiilor şi a altor mijloace fixe de
stat".
50. Evidenţa mijloacelor fixe se ţine pe grupuri ale obictelor de
inventar, avîndu-se în vedere locul de păstrare şi persoanele
responsabile.
Se consideră obiect de inventar o unitate constructivă finalizată
împreună cu toate dispozitivele şi accesoriile sale sau un obiect aparte
din punct de vedere constructiv, destinat pentru îndeplinirea anumitelor
funcţii de sine stătătoare, sau un complex aparte de obiecte, care
reprezintă un tot întreg şi efectuează împreună un anumit lucru.
Obiecte de inventar în subcontul "Clădiri" se consideră fiecare
clădire aparte. În componenţa clădirii intră toate comunicaţiile din
interiorul ei, care sînt necesare pentru exploatarea clădirii, după cum
urmează:
- sistemul de încălzire din interiorul clădirii, inclusiv şi
instalaţia de cazangerie (dacă aceasta se află în clădire), reţeaua
interioară de alimentare cu apă şi gaze şi canalizare cu toate
instalaţiile, reţeaua internă de forţă şi de lumină cu toate accesoriile
telefoanele interioare, reţelele de semnalizare şi instalaţiile de
ventilaţie de menire sanitară, ascensoarele.
Dacă clădirile sînt alăturate şi au un perete comun, dar fiecare
reprezintă un întreg constructiv independent, ele se consideră obiecte
de inventar separate.
Acareturile, îngrădirile şi alte construcţii de ogradă (sărai, gard,
fîntînă etc.) constituie împreună cu clădirea un singur obiect de
inventar. Dacă aceste construcţii şi instalaţii servesc două sau mai
multe clădiri, ele se consideră obiecte de inventar separate.
Construcţiile-anexă exterioare care au un rol economic independent,
clădirile cazangeriilor, precum şi acareturile capitale (depozite,
garajuri etc.) se consideră obiecte de inventar independente.
Pentru organizarea evidenţei şi asigurarea controlului asupra
integrităţii mijloacelor fixe, fiecărui obiect (lucru), cu excepţia
fondurilor de bibliotecă, i se atribuie un număr de inventar, care
constă din opt semne. Primele trei se referă la subcont, al patrulea
indică grupul şi ultimele patru semne - numărul de ordine al obiectului
din grup. La subconturile care nu au grupuri, al patrulea semn este
zero. De exemplu, numărul de inventar 01010001 înseamnă: subcontul 010
"Clădiri", grupul 1 - clădiri de menire industrială, numărul de ordine
al obiectului 0001; numărul de inventar 01630005 înseamnă subcontul 016,
grupul 3 - inventar gospodăresc, numărul de ordine al obiectului 0005.
Dacă un obiect de inventar este complex, adică include obiecte
aparte, care constituie împreună cu el un tot întreg, fiecare din aceste
elemente trebuie menţionat cu acelaşi număr de inventar ca şi obiectul
de bază care le uneşte.
Numărul de inventar se notează pe un jeton care se fixează de obiect
se înscrie cu vopsea direct pe obiect sau în alt mod.
În condiţiile mecanizării evidenţei mijloacelor fixe obiectelor
(lucrurilor) li se atribuie codurile mijloacelor în corespundere cu
clasificatorul nomenclatoarelor de evidenţă a mijloacelor fixe, care
este aprobat în modul stabilit.
Numărul de inventar atribuit unui obiect din mijloacele fixe se
păstrează după aceasta pe parcursul întregii perioade de aflare a lui în
instituţia dată. Numerele obiectelor de inveniar, care au fost scoase
din uz sau lichidate, nu trebuie sa fie atribuite unor obiecte nou
intrate în mijloacele fixe.
Evidenţa mijloacelor fixe arendate este ţinută de către arendaş în
contul extrabilanţier 01 "Mijloace fixe arendate" cu numerele de
inventar care li s-au atribuit de arendator.
51. Valoarea mijloacelor fixe achiziţionate se înscrie în
contabilitate în debitul subconturilor corespunzătoare ale contului 01
şi creditul subconturilor corespunzătoare ale capitolului "Mijloace
băneşti" sau ale capitolului "Decontări". Concomitent, se fac
înregistrări în debitul subconturilor 20 sau 21 şi creditul subcontului
250.
Referitor la suma mijloacelor fixe scoase din uz se fac înregistrări
în creditul subconturilor corespunzătoare ale contului 01 şi debitul
subconturilor 250, 020.
Evidenţa operaţiilor de scoatere din uz şi de transfer a mijloacelor
fixe se ţine în borderoul cumulativ f.nr.438 (notă de contabilitate
nr.9). Înscrierile în borderoul cumulativ se efectuează pentru fiecare
document. Totodată, în rubrica "Total" se înscrie suma mijloacelor fixe
scoase din uz şi a celor transferate, care trebuie să fie egală cu cea a
înregistrărilor din debitul subconturilor. La sfîrşitul lunii totalurile
pe subconturi se înregistrează în "Cartea mare".
52. Evidenţa analitică a mijloacelor fixe se ţine pe fişe de
inventar f.MF-6 şi f.MF-8. Fişele se completează pentru fiecare obiect
(lucru) de inventar. Evidenţa obiectelor de acelaşi fel se ţine pe fişe
f.MF-9.
Fişele de inventar f.f.MF-6, MF-8, MF-9 se înregistrează în lista
fişelor de inventar pentru evidenţa mijloacelor fixe f.MF-10. Lista se
întocmeşte într-un exemplar. Înscrierile se fac pe grupuri de mijloace
fixe, indicîndu-se anul cînd a fost deschisă fişa. Pentru fiecare grup
se rezervează un număr corespunzător de pagini. Numerotarea se face
pentru fiecare grup începînd cu numărul 1. În contabilităţile
centralizate, fişele de inventar se întocmesc în acelaşi mod pentru
fiecare instituţie deservită. La scoaterea din uz şi transferul la
rubrica "Note" a listei se indică data (ziua, luna, anul) şi numărul
notei de contabilitate.
Fişele de inventar se păstrează în fişierele contabilităţii, unde
sînt plasate conform subconturilor şi grupurilor corespunzătoare, fiind
subdivizate în interiorul acestora pe responsabilii de valori materiale,
iar în contabilităţile centralizate şi pe instituţiile deservite.
53. Fişa f.MF-6 este destinată evidenţei clădirilor, construcţiilor
speciale, instalaţiilor de transmisie, maşinilor şi utilajelor,
uneltelor, inventarului de producţie (inclusiv accesoriile) şi
gospodăresc, mijloacelor de transport etc. Înregistrările se fac în baza
documentelor primare, actelor de primire privind darea în exploatare,
paşapoartelor tehnice ale uzinelor producătoare şi a altor documente. În
fişă se indică caracteristicile obiectelor (lucrurilor): schema, modelul
tipul, marca, numărul de fabricare, data fabricării (confecţionării),
data şi numărul procesului-verbal de dare în exploatare a mijloacelor
fixe. Pe lîngă aceasta, se face o scurtă caracteristică individuală a
obiectului (lucrului) în cazurile cînd utilajul, aparatele, tehnica de
calcul etc. conţin metale preţioase, în rubrica "Scurtă caracteristică
individuală a obiectului" se indică lista pieselor care au în componenţa
lor metale preţioase, denumirea pieselor şi masa metalului indicată în
paşaport.
Transferul mijloacelor fixe în interiorul instituţiei se
înregistrează pe reversul acestei fişe.
54. Fişa f.MF-8 serveşte pentru evidenţa animalelor de muncă, de
producţie şi de prăsilă, precum şi pentru evidenţa plantaţiilor
multianuale din grădinile botanice.
În fişă se consemnează caracteristica individuală a animalului:
vîrsta, culoarea, numele etc.
Evidenţa plantaţiilor multianuale din grădinile botanice se ţine
conform obiectelor de inventar, indicîndu-se soiul, numărul unităţilor
plantate şi suprafaţa. În valoarea obiectelor se include suma tuturor
cheltuielilor care se raportă la suprafeţele primite pentru exploatare,
indiferent de finalizarea întregului complex de lucrări.
55. Fişa f.MF-9 este destinată pentru evidenţa în grup a fondurilor
de bibliotecă şi a mijloacelor pentru montarea în scenă.
Înscrierile în fişe se fac în expresie cantitativă şi sumară. Pentru
fondurile de bibliotecă se deschide o singură fişă. Evidenţa în ea se
ţine numai în expesie bănească, în suma totală. Evidenţa detaliată a
fondurilor de bibliotecă se ţine în modul stabilit de Ministerul
Culturii al Republicii Moldova, de comun acord cu Ministerul Finanţelor
al Republicii Moldova.
Contul 02 "Uzura mijloacelor fixe"
56. În acest cont se reflectă valoarea uzurii mijloacelor fixe
trecute în bilanţul întreprinderii. Uzura se determină şi se ţine la
evidenţă pe clădiri şi construcţii speciale, instalaţii de transmisie,
maşini şi utilaje, animale de muncă, maşini de transport, inventar de
producţie (inclusiv accesoriile) şi gospodăresc.
Uzura nu se determină pentru următoarele mijloace fixe:
clădiri şi construcţii speciale, monumente de arhitectură şi artă
unicale; utilaj; exponate, mostre, modele care funcţionează sau nu,
machete şi alte materiale ilustrative, care se află în cabinete şi
laboratoare şi se utilizează în scopuri didactice şi ştiinţifice;
terenurile; animalele de producţie - bivoli, boi, cerbi; exponate ale
regnului animal (din grădinile zoologice şi alte instituţii similare);
fonduri de bibliotecă; de filme; mijloace pentru montarea în scenă,
valori muzeale şi artistice. De asemenea, nu se determină uzura pentru
mijloacele fixe ale instituţiilor care se află peste hotare.
Uzura obiectelor (lucrurilor), mijloacelor fixe se determină pentru
întreg anul calendaristic (indiferent de luna anului de gestiune în care
ele au fost achiziţionate sau construite), în corespundere cu normele
stabilite.
În fişele de inventar de evidenţă a mijloacelor fixe ff.OC-6, OC-8
se înscrie suma anuală a uzurii în lei, cifrul normei anuale de uzură şi
anul în care ultima dată sa calculat uzura.
Calculul uzurii nu poate depăşi 100% din valoarea mijloacelor fixe.
Suma uzurii se înscrie anual din fişe în borderou. Pentru suma totală a
uzurii, în ultima zi de lucru din decembrie, se întocmeşte o notă de
contabilitate care se reflectă în creditul subcontului 020. Suma uzurii
din nota de contabilitate se înregistrează în "Cartea mare".
Uzura calculată în volum de 100% pentu obiectele (lucrurile), care
sînt bune pentru exploatare în continuare, nu poate servi drept temei
pentru trecerea la pierderi a acestor obiecte din cauza uzurii lor
totale.
În cazul scoaterii din uz a obiectelor (lucrurilor) în legătură cu
degradarea lor sau cesiunea gratuită cu ajutorul fişei respective, se
determină suma uzurii pentru timpul aflării acestui obiect (lucru) în
exploatare şi această sumă se scade din uzura înregistrată în subcontul
020.
Capitolul II. Stocuri de materiale 57. În conturile acestui capitol se ţine evidenţa materialelor de construcţie, utilajului pentru instalare, materialelor, produselor alimentare, combustibilului şi carburanţilor, nutreţului, furajului, ambalajelor, pieselor de schimb pentru maşini şi utilaje, producţiei şi articolelor fabricate în gospodăriile auxiliare, animalelor tinere şi la îngrăşat, materialelor pentru scopuri didactice, ştiinţifice etc, precum şi a materialelor pentru utilizarea de lungă durată şi pentru investigaţii de laborator, echipamentului special pentru lucrările de cercetări ştiinţifice efectuate în bază de contracte economice. Instituţiile publice scutite sau neplătitoare de T.V.A. vor înregistra T.V.A., înscrisă în facturile de cumpărare a valorilor materiale şi serviciilor prestate pentru nevoile instituţiei, în costul de achiziţie a valorilor respective sau vor înregistra direct pe conturile de cheltuieli, după caz, cont 200, 211. 58. Sarcinile de bază ale evidenţei stocurilor de materiale: asigurarea integrităţii şi controlului asupra circulaţiei şi folosirii corecte a tuturor valorilor materiale; respectarea normelor stabilite de stocuri şi cheltuieli; depistarea oportună a materialelor nefolosite, care urmează a fi realizate în modul stabilit; primirea unor informaţii exacte despre soldurile care se află în depozitele instituţiilor. În scopul garantării integrităţii şi organizării corecte a evidenţei valorilor materiale este necesar să se asigure organizarea, în modul cuvenit, a evidenţei operaţiilor de depozit. Valorile materiale trebuie păstrate în încăperi special amenajate (depozite). Modul de păstrare a valorilor materiale în încăperile depozitelor trebuie să asigure operativitatea operaţiilor de recepţionare, eliberare şi inventariere. Responsabilitatea pentru primirea, păstrarea şi eliberarea valorilor materiale se pune în sarcina responsabililor de valori materiale, desemnaţi prin ordinul conducătorului instituţiei. Substituirea acestor persoane trebuie să fie însoţită de inventarierea depozitelor şi întocmirea actelor de predare-primire, aprobate de conducătorul instituţiei. Locurile de păstrare a valorilor materiale trebuie să fie dotate cu dispozitive de cîntărit, instrumente de măsurat, vase de măsurat şi alte aparate de control. 59. Evidenţa valorilor materiale în contabilitate se ţine în expresie cantitativă şi sumară după denumirile materialelor şi persoanele responsabile. Materialele şi produsele alimentare se ţin la evidenţă conform valorii lor de achiziţie. Evidenţa valorilor materiale la depozit este dusă de către responsabilii de valorile materiale în registrul de evidenţă a operaţiilor de depozit f.M-17 numai după denumiri, categorii şi calitate. Contabilitatea exercită sistematic controlul asugra intrării şi consumării valorilor materiale, care se află în depoziit, confruntînd, totodată, înregistrările sale privind evidenţa valorilor materiale cu înregistrările făcute la depozit (magazie). 60. Materialele şi produsele alimentare se înscriu în registrele de evidenţă a intrării în baza documentelor primare (facturi, acte, certificate etc.) cu data de primire a valorilor. În documentele primare trebuie să fie indicate următoarele: furnizorul materialelor şi produselor alimentare, denumirea, calitatea, cantitatea (greutatea), preţul, suma, data, de intrare în depozit şi recipisa responsabilului pentru valorile materiale primite. În cazurile în care există nepotriviri cu datele din documentele furnizorului, se întocmeşte un act de primire f.nr.429. Actul se întocmeşte de către comisia de primire în două exemplare, cu participarea obligatorie a şefului de depozit şi reprezentantului furnizorului sau al unei organizaţii neinteresate. Un exemplar al actului serveşte pentru evidenţa valorilor materiale primite, celălalt - pentru expedierea scrisorii de reclamaţie furnizorului. 61. Cheltuielile pentru transportarea produselor alimentare, medicamentelor şi materialelor pentru pansament sînt raportate la articolul 113 "Plata mărfurilor şi serviciilor", subarticolul 13 "Arenda mijloacelor de transport şi întreţinerea transportului propriu". La achiziţionarea materialelor şi produselor alimentare se plăteşte taxa pe valoarea adăugată, suma taxei se adaugă la preţul de cost al materialelor şi produselor alimentare achiziţionate sau se înregistrează direct pe conturile de cheltuieli, după caz 200, 211, 212. În evidenţa sintetică şi analitică materialele şi produsele alimentare se înregistrează conform preţului de achiziţie. 62. Eliberarea materialelor de la depozit se efectuează în baza documentelor aprobate de către conducătorul instituţiei. Pentru eliberarea materialelor se folosesc următoarele documente: a) factura (cerere) f.nr.434 se utilizează la eliberarea materialelor de la depozit şi la transferarea lor în interiorul instituţiei. Factura (cererea) se eliberează, de regulă, într-un singur exemplar, dacă nu a fost stabilită o altă ordine de către ministerele şi departamentele Republicii Moldova, de comun acord cu Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova; b) meniul-cerere f.nr.298 şi f.nr.299 se foloseşte pentru eliberarea de la depozit a produselor alimentare. Meniul-cerere se întocmeşte zilnic în baza normelor de repartiţie a alimentelor şi ţinîndu-se cont de numărul persoanelor incluse în porţie. Meniul-cerere cu semnăturile persoanelor privind eliberarea şi primirea produselor alimentare se transmite la contabilitate în termenele stabilite în grafic, dar nu mai rar de trei ori pe lună. Eliberarea produselor alimentare în instituţiile profilactico- medicale se efectuează în baza documentelor stabilite prin instrucţiunea Ministerului Sănătăţii, de comun acord cu Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova; c) borderoul pentru eliberarea nutreţului şi furajului f.nr.397. Nutreţul şi furajul se eliberează de la depozit în limitele normelor stabilite; d) borderoul de eliberare a materialelor pentru necesităţile instituţiei f.nr.410 se foloseşte pentru eliberarea materialelor de uz gospodăresc, materialelor pentru scopuri didactice etc, pe parcursul lunii. Înregistrările în borderou nu se fac în ordine cronologică, ci pentru fiecare tip de materiale trebuie să se lase un anumit număr de rînduri, pentru ca la sfîrşitul lunii să se poată face totalul general; e) lista pentru ridicarea materialelor f.nr.431 se foloseşte atît la eliberarea zilnică a materialelor şi combustibilului, cît şi după anumite intervale de timp pe parcursul lunii. Fişa pentru ridicarea materialelor se eliberează fiecărui destinatar pentru cîteva denumiri de materiale, în scopul consumării lor conform destinaţiei. Această fişă se eliberează în două exemplare, unul dintre care, cu semnătura destinatarului, se păstrează la depozit, iar celălalt la - destinatar. Dacă livrarea se efectuează zilnic, fişa pentru ridicarea materialelor se eliberează pe un termen de 15 zile, iar cînd are loc periodic - pentru o lună. Materialele şi combustibilul se eliberează în limitele stabilite la prezentarea de către destinatar a exemplarului sau a fişei pentru ridicarea materialelor. Eliberarea materialelor peste limitele stabilite se efectuează în baza facturii (cererii) f.nr.434. În cazurile în care eliberarea combustibilului în baza facturii (cererii) sau a fişei pentru ridicarea materialelor este imposibilă, anularea consumului de combustibil se face în baza procesului-verbal de măsurare a resturilor în cazul deficitului fixat în procesul-verbal de măsurare în comparaţie cu normele de consum prevăzute, conducătorul instituţiei ia măsuri în vederea stabilirii cauzelor excedentului de consum şi, în caz de necesitate - pentru sancţionare; f) foaia de parcurs se foloseşte la scăderea din cont pentru cheltuieli a benzinei auto. Costul benzinei se scoate din cont, avîndu-se în vedere consumul real, care însă nu trebuie să depăşească normele stabilite pentru anumite tipuri de automobile; g) scrisoarea de trăsură f.nr.1-t (tip) interdepartamentală se foloseşte în instituţii şi organizaţii la transportarea mărfurilor pentru necesităţile propriei instituţii cu automobile proprii. 63. Trecerea la pierderi a materialelor şi produselor alimentare se face conform preţurilor de achiziţie sau medii, dacă acestea au fost procurate la preţuri diferite. Ambalajul returnabil sau pentru schimb (butoae, bidoane, lăzi, sticle etc.), atît cel eliberat (deşert), cît şi cel cu valori materiale se ţine la evidenţă după grupurile sau tipurile respective conform preţurilor indicate în notele de plată ale furnizorilor. La restituirea sau realizarea ambalajului, diferenţa dintre preţul de achiziţie şi peţul cu care a fost comercializat ambalajul se raportează la alte cheltuieli sau ca finanţare bugetară. 64. Pentru evidenţa stocurilor de materiale sînt destinate următoarele conturi: 03 "Articole de producţie", 04 "Utilaj, materiale de construcţie şi materiale pentru cercetări ştiinţifice", 05 "Animale tinere şi la îngrăşat", 06 "Materiale şi produse alimentare". Contul 03 "Articole de producţie" 65. În acest cont se ţine evidenţa articolelor şi produselor finite ale atelierelor de producţie (didactice), gospodăriilor agricole auxiliare precum şi a producţiei tipărite. Contul 03 "Articole de producţie" se subdivizează în subconturile: 030 "Articole ale atelierelor de producţie (didactice)"; 031 "Produse ale gospodăriilor agricole auxiliare (didactice)". 66. În subcontul 030 "Articole ale atelierelor de producţie (didactice)" se ţine evidenţa articolelor fabricate în atelierele de producţie (didactice), precum şi a producţiei tipărite. Articolele şi producţia tipărită se ţin la evidenţă conform preţului de cost real, determinat din datele privind cheltuielile reale pentru fabricarea lor. Articolele şi producţia tipărită sînt înregistrate la depozit în baza acfelor de primire şi a altor documente. Suma produselor finite se înregistrează în debitul subcontului 030 şi creditul subcontului 080. Cu suma produselor realizate se creditează subcontul 030 şi se debitează subcontul 280. Evidenţa analitică a articolelor şi producţiei tipărite se ţine pe fişe f.nr.296-a după denumire, cantitate, valoare şi locurile de depozitare. 67. În subcontul 031 "Produse ale gospodăriilor agricole auxiliare (didactice)" se ţine evidenţa produselor gospodăriilor agricole şi didactico-experimentale auxiliare. Produsele gospodăriilor agricole şi didactico-experimentale auxiliare se ţin la evidenţă pe parcursul anului conform preţului planificat. La înregistrarea produselor se debitează subcontul 031 şi se creditează subcontul 081. La comercializarea produselor preţul de cost planificat al produselor realizate se înscrie din creditul subcontului 031 în debitul subcontului 281. Produsele destinate pentru necesităţile proprii ale gospodăriilor sînt trecute din subcontul 031 în subconturile corespunzătoare ale contului 06. În baza calculelor de dare de seamă anuale, preţul de cost planificat este corectat la sfîrşitul anului pînă la preţul de cost real. În cazul dacă preţul de cost real al produselor agricole obţinute pe parcursul anului îl depăşeşte pe cel planificat, referitor la totalul diferenţei dintre preţul de cost real şi cel planificat, în secţiunea producţiei nerealizate se face o înregistrare suplimentară în debitul subcontului 031 şi creditul subcontului 081, iar în secţiunea producţiei realizate se debitează subcontul 281 şi se creditează subcontul 081. Dacă însă preţul de cost real al producţiei agricole obţinute pe parcursul anului este mai mic decît cel planificat, atunci referitor la totalul diferenţei dintre preţul de cost planificat şi cel real (suma economisită) se face o înregistrare contabilă cu numere negative (cu cerneală roşie) în secţiunea producţiei nerealizate în debitul subcontului 031 şi creditul subcontului 081, iar în secţiunea producţiei realizate - în debitul subcontului 281 şi creditul subcontului 081. Evidenţa analitică a producţiei gospodăriilor agricole şi didactico-experimentale auxiliare se ţine pe fişa f.nr.296-a pe denumire cantitate, valoare şi locurile de depozitare. Contul 04 "Utilaje, materiale de construcţie şi materiale pentru cercetări ştiinţifice" 68. În acest cont se ţine evidenţa utilajelor pentru montare la obiecte în construcţie (sau reconstrucţie), materialelor de construcţie, a construcţiilor pieselor şi a altor valori materiale, achiziţionate din contul mijloacelor alocate pentru investiţii capitale din buget şi din alte resurse extrabugetare, materialelor de utilizare îndelungată pentru lucrări de cercetări ştiinţifice, precum şi a utilajului special pentru cercetările ştiinţifice executate în bază de contract. Contul 04 "Utilaj, materiale de construcţie şi materiale pentru cercetări ştiinţifice" se subdivizează în subconturile: 040 "Utilaje spre montare"; 041 "Materiale pentru construcţii capitale"; 043 "Materiale de utilizare îndelungată pentru cercetări ştiinţifice şi experienţe de laborator"; 044 "Utilaj special pentru cercetări ştiinţifice executate în bază de contract economic". 69. În subcontul 040 "Utilaje spre montare" se ţine evidenţa pieselor de construcţie gata pentru montare. Acestea sînt: construcţiile metalice, de beton armat şi din lemn; blocurile şi piesele prefabricate ale clădirilor şi construcţiilor speciale; elementele prefabricate; utilajele pentru sistemele de încălzire şi ventilare, de tehnică sanitară (cazane de încălzire centrală, radiatoare etc). În acest subcont, de asemenea, se ţin la evidenţă utilajele naţionale şi de import care necesită montare şi sînt destinate pentru instalare. Se consideră utilaj care necesită montare utilajul care poate fi pus în funcţiune numai după ce au fost asamblate piesele lui şi el a fost fixat pe fundamentul sau suportul clădirii ori construcţiei, precum şi seturile de piese de schimb pentru acest utilaj. Totodată, în componenţa utilajului intră şi aparatajul de măsurat şi de control şi alte dispozitive destinate montării în cadrul utilajului instalat. În acest subcont se ţine evidenţa şi a altor valori materiale necesare pentru construcţie. Evidenţa analitică în acest subcont se ţine pe fişa f.nr.296-a pe tipurile de utilaj, construcţii şi piese, cantitate şi valoare. 70. În subcontul 041 "Materiale pentru construcţii capitale" se ţine evidenţa materialelor de construcţie achiziţionate din contul mijloacelor destinate pentru construcţiile capitale şi folosite în procesul construcţiei şi al lucrărilor de instalare. Materiale de construcţie se consideră: materialele de silicat (ciment, nisip, pietriş, var, piatră, cărămidă, ţiglă); materiale lemnoase (lemn rotund, cherestea, placaj etc.); materiale de construcţie (fier, tinichea, oţel, zinc, foliat etc.); piesele din metal (ţinte, piuliţe, şuruburi, articole de fierărie etc.); materialele de tehnică sanitară (robinete, cuplaje, teuri etc.); materiale cu chimicale (vopsea firniş, carton gudronat etc.) şi alte materiale analogice. În gospodăriile agricole auxiliare în acest subcont se ţine la evidenţă materialul pentru plantare achziţionat din contul investiţiilor capitale pentru sădirea livezilor, plantaţiilor de arbuşti fructiferi, viilor etc. Evidenţa analitică a materialelor de construcţie se ţine după denumirea materialelor, cantitate şi valoare pe fişa f.nr.296-a. 71. În subcontul 043 "Materiale de utilizare îndelungată pentru cercetări ştiinţifice şi experienţe de laborator" se ţine evidenţa materialelor primite de la depozit în laboratoare sau alte subunităţi ale institutului de cercetări ştiinţifice, instituţiei de învăţămînt universitar pentru lucrările de cercetări ştiinţifice care se utilizează în repetate rînduri sau timp îndelungat, precum şi materialele care servesc ca obiect al cercetărilor ştiinţifice. Nomenclatorul materialelor care se ţin la evidenţa în subcontul 043 este determinat de către conducătorul instituţiei. În instituţiile de cultură în acest subcont pot fi ţinute la evidenţă materialele costisitoare primite de la depozit pentru restaurarea şi reparaţia obiectelor de artă, valorilor muzeale şi monumentelor de arhitectură. În debitul subcontului 043 se înscriu materialele primite de la depozit, creditîndu-se, totodată, subconturile corespunzătoare ale contului 06. Materialele primite de la depozit pentru realizarea lucrărilor indicate trebuie să se afle în custodia unor persoane desemnate printr-un ordin al instituţiei. Aceste persoane sînt obligate să ţină evidenţa materialelor după denumiri şi cantitate în registrul f.M-17. Scăderea din cont pentru cheltuieli a materialelor se efectuează în baza proceselor-verbale şi a altor documente aprobate de către conducătorul instituţiei. Cu suma materialelor consumate se creditează subcontul 043 şi se debitează subconturile corespunzătoare ale conturilor 08, 20, 21. Evidenţa analitica în subcontul 043 în contabilitate se ţine pe denumirile materialelor, cantitate, valoare şi responsabilii de valorile materiale pe fişe f.nr.296-a. 72. În subcontul 044 "Utilaj special pentru cercetări ştiinţifice executate în bază de contract economic", în institutele de cercetări ştiinţifice şi instituţiile de invăţămînt universitar, se ţine evidenţa utilajului special achiziţionat pentru executarea cercetărilor ştiinţifice în bază de contracte economice pe tema concretă a clientului pînă la transmiterea lui în subdiviziunea ştiinţifică. În debitul subcontului 044 se înregistrează utilajul achiziţionat pentru executarea cercetărilor ştiinţifice tematice, creditîndu-se subcontul 178. La transferul utilajului de la depozit în subdiviziunea ştiinţifică pentru executarea lucrărilor pe temă (contract) se creditează subcontul 044 şi se debitează subcontul 082 "Cheltuieli pentru cercetări ştiinţifice în baza de contract" şi aceste obiecte se iau la evidenţă în contul extrabilanţier 02 "Valori în mărfuri şi materiale primite în custodie". Dacă, după finalizarea lucrului la temă (contract), utilajul special nu se restituie beneficiarului, atunci el se reflectează la preţul utilizării posibile şi se înregistrează în debitul subcontului corespunzător al contului 01 şi creditul subcontului 250 "Fondul mijloacelor fixe", dacă se va folosi în calitate de mijloace fixe, sau în debitul subcontului corespunzător al contului 06 şi creditul subcontului 140 "Decontări privind finanţarea de la buget pentru cheltuielile instituţiei şi alte activităţi", dacă se va folosi în calitate de material. Valoarea acestui utilaj se scoate din contul extrabilanţier 02. Evidenţa analitică în subcontul 044 se ţine pe denumirile obiectelor cantitate, valoare şi responsabilii pentru valori materiale pe fişa f.nr.296-a. Contul 05 "Animale tinere şi la îngrăşat" 73. În acest subcont se ţine evidenţa animalelor tinere de toate speciile şi a animalelor la îngrăşat, păsărilor, iepurilor de casă, animalelor cu blană preţioasă, familiilor de albine, indiferent de valoarea lor. Acest cont se foloseşte numai în gospodăriile agricole auxiliare. La cumpărarea animalelor tinere şi a animalelor pentru îngrăşat se fac înregistrări în debitul subcontului 050 şi creditul subconturilor corespunzătoare 111, 178. Animalele tinere obţinute din prăsila propriei gospodării se înregistrează în ziua fătării, în baza procesului-verbal de înregistrare a prăsilei conform preţurilor planificate, iar valoarea prăsilei obţinute şe înregistrează în debitul subcontului 050 şi creditul subcontului 081 sau 400, dacă în gospodăriile auxiliare evidenţa cheltuielilor se ţine în subcontul 211. Animalele tinere şi la îngrăşat sînt cîntărite lunar, cu excepţia animalelor tinere pentru care se înregistrează nu sporul în greutate, ci sporul prin creştere. Sporul în greutate al animalelor tinere şi la îngrăşat se adaugă la greutatea iniţială, conform procesului-verbal. Valoarea sporului în greutate se determină ţinînd cont de sporul în greutate real al animalelor pentru luna de gestiune şi valoarea planificată a unităţii de spor în greutate. În ce priveşte animalele tinere pentru care se înregistrează sporul prin creştere, valoarea lui se calculează avîndu-se în vedere numărul real de zile furajate de aflare în gospodărie, estimate conform preţului planificat de creştere, luînd în considerare cheltuielile planificate pentru o zi furajată pentru specia şi grupul de animale corespunzător. Valoarea sporului în greutate sau prin creştere se înregistrează în debitul subcontului 050 şi creditul subcontului 081 sau 400. La obţinerea parametrilor îngrăşării, valoarea animalelor sacrificate se scade din creditul subcontului 050. Totodată, valoarea producţiei obţinute se înregistrează, în baza unui proces-verbal, conform preţurilor planificate în debitul subcontului 031. Diferenţa dintre valoarea animalelor sacrificate şi valoarea producţiei se raportează la subcontul 081 sau 400 în corespondenţă cu subcontul 050. Mortalitatea animalelor tinere şi a animalelor la îngrăşat se consideră pierderi de producţie şi valoarea lor se adaugă la preţul de cost al efectivului de animale crescute. Pe parcursul anului de gestiune aceste pierderi sînt trecute la scăderi din creditul subcontului 050 în debitul subcontului 081 sau 400, în evaluarea de la începutul anului gestionar, adăugîndu-se preţul de cost planificat al sporului prin greutate sau al sporului în creştere pentru perioada de la începutul anului pînă la momentul pieirii. În cazul mortalităţii animalelor din vina gestionarilor, prejudiciul cauzat gospodăriei trebuie să fie recuperat de persoanele vinovate în modul stabilit de lege. La sfîrşitul anului preţul de cost planificat al produselor animaliere şi valoarea sporului în greutate al animalelor tinere, înregistrate în subcontul 031 şi subcontul 050, se corectează, ţinîndu-se cont de suma economisită sau de suma cu care au fost depăşite cheltuielile. Difirenţa dintre preţul de cost planificat şi cel real se înscrie în debitul subconturilor 031 şi 050 şi în creditul subcontului 081 sau 400 cu numere pozitive, în cazurile excedentului de cheltuieli şi cu numere negative (cu cerneala roşie) în cazurile economisirii contra preţului de cost planificat. Animalele tinere, trecute pentru anul următor la creştere şi îngrăşare în continuare, precum şi animalele tinere, transferate pe parcursul anului de gestiune în cireada (turma) de bază, sînt evaluate conform preţului de cost real. Evidenţa analitică a animalelor tinere se ţine pe specii şi grupe de animale de aceeaşi vîrstă, iar a animalelor la îngrăşat - numai pe specii în registrul de evidenţă f.nr.395. Evidenţa trebuie sa asigure posibilitatea obţinerii datelor despre greutatea vie, sporul în greutate sporul în creştere etc. Contul 06 "Materiale şi produse alimentare" 74. În acest cont se ţine evidenţa materialelor şi produselor alimentare după caracteristica lor de obiect, indiferent de articolul de cheltuieli din clasificarea bugetară din contul căruia au fost achiziţionate. Contul 06 "Materiale şi produse alimentare" se subdivizează în subconturile: 060 "Materiale pentru scopuri didactice, ştiinţifice şi alte scopuri"; 061 "Produse alimentare"; 062 "Medicamente şi materiale de pansament"; 063 "Materiale de uz gospodăresc şi rechizite de birou"; 064 "Combustibil, carburanţi şi lubrifianţi"; 065 "Nutreţ şi furaje"; 066 "Ambalaj"; 067 "Diverse materiale"; 068 "Materiale în expediţie" 069 "Piese de schimb pentru maşini şi utilaje". 75. În subcontul 060 "Materiale pentru scopuri didactice, ştiinţifice şi alte scopuri" se ţine evidenţa reactivelor şi substanţelor chimice, sticlei şi vaselor chimice, metalelor, materialelor electrice şi materialelor radio, turbinelor electronice, accesoriilor foto, hîrtiei pentru editarea programelor didactice, manualelor şi lucrărilor ştiinţifice, animalelor pentru experienţe şi a altor materiale pentru scopuri didactice şi lucrări de cercetări ştiinţifice, precum şi a metalelor preţioase şi a altor materiale pentru protezare. Evidenţa metalelor preţioase pentru protezare se ţine în conformitate cu instrucţiunile Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova, coordonate cu Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova. 76. În subcontul 061 "Produse alimentare" se ţine evidenţa produselor alimentare în instituţiile, în devizele de cheltuieli ale cărora sînt prevăzute astfel de alocaţii. Evidenţa recepţionării produselor alimentare se ţine în borderoul cumulativ privind intrarea produselor alimentare f.nr.300. Borderoul cumulativ se întocmeşte pentru fiecare responsabil de valorile materiale aparte. Înregistrările în borderoul cumulativ se fac în baza documentelor primare în expresie cantitativă şi sumară. La sfîrşitul lunii în borderou se semnează totalurile. Drept temei pentru întocmirea notei de contabilitate 11 serveşte borderoul cumulativ f.nr.300 sau tabelul centralizator al borderourilor cumulative de intrare a produselor alimentare f.nr.398. Evidenţa consumării produselor alimentare se ţine în borderoul cumulativ al consumării produselor alimentare f.nr.399. Acest borderou cumulativ se întocmeşte pentru fiecare responsabil de valorile materiale. Înregistrările în el se efectuează în baza meniului-cerere f.nr.298 sau f.nr.299 şi a altor documente. La sfîrşitul lunii în borderoul cumulativ se fac totalurile, care servesc la determinarea valorii produselor alimentare consumate. Totodată, se verifică numărul persoanelor incluse în porţie din instituţiile pentru copii, spitale etc. Baza întocmirii notei de contabilitate 12 o constituie borderoul cumulativ f.nr.399 sau tabelul centralizator al borderourilor cumulative ale consumului de produse alimentare f.nr.411. În tabelul centralizator f.nr.411, pe lîngă datele din borderourile cumulative, se înscriu şi datele din alte acte privind consumul produselor alimentare (procesul- verbal de constatare a lipsei produselor alimentare, de returnare la depozit etc). Evidenţa analitică a produselor alimentare se ţine pe denumiri, calitate, cantitate, valoare şi responsabilii de valorile materiale în balanţele de verificare f.M-44. Înregistrările din balanţele de verificare se fac în baza borderourilor cumulative f.nr.300 şi f.nr.399 şi a altor acte de intrare şi de consum a produselor alimentare. Lunar, în bilanţele de verificare se fac totalurile operaţiilor şi se scoate soldul la începutul lunii. 77. În subcontul 062 "Medicamente şi materiale de pansament" se ţine evidenţa medicamentelor, componenţilor, preparatelor microbiene, serurilor, vaccinelor, sîngelui şi materialelor de pansament în spitaluri, instituţii curativ-profilactice şi de medicină veterinară şi alte instituţii, în devizul de cheltuieli al cărora sînt prevăzute alocaţii pentru procurarea medicamentelor şi materialelor de pansament. În acest subcont se ţine evidenţa materialelor auxiliare şi farmaceutice ale instituţiilor medicale cu farmacii proprii. Evidenţa medicamentelor şi materialelor de pansament în contabilitate se ţine în conformitate cu instrucţiunile publicate de Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova, coordonate cu Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova. 78. În subcontul 063 "Materiale de uz gospodăresc şi rechizite de birou" se ţine evidenţa materialelor de uz gospodăresc şi rechizitelor de birou utilizate pentru necesităţile curente ale instituţiei (becuri electrice, săpun, perii etc), materiale de construcţie pentru reparaţii curente şi capitale. În instituţiile mici rechizitele de birou (hîrtie, creioane, cerneală, peniţe, etc), precum şi medicamentele (cu excepţia spirtului, materialelor de pansament şi medicamentelor scumpe), achiziţionate şi totodată eliberate pentru necesităţile curente, pot fi trecute la cheltuielile reale, suma lor totală de intrare şi consum fiind reflectată în contul 063. Persoana care a primit aceste materiale trebuie să semneze actele care confirmă achiziţionarea şi primirea lor. 79. În subcontul 064 "Combustibil, carburanţi şi lubrifianţi" se ţine evidenţa tuturor tipurilor de combustibil, carburanţi şi lubrifianţi care se află în depozite şi magazii (lemne, cărbune, turbă, benzină, gaz lampant, păcură, ulei de motor etc), precum şi nemijlocit la gestionari. 80. În subcontul 065 "Nutreţ şi furaje" se ţin la evidenţă fînul, ovăzul şi alte tipuri de nutreţ şi furaje pentru vite şi alte animale. 81. În subcontul 066 "Ambalaj" se ţine evidenţa ambalajului restituibil şi de schimb (butoaie, bidoane, lăzi, borcane, sticle etc), atît a celui deşert, cît şi a celui în care se află valori materiale. 82. În subcontul 067 "Diverse materiale" se ţine evidenţa seminţelor îngrăşămintelor şi a altor materiale. În acest subcont se ţine, de asemenea, evidenţa prăsilei tinere (mînji), dacă instituţia are cai de muncă care sînt întreţinuţi din contul planului de cheltuieli bugetare. Prăsila tînără se înregistrează conform preţului de achiziţie în debitul subcontului 067 şi creditul subcontului 140 sau 230. 83. Evidenţa analitică a materialelor din subconturile 060, 063-067 în instituţii şi contabilităţile centralizate se ţine pe denumiri, calitate, cantitate, valoare şi responsabilii de valorile materiale pe fişe f.nr.296-a (în registrul f.nr.296). Fişele se înregistrează în ordinea descrisă în punctul 20 al prezentei instrucţiuni, iar fişierul (f.nr.297) din contabilităţile centralizate se ţine separat pentru fiecare instituţie deservită. 84. În subcontul 068 "Materiale în expediţie" se ţine evidenţa materialelor plătite de către instituţie şi care urmează să fie livrate din altă localitate, dar care pină la sfîrşitul lunii nu au fost primite la depozit. În acest subcont poate fi ţinută, de asemenea, evidenţa materialelor primite la depozitele grupurilor de aprovizionare şi servicii economice centralizate, care nu au fost încă repartizate instituţiilor. Sumele reflectate în acest subcont trebuie să fie confirmate prin acte întocmite în modul cuvenit şi în special pentru materialele în expediţie - prin actul de încărcare a mărfii pe vapor, cu ştampila staţiei de cale ferata sau a portului; pentru materialele care se află la depozitele grupurilor de aprovizionare şi servicii economice centralizate - prin actele corespunzătoare. Evidenţa analitică a materialelor care se află în expediţie se ţine pe furnizori aparte pe fişa f.nr.296-a (în registrul f.nr.296). 85. În subcontul 069 "Piese de schimb pentru maşini şi utilaje" se ţine evidenţa pieselor de schimb pentru repararea şi înlocuirea pieselor uzate ale maşinilor (medicale, electronice, de calcul etc), utilajelor, tractoarelor, combinelor, mijloacelor de transport (motoare, pneuri pentru automobile care includ anvelope, camere şi benzi de obadă etc). Evidenţa analitică a pieselor de schimb se tine pe denumirea pieselor de schimb, tipuri, numărul de fabricare, cantitate, valoare şi responsabilii de valorile materiale pe fişe f.nr.296-a (în registrul f.nr.296). Totodată, pneurile şi anvelopele pentru automobile, eliberate de la depozit pentru înlocuirea celor uzate, se înregistrează la contabilitate în registre de evidenţă operativă (cantitativă) a circulaţiei obiectelor de mică valoare şi scurtă durată f.nr.412, în care se indică funcţia şi numele recepţionarului, data primirii şi numerele de fabricaţie. În rubrica "Menţiuni despre scoaterea din uz" se notează data şi numărul de fabricaţie a pneului sau anvelopei scoase din uz în urma uzării. 86. Evidenţa analitică a stocurilor de materiale achiziţionate din contul mijloacelor speciale se ţine în aceleaşi registre de evidenţă, dar separat de operaţiile bugetare. 87. Valoarea materialelor achiziţionate se înregistrează în debitul subconturilor corespunzătoare ale contului 06 şi creditul subconturilor corespunzătoare ale conturilor 09, 10, 11, 16, 17. Valoarea materialelor consumate se înscrie în creditul subcontului corespunzător al contului 06 şi debitul subconturilor corespunzătoare ale conturilor 08, 20, 21. 88. Evidenţa operaţiilor privind consumul materialelor, cu excepţia produselor alimentare, se ţine în borderoul cumulativ al consumului materialelor f.nr.396 (notă de contabilitate nr.13). Înregistrările în borderoul cumulativ se fac pe fiecare act şi subconturile corespunzătoare, desemnîndu-se inclusiv sumele pe instituţiile deservite sau responsabilii de valorile materiale. La sfîrşitul lunii totalurile din subconturi se înscriu în "Cartea mare". 89. În instituţiile de cercetări ştiinţifice, instituţiile de învăţămînt universitar şi alte instituţii, în conformitate cu directivele ministerelor şi departamentelor Republicii Moldova, coordonate cu Мinisterul Finanţelor al Republicii Moldova, se permite aplicarea metodei de evidenţă contabilă operativă (prin solduri) a materialelor. Capitolul III. Obiecte de mică valoare şi scurtă durată 90. În acest capitol se ţine evidenţa existenţei şi mişcării tuturor obiectelor de mică valoare şi scurtă durată care aparţin instituţiei. În componenţa obiectelor de mică valoare şi scurtă durată intră toate obiectele enumerate în subpunctele "a", "b", "c", "d", "e", "f", "g", "h" ale punctului 34 al prezentei instrucţiuni. Contul 07 "Obiecte de mică valoare şi scurtă durată" se subdivizează în subconturile: 070 "Obiecte de mică valoare şi scurtă durată la depozit"; 071 "Obiecte de mică valoare şi scurtă durată în folosinţă"; 072 "Lenjerie, accesorii de pat, îmbrăcăminte şi încălţăminte aflate la depozit"; 073 "Lenjerie, accesorii de pat, îmbrăcăminte şi încălţăminte în folosinţă". 91. În subcontul 070 "Obiecte de mică valoare şi scurtă durată la depozit" se indică obiectele care se află la depozit indiferent de valoarea lor. Pe măsura ce sînt achiziţionate, obiectele de mică valoare şi scurtă durată se reflectă în debitul subcontului 070 şi în creditul subconturilor corespunzătoare ale conturilor 09, 10, 11, 16, 17. Concomitent, se fac înregistrări în debitul subconturilor corespunzătoare ale conturilor 08, 20, 21 şi creditul subcontului 260. Evidenţa acestor obiecte se ţine de către persoanele cu funcţii de răspundere. Obiectele de mică valoare şi scurtă durată, cu valoarea de pînă la 20 lei unitatea, cînd sînt eliberate pentru a fi puse în folosinţă, se înregistrează în creditul subcontului 070 şi debitul subcontului 260. Evidenţa acestor obiecte se ţine de către persoanele cu funcţii de răspundere în registrele de evidenţă operativă (cantitativă) a circulaţiei obiectelor de mică valoare şi scurtă durată f.nr.412, sau în registrul de evidenţă a materialelor la depozit f.M-17. Lucrătorii contabilităţii confruntă periodic existenţa reală a acestor obiecte cu înscrierile din registrele f.nr.412 sau f.M-17. Obiectele de mică valoare şi scurtă durată, a căror valoare depăşeşte 20 lei unitatea (setul), se înregistrează în debitul subcontului 071 şi creditul subcontului 070. Evidenţa obiectelor de mică valoare şi scurtă durată care se află la depozit este ţinută de către responsabilii de valori materiale pe denumiri şi cantitate în registrul f.M-17. Eliberarea acestor obiecte de la depozit se face în baza facturii (cererii) f.nr.434. La eliberarea de la depozit, pe obiectele de inventar moale se aplică ştampila de marcare şi se indică denumirea instituţiei, secţiei şi luna eliberării lor pentru folosinţă. Evidenţa analitică în subcontul 070 se ţine în contabilitate pe denumirea obiectelor, cantitate, valoare şi responsabilii de valorile materiale pe fişa f.nr.296-a (în registrul f.nr.296). Obiectele de mică valoare şi scurtă durată se înscriu în registre în ordinea indicată în punctul 60 al prezentei instrucţiuni. 92. În subcontul 071 "Obiecte de mică valoare şi scurtă durată în folosinţă" se indică obiectele de mică valoare şi scurtă durată care se află în folosinţă. Trecerea la pierderi a obiectelor de mica valoare şi scurtă durată se efectuează în cazul uzării lor totale în baza actelor corespunzătoare aprobate de către conducătorul instituţiei, dacă nu a fost stabilit alt mod de către ministerul (departamentul) respectiv. Pentru trecerea la pierderi a veselei sparte, se ţine evidenţa în jurnalul de înregistrare a veselei sparte f.nr.325. Înregistrările se fac de către persoanele cu funcţii de răspundere respective, o comisie permanentă supraveghează ţinerea corectă a registrului şi întocmeşte, trimestrial (lunar), un act de trecere la pierderi a veselei sparte, care este aprobat de către conducătorul instituţiei. Suma obiectelor de mică valoare şi scurtă durată retrase din folosinţă se înregistrează în creditul subcontului 071 şi debitul subcontului 260. Evidenţa de scoatere din uz şi transferare a obiectelor de mică valoare şi scurtă durată se ţine în borderoul cumulativ f.nr.438 (notă de contabilitate nr.10). Înregistrările în borderoul cumulativ se efectuează în ordinea stabilită în punctul 51 al prezentei instrucţiuni. Evidenţa analitică a obiectelor de mică valoare şi scurtă durată în subcontul 071 se ţine pe denumirea obiectelor, cantitate, valoare şi responsabilii de valori materiale pe fişa f.nr.296-a sau pe foi intercalate f.nr.402 în inventar şi în borderoul comparativ. Circulaţia obiectelor de mică valoare şi scurtă durată pe parcursul anului este reflectată în rubricile respective ale foilor intercalate, evidenţiind stocurile la sfîrşitul fiecărui trimestru. Dacă la evidenţa analitică se folosesc foile intercalate, atunci balanţele de verificare nu se întocmesc. Înregistrările pe foaia intercalată f.nr.402 se fac pentru fiecare document. Totodată, în partea liberă deasupra rubricilor "Data şi numărul notei de contabilitate", "Cantitatea" şi "Total" se indică luna în care s-a produs transferarea valorilor şi tipul operaţiei - "intrare" sau "ieşire". Dacă într-o lună au avut loc două intrări de obiecte cu aceeaşi denumire şi aceeaşi valoare, operaţia se înscrie de două ori. În cazurile în care pe parcursul anului intră obiecte cu denumiri noi, care nu existau la 1 ianuarie, ele trebuie înscrise în inventar (borderoul cumulativ) f.nr.401. Toate obiectele de mică valoare şi scurtă durată trebuie să se afle în păstrare la persoanele responsabile de folosirea corectă şi de integritaiea lor. Aceste persoane trebuie să ţină evidenţa obiectelor pe denumiri şi cantitate în registrul f.M-17. 93. În subcontul 072 "Lenjerie, accesorii de pat, îmbrăcăminte şi încălţăminte aflate la depozit" se ţine evidenţa obiectelor indicate în instituţiile ocrotirii sănătăţii, asistenţei sociale a populaţiei, învăţămîntului public etc., separîndu-le pe grupuri, denumiri, cantitate şi responsabilii de valorile materiale, în registrul f.M-17: 1) lenjerie (cămase de noapte, halate etc); 2) lenjerie şi accesorii de pat (saltele, perne, plapume, feţe de pernă, saci de dormit etc); 3) îmbrăcăminte şi încălţăminte, inclusiv echipament de protecţie (costume, paltoane, trenciuri, scurte blănite, rochii, bluze, fuste, scurte, pantaloni, etc.); 4) încălţăminte, inclusiv cea specială (ghete, cizme, sandale, pîsle etc.); 5) îmbrăcăminte şi încălţăminte sportivă (costume, ghete etc.). Obiectele de inventar moale, enumerate mai sus, se marchează de către şeful depozitului, în prezenţa conducătorului instituţiei şi a unui lucrător de la contabilitate, cu o ştampilă specială cu vopsea rezistentă, fără a deteriora aspectul exterior al obiectului, în care se indică denumirea instituţiei, iar la eliberarea obiectelor pentru a fi puse în folosinţă, se indică suplimentar anul şi luna eliberării de la depozit. Ştampilele de marcare trebuie să se păstreze la conducătorul instituţiei sau locţiitorul lui. Lenjeria, accesoriile de pat, îmbrăcămintea şi încălţămintea, pe măsură ce sînt achiziţionate, se reflectă în debitul subcontului 072 şi creditul subconturilor corespunzătoare ale conturilor 09, 10, 11, 16, 17. Totodată, se fac înregistrări în debitul subconturilor respective ale conturilor 20, 21 şi creditul subcontului 260. Evidenţa analitică pentru subcontul 072 în contabilitate se ţine pe denumiri, cantitate, valoare şi responsabilii de valorile materiale pe fişa f.MF-9 sau pe foi intercalate f.nr.402. Lenjeria, accesoriile de pat, îmbrăcămintea şi încălţămintea eliberate pentru folosinţă se înregistrează în debitul subcontului 072. 94. În subcontul 073 "Lenjerie, accesorii de pat, îmbrăcăminte şi încălţăminte în folosinţă" se ţine evidenţa lenjeriei, accesoriilor de pat, îmbrăcămintei şi încălţămintei care se află în folosinţă. Evidenţa analitică a lenjeriei, accesoriilor de pat, îmbrăcămintei şi încălţămintei se ţine pe denumirile obiectelor, cantitate, valoare, grupuri şi responsabilii de valorile materiale pe fişe f.MF-9, f.nr.296-a (în registrul f.nr.296) sau foi intercalate f.nr.402 în lista de inventariere şi borderoul comparativ. Trecerea la pierderi a lenjeriei, accesoriilor de pat, îmbrăcămintei şi încălţămintei uzate şi deteriorate se efectuează, ţinîndu-se cont de termenul de utilizare stabilit de către ministere şi departamente pentru sistemul lor, în baza actului de trecere la pierderi f.nr.433 "Act de scoatere de la balanţă a lenjeriei, accesoriilor de pat, uneltelor, inventarului de producţie şi gospodăresc", aprobat de către conducătorul instituţiei. Suma totală a lenjeriei, accesoriilor de pat, îmbrăcămintei şi încălţămintei se notează în creditul subcontului 073 şi debitul subcontului 260.
Capitolul IV. Cheltuieli de producţie şi alte cheltuieli
95. În acest capitol se ţine evidenţa cheltuielilor incluse în
planul de cheltuieli pentru mijloace speciale, pentru fabricarea
articolelor şi produselor atelierelor de producţie (didactice),
gospodăriilor agricole auxiliare şi didactico- experimentale, pentu
editarea producţiei tipărite şi prestarea serviciilor, pentru efectuarea
lucrărilor de cercetări ştiinţifice şi de construcţie în bază de
contracte cu întreprinderi, instituţii şi organizaţii pentru fabricarea
instalaţiilor experimentale, precum şi a cheltuielilor pentru colectarea
şi prelucrarea materialelor.
Pentru evidenţa acestor cheltuieli este destinat contul 08
"Cheltuieli de producţie şi alte cheltuieli".
Cheltuielile de producţie se subdivizează în cheltuieli directe şi
suplimentare (indirecte).
I. Cheltuieli directe se consideră cheltuielile pentru materiale,
retribuirea muncii personalului din producţie, colaboratorilor
ştiinţifici etc, pentru energie electrică, cheltuielile din anii
precedenţi care intră în valoarea producţiei anului de gestiune şi alte
cheltuieli directe.
II. Cheltuieli suplimentare (indirecte) se consideră cheltuielile
pentru salarizarea aparatului administrativ şi personalului auxiliar,
arendarea încăperilor, încălzire, reparaţii curente şi alte cheltuieli
indirecte.
În gospodăriile care au un singur tip de producţie toate
cheltuielile se consideră directe.
Cheltuielile de producţie directe sînt raportate nemijlocit la
contul de producţie.
Dacă există mai multe obiecte de calculaţie, atunci cheltuielile
suplimentare se înregistrează în prealabil în subcontul 210 "Cheltuieli
pentu distribuţie".
Distribuţia cheltuielilor suplimentare pentru atelierele de
producţie (didactice) şi pentru fabricarea producţiei tipărite se face
lunar, iar în gospodăriile agricole auxiliare şi didactico-experimentale
- la sfîrşitul anului. Cheltuielile suplimentare, în funcţie de
condiţiile concrete, sînt distribuite pe articole aparte, tipuri de
produse agricole sau domenii de producţie proporţional salarizării
muncitorilor din producţie, colaboratorilor ştiinţifici etc, sau
materialelor consumate, sau totalităţii de cheltuieli directe. Totodată,
cheltuielile suplimentare sînt trecute din creditul subcontului 210 în
debitul subconturilor respective ale contului 08. Modul de distribuţie a
cheltuielilor suplimentare este stabilit de ministerele, departamentele
corespunzătoare.
Cheltuielile pentru lărgirea gospodăriilor auxiliare, efectuate din
contul sumelor obţinute ca rezultat al depăşirii de venituri faţă de
cheltuieli în conformitate cu legislaţia în vigoare, care nu sînt
prevăzute în planul de finanţare a investiţiilor capitale
(achiziţionarea utilajului, inventarului şi uneltelor de producţie,
investiţii capitale pentru construcţia şi reparaţia capitală a
mijloacelor fixe) nu se raportează la preţul de cost al producţiei
fabricate.
Contul 08 "Cheltuieli de producţie şi alte cheltuieli" este
subdivizat în subconturile:
080 "Cheltuieli ale atelierelor (didactice) de producţie";
081 "Cheltuieli ale gospodăriilor agricole auxiliare (didactice)";
082 "Cheltuieli pentru lucrări de cercetări ştiinţifice în bază
de contract";
083 "Cheltuieli pentru fabricarea instalaţiilor experimentale";
084 "Cheltuieli de colectare şi prelucrare a sîngelui şi
materialelor".
96. În subcontul 080 "Cheltuieli ale atelierelor (didactice) de
producţie" se ţine evidenţa cheltuielilor legate de fabricarea
articolelor în atelierele de producţie (didactice), precum şi pentru
editarea producţiei tipărite şi prestarea serviciilor.
În debitul subcontului 080 se înscriu toate cheltuielile legate de
fabricarea articolelor, producţiei tipărite şi prestarea serviciilor. La
finalizarea fabricării articolelor şi editării producţiei tipărite şi
transmiterea la depozit (magazie) se fac înregistrări în creditul
subcontului 080 şi debitul subcontului 030.
Preţul de cost real al serviciilor prestate, pentru care a fost
eliberată şi pezentată spre retribuire nota de plată, se înscrie în
debitul subcontului 280 şi creditul subcontului 080.
Soldul din subcontul 080 reflectă suma cheltuielilor pentru
producţia nefinalizaţă a articolelor care se află în procesul de
fabricare. Pentru servicii, de regulă, nu sînt admise cheltuieli
nefinalizate.
Pentru determinarea preţului de cost real al articolelor fabricate,
în baza datelor de evidenţă a cheltuielilor, se întocmeşte calculaţia de
dare de seamă. Totodată, suma totală a cheltuielilor din acest subcont,
minus cheltuielile pentru producţia neterminată la sfîrşitul perioadei
de gestiune, este distribuită pe tipuri de articole, iar după aceasta se
determină preţul de cost al unei unităţi pe fiecare tip de producţie
fabricată.
Evidenţa analitică a cheltuielilor se ţine pe tipurile produselor şi
pe articolele de cheltuieli în fişe cu multe rubrici f.nr.283.
97. În subcontul 081 "Cheltuieli ale gospodăriilor agricole
auxiliare (didactice)" se ţine evidenţa cheltuielilor în gospodăriile
agricole auxiliare şi didactico-experimentale. Cheltuielile se
înregistrează separat pentru fiecare ramură (zootehnie şi fitotehnie) şi
după tipul lor. În ramura fitotehniei se ţine evidenţa separată a
cheltuielilor pentru culturile plantelor de cîmp, culturile fîneţelor şi
păşunilor, culturile legumicole şi culturile pomicole. Dacă este necesar
evidenţa poate fi organizată pentru fiecare cultură aparte (griu,
legume, cartofi etc.).
În ramura zootehniei se ţine evidenţa separat pe culturile pentru
vitele cornute mari, ovicultură, creşterea porcilor etc.
În debitul subcontului 081 se înregistrează toate cheltuielile de
producţie precum şi pierderile în urma mortalităţii animalelor tinere.
În creditul subcontului 081 pe parcursul anului se înscriu: preţul
de cost planificat al produselor obţinute în gospodăria agricolă (se
debitează subcontul 031), preţui de cost planificat al sporului în
greutate şi al prăsilei de animale tinere (se debitează subcontul 050).
În creditul subcontului 081 la sfîrşitui anului se trece diferenţa
dintre preţul de cost planificat şi cel real al produselor. Această
diferenţă este reflectată în partea care se referă la produsele
nerealizate a debitului subcontului 031 şi subcontului 050 şi a
creditului subcontului 081 şi în partea care se referă la produsele
realizate în debitul subcontului 281 şi a creditului subcontului 081.
Depăşirea cheltuielilor planificate se înscrie cu numere pozitive, iar
economisirea - cu numere negative (cu cerneală roşie).
Ca obiecte pentru calculaţia preţului de cost al poduselor agricole
servesc diverse culturi agricole şi diverse produse zootehnice de bază.
Pentru determinarea preţului de cost real la sfîrşitul anului se
întocmeşte calculaţia de dare de seamă. În gospodăriile agricole
auxiliare, în componenţa cărora intră ramuri ale agriculturii şi
zootehniei, iniţial se face calculaţia de dare de seamă pentru preţul de
cost al produselor agricole şi după aceasta - pentru produsele
zootehnice.
La întocmirea calculaţiei de dare de seamă pentru preţul de cost al
produselor agricole din sumele totale de cheltuieli se separă pentru
fiecare cultură cheltuielile făcute din contul roadei anului următor:
semănatul de toamnă, aratul de toamnă, pregătirea ogoarelor, pregătirea
răsadniţelor şi serelor, cheltuielile pentru livezi, plantaţii de
arbuşti fructiferi şi vii.
Aceste cheltuieli sînt trecute în subcontul 081 pentru anul următor
ca producţie nefinisată. Suma rămasă a cheltuielilor este distribuită pe
culturi, iar după aceasta este calculat preţul de cost real al unei
unităţi de producţie pentru fiecare cultură (orez, grîu etc.), precum şi
pentru producţia secundară.
Preţul de cost real al unităţii de producţie agricolă sau zootehnică
se determină prin împărţirea sumei totale a cheltuielilor reale la
cantitatea de producţie obţinută din recoltă sau sectorul zootehnic.
Suma totală a cheltuielilor, legate de cultivarea cartofilor,
legumelor, cerealelor şi a altor culturi (inclusiv cheltuielile din anii
precedenţi), se repartizează pe culturi aparte proporţional preţului de
livrare sau preţului de cost planificat al producţiei date.
Evidenţa analitică a cheltuielilor se ţine pe denumirile culturilor
agricole sau grupele de animale pe fişe f.nr.283.
98. În subcontul 082 "Cheltuieli pentru lucrări de cercetări
ştiinţifice în bază de contract" se ţine evidenţa cheltuielilor pentru
efectuarea lucrărilor de cercetări ştiinţifice şi de construcţie în bază
de contracte cu întreprinderi şi instituţii. La încheierea contractului
în costul lucrărilor se includ toate cheltuielile legate de executarea
temei (lucrării), inclusiv cheltuielile pentru achiziţionarea utilajului
special necesar pentru efectuarea lucrărilor. Utilajul special,
achiziţionat pentru efectuarea cercetărilor ştiinţifice şi lucrărilor de
construcţie, se ţine la evidenţă în componenţa cheltuielilor pentru
producţia nefinisată (debitul subcontului 082).
În debitul subcontului 082 sînt înregistrate toate cheltuielile
pentru cercetările ştiinţifice. Soldul subcontului 082 la sfîrşitul
anului se poate datora lucrărilor nefinisate.
Valoarea reală a lucrărilor de cercetări ştiinţifice îndeplinite şi
predate beneficiarului se trece din creditul subcontului 082 în debitul
subcontului 282.
Evidenţa analitică a cheltuielilor pentru cercetările ştiinţifice,
lucrările ştiinţifice şi lucrările de construcţie este ţinută pe teme şi
articole de cheltuieli pe fişe cu mai multe rubrici f.nr.283. În titlul
fişei se indică denumirea completă a temei, numărul, cifrul, termenul de
executare etc.
99. În subcontul 083 "Cheltuieli pentru fabricarea instalaţiilor
experimentale" se ţine evidenţa cheltuielilor legate de fabricarea
diverselor instalaţii experimentale (dispozitive, modele de maşini şi
aparate, bancuri de probă etc.) necesare pentru efectuarea cercetărilor
ştiinţifice în cadrul lucrărilor finanţate din buget.
În debitul subcontului 083 se înregistrează cheltuielile legate de
fabricarea instalaţiilor experimentale creditîndu- se subconturile
corespunzătoare ale conturilor 01, 04, 06, 07.
În creditul subcontului 083 se înscriu cheltuielile reale care au
fost efectuate pentru instalaţiile experimentale fabricate şi date în
exploatare, fapt confirmat printr-un act aprobat de conducătorul
instituţiei. Instalaţiile experimentale fabricate se înregistrează în
subconturile corespunzătoare 013 sau 071.
Dacă după terminarea lucrărilor instalaţia nu se înregistrează la
intrări, ci este demontată, atunci se întocmeşte un act şi se
inregistrează la intrări, cu preţul utilizării posibile, materialele,
dispozitivele etc., obţinute la demontarea instalaţiei.
Evidenţa analitică pentru fabricarea instalaţiilor experimentale se
ţine pentru fiecare instalaţie experimentală pe fişe cu mai multe
rubrici f.nr.283.
100. În subcontul 084 "Cheltuieli de colectare şi prelucrare a
sîngelui şi materialelor" se ţine evidenţa operaţiilor de colectare şi
prelucrare a materialelor în regie proprie (confecţionarea lenjeriei,
colectarea combustibilului, prelucrarea legumelor etc).
În acest subcont se stabileşte preţul de cost al materialelor
colectate şi prelucrate. În debitul subcontului sînt raportate toate
cheltuielile, costul materialelor, cheltuielile pentru livrare, păstrare
etc.
După încheierea colectării sau prelucrării unei categorii de
materiale se întocmeşte un proces-verbal semnat de persoanele respective
în care se indică cantitaiea valorilor materiale, obţinute la
prelucrare sau colectare, cheltuielile pentru aceste lucrări şi preţul
lor de cost.
Procesul-verbal este aprobat de către conducătorul instituţiei şi
serveşte ca document care permite scăderea sumelor de cheltuieli din
contul acesta şi înregistrarea valorilor materiale obţinute în conturile
respective.
Evidenţa analitică se ţine pentru fiecare mod de colectare şi
prelucrare pe fişe f.nr.292-a (în registrul f.nr.292).
Capitolul V. Mijloace băneşti 101. În conturile acestui capitol instituţiile şi contabilităţile centralizate ţin evidenţa mişcării mijloacelor băneşti pe conturile curente în bancă şi în casă, acreditivelor, carnetelor de cecuri cu limită de sumă şi a altor documente băneşti. Finanţarea instituţiilor şi activităţii lor din contul mijloacelor bugetare se efectuează în strictă conformitate cu destinaţia prevăzută şi aprobată în devizele de cheltuieli anuale cu distribuţie trimestrială ţinîndu-se cont de schimbările introduse, în modul stabilit, şi pe măsura îndeplinirii planului de activităţi, dacă nu este prevăzut alt mod de finanţare. Contul 09 "Conturi curente în bugetul de stat" 102. În acest cont se ţine evidenţa mişcării mijloacelor băneşti în instituţiile finanţate din bugetul de stat. Prin legea bugetului de stat pentru anul gestionar se aprobă prevederile pentru cheltuielile fiecărui exerciţiu bugetar, pe acţiuni: social-culturale (învăţămînt, ocrotirea sănătăţii, cultură şi artă, asistenţă socială etc.), apărare naţională, administraţie publică, autoritate publică, acţiuni economice, precum şi alte acţiuni. Prevederile aprobate pentru cheltuielile unui exerciţiu bugetar nu pot fi utilizate pentru finanţarea cheltuielilor altui exerciţiu şi nici cheltuielile bugetare aprobate unui ordonator principal de credite pentru finanţarea cheltuielilor altui ordonator. De asemenea, cheltuielile aprobate la un capitol nu pot fi utilizate pentru finanţarea cheltuielilor altui capitol. Finanţarea cheltuielilor prevăzute în bugetul de stat se efectuează pe baza creditelor bugetare deschise de Ministerul Finanţelor, la cererea ordonatorilor principali de credite. Creditele bugetare deschise pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare reprezintă limita maximă pînă la care ordonatorii de credite pot angaja şi efectua plăţi. În vederea deschiderii creditelor bugetare, ordonatorii principali de credite procedează potrivit normelor elaborate în acest scop, astfel: a) întocmesc Ordinele de cheltuieli de deschidere a creditelor bugetare (formularele nr.12, 13, 15) pentru fiecare capitol de cheltuieli. Ordinul de cheltuieli se prezintă Secţiei finanţarea cheltuielilor a Departamentului Trezorerie al Ministerului Finanţelor. b) Secţia finanţarea cheltuielilor, după analiză şi verificare, aprobă deschiderea creditelor bugetare. O dată cu ordinele de cheltuieli pentru deschiderea de credite, ordonatorii principali de credite prezintă Ministerului Finanţelor dispoziţiile bugetare, iar pînă la momentul organizării trezoreriilor municipale şi teritoriale şi "Dispoziţiile de plată" la repartizarea creditelor pentru: a) cheltuieli proprii; b) cheltuielile instituţiilor publice direct subordonate. În acest scop, ordonatorii principali întocmesc "Dispoziţia bugetară" şi "Dispoziţia de plată". Documentele se transmit cu un borderou în dublu exemplar din care exemplarul nr.2 se restituie ordonatorului principal de credite pentru confirmarea primirii documentelor. 103. Evidenţa operaţiilor de circulaţie a mijloacelor în conturile curente bugetare se ţine în borderoul cumulativ al circulaţiei mijloacelor în conturile curente bugetare f.nr.381 (notă de contabilitate 2). În cazurile în care instituţiei i-au fost deschise mai multe conturi curente bugetare, pentru fiecare cont bugetar se ţine un borderou cumulativ aparte şi notelor de contabilitate li se atribuie numerele 2a, 2b, 2c, 2d. În instituţiile, al căror volum de operaţii nu necesită întocmirea borderourilor cumulative şi care au mai multe conturi în instituţia bancară, evidenţa mişcării mijloacelor băneşti se ţine pe fişe f.nr.292-a (în registrul f.nr.292) pentru fiecare cont curent bugetar. Evidenţa analitică a mijloacelor primite în contabilităţile centralizate se ţine pentru fiecare cont curent bugetar pe paragrafe pe fişele evidenţei analitice a creditelor bugetare f.nr.294-a. În fişa, "Primit în total" se înscrie suma totală a mijloacelor primite, în rubrica "Inclusiv pe articole" - sumele mijloacelor primite pe articole aparte, enumerate în dispoziţiile de plată, iar în rubrica "Revocări" - numerele articolelor şi sumele mijloacelor rambursate. În fişele f.nr.294-a se calculează totalurile lunare şi de la începutul anului. Totalul mijloacelor primite de la începutul anului se calculează fără mijloacele revocate. Evidenţa cheltuielilor de casă în contabilităţile centralizate (cheltuieli de casă se consideră toate sumele eliberate de instituţiile bancare din conturile curente bugetare atît prin achitarea prin virament a conturilor, cît şi în numerar) se ţine pe fişele de evidenţă analitică a cheltuielilor de casă f.nr.294-b pentru fiecare paragraf, evidenţiindu-se cheltuielile pe articolele prevăzute în planurile de cheltuieli. În rubrica "Data extrasului bancar", dacă sînt folosite borderouri cumulative, se înscrie data extrasului bancar, iar dacă se folosesc notele de contabilitate - data şi numărul notei de contabilitate. Totalul cheltuielilor de la începutul anului se face fără sumele încasate pentru restabilirea cheltuielilor de casă. În instituţiile care ţin evidenţa îndeplinirii devizului de cheltuieli de sine stătător şi în contabilităţile centralizate la întocmirea devizelor de cheltuieli generale pentru instituţiile de acelaşi tip, evidenţa analitică a creditelor primite, cheltuielilor de casă şi reale se ţine în registrul de evidenţă a creditelor şi cheltuielilor f.nr.294 pe paragrafe şi articole ale clasificării bugetare. Înregistrările se fac pentru fiecare document sau grup de documente de acelaşi tip, primite pe parcursul zilei. În acele cazuri, cînd instituţiei i s-au deschis mai multe conturi curente bugetare, evidenţa circulaţiei mijloacelor, cheltuielilor de casă şi reale se ţine pentru fiecare cont aparte. Totalurile în registru se calculează pentru fiecare lună şi de la începutul anului, în rubrica "Credite deschise" se indică mijloacele primite, în rubrica "Credite micşorate" - mijloacele virate. Totalul "Creditelor deschise de la începutul anului" (rubrica 4) se calculează scăzind "Creditele micşorate" (rubrica 6), totalul "Cheltuieli de casă de la începutul anului (rubrica 7) - scăzînd "Cheltuieli de casă restabilite" (rubrica 5), iar "Cheltuieli reale" (rubrica 9) ţinînd cont de reducerea acestor cheltuieli (rubrica 15). Sumele cheltuielilor reale trecute la scăderi la sfîrşitul anului, prin operaţiile de închidere, se înregistrează în rubrica 15. 104. Contul 09 "Conturi curente în bugetul de stat" se subdivizează în subconturile: 090 "Contul curent în bugetul de stat pentru cheltuielile instituţiei, pentru transfer instituţiilor subordonate şi alte activităţi"; 093 "Contul curent în bugetul de stat pentru investiţii capitale"; 095 "Contul curent pentru plata pensiilor şi indemnizaţiilor din contul mijloacelor bugetului de stat"; 096 "Contul curent deschis din contul altor bugete". În debitul acestor subconturi se înregistrează mijloacele primite şi sumele vărsate pentru restabilirea cheltuielilor de casă, iar în credit - mijloacele bugetare cheltuite conform destinaţiei speciale şi sumele mijloacelor revocate. Sumele mijloacelor primite prin intermediul instituţiilor bancare se înscriu de către ordonatorii de credite în debitul subconturilor 090, 093, 095, 096 şi creditul subcontului corespunzător al conturilor 23, 14. Sumele încasate de instituţia bancară pentru restabilirea cheltuielilor de casă se înregistrează în debitul subconturilor 090, 093 095, 096 şi creditul subconturilor corespunzătoare ale conturilor de casă de decontări ale gestionarilor etc. Sumele mijloacelor băneşti extrase din instituţia bancară (prin cecuri sau dispoziţii de plată) se înscriu în creditul subconturiior 090, 093, 095, 096 şi debitul subcontului corespunzător al contului 23 sau 14. 105. În subcontul 090 "Contul curent în bugetul de stat pentru cheltuielile instituţiei, pentru transfer instituţiilor subordonate şi alte activităţi" se ţine evidenţa alocării şi consumării mijloacelor destinate pentru întreţinerea aparatului central al ministerelor şi departamentelor, instituţiilor şi contabilităţilor centralizate, pentru transferare instituţiilor subordonate şi în contul cheltuielilor pentru activităţi centralizate. Evidenţa mijloacelor bugetare destinate pentru transfer instituţiilor subordonate şi a circulaţiei lor poate fi ţinută în registrul f.nr.294 pe fiecare paragraf. 106. În subcontul 093 "Contul curent în bugetul de stat pentru investiţii capitale" se ţine evidenţa alocării şi consumării mijloacelor bugetare destinate pentru finanţarea investiţiilor capitale şi a altor activităţi atunci cînd evidenţa investiţiilor capitale se ţine în bilanţul unic de executare a planului de cheltuieli. 107. În subcontul 095 "Contul curent pentru plata pensiilor şi indemnizaţiilor din contul mijloacelor bugetului de stat" se ţine evidenţa sumelor de mijloace băneşti primite pentru cheltuielile pensiei şi indemnizaţiei, plătite din contul mijloacelor bugetare. 108. În subcontul 096 "Contul curent deschis din contul altor bugete" se ţine evidenţa circulaţiei mijloacelor primite de către instituţii pentru cheltuieli care sînt finanţate din contul altor bugete. Contul 10 "Conturile curente în bugetele locale" 109. În acest cont se ţine evidenţa mijloacelor băneşti alocate instituţiilor care sînt finanţate din bugetele locale. Mijloacele băneşti destinate pentru compensarea prin intermediul instituţiilor bancare a cheltuielilor sînt transferate în dispoziţia ordonatorilor principali de credite de către organele financiare respective în limitele creditelor, prevăzute în buget, ţinînd cont de modificările ulterioare, introduse în modul stabilit. 110. Pentru ordonatorii principali de credite din bugetele locale se deschid conturi curente separate: a) pentru cheltuielile instituţiei; b) pentru cheltuielile instituţiilor şi organizaţiilor deservite de contabilitatea centralizată, precum şi pentru întreţinerea contabilităţii centralizate, pentru transferarea mijloacelor în contul instituţiilor şi organizaţiilor deservite, a căror evidenţă contabilă nu este centralizată; pentru cheltuielile în legătură cu activităţile centralizate; c) pentru finanţarea investiţiilor capitale. Ordonatorii principali de credite efectuează transferul mijloacelor băneşti pentru instituţiile subordonate prin dispoziţii de plată f.f.0401002, 0401003. Revocarea mijloacelor se efectuează prin dispoziţii de plată de aceleaşi forme. La transferarea mijloacelor ordonatorilor principali de credite în contul finanţării trimestrului următor al anului de gestiune sau a primului trimestru din noul an în dispoziţie se indică "Cu drept de consumare începind cu 1 _________________________________ 199_". (începutul trimestrului, anului) 111. Pentru ordonatorii inferiori de credite, care nu efectuează transferul mijloacelor băneşti instituţiilor subordonate, se deschid conturi curente: pentru cheltuielile instituţiei; pentru finanţarea investiţiilor capitale. 112. Eliberarea mijloacelor din conturile curente se efectuează în limitele soldurilor pe aceste conturi. Soldurile pe contul 10 trebuie să corespundă soldurilor pe conturile curente din instituţiile bancare. Pentru verificarea corectitudinii înregistrărilor în conturile curente, banca eliberează sau expediază extrase şi documente anexate la acestea în termene coordonate cu instituţiile, dar expedierea extraselor în ultima zi de lucru a lunii în care a avut loc o mişcare în contul personal este obligatorie. Soldurile pe conturile curente ale instituţiilor de la sfîrşitul anului nu sînt revocate în buget, dar trec pe anul viitor şi se socot la finanţarea din buget, dacă legislaţia nu prevede altceva. 113. Evidenţa operaţiilor de circulaţie a mijloacelor băneşti în conturile curente ale instituţiilor şi contabilităţilor centralizate se ţine în borderoul cumulativ f.nr.381 (notă de contabilitate nr.2). În cazurile în care instituţia are mai multe conturi curente, borderourile cumulative se ţin pentru fiecare cont aparte, numerotînd notele de contabilitate 2a, 2b, 2c, 2d. În instituţiile în care volumul de operaţii nu necesită întocmirea borderourilor cumulative şi care au mai multe conturi curente în instituţia bancară, evidenţa mişcării mijloacelor băneşti se ţine pe fişe f.nr.292-a (în registrul f.nr.292) pentru fiecare cont curent. Evidenţa analitica a cheltuielilor de casă în contabilităţile centralizate se ţine pe fişele de evidenţă analitică a cheltuielilor de casă f.nr.294 pe fiecare paragraf, concomitent evidenţiindu-se cheltuielile pe articolele prevăzute în devizul de cheltuieli. În rubrica "Data", în cazul cînd se folosesc borderouri cumulative, se înscrie data extrasului bancar, iar dacă se folosesc note de contabilitate f.nr.274 - data şi numărul notei de contabilitate. Pe fişe se fac totalurile lunare şi de la începutul anului. Totalul cheltuielilor de la începutul anului se calculează fără sumele încasate pentru restabilirea cheltuielilor de casă. În instituţiile în care evidenţa executării devizului de cheltuieli se ţine de sine stătător şi în contabilităţile centralizate la întocmirea devizelor generale de cheltuieli pentru instituţiile de acelaşi tip evidenţa analitică a creditelor, cheltuielilor de casă şi reale se ţine în registrul f.nr.294 pe paragrafe şi articole ale clasificaţiei bugetare. Înregistrările se fac pentru fiecare document sau grup de documente de acelaşi tip primite pe parcursul zilei. În cazurile în care instituţiei i-au fost deschise mai multe conturi curente, evidenţa creditelor, cheltuielilor de casă şi reale se ţine pentru fiecare cont aparte. În registrul f.nr.294 se fac totalurile pe lună şi de la începutul anului. Totalul creditelor de la începutul anului (rubrica 4) se calculează fără creditele reduse (rubrica 6), totalul cheltuielilor de casă (rubrica 7) - fără cheltuielile de casă restabilite (rubrica 5), iar la cheltuielile reale (rubrica 9) - ţinînd cont de reducerea acestor cheltuieli (rubrica 15). Sumele cheltuielilor totale, scăzute la sfîrşitul anului prin operaţiile de inchidere, se înregistrează în rubrica 15. Contabilităţile centralizate, în scopul unui control operativ asupra folosirii alocaţiilor în instituţiile bugetare deservite, care au planuri de cheltuieli individuale, pot utiliza fişe de control pentru supravegherea cheltuielilor de casă pe fiecare instituţie şi pe articole aparte ale devizului de cheltuieli. 114. Contul 10 se subdivizează în subconturile: 100 "Contul curent pentru cheltuielile instituţiei"; 101 "Contul curent pentru transfer instituţiilor subordonate şi alte activităţi"; 103 "Contul curent pentru investiţii capitale". La incasarea finanţărilor în conturile curente ale instituţiilor se fac înregistrări în debitul subconturilor corespunzătoare 100, 101, 103 şi creditul subconturilor 230, 140, 143 respectiv. Ordonatorii principali de credite la transferarea mijloacelor ordonatorilor inferiori de credite fac înregistrarea respectivă în creditul subconturilor 101, 103 şi debitul subcontului 140 sau 143. La utilizarea mijloacelor băneşti în baza documentelor primare se fac înregistrări în creditul contului curent corespunzător şi în debitul subconturilor corespunzătoare ale conturilor de cheltuieli, de materiale de decontări, de casă etc. La incasarea mijloacelor băneşti în contul curent pentru restabilirea cheltuielilor de casă se fac înregistrări în debitul subcontului corespunzător al contului 10 şi în creditul subconturilor respective ale conturilor 12, 16, 17 etc. 115. Cu ajutorul subcontului 100 "Contul curent pentru cheltuielile instituţiei" se ţine evidenţa circulaţiei mijloacelor intrate în dispoziţia ordonatorilor principali şi inferiori de credite pentru întreţinerea instituţiei. 116. Cu ajutorul subcontului 101 "Contul curent pentru transfer instituţiilor subordonate şi alte activităţi" se ţine evidenţa circulaţiei mijloacelor băneşti bugetare intrate în dispoziţia ordonatorului principal de credite pentru transferul de mijloace instituţiilor subordonate; pentru cheltuielile contabilităţii centralizate, precum şi ale instituţiilor deservite de contabilitatea centralizată; pentru cheltuieli legate de activităţi centralizate. În acelaşi subcont se ţine şi evidenţa mijloacelor intrate din partea organelor financiare în conturile curente ale spitalelor centrale municipale şi raionale, în cazurile în care secţiile de ocrotire a sănătăţii sînt desfiinţate şi drepturile de ordonatori principali de credite le deţin conducătorii acestor instituţii. 117. Cu ajutorul subcontului 103 "Contul curent pentru investiţii capitale" se ţine evidenţa circulaţiei mijloacelor destinate pentru finanţarea investiţiilor capitale. Contul 11 "Conturi curente pentru mijloace extrabugetare" 118. Instituţiile finanţate din buget, pe lîngă mijloace bugetare, pot avea în dispoziţie şi mijloace extrabugetare la conturi curente aparte în instituţiile bancare, în care sînt deschise şi conturile pentru finanţare din contul mijloacelor bugetare. Instituţiei i se deschide un cont curent pentru toate tipurile de mijloace speciale, un cont curent "sume mandatate" pentru toate tipurile de mandate şi cont curent pentru alte mijloace extrabugetare. Atunci cînd evidenţa contabilă este centralizată, se deschide cîte un cont curent pentru evidenţa mijloacelor speciale, sumelor mandatate, altor mijloace extrabugetare pentru toate instituţiile deservite. Extrasele din conturile curente pentru mijloacele extrabugetare, din conturile de decontare şi valutare sînt eliberate sau expediate de către instituţiile bancare titularilor de conturi în ordinea în vigoare şi în termenele stabilite, coordonate cu aceştia, eliberarea sau expedierea extraselor în ultima zi de lucru a lunii în care au avut loc mişcări în cont fiind obligatorie. Contul 11 "Conturi curente pentru mijloace extrabugetare" se subdivizează în subconturile: 110 "Contul curent al sumelor mandatate"; 111 "Contul curent al mijloacelor speciale"; 112 "Contul curent al mijloacelor extrabugetare"; 114 "Contul valutar"; 115 "Cont curent al veniturilor vamale". 119. Cu ajutorul subcontului 110 "Contul curent al sumelor mandatate" se ţine evidenţa mijloacelor primite de către instituţii din îndeplinirea însărcinărilor pentru decontări cu tinerii specialişti, repartizaţi la locul de muncă după absolvirea instituţiilor de învăţămînt; pentru achiziţionarea, în mod centralizat, a formularelor documentaţiei de evidenţă contabilă, de dări de seamă etc. Cu ajutorul acestui subcont se ţine, de asemenea, evidenţa următoarelor incasări: mijloacele incasate în conturile curente ale administraţiilor organelor de autoadministrare locală, pe lîngă care există contabilităţi centralizate sau instituţii, a căror evidenţă contabilă este necentralizată, pentru colectarea şi predarea metalelor preţioase, pentru predarea altor materii prime secundare şi deşeurilor alimentare; mijloacele intrate în conturile curente ale contabilităţilor centralizate şi ale unor şcoli, a căror evidenţă contabilă nu este centralizată, care au fost cîştigate de către elevi la întreprinderi şi organizaţii, prin hotărîrea colectivelor de elevi, au fost virate în conturile curente indicate; ajutorul umanitar transferat pentru îndeplinirea dispoziţiei speciale a persoanei sau organizaţiei care a acordat ajutorul, alte intrări. Conturile curente "Sume mandatate" se deschid de către instituţiile bancare cu autorizaţia organelor financiare respective. Autorizaţiile sînt valabile pe parcursul termenului indicat de către organul financiar. Dacă termenul de valabilitate al contului curent nu se limitează, atunci în autorizaţia pentru deschiderea contului trebuie să se indice că ea este valabilă pînă la revocare. Pentru instituţiile de învaţămînt universitar şi mediu special conturile curente "Sume mandatate" se deschid în instituţiile bancare cu autorizaţia organelor superioare pe un termen de cinci ani pentru decontări cu tinerii specialişti, repartizaţi la locul de muncă după absolvirea instituţiilor de învaţămînt. Cu sumele incasate în conturile curente pentru îndeplinirea însărcinărilor, precum şi pentru colectarea şi predarea metalelor preţioase, metalelor feroase şi neferoase uzate, pentru predarea altor materii prime secundare şi deşeurilor alimentare, pentru crearea fondului manualelor şcolare şi cu mijloacele, cîştigate de către elevii şcolilor, se debitează subcontul 110 şi se creditează subcontul 176. Sumele cheltuite la îndeplinirea însărcinărilor şi sumele restituite din mijloacele în rezervă se înregistrează în creditul subcontului 110 şi debitul subcontului 176. Evidenţa analitică pentru subcontul 110 se ţine pe sume mandatate de anumit tip pe fişe f.nr.292-a (în registrul f.nr.292). 120. Cu ajutorul subcontului 111 "Contul curent al mijloacelor speciale" se ţine evidenţa circulaţiei mijloacelor băneşti pe operaţii privind executarea devizului financiar al mijloacelor speciale. În acelaşi subcont se mai ţine evidenţa: veniturilor instituţiilor bugetare, obţinute în urma comercializării producţiei, executării lucrărilor, prestării serviciilor sau în urma altor activităţi; mijloacelor alocate pentru alimentarea copiilor în şcoli cu program prelungit şi în internatele de pe lîngă şcoli; mijloacelor pentru lărgirea şi consolidarea bazei tehnico- materiale a instituţiilor de învăţămînt universitar şi mediu special şi instituţiilor de cercetări ştiinţifice; mijloacelor fondului de premiere pentru instituţiile cultural-educative bugetare din sistemul Ministerului Culturii al Republicii Moldova; altor mijloace alocate în conformitate cu instrucţia nr.13 din 13.02.95 "Despre mijloacele speciale ale instituţiilor finanţate de la buget"; mijloacelor primite de instituţiile de învăţămînt tehnic profesional pentru pregătirea cadrelor şi ridicarea nivelului profesional în afara planului stabilit. Conturile curente pentru mijloace speciale se deschid în instituţiile bancare pe baza certificatelor de aprobare a devizului financiar al mijloacelor speciale. Certificatele de aprobare a devizului financiar al mijloacelor speciale se eliberează în modul următor: autorizaţiile pentru întocmirea devizului financiar al mijloacelor speciale se eliberează instituţiilor finanţate de la bugetul de stat de către Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova, instituţiilor finanţate de la bugetele locale - de către organele financiare locale. Dreptul de a dispune de mijloace speciale se acordă cu condiţia ca comercializarea producţiei, executarea lucrărilor, prestarea serviciilor sau efectuarea altor activităţi sînt asigurate din veniturile obţinute. Certificatele de aprobare a devizului financiar al mijloacelor speciale se eliberează pe un termen de un an calendaristic. Sumele încasate în contul curent se înregistrează în debitul subcontului 111 şi creditul subconturilor corespunzătoare ale conturilor 03, 05, 10, 12, 13, 16, 17, 28 şi 40. În creditul subcontului 111 sînt reflectate sumele achitate din contul curent prin decontări fără numerar şi sumele primite în numerar în casa instituţiei bugetare. Concomitent se debitează subconturile corespunzătoare ale conturilor 04, 06, 08, 12, 13, 16, 17 şi 21. Sumele virate din contul curent la venitul bugetului obţinute prin depăşirea de venituri faţă de cheltuieli sînt raportate în debitul subcontului 400. Evidenţa operaţiilor de transferare a mijloacelor băneşti se ţine în borderoul cumulativ f.nr.381 (nota de contabilitate 3). Pe lîngă aceasta în contabilităţile centralizate evidenţa circulaţiei mijloacelor băneşti din mijloacele speciale se ţine şi în registrul f.nr.297-b pe fiecare instituţie deservită. 121. Subcontul 112 "Contul curent pentru alte mijloace extrabugetare" serveşte pentru evidenţa diverselor sume extrabugetare, care intră în contul curent al instituţiei şi sînt păstrate pînă la restituirea lor sau utilizarea conform destinaţiei speciale. În acest subcont se ţine evidenţa în special a: - sumelor depuse cu destinaţie specială, intrate provizoriu în dispoziţia instituţiilor bugetare şi care trebuie restituite la realizarea anumitor condiţii; - mijloacelor primite din decontări pentru uniformă, care se eliberează, în modul stabilit de lege, lucrătorilor unor ministere, departamente şi instituţiilor bugetare subordonate acestora. Evidenţa analitică pentru subcontul 112 se ţine pe tipuri aparte de mijloace extrabugetare pe fişe f.nr.292-a (în registrul f.nr.292). 122. Cu ajutorul subcontului 114 "Contul valutar" se ţine evidenţa circulaţiei mijloacelor băneşti în valută străină în conturile valutare din bănci. În debitul acestui cont se reflectă trecerea în cont a sumelor de mijloace băneşti în valută străină (plata pentru studii în instituţiile de învăţămînt, pentru serviciile publicitare, executarea lucrărilor şi alte încasări), în credit - achitarea cheltuielilor efectuate peste hotarele republicii (achiziţionarea de valori materiale, plata pentru servicii), precum şi transferarea sumelor în contul "în lei", conform cursului valutar respectiv. La trecerea în cont a sumelor de mijloace valutare, procurate din contul mijloacelor bugetare şi extrabugetare, se debitează subcontul 114 şi se creditează subconturile 090, 100, 111. La încasarea valutei pentru lucrările efectuate şi serviciile prestate se debitează subcontul 114 şi se creditează subconturile 178, 400, 238. Sumele în valută străina primite în numerar de la bancă (spre exemplu, pentru plata avansului pentru deplasare peste hotarele republicii) se înregistrează în debitul subcontului 120 şi în creditul subcontului 114. La efectuarea acestor înregistrări este necesar de a respecta "Normele pentru efectuarea operaţiunilor de casă în economia naţională a Republicii Moldova", care au fost aprobate prin Hotărirea Guvernului Republicii Moldova nr.764 din 25 noiembrie 1992. Pentru reflectarea circulaţiei sumelor valutare în casă se deschide un registru de casă aparte f.OC-4 sau f.nr.440. Înregistrarea dispoziţiilor de casă de încasare şi de plată se face într-un registru aparte f.OC-3 în planul valutelor străine. La transferarea sumelor din contul valutar în contul "în lei", în conformitate cu cursul valutar stabilit, se debitează subcontul 111 şi se creditează subcontul 114. Cheltuielile legate de realizarea mijloacelor valutare se înregistrează în debitul subconturilor 200, 211 şi în creditul subcontului 114. Totalul pozitiv al diferenţei de curs conform datelor extraselor bancare se înregistrează în debitul subconturilor 111, 114 şi creditul subconturilor 400, 238, 230, 140. Diferenţa de curs negativă este prezentată în aceleaşi înregistrări contabile prin metoda "storno" în roşu. Evidenţa mijloacelor băneşti trecute în contul curent se ţine în lei conform cursului stabilit la ziua trecerii. Cheltuielile se înregistrează în lei conform cursului stabilit pentru ziua efectuării cheltuielilor. Evidenţa operaţiilor privind circulaţia mijloacelor băneşti pentru contul 111 se ţine în lei în borderoul cumulativ f.nr.381 (notă de contabilitate nr.3) pe fiecare cont deschis în instituţiile bancare pentru depozitarea mijloacelor băneşti în valutele respective, iar evidenţa analitică a operaţiilor cu valuta străină se ţine pe fiecare valută în registrul f.nr.290 "Registrul evidenţei mijloacelor valutare", în care se reflectă circulaţia mijloacelor în contul valutar şi în echivalentul acestuia "în lei". 123. Cu ajutorul subcontului 115 "Cont curent al veniturilor vamale" se ţine evidenţa veniturilor vamale. În debitul acestui cont se reflectă trecerea în cont a veniturilor vamale. Contul 12 "Casa" 124. Cu ajutorul subcontului 120 se ţine evidenţa circulaţiei şi existenţei mijloacelor băneşti în casa instituţiei sau a contabilităţii centralizate. La perfectarea şi evidenţa operaţiilor de casă instituţiile şi contabilităţile centralizate se conduc de "Regulile de efectuare a operaţiilor de casă în economia naţională a Republicii Moldova", aprobate prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.764 din 25.11.92. Cecurile pentru primirea banilor din instituţia bancară, de regulă, se eliberează pe numele casierului sau persoanei care îl înlocuieşte. În instituţiile cu multe subdiviziuni sau deservite de o contabilitate centralizată plata salariilor şi indemnizaţiilor pentru pierderea temporară a capacităţii de muncă, burselor, pensiilor etc., se poate efectua, conform ordinului în scris al conducătorului instituţiei, de către alte persoane în afară de casieri, cu care se încheie contracte în scris privind răspunderea materială deplină. La eliberarea din casă a banilor în numerar persoanelor de încredere, evidenţa acestor eliberări se ţine de către casier în registrul evidenţei banilor eliberaţi distribuitorilor pentru plata salariilor f.nr.320. Dacă instituţia deservită se află la mare distanţă şi listele de calcul şi plată nu pot fi restituite de către persoana de încredere în casa contabilităţii centralizate pe parcursul a trei zile, plata salariilor trebuie să fie efectuată prin intermediul gestionarilor. În aceste cazuri suma necesară pentru plata salariilor se eliberează gestionarului din casă conform ordinului de plată şi este raportată la subcontul 160. La eliberarea banilor din casă în gestiunea mai multor persoane în loc de ordine de plată individuale se foloseşte lista pentru eliberarea banilor din casă gestionarilor f.nr.317. În instituţii şi contabilităţile centralizate care nu au în state casieri, plata salariilor muncitorilor şi funcţionarilor şi plata cheltuielilor gospodăreşti mărunte se efectuează prin intermediul gestionarilor, numiţi prin ordin pe instituţie. Cecurile pentru primirea banilor în numerar din instituţiile bancare se eliberează pe numele acestor persoane. Subcontul 120 se debitează cu sumele încasate în casă şi se creditează cu sumele eliberate din casă. Evidenta operaţiilor de casă se ţine în registrul de casă f.OC-4 sau f.nr.440, iar în contabilităţile centralizate - în registrul f.nr.440. Înscrierile în registrul de casă se fac de către casier de îndată ce banii au fost primiţi sau eliberaţi pe fiecare dispoziţie de casă sau alt document care o înlocuieşte. Zilnic, la sfîrşitul zilei de lucru, casierul face totalurile operaţiilor pe parcursul zilei, notează restul banilor în casă pentru data următoare şi transmite în contabilitate, în calitate de dare de seamă a casierului, a doua foaie detaşabilă (copia înscrierilor din registrul de casă de pe parcursul zilei) împreună cu actele de încasare a veniturilor şi de cheltuieli contra chitanţă în registrul de casă. Darea de seamă a casei prezentată este verificată de către contabilitate şi în baza ei se face zilnic o înregistrare în borderoul cumulativ privind operaţiile de casă f.nr.381 (notă de contabilitate 1) şi în alte registre de evidenţă analitică. Pe baza notei de contabilitate 1 din suma totală a operaţiilor pe parcursul lunii se exclud totalurile conturilor curente bugetare. Contul 13 "Alte mijloace băneşti" 125. În acest cont se ţine evidenţa mijloacelor băneşti, care se află în acreditive, carnete de cecuri cu limită de sumă şi alte documente băneşti. Acest cont este subdivizat în subconturile: 130 "Acreditive"; 131 "Carnete de cecuri cu limită de sumă"; 132 "Documente băneşti"; 133 "Mijloace băneşti în expediţie"; 134 "Angajamente trezoreriale". 126. Cu ajutorul subcontului 130 "Acreditive" se ţine evidenţa sumelor de acreditive, prezentate în baza contractelor cu furnizorii din alte localităţi pentru livrarea valorilor materiale şi serviciile prestate. Acreditivele pot fi prezentate atîţ din contul mijloacelor bugetare, cît şi din contul mijloacelor extrabugetare. Modul de omologare a acreditivelor şi termenul lor de valabilitate se stabilesc de către Banca Naţională a Republicii Moldova. La prezentarea acreditivelor se debitează subcontul 130 şi se creditează subconturile bugetare sau curente respective. Cu sumele acreditivelor folosite se creditează subcontul 130 şi se debitează subconturile respective de valori materiale etc. Sumele de acreditive neutilizate se trec în conturile bugetare sau curente corespunzătoare 09, 10, 11. Evidenţa analitică pentru subcontul 130 se ţine pe fiecare acreditiv prezentat pe fişe f.nr.292-a (în registrul f.nr.292). 127. În subcontul 131 "Carnete de cecuri cu limită de sumă" se ţine evidenţa sumelor depuse pe carnete de cecuri cu limită de sumă în vederea decontărilor pentru marfa primită şi serviciile prestate din aceeaşi localitate, precum şi a decontărilor pentru marfa primită din alte localităţi de pe teritoriul Republicii Moldova. Pentru achiziţionarea carnetelor de cecuri cu limită de sumă instituţia sau contabilitatea centralizată trimite în instituţia bancară ordine de plată 0401002 şi o cerere pentru eliberarea carnetelor de cecuri limitate. Sumele depuse pe carnetele de cecuri cu limită de sumă se înregistrează ca cheltuieli de casă la paragraful corespunzător şi articolul de cheltuieli din clasificarea bugetară. Sumele limitei nefolosite a carnetului de cecuri, la trecerea în contul curent bugetar, sînt reflectate în evidenţă ca restabilirea cheltuielilor de casă pe subdiviziunile corespunzătoare ale clasificării bugetare. Cecurile din carnetele cu limită de sumă sînt semnate de către conducătorul instituţiei sau contabilul-şef. La alegerea pe loc a mărfii se permite ca cecul să fie semnat de către funcţionarul instituţiei, căruia i s-a eliberat o procură pentru primirea mărfii. În procură trebuie să fie menţionat dreptul funcţionarului de a semna cecul şi indicată suma de care se permite achiziţionarea mărfurilor. Dacă cecul este semnat în baza procurii de către funcţionarul instituţiei, atunci înainte de semnătură se face o inscripţie "Cu procură". Cecul din carnetul cu limită de sumă se dă furnizorului o dată cu eliberarea mărfurilor sau prestarea serviciilor. În cec se indică, în mod obligatoriu, instituţia şi în baza cărei facturi sau a altui document care o înlocuieşte trebuie să se transfere suma din cec. Evidenţa analitică pentru subcontul 131 se ţine în borderoul cumulativ f.nr.323 (notă de contabilitate nr.4). Înscrierile în borderourile cumulative se fac pe fiecare document (dispoziţie de plată, cont de plată, cec) pe măsura efectuării operaţiilor, dar nu mai tîrziu de ziua următoare după intrarea documentelor în contabilitate, după cum urmează. La începutul fiecărei luni din borderoul cumulativ pentru luna trecută se trece restul limitei nefolosite la începutul lunii. În debitul subcontului 131 (rubrica 2-4) se înscriu sumele depuse pe carnetele de cecuri cu limită de sumă. Sumele plătite pe cecuri pentru achiziţionarea valorilor materiale se înscriu în creditul subcontului 131 în rubrica 9 şi în debitul subconturilor corespunzătoare din rubricile 10-18, iar înregistrările secundare se fac în rubricile 19-21. La sfirşitul lunii se fac totalurile şi se calculează restul limitei libere la sfîrşitul lunii, care trebuie să coincidă cu restul limitelor din carnetele de cecuri cu limită de sumă. Totalurile pe rubricile 9-21 se înscriu în "Cartea mare". În cazurile în care restul nefolosit al limitei din carnetul de cecuri este restituit în instituţia bancară în contul curent bugetar, sumele acestea nu se înregistrează în "Cartea mare". 128. În subcontul 132 "Documente băneşti" se ţine evidenţa diverselor documente băneşti, precum ar fi: bonurile de benzină şi ulei, pentru alimentare etc., care au fost achitate, biletele de repartizare la casele de odihnă, sanatorii, baze turistice, avize de transfer poştal primite, timbre poştale şi timbre fiscale, obligaţiile împrumutului (date de către bolnavi spre păstrare etc.), imprimatele carnetelor de muncă şi anexele la ele etc. Primirea în casă şi eliberarea din casă a unor asemenea documente se face în baza dispoziţiilor de casă pe care se pune ştampila "de fonduri" sau această inscripţie se face de mînă cu creion roşu. Evidenţa acestor operaţii se ţine separat de cea a operaţiilor cu mijloace băneşti. Înregistrarea ordinelor de fonduri de încasare şi de plată se face la sfirşitul registrului documentelor de casă de încasare şi de plată f.OC-3 sau f.OC-3-a pe foi aparte. Bonurile de benzină se eliberează în gestiune şoferului în baza ordinului conducătorului instituţiei. Eliberarea repetată a bonurilor se face numai după prezentarea dării de seamă pentru cele primite anterior. Evidenţa analitică a documentelor băneşti, cu excepţia imprimatelor carnetelor de muncă şi a anexelor la ele, se ţine pe tipurile lor pe fişe f.nr.292-a (în registrul f.nr.292), evidenţa imprimatelor carnetelor de muncă şi a anexelor la ele în registrul f.T-448. 129. Cu ajutorul subcontului 133 "Mijloace băneşti în expediţie" se ţine evidenţa circulaţiei mijloacelor băneşti în expediţie. În acest subcont se ţine evidenţa mijloacelor băneşti, transferate de către ordonatorii superiori de credite, dar primite de instituţii în luna următoare. 130. Cu ajutorul subcontului 134 "Angajamente trezoreriale" se ţine evidenţa achitărilor pentru serviciile prestate, lucrările executate. Capitolul VI. Decontări interdepartamentale privind finanţarea 131. În contul 14 "Decontări interdepartamentale privind finanţarea" se ţine evidenţa decontărilor privind finanţarea din buget, care au loc în procesul îndeplinirii devizelor de cheltuieli între ordonatorii superiori de credite şi instituţiile subordonate lor. Acest cont este subdivizat în subconturile: 140 "Decontări privind finanţarea din buget pentru cheltuielile instituţiei şi alte activităţi"; 142 "Decontări privind finanţarea din contul altor bugete"; 143 "Decontări privind finanţarea din buget pentru investiţii capitale". Aceste subconturi se folosesc atît de ordonatorii inferiori de credite, cît şi de ordonatorii principali de credite. În creditul acestor subconturi ordonatorii inferiori de credite înregistrează sumele de finanţare, primite de la ordonatorii principali de credite, precum şi sumele altor operaţii, care măresc finanţarea. În debitul subconturilor enumerate se înscriu sumele cheltuielilor făcute pe parcursul anului, micşorarea finanţării din ordinul ordonatorului superior de credite, sumele lipselor depistate şi alte scăderi din contul instituţiei. Suma restanţelor privind salariul calculat pentru muncitori şi funcţionari din subcontui 200 nu se anulează şi trece în anul următor. Ordonatorii principali de credite înregistrează în debitul subcontului corespunzător al contului 14 sumele de finanţare a instituţiilor subordonate şi cheltuielile efectuate pentru instituţiile subordonate din contul creditelor prevăzute în planul de cheltuieli pentru activităţile centralizate, iar în credit - micşorarea finanţării instituţiilor subordonate şi sumele de cheltuieli făcute de către ordonatorii inferiori de credite pe parcursul anului. 132. În subcontui 140 "Decontări privind finanţarea din buget pentru cheltuielile instituţiei şi alte activităţi" ordonatorii inferiori de credite ţin evidenţa sumelor de finanţare primite de la ordonatorii superiori de credite. Ordonatorii superiori de credite în acest subcont ţin evidenţa sumelor de finanţări efectuate ale instituţiilor subordonate. 133. În subcontui 142 "Decontări privind finanţarea din contul altor bugete" se ţine evidenţa sumelor de finanţare primite pentru realizarea anumitor activităţi din contul altor bugete. 134. În subcontui 143 "Decontări privind finanţarea din buget pentru investiţii capitale" se ţine evidenţa sumelor pentru finanţarea investiţiilor capitale şi a altor activităţi din contul bugetului prin intermediul instituţiilor bancare. 135. Ordonatorii principali de credite, ţin evidenţa analitică a decontărilor pentru finanţarea instituţiilor întreţinute din bugetul de stat în registrul f.nr.302 pentru fiecare instituţie pe paragrafe şi articolele clasificării bugetare. Înscrierile în registru se efectuează în suma totală cu separarea acelor articole, care sînt indicate în dispoziţiile bugetare. Sumele închise şi retrase se înscriu în acest registru cu cerneală roşie sau cu semnul minus,sumele depistate de la plusurile materialelor, cheltuielile efectuate centralizat se înscriu în rubrica "alte cheltuieli". Cheltuielile, efectuate într-un an, ale instituţiilor subordonate şi alte sume raportate la micşorarea finanţării se înscriu în rubrica "Credite". Ordonatorii principali de credite, finanţaţi din bugetele locale, ţin evidenţa cheltuielilor pentru finanţarea instituţiilor subordonate pe fiecare instituţie aparte în registrul f.nr.301. Înscrierile în registru încep cu transferul restului sumelor de finanţare pentru începutul anului. în rubrica 9 se inscrie restul mijloacelor băneşti la începutul anului, care figurează în contul curent al instituţiei bancare iar în rubrica 10 suma care constituie diferenţa dintre suma din subcontul 140 (din bilanţul instituţiei subordonate) la începutul anului şi suma din rubrica 9. În rubricile 4-7 se înscriu, pe trimestre, sumele respective de credite din devizul instituţiei, iar în rubrica 8 suma totală de credite din deviz aprobate pe întregul an. Mărirea sau micşorarea creditelor se înregistrează, de asemenea, în aceste rubrici, micşorarea alocaţiilor înscriindu-se cu cerneală roşie sau cu semnul minus. În rubricile 9-12 sînt reflectate operaţiile privind subcontul 140. În rubrica 13 se înregistrează restul creditelor neacoperite de finanţare, care se determină în modul următor: rubricile 4-7 (creditele pentru trimestrul respectiv) minus rubrica 9, ţinind cont de restul la începutul anului, plus rubrica 11. Totalurile privind rubricile 4-12 se fac pe fiecare lună şi de la începutul anului. Suma totalului pe rubrica 9 plus rubrica 10 minus rubricile 11 şi 12 trebuie să coincidă cu suma restului dintr-un subcont 140 din bilanţul instituţiei subordonate de la data de dare de seamă. Ordonatorii inferiori de credite ţin evidenţa decontărilor din subconturile 140, 142, 143 pe fişe f.nr.283 pe indicatorii prevăzuţi în nota informativă "Privind circulaţia sumelor de finanţare din buget" la bilanţul executării devizului de cheltuieli". La întocmirea bilanţului centralizator soldurile subconturilor 140, 142, 143 din activul bilanţului organizaţiei ierarhic superioare şi ale acestor subconturi din pasivul bilanţurilor instituţiilor subordonate se exclud reciproc.
Capitolul VII. Decontări 136. În acest capitol se ţine evidenţa decontărilor cu furnizorii şi antreprenorii pentru mărfuri, lucrări executate şi servicii prestate, a decontărilor cu bugetul pentru defalcări privind asigurarea socială de stat, cu titularii de avans, muncitorii şi funcţionarii, bursierii, deponenţii, cu părinţii, pentru întreţinerea copiilor în şcoli-internat şi alte instituţii pentru copii, cu alţi debitori şi creditori, a decontărilor privind asigurarea cu pensii şi protecţia socială a populaţiei şi a altor tipuri de decontări. Decontările cu furnizorii şi antreprenorii pentru mărfurile primite şi serviciile prestate se fac, de regulă, prin intermediul instituţiilor bancare în conformitate cu regulile şi instrucţiunile în vigoare. Transferarea avansurilor de la o instituţie finanţată din buget la alta, precum şi întreprinderilor şi agenţilor economici, se permite în cazurile prevăzute de legislaţia Republicii Moldova şi directivele Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova. 137. Sumele creditoare şi deponate, trecute în bilanţ, pentru care a expirat termenul de prescripţie, se iau la majorarea finanţării. Sumele debitoare pentru care a expirat termenul de prescripţie sînt scăzute din finanţare cu acordul conducătorului instituţiei. Persoanele cu funcţii de răspundere, care au lăsat sa expire termenul de prescripţie, sînt trase la răspundere disciplinară. Datoria din lipsuri şi sustrageri de valori materiale, perceperea forţată a căreia a fost respinsă de judecată, precum şi alte datorii declarate compromise, sînt scăzute din finanţare în modul stabilit de Legea contabilităţii a Republicii Moldova. Pe parcursul a 5 ani, din momentul scăderii în contul extrabilanţier 05, trebuie ţinută evidenţa acestor datorii pentru a urmări posibilitatea perceperii lor forţate în cazul unor schimbări în situaţia patrimonială a datornicilor. Contul 15 "Decontări cu furnizorii, antreprenorii şi beneficiarii pentru lucrările efectuate şi serviciile prestate" 138. Acest cont se subdivizează în subconturile: 150 "Decontări cu furnizorii şi antreprenorii"; 151 "Decontări cu sumele veniturilor vamale"; 152 "Decontări privind remunerarea parţială a comenzilor pentru elaborarea cercetărilor experimentale de construcţie conform tematicii bugetare"; 153 "Decontări cu clienţii pentru lucrările efectuate şi serviciile prestate din mijloace extrabugetare"; 154 "Decontări cu clienţii pentru lucrările de cercetări ştiinţifice supuse plăţii"; 155 "Decontări cu clienţii pe baza avansurilor pentru cercetări ştiinţifice"; 156 "Decontări cu coexecutanţii atraşi la executarea lucrărilor în bază de contract economic"; 159 "Decontări pentru asigurarea medicală". 139. În subcontul 150 "Decontări cu furnizorii şi antreprenorii" se ţine evidenţa decontărilor cu furnizorii pentru materiale de construcţie, construcţii şi piese, utilaj pentru montare etc., care se achiziţionează din contul mijloacelor alocate pentru investiţiile capitale şi a decontărilor cu antreprenorii pentru construcţiile şi piesele, transmise lor pentru efectuarea lucrărilor de construcţie şi montare, şi pentru executarea acestor lucrări. La decontările cu furnizorii în debitul subcontului 150 se înregistrează sumele notelor de plată achitate pentru materialele de construcţie, construcţii şi piese, în acelaşi timp se creditează subconturile 093, 103, 111, 114. Cu valoarea bunurilor primite de la furnizori la depozit se debitează subconturile 040, 041 sau 150, dacă bunurile sînt transmise antreprenorului, fără ca să intre la depozit, şi se creditează subcontul 150. La decontări cu antreprenorul în debitul subcontului 150 se înscriu sumele transferate pentru lucrările de construcţie şi montare executate, construcţiile şi piesele, materialele de construcţie pentru lucrările de construcţie şi montare transmise antreprenorului, creditindu-se subconturile 040, 041, 093, 103, 111 şi 114. Sumele lucrărilor de construcţie şi montare executate de către antreprenor se înregistrează în debitul subconturilor 203, 212 şi 216 şi creditul subcontului 150. Evidenţa analitică se ţine pentru fiecare furnizor şi antreprenor pe fişe f.nr.292-a (în registrul f.nr.292). 140. Cu ajutorul subcontului 151 "Decontări cu sumele veniturilor vamale" se ţine evidenţa veniturilor vamale. Cu sumele veniturilor vamale transferate în buget se debitează subcontul 151 şi se creditează subcontul 115, iar cu suma veniturilor vamale, transferate de agenţii economici se debitează subcontul 115 şi se creditează subcontul 151. 141. Cu ajutorul subcontului 152 "Decontări privind remunerarea parţială a comenzilor pentru elaborarea cercetărilor experimentale de construcţie conform tematicii bugetare" se ţine evidenţa decontărilor cu întreprinderile şi instituţiile pentru executarea de către acestea a proiectelor experimentale pentru instituţiile de cercetări ştiinţifice. Executarea proiectelor experimentale se realizează de către întreprindere sau instituţie în baza contractului încheiat cu instituţia de cercetări ştiinţifice în modul stabilit. În contract se indică costul deplin al proiectului experimental (articolelor), mărimea avansului şi volumul cheltuielilor pentru anul curent, termenul recepţionării produselor finite. În debitul subcontului 152 se înregistrează sumele transferate în avans şi sumele pentru lucrările executate, creditîndu-se subcontul 090. Cu valoarea articolelor primite se debitează subconturile corespunzătoare ale conturilor 01, 07 şi se creditează subcontul 152. Evidenţa analitică pentru acest subcont se ţine pe fiecare întreprindere şi organizaţie pe fişe f.nr.292-a. 142. În subcontul 153 "Decontări cu clienţii pentru lucrările efectuate şi servicii prestate din mijloace extrabugetare" în instituţiile de învăţămînt tehnic-profesional se ţine evidenţa decontărilor cu beneficiarii pentru lucrările executate pentru ei sau serviciile prestate lor şi pentru produsele finite, precum şi a decontărilor cu întreprinderile şi instituţiile pentru lucrările executate de elevi în procesul învăţămîntului de producţie. În debitul subcontului 153 se înregistrează costul serviciilor prestate, produselor finite care au fost fabricate în atelierele de producţie didactice, sumele de remunerare a elevilor instituţiilor de învăţămînt pentru lucrările executate de ei la întreprinderi şi instituţii şi sumele destinate pentru extinderea bazei de instruire, îmbunătăţirea serviciilor social-culturale prestate etc., creditîndu-se subconturile corespunzătoare 189, 280, 402. În creditul subcontului 153 se înscriu sumele intrate din partea beneficiarului, a întreprinderilor şi organizaţiilor, debitîndu-se subcontul 112. Evidenţa analitică pentru subcontul 153 se ţine pentru fiecare client, întreprindere şi instituţie pe fişe cu mai multe rubrici f.nr.283. 143. În subcontul 154 "Decontări cu clienţii pentru lucrări de cercetări ştiinţifice supuse plăţii" se ţine evidenţa decontărilor cu beneficiarii pentru cercetările ştiinţifice executate în bază de contract. În debitul subcontului 154 se înscriu sumele din notele de plată prezentate pentru cercetările ştiinţifice executate, conform costului de deviz al acestor lucrări, care au fost prevăzute în contract, creditîndu-se subcontul 282. În creditul subcontului 154 se înregistrează sumele intrate pentru achitarea notelor de plată şi sumele avansurilor compensate, debitîndu-se subconturile 111 şi 155 respectiv. Evidenţa analitică pentru acest subcont se ţine pe teme în fişe f.nr.292-a. 144. În subcontul 155 "Decontări cu clienţii pe baza avansurilor pentru cercetările ştiinţifice" se ţine evidenţa avansurilor primite de la beneficiari în contul lucrărilor de cercetări ştiinţifice executate în bază de contracte. Sumele avansurilor primite se înscriu în creditul subcontului 155 şi debitul subcontului 111. Sumele avansurilor calculate la achitarea conturilor pentru lucrările executate se înscriu în debitul subcontului 155 şi creditul subcontului 154. Evidenţa analitică a decontărilor se ţine pe teme în fişe f.nr.292-a. 145. În subcontul 156 "Decontări cu coexecutanţii atraşi pentru executarea lucrărilor în bază de contract economic" se ţine evidenţa decontărilor cu executanţii cooptaţi pentru executarea unor lucrări aparte de cercetări ştiinţifice şi experimentale de construcţie în bază de contracte economice ale instituţiei de cercetari ştiinţifice. Cu sumele transferate executanţilor cooptaţi pentru lucrările executate de ei se debitează subcontul 156 şi se creditează subcontul 111, iar cu valoarea lucrărilor recepţionate de la executanţii cooptaţi se debitează subcontul 082 şi se creditează subcontul 156. Evidenţa analitică pentru acest subcont se ţine pe fiecare executant cooptat în fişe f.nr.292-a. 146. Cu ajutorul subcontului 159 "Decontări pentru asigurarea medicală" se ţine evidenţa decontărilor de credite pentru asigurarea medicală a muncitorilor şi funcţionarilor, instituţiilor şi organizaţiilor. Calcularea mijloacelor pentru asigurarea medicală se reflectă în debitul conturilor respective de cheltuieli şi creditul subcontului 159. Atunci cînd mijloacele sînt transferate pentru asigurarea medicală, se debitează subcontul 159 şi se creditează conturile curente ale mijloacelor băneşti. Contul 16 "Decontări cu titularii de avans". 147. În subcontul 160 "Decontări cu titularii de avans" se ţine evidenţa decontărilor cu titularii de avans pe avansurile date lor pentru plata cheltuielilor care nu pot fi efectuate prin virament. Avansurile spre decontare se eliberează numai persoanelor care lucrează în instituţia dată. Avansurile spre decontare se eliberează conform ordinului conducătorului instituţiei în baza cererii în scris a destinatarului, indicîndu-se destinaţia avansului. Pe cererea de eliberare a sumelor spre decontare lucrătorul contabilităţii inscrie subdiviziunea devizului la care vor fi raportate cheltuielile şi notează lipsa restanţelor pentru avansurile precedente din partea titularului de avans. Banii eliberaţi spre decontare pot fi cheltuiţi numai în scopurile prevăzute la eliberarea lor. Titularii de avans prezintă decontul de avans privind întrebuinţarea sumelor de avans, anexînd documentele care adeveresc cheltuielile făcute. Documentele anexate la decontul de avans sînt numerotate de către titularul de avans în ordinea înscrierii lor în decont. În contabilitate deconturile de avans se verifică din punct de vedere aritmetic, precum şi al corectitudinii întocmirii documentelor şi al utilizării conform destinaţiei. Decontările de avans verificate sînt aprobate de către conducătorul instituţiei. Tot în acest subcont se ţine evidenţa decontărilor de salarizare prin intermediul titularilor de avans în instituţiile în care nu este prevăzută în state funcţia de casier sau cînd mijloacele destinate acestui scop sînt transferate în conformitate cu legislaţia în vigoare pe numele conducătorilor de instituţii prin intermediul întreprinderilor Ministerului Telecomunicaţiilor şi Informaticii al Republicii Moldova şi instituţiilor bancare. În organele asistenţei sociale a populaţiei, cu ajutorul acestui subcont se ţine evidenţa decontărilor cu titularii de avans pe avansurile eliberate lor pentru plata ajutorului unic pensionarilor. Soldul neutilizat al avansului trebuie restituit de către titularul de avans pe parcursul a trei zile după prezentarea decontului de avans. Eliberarea unui nou avans titularului de avans se face cu condiţia achitării avansului precedent. În cazurile neprezentării în termenele stabilite a deconturilor de avans privind utilizarea sumelor spre decontare sau nerestituirii în casă a soldurilor de avans neutilizate instituţiile sau contabilităţile centralizate au dreptul de a reţine această datorie din salariul persoanelor care au primit avansul, respectînd cerinţele stabilite de legislaţia în vigoare. Cu sumele eliberate titularilor de avans se debitează subcontul 160 şi se creditează subconturile corespunzătoare ale conturilor 09-12. Sumele de avans cheltuite şi soldurile restituite ale sumelor spre decontare se înregistrează în creditul subcontului 160 şi debitul subconturilor corespunzătoare ale conturilor 06, 07, 12, 18, 20, 21. Evidenţa analitică a decontărilor cu titularii de avans se ţine în borderoul cumulativ privind decontările cu titularii de avans f.nr.386 (notă de contabilitate nr.8). Evidenţa în acest borderou se ţine prin metoda de poziţie, în fiecare rînd se înscriu numele titularului de avans, suma avansului eliberat şi sumele cheltuielilor efectuate, precum şi suma intrată de avans neutilizat. La sfîrşitul lunii totalurile pe rubrica "Suma de cheltuieli aprobată din decont - creditul subcontului 160" şi pe rubricile "Debitul subconturiior" şi "înregistrări secundare" se înscriu în "Cartea mare". În instituţiile cu un număr neînsemnat de titulari de avans evidenţa decontărilor se ţine pentru fiecare titular de avans pe fişe f.nr.292 a (în registrul f.nr.292). Operaţiile de decontări cu titularii de avans efectuate din contul mijloacelor speciale pot fi înscrise separat în registrele respective. Contul 17 "Decontări cu diverşi debitori şi creditori" 148. Contul 17 se subdivizează în subconturile: 170 "Decontări privind manco"; 171 "Decontări privind asigurarea socială"; 172 "Decontări privind tipurile speciale de plăţi"; 173 "Decontări privind plăţile în buget"; 174 "Decontări privind sumele în depozit"; 175 "Decontări privind manco transmise în organele de anchetă"; 176 "Decontări privind mijloacele primite pentru cheltuieli mandatate"; 177 "Decontări cu personalul privind deponenţii"; 178 "Decontări cu diferiţi debitori şi creditori"; 179 "Decontări conform plăţilor planificate". 149. În subcontul 170 "Decontări privind manco" se ţine evidenţa sumelor de lipsuri şi delapidate, sumelor de pierderi din cauza deteriorării valorilor materiale puse pe seama persoanelor culpabile şi a altor sume care trebuie reţinute în modul stabilit. La determinarea dimensiunilor prejudiciului cauzat de lipsuri şi delapidări trebuie să se ţină cont de costul valorilor materiale pentru ziua depistării prejudiciului. Lipsurile şi delapidările depistate sînt puse pe seama persoanelor culpabile, în suma indicată, în actul de control sau de revizie şi, pe parcursul a cinci zile de la stabilirea lipsurilor şi delapidărilor materiale, trebuie transmise în organele de anchetă pentru a se intenta o acţiune civilă. După ce a fost remisă hotărîrea judecăţii sumele, puse în sarcina persoanelor culpabile, trebuie precizate în conformitate cu titlul executoriu al organului judiciar. În debitul subcontului 170 sînt raportate sumele lipsurilor, delapidărilor, pierderilor etc., descoperite în corespondenţă cu creditul subconturilor respective ale mijloacelor băneşti sau valorilor materiale. În creditul subcontului 170 se înscriu sumele intrate în contul curent bugetar în instituţia bancară sau în casă pentru recuperarea prejudiciului cauzat instituţiei. Evidenţa analitică pentru acest subcont se ţine pe fişe f.nr.292-a (în registrul f.nr.292) pe fiecare persoană culpabilă, indicindu-se numele, prenumele, funcţia, data apariţiei datoriei şi suma lipsă. 150. În subcontul 171 "Decontări privind asigurările sociale" se ţine evidenţa decontărilor cu Fondul social. Calculul cotei de asigurare se face în baza procentelor stabilite faţă de salariile tuturor muncitorilor şi funcţionarilor, inclusiv titulari, netitulari, sezonieri, temporari, care lucrează prin cumul sau efectuează lucrări unice, ocazionale şi de scurtă durată. Calculul cotelor pentru asigurările sociale se face o dată pe lună din toate sumele salariului, calculate în baza borderourilor de decontări şi salarizare sau a tabelului centralizator al borderourilor de decontări privind salariile şi bursele f.nr.405 (notă de contabilitate nr.5). Calculul indemnizaţiilor pentru pierderea temporară a capacităţii de muncă şi indemnizaţiilor pentru graviditate şi naştere se face în baza certificatelor medicale. Plata indemnizaţiilor pentru pierderea temporară a capacităţii de muncă se face împreună cu salariul în baza aceluiaşi document de plată. Indemnizaţiile unice (pentru înmormîntare, la naşterea copilului, pentru tratamentul balneo-sanatorial şi asanarea lucrătorilor şi membrilor familiilor lor, precum şi pentru alte scopuri ale asigurării sociale de stat) se plătesc în baza actelor justificative prin intermediul casei sau al titularului de avans. Transferul mijloacelor în Fondul social şi sindicatului respectiv se face o dată pe lună, în termenul stabilit pentru plata salariului pentru a doua jumătate a lunii. În creditul subcontului 171 se înregistrează sumele cotelor calculate pentru asigurările sociale şi sumele intrate pentru stingerea datoriei etc. În debitul acestui subcont se înscriu sumele indemnizaţiilor calculate pentru muncitori şi funcţionari pentru pierderea temporară a capacităţii de muncă, indemnizaţiilor pentru graviditate şi naştere, pentru tratamentul balneo-sanatorial şi asanarea lucrătorilor şi membrilor familiilor lor şi ale altor plaţi din contul mijloacelor de asigurări sociale de stat, precum şi sumele cotizaţiilor transferate sindicatelor. Evidenţa analitică a decontărilor cu fondul de asigurări sociale şi cu sindicatul se ţine pe fişe cu multe rubrici f.nr.283. 151. În subcontul 172 "Decontări privind tipurile speciale de plăţi" se ţine evidenţa decontărilor: cu părinţii pentru întreţinerea copiilor în instituţiile preşcolare; pentru instruirea copiilor în şcolile muzicale; pentru întreţinerea elevilor în şcoli-internat; cu muncitorii şi funcţionarii pentru alimentarea la locul de lucru; cu muncitorii şi funcţionarii pentru uniforme; pentru alimentarea copiilor în internatele de pe lîngă şcoli. 152. Decontări cu părinţii pentru întreţinerea copiilor în instituţiile preşcolare (creşe de copii, grădiniţe de copii şi grădiniţe-creşe). Plata pentru întreţinerea copiilor în instituţiile preşcolare se face în baza chitanţelor-aviz f.PD-5, de regulă, în băncile de economii, iar în anumite cazuri - nemijlocit în instituţiile preşcolare, prin intermediul persoanelor împuternicite cu primirea banilor. Aceste persoane sînt numite prin ordin pe instituţie şi cu ele se încheie un contract privind răspunderea materială individuală deplină. Dacă plata se efectuează prin intermediul băncilor de economii, chitanţele-aviz eliberate sînt transmise conducătorilor instituţiilor de copii, care sînt obligaţi să le înmîneze părinţilor nu mai tîrziu de următoarea zi de lucru. Responsabilitatea pentru încasarea oportună a plăţii pentru întreţinerea copiilor în instituţiile preşcolare de copii o poartă conducătorii acestor instituţii. Volumul plăţii lunare pentru intreţinerea copiilor în instituţiile preşcolare este determinat în modul stabilit. Calculul plăţii se face în ultima zi a lunii pentru zilele de reală frecvenţa în baza tabelului de evidenţă a frecvenţei copiilor f.nr.305. Numărul zilelor de frecvenţă se determină ca diferenţa dintre numărul zilelor de frecvenţă pe lună în conformitate cu graficul calendaristic de lucru al instituţiei de copii şi numărul zilelor în care copilul a lipsit, notate în tabel. Dacă copilul nu a frecventat instituţia preşcolară mai mult de trei zile la rind, în cazurile prevăzute de regulamentele în vigoare, plata încasată pentru zilele de nefrecventare se ia în consideraţie la plăţile următoare. Dacă plata se efectuează nemijlocit în instituţia preşcolară, părinţilor li se eliberează chitanţe de plata. Sumele primite de către împuterniciţi trebuie să fie predate în termen de trei zile în contul curent bugetar în instituţia bancară. Utilizarea acestor mijloace fără predarea lor prealabilă în contul curent bugetar este interzisă. Persoanele împuternicite cu primirea banilor sînt obligate în fiecare decadă să transmită în contabilitate documentele instituţiei bancare privind sumele predate de ei, anexînd concomitent avizele respective. Chitanţele-aviz neachitate de părinţi în ultima zi de lucru a lunii trebuie să fie restituite în contabilitate. Cu sumele încasate de la părinţi se creditează subcontui 172 şi se debitează subconturile corespunzătoare ale conturilor 09, 10. Aceste sume se înscriu în fişa f.nr.294-b sau în registrul f.nr.294 pentru restabilirea cheltuielilor de casă pe articolul 9 "Cheltuieli pentru alimentare". Restituirea sumelor părinţilor (în cazul plecării copiilor) se face în baza cererii acestora, la dispoziţia conducătorului instituţiei preşcolare. Cererile cu dispoziţia conducătorului instituţiei preşcolare se predau la contabilitate împreună cu tabelul respectiv de evidenţă a frecvenţei copiilor. Restituirea se face prin casă sau prin mandat poştal. Sumele restituite se înregistrează în debitul subcontului 172 şi creditul subcontului 120 sau al subconturilor corespunzătoare ale conturilor 09, 10. Evidenţa analitică a decontărilor pentru întreţinerea copiilor şe ţine în borderoul privind decontările cu părinţii pentru întreţinerea copiilor f.nr.327. Borderoul se poate întocmi pe anul întreg sau pe jumătate de an, plasînd indicii din rubricile 3-10 pentru fiecare lună pe foi intercalate. În instituţiile preşcolare, care ţin evidenţa de sine stătător, nota de contabilitate se întocmeşte în ordinea stabilită pe baza sumei totale a plăţii calculate din rubrica "Calculat pentru zilele de frecventare" a borderoului f.nr.327. În contabilităţile centralizate pe baza borderourilor f.nr.327 se alcătuieşte tabelul centralizator al borderourilor privind decontările cu părinţii pentru întreţinerea copiilor f.nr.406 (notă de contabilitate nr.15). Sumele calculate pentru zilele de reală frecvenţă de către copil a instituţiei preşcolare se înregistrează în debitul subcontului 236. 153. Decontări cu părinţii pentru întreţinerea elevilor în şcoli-internat. Plata pentru întreţinerea elevilor se face lunar nu mai tîrziu de data de 10 a lunii curente. Volumul plăţii lunare pentru întreţinerea elevilor este determinat în modul stabilit. Actele pentru determinarea volumului plăţii pentru întreţinerea elevilor sînt prezentate o dată cu depunerea cererii în instituţia-internat, iar ulterior - în termenele stabilite. Dacă elevii au lipsit de la şcoala-internat mai mult de trei zile la rînd (în legătură cu vacanţa sau pe motive de boală), plata pentru întreţinerea lor în şcoala-internat pentru această perioadă nu se încasează. Dacă în zilele de duminică sau de sărbătoare elevii s-au aflat la părinţi sau la persoanele care-i înlocuiesc, plata pentru întreţinerea lor în aceste zile se scoate din plăţile următoare. La exmatricularea elevilor din şcoala-internat (pe motive de boală, în legătură cu schimbarea locului de trai şi din alte cauze), suma plătită pentru întreţinerea lui pentru numărul respectiv de zile ale lunii date este reversibilă. Restituirea sumelor plătite suplimentar pentru întreţinerea elevilor în instituţiile-internat are loc cu condiţia depunerii unei cereri de restituire a sumelor în organele financiare respective pînă la expirarea termenului de un an din ziua intrării lor în buget. Plata pentru întreţinerea elevilor se face de către părinţi în baza chitanţei-aviz f.PD-5, de regulă, prin intermediul băncii de economii pentru trecerea ulterioară în contul curent bugetar sau de decontare al instituţiei sau contabilităţii centralizate. Plata poate fi efectuată şi în casa şcolii-internaţ în baza dispoziţiei de încasare. Sumele primite nu mai rar de o dată în trei zile trebuie predate instituţiei bancare pentru trecerea în contul acelui buget din care este finanţată şcoala-internat. Sumele intrate în contul curent bugetar ori de decontare al şcolii-internat sau al contabilităţii centralizate se transferă de către acestea în venitul bugetului respectiv. Cu sumele plăţii încasate se creditează subcontul 172 şi se debitează subconturile corespunzătoare ale conturilor 09, 10 sau subcontul 120. Cu sumele plăţii calculate pentru zilele aflării reale a elevului în şcoala-internat se debitează subcontul 172 şi se creditează subcontul 173. Evidenţa analitică a decontărilor cu părinţii se ţine în borderoul f.nr.327. 154. Decontări cu părinţii pentru alimentarea copiilor în internatele de pe lînga şcoli. Plata pentru alimentarea copiilor în internatele de pe lingă şcoli pentru luna curentă se face de către părinţi lunar, nu mai tîrziu de a cincea zi a aceleiaşi luni. Calculul plăţii pentru alimentarea copiilor se face în baza listelor întocmite pe grupe şi semnate de educator şi directorul şcolii. Plata pentru alimentarea copiilor se face de către părinţi în baza chitanţelor-aviz f.PD-5, de regulă, prin intermediul băncii de economii, în vederea trecerii ulterioare în contul curent pentru mijloace speciale sau în contul de decontări. În cazuri excepţionale plata poate fi efectuată în casa şcolii sau persoanei împuternicite prin ordinul directorului. Sumele primite de la părinţi pentru alimentare trebuie predate în contul curent pentru mijloace speciale sau în contul de decontări. Cheltuirea acestor mijloace, fără predarea lor prealabilă în contul curent pentru mijloace speciale sau în contul de decontare, nu se admite. Dacă în internatele de pe lingă şcoli există blocuri de alimentare, plata poate fi primită în produse alimentare. Recepţionarea produselor alimentare de la părinţi se face în baza facturii (cererii) f.nr.434, care se eliberează în trei exemplare: primul se dă în contabilitate, al doilea - responsabilului pentru valorile materiale, al treilea - persoanei care a predat produsele, în factură (cerere) se indică: persoana de la care au fost primite produsele, denumirea produselor alimentare, cantitatea (greutatea), preţul, suma, data intrării la depozit, precum şi semnătura persoanei care a primit produsele. Sumele plăţii calculate pentru alimentarea elevilor se înregistrează în debitul subcontului 172 şi creditul subcontului 400 sau 238; cu sumele plăţii încasate se creditează subcontul 172 şi se debitează subconturile 120, 111 sau 061 (dacă în locul plăţii au fost primite produse alimentare). Evidenţa analitică a decontărilor cu părinţii se ţine în borderoul f.nr.327. 155. Decontări cu părinţii pentru instruirea copiilor în şcolile muzicale. Evidenţa decontărilor cu părinţii pentru instruirea copiilor în şcolile muzicale se ţine în modul expus în punctul 140 al prezentei instrucţiuni. Plata intrată de la părinţi în contul curent bugetar al şcolii muzicale se foloseşte pentru restabilirea cheltuielilor de casă pe articolul 1 "Fondul salariilor (remunerării muncii)". Intrarea plăţii de la părinţi în contul de decontări al şcolii muzicale este reflectată în debitul subcontului 111 şi creditul subcontului 172. 156. Decontări cu muncitorii şi funcţionarii pentru alimentarea la locul de muncă. Decontările pentru alimentare au loc cu lucrătorii instituţiilor (spitalelor, instituţiilor preşcolare de copii, caselor de invalizi şi bătrîni şi altor instituţii), în care, în conformitate cu legislaţia în vigoare, este permisă alimentarea lucrătorilor contra plată, dacă lipsesc întreprinderile alimentaţiei publice în locurile amplasării acestor instituţii. La decontările cu lucrătorii pentru alimentare în debitul subcontului 172 se înregistrează costul produselor alimentare consumate, iar în credit - sumele încasate de la lucrători pentru alimentare. Evidenţa decontărilor pentru alimentare se ţine în balanţa de verificare f.nr.285, în care se indică numele şi prenumele lucrătorilor, în contabilităţile centralizate se ţine evidenţa şi pe instituţii. 157. Decontări cu muncitorii şi funcţionarii pentru uniforme. Modul de ţinere a evidenţei decontărilor pentru uniformă se stabileşte de către ministerele şi departamentele Republicii Moldova, de comun acord cu Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova. 158. În subcontul 173 "Decontări privind plăţile la buget" se ţine evidenţa decontărilor cu bugetul privind: - impozitele reţinute din salarii sau burse; - lipsurile de valori materiale depistate şi mijloace băneşti, puse în seama persoanelor vinovate şi care trebuie să fie transferate în venitul bugetului; - sumele cîştigate în urma comercializării valorilor materiale şi care, în conformitate cu ordinea în vigoare, trebuie transferate în venitul bugetului; - plata pentru întreţinerea copiilor în şcolile-internat; - taxa pe valoarea adăugată, calculată din veniturile de la mărfurile comercializate (lucrările efectuate, serviciile prestate), incluse în devizele mijloacelor speciale; - alte intrări. Sumele parvenite în decontările cu bugetul se înscriu în creditul subcontului 173, iar pe măsura transferării acestor sume în venitul bugetului - în debitul acestui subcont. Evidenţa analitică se ţine pe fiecare tip de decontări aparte pe fişe f.nr.292-a (în registrul f.nr.292). 159. În subcontul 174 "Decontări privind sumele în depozit" se ţine evidenţa sumelor intrate provizoriu în dispoziţia instituţiei şi care trebuie restituite la respectarea anumitor condiţii. Sumele de depozit se păstrează în conturile curente pentru mijloacele extrabugetare în instituţia bancară şi la respectarea condiţiilor se eliberează sau se transferă prin ordin de plată pe numele persoanelor sau instituţiilor cărora le aparţin aceste mijloace băneşti. În creditul subcontului 174 se înscriu sumele intrate provizoriu în dispoziţia instituţiei, debitindu-se concomitent subcontul 112 sau 120, iar în debitul subcontului 174 se înregistrează sumele eliberate sau transferate din contul curent conform destinaţiei. Evidenţa analitică a sumelor de depozit se ţine pe fiecare destinatar pe fişe f.nr.292-a (în registrul f.nr.292). 160. În subcontul 175 "Decontări pivind manco tansmise în organele de anchetă" se ţine evidenţa sumelor lipsurilor şi delapidărilor aflate la cercetare în organele de anchetă. Lipsurile şi delapidările depistate, puse pe seama persoanelor culpabile şi transmise în organele de anchetă, se înscriu în creditul subcontului 175 şi se debitează subconturile 250, 260, 140, 230. În debitul subcontului 175 se înregistrează suma după parvenirea hotărîrii judecăţii, creditîndu-se subcontul 173. 161. În subcontul 176 "Decontări privind mijloacele pimite pentru cheltuieli mandatate" se ţine evidenţa decontărilor: cu instituţiile şi organizaţiile de la care au fost primite mijloace pentru cheltuielile legate de executarea însărcinărilor date de acestea; - privind mijloacele primite de către direcţiile (secţiile) administrative pe lîngă care există contabilităţi centralizate, sau de către instituţiile, a căror evidenţă contabilă nu este centralizată, pentru colectarea metalelor uzate, feroase şi neferoase, pentru predarea şi colectarea altor tipuri de materie primă secundară şi a produselor alimentare; - privind împrumuturile (creditele) primite în instituţia bancară pentru a fi livrate muncitorilor şi funcţionarilor. Sumele primite pentru cheltuieli mandatate se înscriu în creditul subcontului 176 şi debitul subcontului 110. Sumele consumate se înregistrează în debitul subcontului 176 şi creditul subcontului 110. Evidenţa analitică se ţine pe fişe f.nr.292-a (în registrul f.nr.292). Evidenţa sumelor mandatate se ţine pe fiecare instituţie sau organizaţie, de la care au fost primite mijloace pentru îndeplinirea unor însărcinări. Evidenţa mijloacelor primite pentru colectarea metalelor uzate, feroase şi neferoase, pentru predarea şi colectarea altor tipuri de materii prime secundare, produselor alimentare, pentru crearea fondului manualelor şcolare, precum şi evidenţa mijloacelor cîştigate de către colectivele elevilor din şcoli se ţine pe fiecare tip de intrări. 162. În subcontul 177 "Decontări cu personalul privind deponenţii" se ţine evidenţa sumelor de salarii şi burse care nu au fost ridicate în termenul stabilit. Sumele salariilor şi burselor care nu au fost ridicate la timp se înregistrează în creditul subcontului 177 şi debitul subcontului 180 sau 181. Cu sumele datoriilor de deponent achitate se debitează subcontul 177 şi se creditează subcontul 120 sau 160. În debitul subcontului 177 se înregistrează, de asemenea, sumele datoriilor de deponent cu termenul de prescripţie expirat, se iau la majorarea finanţării în creditul subcontului 140, 230. Evidenţa sumelor depuse pentru salarii şi burse se ţine în registrul evidenţei analitice a salariilor şi burselor depuse f.nr.441. Înscrierile în registru se fac pe fiecare deponent. În rubricile respective "Credit" trebuie indicată luna şi anul în care s-a creat datoria de deponent, numerele borderourilor de plată (de decontări şi plată), iar în rubricile "Debit", în dreptul numelui deponentului, se înscrie numărul bonului de plată şi suma plătită. La sfîrşitul lunii în registrul f.nr.441 se fac totalurile pe rubrica "Credit" şi "Debit" şi se calculează soldul creditor la începutul lunii următoare. 163. În subcontul 178 "Decontări cu diferiţi debitori şi creditori" se ţine evidenţa decontărilor cu diferiţi debitori şi creditori şi decontărilor cu studenţii şi elevii instituţiilor de invăţămînt pentru cămin. Evidenţa analitică a decontărilor cu diferiţi debitori şi creditori se ţine prin metoda de poziţie în borderoul cumulativ f.nr.408 (notă de contabilitate nr.6). Înregistrările în borderou se fac pe fiecare document în modul următor. La începutul fiecărei luni din borderoul cumulativ pentru luna trecută în rubricile 2-6 pe fiecare poziţie (rînd) se înscriu datele facturilor furnizorilor, pentru care nu au fost primite valorile materiale. Pe măsura parvenirii facturilor achitate ale furnizorilor, în rubricile 2-4, 7-11 se fac înregistrări în fiecare poziţie (rînd). Sumele valorilor materiale primite se înscriu în creditul subcontului 178 în rubrica 15 în acelaşi rind în care este notată datoria şi în debitul subconturilor corespunzătoare din rubricile 16-23, iar înregistrările secundare se fac în rubricile 24-26. La sfîrşitul lunii se fac totalurile şi datele din rubricile 16-26 se înscriu în "Cartea mare", în cazurile în care furnizorii, în baza facturilor neacoperite cu marfă, transferă mijloace în conturile curente bugetare ale instituţiilor sau contabilităţilor centralizate, înregistrările în "Cartea mare" se fac fără a se ţine cont de aceste sume. În rubricile 27-28, în fiecare poziţie (rînd), se calculează soldurile pentru sfîrşitul lunii. Evidenţa decontărilor cu diferiţi debitori şi creditori se poate ţine pe fişe f.nr.292-a (în registrul f.nr.292), evidenţa decontărilor cu studenţii şi elevii pentru cămin se ţine în balanţa de verificare f.nr.285. Operaţiile de decontări cu diferiţi debitori şi creditori efectuate din contul mijloacelor speciale pot fi înregistrate separat în registrele respective. 164. În subcontul 179 "Decontări conform plăţilor planificate" se ţine evidenţa decontărilor cu furnizorii privind plăţile de plan, care au loc nu pentru fiecare tranzacţie aparte (încărcarea pentru expediere, livrarea mărfii sau prestarea serviciilor), ci prin transferarea periodică a mijloacelor în termenele şi volumul specificate din timp de către părţi. Suma fiecărei plăţi de plan şi termenele de transferare se stabilesc de către părţi pentru luna viitoare (trimestrul viitor), ţinîndu-se cont de periodicitatea plăţilor şi volumul livrării (achiziţiei) ori al prestării serviciilor în bază de contract sau acord, sau livrarea reală din perioada precedentă. În dispoziţiile de plată pentru plăţile de plan cumpărătorul trebuie să indice în rubrica "Destinaţia plăţii", "Plata de plan în baza contractului, acordului din ______ 199 ___ ", precum şi termenul plăţii şi destinaţiei sumelor transferate. Instituţiile şi contabilităţile centralizate nu prezintă copiile contractelor acordurilor în instituţiile bancare. Furnizorul şi cumpărătorul precizează lunar situaţia decontărilor lor în baza valorilor materiale primite real sau a serviciilor prestate şi fac recalcularea şi plata respectivă în modul stabilit în contract sau în acord. Evidenţa analitică a decontărilor pe subcontul 179, cu excepţia decontărilor pentru produsele alimentare, se ţine în borderoul cumulativ f.nr.408 (notă de contabilitate nr.7), în care pentru fiecare furnizor se rezervează numărul necesar de rînduri pentru reflectarea operaţiilor pe parcursul lunii. Înregistrările în borderoul cumulativ se fac pe fiecare document (dispoziţie de plată, factură) pe măsura efectuării operaţiilor în modul următor. La începutul lunii din borderoul cumulativ pe luna trecută, în rubricile 4-6, se înscriu soldurile sumelor la începutul lunii pentru fiecare furnizor. Sumele avansului de plan transferate furnizorului se înscriu în debitul subcontului 179 în rubricile 7-12. Sumele valorilor materiale primite de la furnizori se înregistrează în creditul subcontului 179 în rubricile 13-15 şi în debitul subconturilor corespunzătoare în rubricile 16-23, înregistrările secundare se fac în rubricile 24-26. La sfîrşitul lunii în rubricile 9-12, 15-26 se calculează totalurile pe lună şi soldul la sfirşitul lunii din rubricile 27-28 pentru fiecare furnizor, precum şi în general pentru toţi furnizorii. Totalurile din rubricile 15-26 se înregistrează în "Cartea mare". În cazurile în care furnizorul a restituit plata de plan în contul curent bugetar al instituţiei, înregistrările din "Cartea mare" se fac fără a include aceste sume. Evidenţa decontărilor cu furnizorii privind plăţile de plan poate fi ţinută pe fişe f.nr.292-a (în registul f.nr.292). Contul 18 "Decontări cu personalul privind retribuirea muncii şi bursieri" 165. În acest cont se ţine evidenţa decontărilor cu personalul privind retribuirea muncii, indemnizaţiile pentru pierderea temporară a capacităţii de muncă şi pentru întreţinerea copilului pînă la atingerea virstei de 1,5 ani, precum şi cu studenţii, doctoranzii sau elevii privind bursele şi alte decontări. Contul 18 "Decontări cu personalul privind retribuirea muncii şi bursieri" se subdivizează în subconturile: 180 "Decontări cu personalul privind retribuirea muncii"; 181 "Decontări cu bursierii"; 182 "Decontări privind mărfurile vîndute în rate"; 183 "Decontări privind virările fără numerar în conturile de depuneri în bancă"; 184 "Decontări privind virările fără numerar în baza contractelor de asigurare benevolă"; 185 "Decontări cu membrii sindicatelor privind virările fără numerar a sumelor cotizaţiilor de membru al sindicatului"; 186 "Decontări privind împrumuturile bancare"; 187 "Decontări privind titlurile executorii şi alte reţineri"; 188 "Decontări privind asigurarea obligatorie cu Fondul Social"; 189 "Alte decontări pentru lucrările executate". 166. În subcontul 180 "Decontări cu personalul privind retribuirea muncii" se ţine evidenţa decontărilor cu lucrătorii instituţiilor, incluşi sau neincluşi în personalul scriptic, privind toate formele de salariu, pensii, indemnizaţii pentru pierderea temporară a capacităţii de muncă, pentru concediul de maternitate şi naştere, pentru îngrijirea copilului pînă la atingerea vîrstei de 1,5 ani. Calculul salariilor şi indemnizaţiilor se face o dată pe lună şi este reflectat în evidenţă în ultima zi a lunii. Documentele ce servesc ca bază pentru calcularea salariului sînt: ordinele pe instituţie de angajare, concediere şi transfer a colaboratorilor, în conformitate cu statele de personal şi salariile aprobate, tabelele de evidenţă a utilizării timpului de muncă şi alte documente. Tabelele se ţin pe fiecare lună în modul stabilit de către persoanele numite prin ordin pe instituţie. Tabelele se ţin pe instituţie sau pe subdiviziuni structurale (secţii, secţiuni, facultăţi, laboratoare etc). La sfirşitul lunii, în baza tabelului, se determină numărul total de zile lucrate, precum şi orele suplimentare de lucru. Tabelul completat şi alte documente omologate prin semnăturile corespunzătoare, în termenele stabilite, se predau în contabilitate pentru calcularea salariului. Pentru prima jumătate a lunii lucrătorii primesc avansul planificat. Avansul planificat se stabileşte în volum de 50% din salariu minus sumele impozitelor, care se reţin în modul stabilit. În cazurile în care au loc neprezentări la lucru în prima jumătate a lunii, în contabilitate se predă nota informativă pentru modificarea avansului planificat f.nr.420. Plata avansului planificat se face în baza listei de plată f.nr.389. Calculul salariului lunar şi plata pentru a doua jumătate a lunii se face, de regulă, în baza fişelor personale sau listelor de calcul şi plată f.nr.49. În lista de calcul şi plată se înscriu numerele de pontaj numele şi iniţialele lucrătorilor, sumele salariilor şi indemnizaţiilor calculate, avansului plătit, impozitelor reţinute şi alte sume. Decontările cu personalul care pleacă în concediu sau din serviciu se fac în baza notei de decontare f.nr.425. Sumele calculate privind aceste decontări se înregistrează în lista de calcul şi plată pentru luna curentă. În cazurile în care calculările unice ale salariului la plecarea în concediu sau din serviciu nu au loc în acelaşi timp, calculările generale, plăţile în perioada dintre calculări se fac în baza listelor de plată f.nr.389 sau a bonurilor de plată. Aceste sume calculate şi plătite sînt incluse în lista de calcul şi plată pentru luna curentă. Concomitent, în rubrica "Suma pentru plată" în dreptul numelui respectiv se pune o liniuţă, iar suma plătită se inscrie în rubrica "Plăţile din perioada dintre calculări". Listele de calcul şi plată şi listele de plată sînt semnate de lucrătorii care au întocmit şi au controlat aceste liste. Autorizaţia pentru plata salariilor este semnată de conducătorul instituţei şi contabilul-şef. În contabilităţile centralizate listele de calcul şi plată şi de plată se întocmesc separat pentru fiecare instituţie deservită şi sînt semnate de către conducătorul instituţiei deservite respective, de conducătorul grupului de evidenţă şi de persoana care a întocmit aceste liste. Autorizaţia pentru plata salariilor este semnată de conducătorul instituţiei pe lingă care a fost creată contabilitatea centralizată şi de contabilul-sef în lista de plată (coperta) f.nr.427. La expirarea termenului de plată în lista de plată şi cea de calcul, în dreptul numelui persoanelor care nu au primit salariul, casierul trebuie să pună ştampila sau să noteze în scris "Deponat" şi şă întocmească borderoul sumelor deponate. La sfirşitul listei trebuie să facă o menţiune despre suma de salariu real plătită şi suma care nu a fost achitată, să confrunte aceste sume cu totalul de pe lista de plată şi cea de calcul şi plată şi să semneze menţiunea. Dacă banii au fost eliberaţi nu de casier, ci de o altă persoană, pe listă se face o menţiune suplimentară "Banii pe listă au fost eliberaţi de - funcţia, semnătura, descifrarea semnăturii". După o verificare minuţioasă a menţiunilor, făcute de casier în listele de plată şi de calcul şi plată, şi calcularea sumelor eliberate şi depozitate, pentru sumele de salariu eliberate se întocmeşte un bon de plată, care este perfectat în modul stabilit şi se înregistrează în registrul documentelor de casă de încasări şi de cheltuieli. Pe listele de plată şi cele de calcul şi plată se indică data şi numărul bonului de plată prin care banii din casă au fost trecuţi la cheltuieli. În următoarea zi după expirarea termenului de plată a salariului sumele depuse se predau în bancă în contul curent bugetar şi referitor la ele se întocmeşte un bon de plată. Pentru a avea informaţii despre salariul angajatului pentru perioadele trecute, se ţine fişa informativă f.nr.417, în care, pe lîngă informaţiile generale despre angajat, în fiecare lună se înscriu sumele salariilor calculate pe tipuri. Sumele salariilor calculate ale personalului scriptic şi nescriptic şi sumele indemnizaţiilor se înregistrează în creditul subcontului 180 şi în debitul subconturilor corespunzătoare ale conturilor 08, 20, 21, 17 şi al subcontului 198. În baza listelor de calcul şi plată se întocmeşte nota de contabilitate nr.5. În instituţiile, în care se întocmesc cîteva liste de calcul şi plată privind mijloacele speciale, datele se înscriu în f.nr.405 după totalurile privind mijloacele bugetare. La nota de contabilitate trebuie să fie anexate toate documentele în baza cărora a fost efectuată calcularea salariului (tabelele de utilizare a timpului de lucru, extrasele din ordinele de angajare, concediere etc.). Certificatele medicale se cos într-o mapă aparte şi se numerotează în ordine cronologică de la începutul anului. Pe fiecare certificat se notează numărul listei de calcul şi plată în care a fost inclus pentru calcul. 167. În subcontul 181 "Decontări cu bursierii" se ţine evidenţa decontărilor privind bursele cu studenţii, aspiranţii şi doctoranzii instituţiilor de învăţămînt universitar, instituţiilor de cercetări ştiinţifice şi elevii colegiilor, şcolilor, audienţii cursurilor etc. Calculul şi plata burselor se face în listele de calcul şi plată o dată pe lună în baza ordinelor. Perfectarea listelor de calcul şi plată pentru plata burselor se face în modul descris în punctul 163 al prezentei instrucţiuni. Sumele burselor calculate se înscriu în creditul subcontului 181, iar în debitul acestui subcont se înregistrează sumele reţinerilor, burselor plătite şi a celor care nu au fost ridicate la timp. Conturile personale ale bursierilor se ţin pe formulare stabilite de ministerele şi departamentele respective. 168. În subcontul 182 "Decontări privind mărfurile vîndute în rate" se ţine evidenţa sumelor reţinute din salarii în baza mandatelor-angajament ale muncitorilor şi funcţionarilor pentru mărfurile vîndute în rate de către organizaţiile de comerţ. Sumele reţinute din salariile muncitorilor şi funcţionarilor privind mărfurile vîndute în rate se înregistrează în creditul subcontului 182 şi debitul subcontului 180. Sumele transferate din conturile bugetare curente organizaţiilor de comerţ se înscriu în debitul subcontului 182 şi creditul subconturilor corespunzătoare ale conturilor 09, 10, 11. Evidenţa analitică a decontărilor privind sumele reţinute din salariile muncitorilor şi funcţionarilor pentru mărfurile vîndute în rate se ţine pe fiecare organizaţie de comerţ aparte pe fişe f.nr.292-a (în registrul f.nr.292). Evidenţa sumelor reţinute pentru fiecare angajat se ţine în mandatele-angajament (angajamente), iar în cazul în care un număr considerabil de muncitori şi funcţionari din aceeaşi organizaţie au procurat mărfuri în rate - în borderoul reţinerilor din salariile muncitorilor şi funcţionarilor pentru mărfurile procurate în rate (f.nr.407). La sfîrşitul lunii înregistrările din fişele f.nr.292-a (registrul f.nr.292) sînt confruntate cu mandatele-angajament (angajamentele). 169. În subcontul 183 "Decontări privind virările fără numerar în conturile de depuneri în bancă" se ţine evidenţa sumelor reţinute din salariile muncitorilor şi funcţionarilor, în baza cererii în scris a fiecărui angajat aparte, care a dorit să transfere salariul prin decontări fără numerar în depunerile personale la bancă. Cu sumele reţinute din salariile muncitorilor şi funcţionarilor pentru transferare în conturile de depuneri se creditează subcontul 183 şi se debitează subcontul 180. În debitul subcontului 183 se înscriu sumle transferate în bancă în conturile de depuneri ale muncitorilor şi funcţionarilor, creditîndu-se concomitent subconturile corespunzătoare ale conturilor 09, 10, 11. Evidenţa analitică pentru acest subcont se ţine pe fiecare bancă aparte pe fişa f.nr.292-a (în registrul f.nr.292). Cînd numărul deponenţilor este considerabil, evidenţa se ţine pe fiecare persoană şi bancă în balanţa de verificare f.nr.285. 170. În subcontul 184 "Decontări privind virările fără numerar în baza contractelor de asigurare benevolă" se ţine evidenţa sumelor reţinute din salariu din însărcinarea muncitorilor şi funcţionarilor pentru achitarea ratelor de asigurare, în baza contractelor de asigurare benevolă, prin decontări fără numerar cu companiile de asigurare. Reţinerea ratelor de asigurare din salariul muncitorilor şi funcţionarilor şi virarea lor în conturile companiilor de asigurare se face în baza listelor şi însărcinărilor tansmise în contabilitatea instituţiei de către agentul de asigurări în ordinea stabilită. În creditul subcontului 184 se înregistrează sumele reţinute din salariu, debitîndu-se subcontul 180. Sumele transferate în contul companiei de asigurare din contul curent sau de decontări se înscriu în debitul subcontului 184 şi creditul subconturilor corespunzătoare ale conturilor 09, 10, 11. Evidenţa analitică pentru subcontul 184 se ţine pe fiecare companie de asigurare pe fişe f.nr.292-a (în registrul f.nr.292). 171. În subcontul 185 "Decontări cu membrii sindicatelor privind virările fără numerar ale sumelor cotizaţiilor de membru al sindicatului" se ţine evidenţa cotizaţiilor de membru al sindicatulul, reţinute din salariu în cazul sistemului de decontări fără numerar cu sindicatul. Reţinerea cotizaţiilor de membru al sindicatului se face în baza cererilor în scris ale membrilor sindicatelor de a primi de la ei cotizaţiile de membru de sindicat prin decontări fără numerar. Sumele reţinute din salariu pentru plata cotizaţiilor de membru al sindicatului se înregistrează în creditul subcontului 185 şi debitul subcontului 180. Sumele transferate din conturile curente de decontări se înscriu în debitul subcontului 185 şi creditul subconturilor corespunzătoare ale conturilor 09, 10, 11. Evidenţa analitică pentru subcontul 185 se ţine pe fiecare organizaţie sindicală pe fisa f.nr.292-a (în registrul f.nr.292). 172. În subcontul 186 "Decontări privind împrumuturile bancare" se ţine evidenţa sumelor reţinute din salariile mincitorilor şi funcţionarilor pentru rambursarea împrumutului primit în instituţia bancară, în conformitate cu ordinea în vigoare. În creditul subcontului 186 se înscriu sumele reţinute din salariile muncitorilor şi funcţionarilor pentru rambursarea împrumutului, debitîndu-se subcontul 180. Cu sumele transferate din conturile curente şi de decontări se debitează subcontul 186 şi se creditează subconturile conturilor corespunzătoare 09, 10, 11. Evidenţa analitica a decontărilor cu muncitorii şi funcţionarii privind sumele reţinute din salariu se ţine pe fişe f.nr.292-a (în registrul f.nr.292), în care se deschide un cont aparte pentru fiecare instituţie bancară care a acordat imprumut. Evidenţa sumelor reţinute pe fiecare debitor se ţine în ordinea expusă în punctul 165 al prezentei instrucţiuni. 173. În subcontul 187 "Decontări privind titlurile executorii şi alte reţineri" se ţine evidenţa sumelor reţinute din salarii şi burse în baza titlurilor executorii şi a altor documente. Sumele reţinute din salarii şi burse, în baza titlurilor executorii şi a altor documente, se înregistrează în creditul subcontului 187 şi debitul subconturilor corespunzătoare 180, 181. În debitul subcontului 187 se înscriu sumele transferate din contul curent bugetar, creditîndu-se subconturile respective ale conturilor 09, 10, 11. Evidenţa analitică a decontărilor privind titlurile executorii şi alte documente se ţine pe fiecare destinatar indicîndu-se persoana sau instituţia, numărul, data şi termenul de valabilitate a titlului executoriu sau altui document, suma (procentul) reţinerilor pe fişe f.nr.292-a (în registrul f.nr.292). 174. În subcontul 188 "Decontări privind asigurarea obligatorie în Fondul Social" se ţine evidenţa ratelor de asigurare obligatorii a cetăţenilor cu Fondul Social. Sumele ratelor de asigurări obligatorii reţinute din salariile muncitorilor şi funcţionarilor şi care trebuie transferate în Fondul Social se înregistrează în creditul subcontului 188 şi debitul subcontului 180. Transferarea ratelor de asigurări obligatorii ale cetăţenilor în Fondul Social se efectuează în ordinea şi în termenele stabilite de Fondul Social. Cheltuielile de casă pentru transferarea în Fondul Social a ratelor de asigurare obligatorii ale cetăţenilor sînt reflectate în articolul 111 "Cheltuieli pentru plata muncii". Evidenţa analitică pentu subcontul 188 se ţine pe fişe f.nr.292-a sau (în registrul nr.292). 175. În subcontul 189 "Alte decontări privind lucrările executate" se ţine evidenţa decontărilor privind sumele de onorar plătite personalului nescriptic (compozitorilor, artiştilor, autorilor) pentru lucrările şi reprezentaţiile în bază de contract şi comenzi unice în emisiunile televizate, radio etc. În creditul subcontului 189 se înregistrează sumele onorarului calculat, debitîndu-se subconturile corespunzătoare ale conturilor 20, 21. În debitul subcontului 189 se înscriu impozitele reţinute în ordinea stabilită şi sumele de onorar plătite. Dacă e necesar a avea informaţii despre sumele de onorar plătite, pe fiecare beneficiar poate fi ţinută fişa informativă f.nr.417. Contul 19 "Decontări privind asigurarea cu pensii şi asistenţa socială a populaţiei. 176. Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa decontărilor privind ratele de asigurare cu Fondul Social, precum şi pe încasările de la pensionari a plăţilor în plus privind pensiile şi indemnizaţiile. Contul 19 "Decontări privind asigurarea cu pensii şi asistenţa socială a populaţiei" se subdivizează în subconturile: 192 "Decontări privind încasările plăţilor în plus a pensiilor şi indemnizaţiilor"; 198 "Decontări privind ratele de asigurare socială de stat cu Fondul Social". 177. În subcontul 192 "Decontări privind încasările plăţilor în plus a pensiilor şi indemnizaţiilor" se ţine evidenţa operaţiilor de încasare a plăţilor în plus de la beneficiarii de pensii şi indemnizaţii a sumelor primite de ei nelegitim. 178. În subcontul 198 "Decontări privind ratele de asigurare socială de stat cu Fondul Social" se ţine evidenţa decontărilor privind ratele de asigurare ale instituţiilor şi organizaţiilor cu Fondul Social. În instituţii şi organizaţii calculul ratelor de asigurare este reflectat în creditul subcontului 198 şi debitul subconturilor corespunzătoare ale conturilor 20, 21, articolul 112 "Contribuţii în bugetul asigurărilor sociale de stat". Calculul indemnizaţiilor lunare pentru copiii de vîrsta de la 1,5 ani pînă la 6 ani, plătite din contul ratelor de asigurare, este reflectat în debitul subcontului 198 şi creditul subcontului 180. Transferarea ratelor de asigurări ale instituţiilor şi organizaţiilor în Fondul Social se efectuează în ordinea şi în termnele stabilite de Fondul Social, prin dispoziţie de plată. Cheltuielile de casă pentru transferarea în Fondul Social a ratelor de asigurare ale instituţiilor şi organizaţiilor sînt reflectate în articolul 112. Ratele de asigurare transferate în Fondul Social, minus cheltuielile făcute din contul lor, se înregistrează în debitul subcontului 198 şi creditul subconturilor corespunzătoare curente ale conturilor curente şi de decontări. Evidenţa analitică pentru subcontul 198 se ţine pe fişe f.nr.292-a (în registrul nr.292).
Capitolul VIII. Cheltuieli 179. În acest capitol se ţine evidenţa cheltuielilor reale, făcute de instituţii în legătură cu activităţile incluse în planul de cheltuieli şi cheltuielile din mijloacele primite din alte bugete. Cheltuieli reale se consideră cheltuielile de facto ale instituţiei, legalizate prin documente corespunzătoare, inclusiv cheltuielile privind conturile neachitate ale creditorilor, salariile calculate şi bursele. Evidenţa cheltuielilor din buget se ţine pe subdiviziunile clasificării bugetare. Evidenţa cheltuielilor reale se ţine în conturile 20 "Cheltuieli din buget" şi 21 "Alte cheltuieli". Contul 20 "Cheltuieli din buget" 180. Acest cont se subdivizează în subconturile: 200 "Cheltuieli bugetare pentru întreţinerea instituţiei şi pentru alte activităţi"; 202 "Cheltuieli din contul altor bugete"; 203 "Cheltuieli bugetare pentru investiţii capitale"; 205 "Cheltuieli pentru plata pensiilor şi indemnizaţiilor din contul bugetului". 181. În subcontul 200 "Cheltuieli bugetare pentru întreţinerea instituţiei şi pentru alte activităţi" se ţine evidenţa cheltuielilor reale pentru întreţinerea instituţiei şi alte activităţi. Utilizarea mijloacelor bugetare se face în strictă conformitate cu planurile de cheltuieli aprobate. La sfîrşitul anului ordonatorii principali de credite închid subcontul 200 prin trecerea cheltuielilor efectuate pe parcursul anului în debitul subcontului 230, cu excepţia restanţelor privind salariile muncitorilor şi funcţionarilor. Ordonatorii inferiori de credite trec cheltuielile în debitul subcontului 140. Dacă suma cheltuielilor reale din buget depăşeşte soldul de finanţare din subcontul 230 sau subcontul 140, trecerea în cont a cheltuielilor se face în volumul soldului din aceste subconturi. În cazurile în care în planul de cheltuieli al instituţiilor au fost prevăzute finanţări nu numai din buget, dar şi din alte surse, cheltuielile se trec, în primul rînd, în contul finanţării din alte mijloace, iar suma rămasă - în contul finanţării din buget. În instituţiile care ţin evidenţa executării devizului de cheltuieli de sine stătător şi în contabilităţile centralizate la întocmirea devizelor de cheltuieli generale pentru instituţiile de acelaşi tip, evidenţa analitică a cheltuielilor reale se ţine în registrul f.nr. 294, în ordinea expusă în punctul 103 al prezentei instrucţiuni. În contabilităţile centralizate evidenţa cheltuielilor reale se ţine în registrul de evidenţă a alocaţiilor şi cheltuielilor reale f.nr.309-b în care se deschid conturi aparte pe fiecare articol de cheltuieli din paragraful corespunzător pentru toate instituţiile deservite, înregistrînd în rubricile "Inclusiv pe instituţiile deservite" cheltuielile pe instituţii aparte. Pe lingă aceasta, pe unele articole de cheltuieli se evidenţiază literele prevăzute în dările de seamă contabile şi anumite directive. În registrul f.nr.309-b se ţine evidenţa extrasistematică a creditelor anuale cu împărţirea concomitentă pe trimestre în conformitate cu devizele de cheltuieli aprobate şi evidenţa schimbărilor introduse în devizele de cheltuieli pe parcursul anului în ordinea stabilită. La sfîrşitul lunii, în registru se fac totalurile pe lună şi de la începutul anului. În cazurile în care reparaţia capitală a clădirilor şi construcţiilor se efectuează în regie proprie, evidenţa cheltuielilor reale se ţine pe fiecare obiect în parte cu repartizarea pe elementele de cheltuieli: salarii, materiale, alte cheltuieli directe şi suplimentare. 182. În subcontul 202 "Cheltuieli din contul altor bugete" se ţine evidenţa cheltuielilor făcute de către instituţii din contul altor bugete pentru activităţi care nu au fost prevăzute în planul de cheltuieli al instituţiei date. La sfirşitul anului ordonatorii principali de credite trec cheltuielile din subcontul 202 în debitul subcontului 232, iar ordonatorii inferiori de credite - în debitul subcontului 142. Evidenţa analitică a cheltuielilor se ţine pe fiecare activitate şi pe articole de cheltuieli în registrul f.nr.294. 183. În subcontui 203 "Cheltuieli din buget pentru investiţii capitale" se ţine evidenţa cheltuielilor legate de construirea şi reconstruirea clădirilor şi edificiilor din contul mijloacelor bugetare, indiferent de modul în care se efectuează lucrările de construcţie şi montare. Dacă construcţia se execută în regie proprie, cu sumele cheltuielilor făcute se debitează subcontul 203 şi se creditează subconturile respective de mijloace băneşti, de decontări, de materiale de construcţie şi utilaj pentru montare, de decontări cu furnizorii şi antreprenorii. Dacă construcţia are loc în regie de antrepriză, sumele cu care au fost achitate notele de plată pentru lucrările executate la decontările cu furnizorii se înregistrează în debitul subcontului 203 şi creditul subcontului 150. Cheltuielile legate de obiectele finalizate şi date în exploatare pe parcursul anului se ţin la evidenţă în subcontul 203. La sfîrşitul anului aceste cheltuieli sînt trecute în debitul subcontului 231 de către ordonatorii principali de credite sau al subcontului 143 de către ordonatorii inferiori de credite. Obiectele de construcţie finalizate şi date în exploatare în baza actelor de primire se înregistrează în debitul subconturilor corespunzătoare ale contului 01 şi creditul subcontului 250. Cheltuielile pivind obiectele de construcţie şi reconstrucţiile nefinalizate sau finalizate, dar care nu au fost date în exploatare, trec prin subcontul 203 în balanţa anului următor. Evidenţa analitică a cheltuielilor din subcontul 203 pentru construcţiile executate în regie proprie se ţine în registrul f.nr.294 pe fiecare obiect aparte cu repartizare pe elemente directe şi suplimentare. Evidenţa cheltuielilor pentru construcţii realizate în regie de antrepriză se ţine în acest registru numai pe obiecte (fără repartizare pe elemente). Evidenţa lucrărilor de construcţie şi evidenţa lucrărilor de montare se ţin separat. 184. În subcontul 205 "Cheltuielile pentru plata pensiilor şi indemnizaţiilor din contul bugetului" se ţine evidenţa cheltuielilor reale privind plata pensiilor şi indemnizaţiilor din contul mijloacelor bugetului de stat. Contul 21 "Alte valori" 185. Acest cont este subdivizat în subconturile: 210 "Cheltuieli pentru distribuţie"; 211 "Cheltuieli privind mijloacele speciale"; 212 "Cheltuieli din mijloacele speciale pentru investifii capitale şi procurarea utilajului"; 213 "Cheltuieli din alte mijloace"; 217 "Cheltuieli din contul mijloacelor activităţii de producţie". 186. În subcontul 210 "Cheltuieli pentru distribuţie" se ţine evidenţa cheltuielilor care la momentul apariţiei nu pot fi raportate la anumite tipuri de lucrări (obiecte) sau la preţul de cost al anumitor tipuri de articole sau produse, atunci cînd se fabrică mai multe. Cheltuielile destinate pentru distribuţie pe parcursul lunii se înscriu în debitul subcontului 210 şi creditul subconturilor corespunzătoare. La sfîrşitul lunii aceste cheltuieli sînt repartizate în ordinea stabilită. Distribuţia cheltuielilor suplimentare în gospodăriile agricole auxiliare şi didactice - experimentale se face la sfîrşitul anului. Cheltuielile suplimentare, în funcţie de condiţiile concrete, sînt repartizate proporţional salariilor muncitorilor din producţie, colaboratorilor ştiinţifici etc., sau proporţional materialelor consumate, sau totalităţii de cheltuieli directe. Cheltuielile pentru distribuţie se trec din creditul subcontului 210 în debitul subconturilor corespunzătoare ale conturilor 08, 20, 21. Evidenţa analitică pentru acest subcont se ţine pe fişe cu mai multe rubrici f.nr.283. 187. În subcontul 211 "Cheltuieli privind mijloacele speciale" se ţine evidenţa cheltuielilor prevăzute în planul financiar al mijloacelor speciale. Utilizarea mijloacelor speciale se efectuează în ordinea stabilită pentru mijloacele bugetare. În acest subcont, prin decizia contabilului-şef, de asemenea, poate fi ţinută evidenţa cheltuielilor gospodăriilor auxiliare. În acest caz contul 08 nu se foloseşte. Sumele materialelor, mijloacelor băneşti consumate şi ale altor cheltuieli se înregistrează în debitul subcontului 211 şi creditul subconturilor corespunzătoare "Stoc de materiale", "Mijloace băneşti", "Decontări". La sfîrşitul anului suma cheltuielilor făcute pe parcursul anului se trece din creditul subcontului 211 în debitul subcontului 400. Evidenţa analitică a cheltuielilor se ţine pe tipurile mijloacelor speciale şi pe articolele de cheltuieli în registrul de evidenţă a mijloacelor speciale f.nr.297-b, iar în contabilităţile centralizate evidenţa acestor cheltuieli se ţine şi pe fiecare instituţie deservită. Evidenţa cheltuielilor poate fi ţinută pe fişe cu mai multe rubrici f.nr.283. 188. În subcontul 212 "Cheltuieli din mijloacele speciale pentru investiţii capitale şi procurarea utilajului" se ţine evidenţa: cheltuielilor pentru construcţiile noi, reconstrucţie şi achiziţionarea utilajului, făcute din contul mijloacelor speciale; cheltuielilor pentru construcţiile noi, reconstrucţie şi achiziţionarea utilajului, făcute din contul mijloacelor alocate pentru lărgirea şi consolidarea bazei tehnico-materiale a instituţiilor de învăţămînt şi de cercetări ştiinţifice; cheltuielilor pentru construcţiile noi făcute din contul altor mijloace extrabugetare," cheltuielilor atelierelor de poducţie (didactice), gospodăriilor agricole auxiliare şi didactice-experimentale care nu sînt raportate la preţul de cost al produselor (achiziţionarea utilajului şi inventarului, investiţii capitale pentu construcţie). Cheltuielile atelierelor de producţie, gospodăriilor agricole auxiliare, care intră în preţul de cost al producţiei, precum şi cheltuielile legate de executarea cercetărilor ştiinţifice în bază de contracte economice, sînt ţinute la evidenţă în subconturile corespunzătoare ale contului 08. La sfîrşitul anului cheltuielile legate de obiectele finalizate şi date în exploatare, precum şi alte cheltuieli care nu sînt raportate la preţul de cost al produselor, se trec din creditul subcontului 212 în debitul subconturilor 400, 246. Cheltuielile legate de obiectele de construcţie şi reconstrucţie neterminate şi terminate, dar care nu au fost date în exploatare, rămin la balanţă în subcontul 212. Evidenţa analitică pentru acest subcont se ţine în ordinea expusă în punctul 169 al prezentei instrucţiuni. 189. Subcontul 213 "Cheltuieli din alte mijloace", în acest subcont se ţine evidenţa cheltuielilor din contul mijloacelor fondului de resurse financiare şi a cheltuielilor pentru alte activităţi. Sumele cheltuielilor efectuate se înscriu în debitul subcontului 213 şi creditul subconturilor corespunzătoare. La sfîrşitul anului subcontul 213 se închide prin trecerea cheltuielilor efectuate pe parcursul anului în debitul subconturilor 176 238. Evidenţa analitică a cheltuielilor se ţine pe organizaţii (clienţi) aparte şi pe activităţi pe fişe cu mai multe rubrici f.nr.283. Evidenţa analitică a cheltuielilor reale se ţine în conformitate cu punctul 168 al prezentei instrucţiuni. 190. În subcontul 217 "Cheltuieli din contul mijloacelor activităţii de producţie" se ţine evidenţa cheltuielilor pentru serviciile social-culturale şi stimularea elevilor eminenţi, efectuate din contul vărsămintelor din veniturile activităţii de producţie, care au rămas în dispoziţia instituţiilor de invăţămînt tehnic-profesional. În debitul subcontului 217 se înregistrează sumele, cheltuite pentru activităţi aparte în ordinea stabilită, creditîndu-se subconturile 111, 120 etc. La sfîrşitul anului suma cheltuielilor reale efectuate se trece din creditul subcontului 217 în debitul subcontului 402 "Venituri din activitatea de producţie a şcolilor tehnico-profesionale". Evidenţa analitică pentru subcontul 217 se ţine pe tipurile de activităţi pe fişe cu mai multe rubrici f.nr.283. Capitolul IX. Finanţări Contul 23 "Finanţări" 191. Contul 23 este folosit de către ordonatorii principali de, credite. Acest cont este subdivizat în subconturile: 230 "Finanţarea din buget pentru cheltuielile instituţiei şi alte activităţi"; 231 "Finanţarea din buget a investiţiilor capitale"; 232 "Finanţarea din contul altor bugete"; 236 "Mijloacele părinţilor pentru întreţinerea instituţiilor preşcolare"; 238 "Alte mijloace pentru întreţinerea instituţiei". 192. În subconturile 230 "Finanţarea din buget pentu cheltuielile instituţiei şi alte activităţi", 231 "Finanţarea din buget a investiţiilor capitale" şi 232 "Finanţarea din contul altor bugete" se ţine evidenţa finanţării din contul bugetelor. În creditul subconturilor 230-232 se înregistrează: - sumele mijloacelor primite; - sumele surplusurilor de materiale depistate şi sumele mijloacelor primite de la arendaşi (pentru energia electrică, termică, telefon, apă, canalizare). În debitul subconturilor 230-232 se înregistrează: - sumele mijloacelor rechemate; - sumele cheltuielilor decontate la sfîrşitul anului în baza dărilor de seamă anuale; - sumele lipsurilor de materiale trecute la pierderi şi datoriilor compromise. Evidenţa analitică pentru subcontul 230 se ţine pe fişe cu mai multe rubrici f.nr.283, conform indicilor prevăzuţi în nota informativă "Despre circulaţia sumelor de finanţare din buget". Evidenţa pentru subconturile 231 şi 232 se ţine pe fişe f.nr.292-a (în registrul f.nr.292). 193. În subcontul 236 "Mijloacele părinţilor pentru întreţinerea instituţiilor preşcolare" se ţine evidenţa finanţării, care se efectuează din contul mijloacelor primite de la părinţi pentru întreţinrea copiilor în instituţiile pentru copii, cu excepţia şcolilor-internat. Cu sumele plăţilor calculate se creditează subcontul 236 şi se debitează subcontul 172. La sfîrşitui anului în debitul subcontului 236 sînt trecute cheltuielile din buget (subcontul 200) în limitele sumelor din subcontul 236. Diferenţa dintre suma totală a cheltuielilor din buget şi suma trecută în subcontul 236 se înregistrează în debitul subcontului 230 sau 140. Evidenţa analitică pentru acest subcont se ţine pe fişe f.nr.292-a (în registrul f.nr.292). 194. În subcontul 238 "Alte mijloace pentru întreţinerea instituţiei" se ţine evidenţa finanţării primite în conformitate cu ordinea în vigoare din alte surse - ajutorul umanitar, primit de la alte state şi guverne, de la agenţii economici şi persoane particulare, şi mijloacele fondului resurselor financiare suplimentare ale organelor autoadministraţiei publice locale alocate pentru cheltuielile instituţiei şi alte activităţi. Subcontul 238 se creditează cu sumele mijloacelor intrate. La sfîrşitul anului în debitul subcontului 238 sînt trecute cheltuielile reale din buget (contul 200) în limitele sumelor din subcontul 238 şi cheltuielile din contul mijloacelor fondului resurselor financiare suplimentare ale organelor administraţiei publice locale şi alte surse (subcontul 213). Evidenţa analitică pentru acest subcont se ţine pe fişe f.nr.292-a (în registrul f.nr.292). Capitolul X. Fonduri şi mijloace cu destinaţie specială Contul 24 "Fonduri şi mijloace cu destinaţie specială" 195. Contul 24 "Fonduri şi mijloace cu destinaţie specială" este subdivizat în subconturile: 246 "Fondul pentru dezvoltarea instituţiei"; 248 "Credite bancare". 196. În subcontul 246 "Fondul pentru dezvoltarea instituţiei" se ţine evidenţa mijloacelor cu destinaţie specială, repartizate pentru finanţarea cheltuielilor determinate de legislaţia în vigoare. În instituţiile de cercetări ştiinţifice în acest subcont se ţine evidenţa circulaţiei mijloacelor intrate din sumele excedentului bugetar privind lucrările de cercetări ştiinţifice executate în baza contractelor economice, de la vînzarea licenţelor pentru invenţiile realizate în organizaţia dată, precum şi de la comercializarea utilajului de prisos şi retras etc. În instituţiile de învăţămînt universitar şi mediu special în subcontul 246 se ţine evidenţa circulaţiei mijloacelor alocate în ordinea stabilită pentru lărgirea şi consolidarea bazei tehnico- matenale. Sumele intrate în fondul pentru dezvoltarea instituţiei se înregistrează în debitul subconturilor corespunzătoare şi creditul subcontului 246. Cheltuielile făcute pentru construcţiile noi, reconstrucţie şi achiziţionarea utilajului din contul fondului pentru dezvoltarea instituţiei se ţin la evidenţă în subcontul 212. La sfîrşitul anului cheltuielile legate de obiectele de construcţie finalizate şi date în exploatare se înregistrează în debitul subcontului 246. Soldul neutilizat al fondului este trecut pentru anul următor. Evidenţa analitică pentru subcontul 246 se ţine pe sursele de intrare (formare) a mijloacelor şi destinaţia lor pe fişe cu mai multe rubrici f.nr.283. 197. În subcontul 248 "Credite bancare" se ţine evidenţa sumelor de credite pe termen lung şi pe termen scurt primite de la instituţiile bancare. Modul de creditare, de legalizare şi rambursare a creditelor este reglementat de legislaţia în vigoare, regulamentele băncilor şi contractele de credit. Sumele creditelor primite pe termen lung şi pe termen scurt sînt reflectate în creditul subcontului 248 şi debitul subcontului 111. Cheltuielile din contul creditelor pe termen lung şi pe termen scurt privind organizarea şi lărgirea bazei tehnico-materiale sînt reflectate în creditul subcontului 111 şi debitul subconturilor 120, 150, 178 etc. Creditele sînt folosite pentru scopurile prevăzute în planul de venituri şi cheltuieli. La rambursarea creditelor bancare pe termen lung şi pe termen scurt se debitează subcontul 248 şi se creditează subcontul 111. Evidenţa analitică pentru subcontul 248 se ţine pe fişe cu mai multe rubrici f.nr.238 pe tipurile de credite şi băncile care le-au acordat. Contul 25 "Fondul mijloacelor fixe" 198. În subcontul 250 se ţine evidenţa investiţiilor în fondul mijloacelor fixe, care se află nemijlocit la dispoziţia instituţiei. La punerea în funcţiune a noilor obiecte de construcţie, de organizare a teritoriului şi de amenajare a pădurilor se fac înregistrări în creditul subcontului 250 şi debitul subconturilor corespunzătoare ale contului 01. Achiziţionarea mijloacelor fixe se înregistrează în creditul subcontului 250 şi debitul subconturilor corespunzătoare ale conturilor 20 şi 21 (vezi punctul 51 al prezentei instrucţiuni). La primirea gratuită a mijloacelor fixe se fac înregistrări în creditul subcontului 250 şi în debitul subconturilor corespunzătoare ale contului 01. La retragerea, lichidarea şi predarea gratuită a mijloacelor fixe se debitează subcontul 250 şi se creditează subconturile corespunzătoare ale contului 01. În subcontul 250 este reflectat şi costul documentaţiei privind proiectele-tip. La primirea documentaţiei privind proiectele-tip, concomitent cu trecerea la cheltuieli, se fac înregistrări în debitul subcontului 019 şi creditul subcontului 250. La scoaterea din cont a acestei documentaţii se debitează subcontul 250 şi se creditează subcontul 019. Evidenţa analitică pentru subcontul 250 se ţine pe fişe cu mai multe rubrici f.nr.283 conform indicilor privind intrările şi ieşirile mijloacelor fixe, consemnaţi în darea de seamă anuală cu privire la circulaţia mijloacelor fixe (f.nr.5). Contul 26 "Fondul obiectelor de mică valoare şi scurtă durată" 199. În subcontul 260 "Fondul obiectelor de mică valoare şi scurtă durată" se ţine evidenţa valorii obiectelor de mică valoare şi scurtă durată care se află nemijlocit la dispoziţia instituţiei. Costul obiectelor de mică valoare şi scurtă durată, lenjeriei, accesoriilor de pat, îmbrăcămintei şi încălţămintei achiziţionate se înregistrează în creditul subcontului 260 şi debitul subconturilor corespunzătoare ale conturilor 20, 21. Suma obiectelor de mică valoare şi scurtă durată, lenjeriei, accesoriilor de pat, îmbrăcămintei şi încălţămintei scoase din folosinţă se înregistrează în debitul subcontului 260 şi creditul subconturilor 071 şi 073. Soldul subcontului 260 trebuie să coincidă cu suma soldurilor subconturilor 070, 071, 072, 073. Evidenţa pentru subcontul 260 se ţine în registrul f.nr.308. Capitolul XI. Realizarea producţiei Contul 28 "Realizarea produselor, articolelor şi lucrărilor executate" 200. În contul 28 se ţine evidenţa realizării articolelor şi produselor atelierelor de producţie (didactice), gospodăriilor agricole şi didactico-experimentale, producţiei tipărite, a serviciilor prestate, precum şi a comercializării lucrărilor de cercetări ştiinţifice efectuate în bază de contract. Gospodăriile auxiliare, care nu folosesc acest cont, ţin evidenţa sumelor obţinute în urma comercializării produselor finite în subcontul 400. 201. Contul 28 este subdivizat în subconturile: 280 "Realizarea produselor fabricate de atelierele de producţie (didactice)"; 281 "Realizarea producţiei fabricate de gospodăriile agricole auxiliare (didactice)"; 282 "Realizarea lucrărilor de cercetări ştiinţifice executate în bază de contract". 202. În subcontul 280 "Realizarea produselor fabricate de atelierele de producţie (didactice) se ţine evidenţa comercializării articolelor, fabricate în atelierele de producţie (didactice), precum şi a comercializării producţiei tipărite şi a serviciilor prestate. În creditul subcontului 280 se înregistrează sumele articolelor, producţiei tipărite finite comercializate şi serviciilor prestate la preţuri de livrare, debitîndu-se subconturile 111 sau 120. În debitul subcontului 280 se incsrie preţul de cost real al articolelor şi producţiei tipărite finite comercializate, creditîndu-se subcontul 030. Cu preţul de cost al serviciilor prestate, pentru care au fost emise şi prezentate notele de plată pentru a fi achitate, se debitează subcontul 280 şi se creditează subcontul 080. Soldul de credit în subcontul 280 indică suma venitului, iar cel de debit - pierderile în urma comercializării articolelor, producţiei tipărite şi prestării serviciilor. Rezultatele comercializării la sfîrşitul anului de gestiune sînţ raportate la subcontul 210. Evidenţa analitică pentru subcontul 280 se ţine pe fişe cu mai multe rubrici f.nr.283. 203. În subcontul 281 "Realizarea producţiei fabricate de gospodăriile agricole auxiliare (didactice) se ţine evidenţa comercializării produselor gospodăriilor agricole auxiliare şi didactico-experimentale. În creditul subcontului 281 se înregistrează sumele produselor comercializate cu preţul de livrare, debitîndu-se subconturile 111, 120. În debitul subcontului 281 se înscrie preţul de cost planificat al produselor comercializate, creditîndu-se subcontul 031. La sfirşitul anului preţul de cost planificat al produselor comercializate se corectează conform preţului de cost real prin trecerea în debitul subcontului 281 (din creditul subcontului 081) a diferenţei dintre preţul de cost real al produselor şi preţul de cost planificat în volumul care revine produselor comercializate. Excedentul de cheltuieli se înregistrează cu numere pozitive, iar economisirea - cu numere negative (cu cerneală roşie). Soldul pe credit al acestui subcont indică suma venitului, iar pe debit - pierderile la realizarea produselor. Rezultatele de la sfîrşitul anului sînt raportate la subcontul 410. Evidenţa analitică pentru subcontul 281 se ţine pe fişe cu mai multe rubrici f.nr.283. 204. În subcontul 282 "Realizarea lucrărilor de cercetări ştiinţifice executate în bază de contract" se ţine evidenţa lucrărilor de cercetări ştiinţifice şi de construcţie executate şi predate clienţilor în bază de contract. În creditul subcontului 282 se înregistrează costul real al lucrărilor de cercetări ştiinţifice şi de construcţie al notelor de plată prezentate clientului pentru a fi achitate conform preţului prevăzut în contract, debitîndu-se subcontul 154. În debitul subcontului 282 se înregistrează preţul de cost real al lucrărilor de cercetări ştiinţifice şi de construcţie pe temă, executate şi predate clientului, creditîndu-se subcontul 082. Decontarea rezultatelor comercializării lucrărilor de cercetări ştiinţifice şi de construcţie, executate în bază de contract, se face pe temele finalizate şi predate clienţilor conform proceselor-verbale. Venitul obţinut este repartizat în modul stabilit de lege, făcîndu-se înregistrări în debitul subcontului 282 şi creditul subconturilor 246, 173. Evidenţa analitică pentru subcontul 283 se ţine pe fişe cu mai multe rubrici f.nr.283. Capitolul XII. Venituri Contul 40 "Venituri" 205. Acest cont este subdivizat în subconturile: 400 "Venituri din mijloacele speciale"; 402 "Venituri de la activitatea de producţie a şcolilor tehnico- profesionale". 206. În subcontul 400 "Venituri din mijloace speciale" se ţine evidenţa veniturilor din mijloacele speciale care, în conformitate cu regulamentele în vigoare, rămîn la dispoziţia instituţiilor şi pot fi cheltuite în anumite scopuri pe lingă creditele din buget. Mijloace speciale ale instituţiei se consideră: arenda şi chiria, veniturile de la exploatarea transportului, plata încasată pentru vizitarea muzeelor şi expoziţiilor, veniturile din activitatea de producţie a gospodăriilor auxiliare, plata pentru arenda încăperilor şi alte tipuri de mijloace speciale. Veniturile din mijloacele speciale pot intra prin decontări fără numerar, precum şi pot fi depuse sau plătite în casă pentru a fi trecute ulterior în conturile curente pentru mijloacele speciale. La plata banilor prin intermediul băncii de economii contabilitatea eliberează plătitorilor chitanţe-aviz de forma stabilită. Primirea banilor în numerar în casa instituţiei se face în baza ordinelor de încasare, omologate în ordinea stabilită. Veniturile din mijloacele speciale pot fi primite şi de către o persoană împuternicită printr-un ordin pe instituţie. În acest caz primirea banilor în numerar se face în baza chitanţelor f.nr.10. Banii primiţi pe chitanţe trebuie, pe parcursul a trei zile de la primire, să fie predaţi în contul curent pentru mijloace speciale în instituţia bancară. Utilizarea acestor mijloace, fără predarea prealabilă în contul curent la instituţia bancară, nu este admisă. În creditul subcontului 400 se înregistrează: sumele de arendă şi chirie calculate, pentru exploatarea transportului şi alte servicii. În aceste cazuri se debitează subconturile corespunzătoare ale contului 17 sau subconturile 111, 114, 120. În gospodăriile auxiliare în care nu sînt utilizate subconturile 080 081 în creditul subcontului 400 se înscrie costul articolelor fabricate şi al produselor, debitîndu-se subconturile 030, 031. În debitul subcontului 400 se înregistrează cheltuielile din mijloacele speciale efectuate pe parcursul anului (din contul subcontului 211): sumele alocate în fondul de premiere pentru plata premiilor lucrătorilor instituţiilor cultural-educative, creditîndu-se subcontul 240; sumele excedentului bugetar transferate în venitul bugetului (din contul subcontului 111); sumele datoriilor compromise şi lipsurilor, primite din contul instituţiei. În acest caz se creditează subconturile corespunzătoare de materiale şi cele de decontări. Evidenţa operaţiilor de calculare a veniturilor se ţine în borderoul cumulativ f.nr.409 (notă de contabilitate nr.14). Evidenţa analitică a veniturilor se ţine pe fiecare tip de mijloace speciale în registrul f.nr.297-b, iar în contabilităţile centralizate se ţine şi pe fiecare instituţie deservită. Evidenţa veniturilor se poate ţine şi pe fişe cu mai multe rubrici f.nr.283. 207. În subcontul 402 "Venituri de la activitatea de producţie a şcolilor tehnico-profesionale" se ţine evidenţa veniturilor din activitatea atelierelor didactice de producţie şi mijloacelor intrate la dispoziţia instituţiilor de învăţămînt, obţinute în urma practicii de producţie a elevilor în întreprinderi şi instituţii, pentru lărgirea bazei de învăţămînt, îmbunătăţirea deservirii social-culturale a elevilor, stimularea celor mai buni elevi şi premierea lucrătorilor. În creditul subcontului 402 se înregistrează veniturile intrate în urma activităţii atelierelor didactice de producţie şi mijloacele obţinute din practica de producţie a elevilor în întreprinderi şi organizaţii, debitîndu-se subcontul 280 sau 153. În debitul subcontului 402 la sfîrşitul anului sînt trecute cheltuielile din creditul subcontului 217. Evidenţa analitică pentru subcontul 402 se ţine pe tipurile de activităţi pe fişe cu mai multe rubrici f.nr.283. Contul 41 "Venituri şi pierderi" 208. În acest cont se ţine evidenţa rezultatelor obţinute din comercializarea produselor, articolelor fabricate, servciile prestate, totalurile diferenţelor investiţiilor financiare ale instituţiei în depozitele băncilor, hirtiile de valoare ale instituţiilor şi organizaţiilor, obligaţiile cu dobîndă ale împrumutului de stat. Rezultatele financiare se decontează în ordinea stabilită. Conturi extrabilanţiere 209. În conturile în afara bilanţului se ţine evidenţa bunurilor aflate provizoriu în instituţie şi care nu-i aparţin (mijloace fixe arendate, valori materiale primite în custodie sau pentru prelucrare), precum şi a formularelor de valoare, biletelor de repartizare la casele de odihnă şi sanatorii etc. Evidenţa în conturile în afara bilanţului se ţine conform sistemului simplu. Toate valorile în mărfuri şi materiale, precum şi mijloacele fixe arendate, ţinute la evidenţă în conturile în afara bilanţului, sînt inventariate în ordinea şi termenele stabilite pentru valorile ţinute la evidenţă în bilanţ. Pentru evidenţa bunurilor indicate se folosesc următoarele conturi în afara bilanţului: 01 "Mijloace fixe arendate". În acest cont se ţine evidenţa mijloacelor fixe primite în arendă de la instituţii din afară în baza unui contract, conform valorii prevăzute în contractul de arendă. Evidenţa analitică a mijloacelor fixe arendate se ţine pe arendatori, pe fiecare obiect al mijloacelor fixe (cu numerele de inventar ale arendatorului) pe fişe f.nr.296-a. 02 "Valori în mărfuri şi materiale primite în custodie". Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa valorilor în mărfuri şi materiale primite de către instituţie în custodie, inclusiv a utilajului special, achiziţionat pentru executarea lucrărilor de cercetări ştiinţifice şi de construcţie în bază de contracte. Evidenţa analitică în mărfuri şi materiale primite în custodie se ţine pe instituţiile-proprietar, tipuri, calitate şi locurile de depozitare conform preţurilor contractuale sau de achiziţionare. În acest subcont, de asemenea, se ţine evidenţa materiei prime şi materialelor pentru a fi prelucrate, conform preţurilor prevăzute în contracte. Evidenţa analitică se ţine pe clienţi, tipul, calitatea materialelor şi locul lor de aflare. Evidenţa pentru contul 02 se ţine pe fişe f.nr.296-a. 04 "Formulare de valoare". În acest cont se ţine evidenţa formularelor de valoare care se află la păstrare şi sînt eliberate spre decontare - chitanţiere, atestate, diplome, formulare ale adeverinţelor etc. - în conformitate cu nomenclatoarele aprobate de către ministere şi departamente. Evidenţa analitică a formularelor de valoare se ţine pe fiecare tip de imprimate şi locurile de depozitare în registrul de evidenţă a formularelor de valoare f.nr.448. 05 "Restanţe anulate ale debitorilor insolvabili". În acest cont se ţine evidenţa restanţelor debitorilor insolvabili pe parcursul a cinci ani din momentul anulării, pentru a urmări posibilitatea perceperii forţate în cazul modificării situaţiei patrimoniale a debitorilor. Sumele primite pentru rambursarea acestor datorii sînt decontate şi predate în venitul bugetului respectiv. Evidenţa analitică se ţine pe fişa f.nr.292-a, indicîndu-se numele, prenumele debitorului. 06 "Valori materiale plătite din aprovizionarea centralizată". Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa valorilor în mărfuri şi materiale plătite de organul superior şi expediate instituţiilor din sistemul său, care sînt finanţate din alte bugete. La parvenirea în organul superior a confirmării de la instituţia- destinatar al încărcăturii, că valorile indicate sînt reflectate în evidenţă, costul lor este scos din acest cont. Evidenţa analitică a valorilor materiale plătite în mod centralizat se ţine în registrul f.nr.322 pe fiecare instituţie-destinatar al încărcăturii. 07 "Restanţele studenţilor şi elevilor pentru valorile materiale nerestituite". În acest cont se ţine evidenţa restanţelor elevilor şi studenţilor pentru uniforme, lenjerie, unelte şi alte bunuri nerestituite de ei. Scoaterea de la balanţa instituţiei de învăţămînt a valorilor materiale care sînt trecute după elevii şi studenţii eliminaţi şe efectuează în baza ordinului de exmatriculare. Valorile materiale nerestituite de elevi şi studenţi sînt luate la evidenţă în afara bilanţului, ei fiind reclamaţi în justiţie în modul stabilit. Evidenţa analitica pentru contul 07 se ţine pe fiecare elev şi student pe fişe f.nr.292-a. 08 "Premii şi cupe sportive transmisibile". În acest cont se ţine evidenţa premiilor, cupelor transmisibile, instituite de diverse organizaţii şi primite de la ele pentru premierea echipelor învingătoare. Premiile, cupele se ţin la evidenţă pe parcursul întregii perioade de aflare în instituţia dată. Evidenţa analitică se ţine pe fiecare obiect şi valoarea lui pe fişe f.nr.296-a. 13 "Împrumuturi acordate muncitorilor şi funcţionarilor". Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa împrumuturilor acordate de bancă. Evidenţa împrumuturilor se ţine pe fiecare instituţie bancară, care a acordat împrumutul, pe fişe f.nr.292-a.
Notă: Textul anexei nr.1 în limba de stat lipseşte.
Vezi varianta rusă. Formularul nr.405
Aprobat de Ministerul Finanţelor
al Republicii Moldova
Nota de contabilitate nr.5
pe __________________ 199 __
Centralizatorul statelor de retribuţie a muncii şi burse
-----------------------------------------------------------------------
|debit|credit|suma
-----------------------------------------------------------------------
1 Calculat salarii 200 180
211 180
2 Calculat burse 200 181
3 Calculat indemnizaţii concediu medical 171 180
4 Reţineri, impozite pe venit 180 173
5 Reţineri în contul mărfurilor vîndute cu plată 180 182
în rate
6 Reţineri în contul decontărilor prin virament 180 183
la conturile de depuneri în Bamcă
7 Reţineri în contul contractelor asigurare bi- 180 184
nevolă
8 Reţineri cotizaţii sindicale plătite prin vi- 180 185
rament
9 Reţineri în contul împrumuturilor bancare 180 186
10 Reţineri în baza titlurilor executorii 180 187
11 Reţineri în contul decontărilor vizînd contri- 180 188
buţiile la Fondul Social al Republicii Moldova
12 Calculat contribuţii la asigurări sociale 200 171
211 171
13 Calculat contribuţii la Fondul Social 200 198
211 198
14 Calcularea cotizaţiilor privind asigurarea me- 200 159
dicală 211 159
-----------------------------------------------------------------------
Total
-------------------------------------------------------------------------------
Capitolul,tit-| nr.| Calculul sumelor |
lul, paragraf |stat|----------------------------------------------------|Avanc
al clasifica- | | Personalul scriptic |Perso- |Indemni-|Indemni- |plani-
ţiei bugetare.| | (pe grupe) |nalului|zaţii, |zaţii pen|ficat
Tip de mijloa-| | |nescri-|concediu|tru îngri|
ce speciale. | | |ptic |medical |girea co-|
Denumirea in- | |-------------------------|-------|--------|pilului |
stituţiilor | | | | | | | | | | | | |
deservite | | | | | | | | | | | | |
--------------|----|---|---|---|---|---|-----|---|---|---|----|---------|------
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 |10 | 11| 12 | 13 | 14
--------------|----|---|---|---|---|---|-----|---|---|---|----|---------|------
--------------|----|---|---|---|---|---|-----|---|---|---|----|---------|------
-------------------------------------------------------------------------------
Reţineri | | |
--------------------------------------------------------------|Suma|Da-|Calcu-
Impozit| |în baza|în con| coti-| | | | |plăţi |total| de |to-| lat
pe | |titluri| tul |zaţii | | | | | efec-|reţi-|pla-|rii|contri-
venit | |lor exe|mărfu-|sindi-| | | | |tuate |neri | tă | |buţii
| |cutorii|rilor | cale | | | | | între| | | |la sa-
| | |vîndu-| (de- | | | | | peri-| | | |lariu
| | |te în |conta-| | | | | oade-| | | |
| | |rate | te | | | | | le de| | | |
| | | | prin | | | | |decon-| | | |
| | | | vira-| | | | | tare | | | |
| | | | ment)| | | | | | | | |
-------|---|-------|------|------|---|---|---|---|------|-----|----|---|-------
15 |16 | 17 | 18 | 19 | 20| 21| 22| 23| 24 | 25 | 26 | 27| 28
-------|---|-------|------|------|---|---|---|---|------|-----|----|---|-------
-------|---|-------|------|------|---|---|---|---|------|-----|----|---|-------
Executant ________________ __________________ ________________________
funcţia semnătura numele, prenumele
A controlat:
conducătorul secţiei de evidenţă _______________ _______________________
semnătura numele, prenumele
Contabilul-şef ___________________ __________________________
semnătura numele, prenumele
Anexa ________________ foi
Formularul nr.408
Aprobat de Ministerul Finanţelor
al Republicii Moldova
__________________________________________________
denumirea unităţii (contabilităţii centralizate)
Nota de contabilitate nr.____
pe __________________ 199 __
Borderou cumulativ privind decontările cu diferite instituţii
şi organizaţii, în oridinea plăţilor planificate
-----------------------------------------------------------------------------
nr. |Data | nr. |Denu-| Sold la |Debitul subcontului __ | | Credit
crt.|apari-|docu-|mirea|începutul | | |subcontului
|ţiei |men- |furni|lunii con-| | | ________
|dato- |tului|zoru-|form sub- | |Total|------------
|riei | | lui |contului__| | |Da-|nr. |Su-
| | | |----------|-----------------------| |ta |docu|ma
| | | | De- |De- |Cre-|nr.dis| | | |men-|
| | | | bit |bit |dit |poziţi|-----------| | |tu- |
| | | | | | |ei de | | | | | |lui |
| | | | | | |plată | | | | | | |
----|------|-----|-----|-----|----|----|------|---|---|---|-----|---|----|---
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10| 11| 12 | 13| 14 | 15
----|------|-----|-----|-----|----|----|------|---|---|---|-----|---|----|---
----|------|-----|-----|-----|----|----|------|---|---|---|-----|---|----|---
-----------------------------------------------------------------------------
Debitul subconturilor | Inscrieri |Soldul la sfîrşitul
| secundare | lunii
| |conform subcontului
---------------------------------------|-----------------|-------------------
| | | | | | | |Dt__ |Dt__ |Dt__ | Debit | Credit
| | | | | | | |Ct__ |Ct__ |Ct__ | |
----|----|----|----|----|----|----|----|-----|-----|-----|--------|----------
16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28
----|----|----|----|----|----|----|----|-----|-----|-----|--------|----------
----|----|----|----|----|----|----|----|-----|-----|-----|--------|----------
Executant ________________ __________________ ________________________
funcţia semnătura numele, prenumele
A controlat:
conducătorul secţiei de evidenţă _______________ _______________________
semnătura numele, prenumele
Contabilul-şef ___________________ __________________________
semnătura numele, prenumele
Anexa ________________ foi
Formularul nr.386
Aprobat de Ministerul Finanţelor
al Republicii Moldova
__________________________________________________
denumirea unităţii (contabilităţii centralizate)
Nota de contabilitate nr.8
pe __________________ 199 __
Borderou cumulativ privind decontările cu gestionarii
--------------------------------------------------------------------------
nr. |nr.de| Cod |Nume-| Sold la înce- |Eliberat spre de-| Restituirea su-
crt.|cont |insti-|le şi| putul lunii în|contare şi resti-| melor nefolo-
| de |tuţie |pre- | subcont. 160 |tuit excedent de | site din avans
|avans| |nume-| |cheltuieli-debit |
| | | le | |subcont 160 |
| | |ges- |---------------|-----------------|----------------
| | |tio- | Data |De-|Cre-|Da-|Cre-|Da-|Cre-| |Credit sub-
| | |naru-|apari-|bit|dit |ta |dit |ta |dit | |cont. 160
| | |lui |ţiei | | | |sub-| |sub-|Data|debit sub-
| | | |dato- | | | |cont| |cont| |cont.
| | | |riei | | | | | | | |
----|-----|------|-----|------|---|----|---|----|---|----|----|-----------
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10| 11 | 12 | 13
----|-----|------|-----|------|---|----|---|----|---|----|----|-----------
----|-----|------|-----|------|---|----|---|----|---|----|----|-----------
--------------------------------------------------------------------------
Suma | | | |
decontă-| | | Sold la | Infor-
rilor a-| | Inscrieri | sfîrşitul | mativ
probată | Debitul subconturilor | secundare | lunii |
cont. | | | subcont.160|
raport | | | |
--------|-------------------------|-----------------|------------|-------
Creditul|nr.|nr.|nr.|nr.|nr._|nr._|Dt__ |Dt__ |Dt__ |Debit|Credit| S-au
subcont.|063|070|071|200| | |-----|-----|-----| | |plătit
160 | | | | | | |Ct__ |Ct__ |Ct__ | | |diurne
| | | | | | | | | | | |de de-
| | | | | | | | | | | |legare
--------|---|---|---|---|----|----|-----|-----|-----|-----|------|-------
14 | 15| 16| 17| 18| 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26
--------|---|---|---|---|----|----|-----|-----|-----|-----|------|-------
--------|---|---|---|---|----|----|-----|-----|-----|-----|------|-------
Executant ________________ __________________ ________________________
funcţia semnătura numele, prenumele
A controlat:
conducătorul secţiei de evidenţă _______________ _______________________
semnătura numele, prenumele
Contabilul-şef ___________________ __________________________
semnătura numele, prenumele
Anexa ________________ foi
Formularul nr.438
Aprobat de Ministerul Finanţelor
al Republicii Moldova
__________________________________________________
denumirea unităţii (contabilităţii centralizate)
Nota de contabilitate nr.___
pe __________________ 199 __
Borderou cumulativ privind scoaterea din uz şi deplasarea
mijloacelor fixe, a obiectelor de mică valoare şi scurtă durată
-------------------------------------------------------------------------
nr.|Gestionar|nr.docu-|Denumirea|Persoana|Codul | Debitul subconturilor
crt.| |mentului|documen- |gestio- |insti-|-----------------------
| | |tului | nară |tuţiei| | | |
----|---------|--------|---------|--------|------|-----|-----|-----|-----
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10
----|---------|--------|---------|--------|------|-----|-----|-----|-----
----|---------|--------|---------|--------|------|-----|-----|-----|-----
------------------------------------------------------------------------
Creditul subconturilor |Înscrieri secund.
------------------------------------------------------|-----------------
| | | | | | | În |Dt__ |Dt__ |Dt__
| | | | | | |total|-----|-----|-----
| | | | | | | |Ct__ |Ct__ |Ct__
------|------|------|------|------|------|------|-----|-----|-----|-----
11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21
------|------|------|------|------|------|------|-----|-----|-----|-----
------|------|------|------|------|------|------|-----|-----|-----|-----
Executant ________________ __________________ ________________________
funcţia semnătura numele, prenumele
A controlat:
conducătorul secţiei de evidenţă _______________ _______________________
semnătura numele, prenumele
Contabilul-şef ___________________ __________________________
semnătura numele, prenumele
Anexa ________________ foi
Formularul nr.398
Aprobat de Ministerul Finanţelor
al Republicii Moldova
__________________________________________________
denumirea unităţii (contabilităţii centralizate)
Nota de contabilitate nr.11
Borderou cumulativ centralizat privind întrările de
produse alimentare
pe __________________ 199 __
--------------------------------------------------------------------------
Nr. | |Cod | |Creditul subcontului 179
crt.|Ges-|uni-| Furnizor |------------------------
|tio-|tate| | Debitul subcontului
|nar | |----------------------------------|------------------------
| | | | | | | | | | | | |
| | | | | | | | | | | | |------------------------
| | | | | | | | | | | | | 61 | 66 | | |
----|----|----|---|---|---|--|---|---|--|--|--|--|----|----|----|----|----
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7| 8 | 9 |10|11|12|13| 14 | 15 | 16 | 17 | 18
----|----|----|---|---|---|--|---|---|--|--|--|--|----|----|----|----|----
----|----|----|---|---|---|--|---|---|--|--|--|--|----|----|----|----|----
Executant ________________ __________________ ________________________
funcţia semnătura numele, prenumele
A controlat:
conducătorul secţiei de evidenţă _______________ _______________________
semnătura numele, prenumele
Contabilul-şef ___________________ __________________________
semnătura numele, prenumele
Anexa ________________ foi
Formularul nr.411
Aprobat de Ministerul Finanţelor
al Republicii Moldova
__________________________________________________
denumirea unităţii (contabilităţii centralizate)
Nota de contabilitate nr.12
pe __________________ 199 __
Borderou cumulativ centralizat privind consumul
produselor alimentare
-------------------------------------------------------------------------
Nr.| Gestionar | Cod | Creditul | Debitul subcontului
crt| | insti- |subcontu- |----------------------------------
| | tuţie |lui 061 |nr.200|nr. |nr. |nr. | 230,140
---|--------------|--------|----------|------|-----|-----|-----|---------
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9
---|--------------|--------|----------|------|-----|-----|-----|---------
---|--------------|--------|----------|------|-----|-----|-----|---------
Executant ________________ __________________ ________________________
funcţia semnătura numele, prenumele
A controlat:
conducătorul secţiei de evidenţă _______________ _______________________
semnătura numele, prenumele
Contabilul-şef ___________________ __________________________
semnătura numele, prenumele
Anexa ________________ foi
Formularul nr.396
Aprobat de Ministerul Finanţelor
al Republicii Moldova
__________________________________________________
denumirea unităţii (contabilităţii centralizate)
Nota de contabilitate nr.13
Borderou cumulativ privind consumul de materiale
pe __________________ 199 __
------------------------------------------------------------------------------------
| | nr. |Denu-| Creditul | | Inclusiv pe unităţi
nr.|Data|docu-|mirea|subontului| Debitul subcontului | (gestionar)
crt| |men- |docu-|----------|-------------------------|--------------------------
| |tului|mentu| | | | | | 200 | | | | | | | | | | |
| | |lui | | | | | |----------|---------|----| | | | | | | | |
| | | | | | | | |art.|suma |art.|suma|suma| | | | | | | | |
---|----|-----|-----|-|-|-|-|--|----|-----|----|----|----|--|--|--|--|--|--|--|--|--
1 | 2 | 3 | 4 |5|6|7|8| 9| 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |15|16|17|18|19|20|21|22|23
---|----|-----|-----|-|-|-|-|--|----|-----|----|----|----|--|--|--|--|--|--|--|--|--
---|----|-----|-----|-|-|-|-|--|----|-----|----|----|----|--|--|--|--|--|--|--|--|--
Suma rulajelor creditoare __________________
A controlat:
conducătorul secţiei de evidenţă _______________ _______________________
semnătura numele, prenumele
Executant ________________ __________________ ________________________
funcţia semnătura numele, prenumele
Contabilul-şef ___________________ __________________________
semnătura numele, prenumele
Anexa ________________ foi
Formularul nr.409
Aprobat de Ministerul Finanţelor
al Republicii Moldova
__________________________________________________
denumirea unităţii (contabilităţii centralizate)
Nota de contabilitate nr.14
pe __________________ 199 __
Borderou cumulativ privind calcularea veniturilor
aferente mijloacelor speciale
-----------------------------------------------------------------------
Nr.| Data|nr. do- |Conţinu-| Codul |Creditul| Debitul subconturilor
crt| |cumen- | tul | uni- |subcont.|--------------------------
| |tului |opraţiei| tăţii | 400 | | | | |
---|-----|--------|--------|-------|--------|----|----|----|----|------
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11
---|-----|--------|--------|-------|--------|----|----|----|----|------
---|-----|--------|--------|-------|--------|----|----|----|----|------
Executant ________________ __________________ ________________________
funcţia semnătura numele, prenumele
A controlat:
conducătorul secţiei de evidenţă _______________ _______________________
semnătura numele, prenumele
Contabilul-şef ___________________ __________________________
semnătura numele, prenumele
Anexa ________________ foi
Formularul nr.406
Aprobat de Ministerul Finanţelor
al Republicii Moldova
__________________________________________________
denumirea unităţii (contabilităţii centralizate)
Nota de contabilitate nr.15
pe __________________ 199 __
Borderou centralizat de decontări cu părinţii pentru
întreţinera copiilor
----------------------------------------------------------------------------
Nr.| Denumirea |Codul | Datoria la |S-a calculat|S-a achi| Datoria la
crt| instituţiei |insti-| începutul |conform zi-|tat con-| sfîrşitul
| |tuţiei| lunii |lelor frecv.|form chi| lunii
| | |------------|------------|tanţelor|------------
| | |Debit|Credit| Dt 172 | |Debit|Credit
| | | | |------------| | |
| | | | | Ct 236 | | |
---|----------------|------|-----|------|------------|--------|-----|------
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9
---|----------------|------|-----|------|------------|--------|-----|------
---|----------------|------|-----|------|------------|--------|-----|------
Executant ________________ __________________ ______________________
funcţia semnătura numele, prenumele
A controlat:
conducătorul secţiei de evidenţă _______________ _____________________
semnătura numele, prenumele
Contabilul-şef ___________________ __________________________
semnătura numele, prenumele
Anexa ________________ foi
Formularul
Aprobat de Ministerul Finanţelor
al Republicii Moldova
__________________________________________________
denumirea unităţii (contabilităţii centralizate)
Nota de contabilitate nr.16
pe __________________ 199 __
Borderou de acumulare pentru evidenţa bunurilor materiale
primite gratuit
-------------------------------------------------------------------------------------------------------
Nr.|Data| Nr. |Conţi-|Denu-|Codul| Credit subcontului 238 |Dt |Dt | | Debitul subcontului 238
crt| |docu-|nutul |mirea|in- |-------------------------------|01 |07 | |--------------------------
| |men- |opera-|orga-|sti- | Debitul subcontului |Ct |Ct | | Creditul subconturilor
| |tului|ţiei |niza-|tuţi-|-------------------------------|250|260| |--------------------------
| | | |ţiei |ei |060|061|062|063|064|065|067|069| | | | | | | | | | | |
---|----|-----|------|-----|-----|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|--|--|--|--|--|--|--|--|--|--
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10| 11| 12| 13| 14| 15| 16|17|18|19|20|21|22|23|24|25|26
---|----|-----|------|-----|-----|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|--|--|--|--|--|--|--|--|--|--
---|----|-----|------|-----|-----|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|--|--|--|--|--|--|--|--|--|--
---|----|-----|------|-----|-----|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|--|--|--|--|--|--|--|--|--|--
---|----|-----|------|-----|-----|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|--|--|--|--|--|--|--|--|--|--
-------------------------------------------------------------------------------------------------------
Executant ________________ __________________ _____________________
funcţia semnătura numele, prenumele
Controlat conducătorul
grupei de evidenţă _______________ _____________________
semnătura numele, prenumele
Contabilul-şef ___________________ __________________________
semnătura numele, prenumele
Anexa ________________ foi
Anexa nr.3
la Instrucţiunea Ministerului
Finanţelor al Republicii Moldova
din 9 octombrie 1996 nr.85
Corespondenţa
subconturilor privind operaţiile contabile de bază
-----------------------------------------------------------------------
nr. | Conţinutul înregistrării | Numerele subconturilor
rîn- | |------------------------------
dului| | pe debit | pe credit
-----|----------------------------------|---------------|--------------
1 | 2 | 3 | 4
-----------------------------------------------------------------------
Capitolul I. Mijloace fixe
1. Valoarea de inventar a mijloacelor 010-012 250
fixe intrate în patrimoniul insti-
tuţiei a clădirilor nou construi-
te, instalaţiilor de transmisie şi
construcţii speciale sau lucrări-
lor efectuate la reconstrucţia
clădirilor
2. Valoarea terenurilor primite în 014 250, 178
administrare din transferări, do-
naţii sau achiziţii
Concomitent, se efectuează înscri- 200 250
erile secundare
3. Procurarea maşinilor şi utilaju- 013 090, 100
lui, mijloacelor de transport, 015-019 101, 111
uneltelor de producţie, mobilieru- 114, 131
lui, animalelor de muncă şi pro- 178, 179
ducţie, cărţilor incluse în fondul
de bibliotecă, altor mijloace fixe
Concomitent, se efectuează înscri- 200, 211 250
erile secundare
4. Valoarea de inventar a mijloacelor 010-019 250
fixe primite prin donaţie
5. Înregistrarea la intrări a mijloa- 016, 019, 084
celor fixe confecţionate cu mij-
loacele proprii
Concomitent, se efectueaz- 200, 211 250
înscrierile secundare
6. Înregistrarea surplusului mijloa- 010-019 250
celor fixe constatate la inven-
tariere
7. Valoarea mijloacelor fixe ieşite 250, 020 010-019
din patrimoniul instituţiei prin
donaţie
8. Realizarea plusului de maşini şi 250, 020 013- 015
utilaje, mijloace de transport 019
neutilizate
Concomitent, se efectuează înscri-
erile secundare:
- la sumele încasate şi rămase 090, 100 140, 230
în dispoziţia instituţiei 111, 178 246
- la sumele încasate, care urmează 090, 100
să fie transferate în buget con- 111, 178 173
form legilor în vigoare
9. Valoarea mijloacelor fixe ieşite 250, 020 010-019
din patrimoniul instituţiei prin
casare
10. Valoarea materialelor rezultate
din casarea mijloacelor fixe:
- care urmează să fie comerciali- 063, 067
zate 064, 069 140, 230
- lăsate în dispoziţia institu- 063, 067
ţiei pentru reparaţie sau alte 064, 069 140, 230
necesităţi
11. Valoarea mijloacelor fixe consta- 013, 015
tate lipsă la inventariere efec- 240, 020 016-019
tuată în instituţie
12. Valoarea mijloacelor fixe cons- 013, 015
tatată lipsă la inventariere 250, 020 016-019
din vina unor persoane
Concomitent se efectuează înscri-
erile secundare:
a) la suma lipsurilor transmise 170 175
în organele de anchetă
b) la suma lipsurilor conform 175 173
hotăririi organelor de anchetă
- la sumele reţinute de la 173 090, 100
persoanele culpabile (vinovate)
şi transferarea lor în buget
conform hotărîrii judecăţii
13. Transferarea obiectelor din compo- 013, 015
nenţa mijloacelor fixe în compo- 250, 020 016, 019
nenţa obiectelor de mică valoare
şi scurtă durată
Concomitent, se efectuează înscri- 070, 071 260
erile secundare la intrarea valo-
rii obiectelor de mică valoare şi
scurtă durată
14. Calcularea uzurii în ultima zi 250 020
de lucru a lunii decembrie
Capitolul II. Stocuri de materiale
15. Înregistrarea produsului finit 080, 081
şi producţiei transmise din pro- 030, 031 400
ducere la depozit
16. Realizarea produsului finit şi 280, 281 030, 031
producţiei gospodăriilor auxilia-
re
17. Transmiterea producţiei finite a 061, 065 031
gospodăriilor auxiliare pentru 067
necesităţile instituţiei
18. Trecerea la pierderi la sfîrsitul
anului a diferenţei dintre preţul
de cost real şi cel planificat
al producţiei agricole la com-
partimentul:
- producţiei nerealizaţe, care 031 081
se află la depozit
- a producţiei realizate 281 081
19. Valoarea utilajului şi materia- 040, 041 150
lelor de construcţie pentru con-
strucţiile intrate în patrimo-
niul instituţiei prin achiziţie
de la furnizori
20. Transmiterea utilajului şi mate- 150 040, 041
rialelor de construcţie între-
prinderilor de antrepriză
21. Casarea utilajului şi a mate- 203, 212 040, 041
rialelor de construcţie, chel- 216
tuite la construcţia obiectelor
noi cu mijloacele proprii
22. Înregistrarea plusului de utilaj 040, 041 143, 231
şi a materialelor de construc-
ţie, depistate la inventariere
23. Valoarea materialelor cu ter- 043 060
menul de utilizare mai lung
transmise de la depozit în
folosinţă secţiilor ştiinţifice
pentru executarea lucrărilor
ştiinţifice sau pentru restaura-
rea şi reparaţia obiectelor de
artă, a monumentelor arhitectu-
rale şi valorilor muzeale
24. Casarea cheltuielilor materia- 082, 083 043
lelor cu termenul de folosire 200, 211
mai lung
25. Procurarea utilajului special 044 111,178
pentru îndeplinirea lucrărilor
ştiinţifice pe baza contractului
economic
26. Valoarea utilajului special 082 044
transmis de la depozit în
folosinţă secţiilor ştiinţifice
pentru îndeplinirea contractelor
economice se înregistrează con-
comitent pe subcontul extra-
bilanţier 02
27. Înregistrarea utilajului special 013, 016 250, 020
la preţuri reale, care n-a fost
restituit clientului după înche-
ierea temei şi folosit în cali-
tate de: mijloace fixe
- obiecte de mică valoare şi 071 260
scurtă durată
- materiale 060,063 140
-----------
Nota. Valoarea acestui utilaj
se trece la cheltuieli din
contul extrabilanţier 02
28. Procurarea animalelor pentru în- 050 111, 178
grăşare
29. Înregistrarea adaosurilor de 050 081, 400
greutate şi a animalelor nou-
născute la preţul de cost plani-
ficat
30. Valoarea pierderilor, suportate 081, 400 050
de instituţie de la întreţinerea
animalelor pentru îngrăşat,
moarte
31. Valoarea produselor de carne 031 050
intrate în instituţie de la sa-
crificarea animalelor la preţuri
planificate
32. Trecerea la pierderi a diferen- 031, 050 081, 400
ţei dintre preţul de cost plani-
ficat şi cel real al producţiei
animaliere şi a valorii adaosu-
lui animalelor tinere la compar-
timentul producţiei necomercia-
lizate '
33. Valoarea produselor alimentare 060-069 090, 100,
tare intrate în instituţie prin 101, 111,
achiziţie de la furnizori 179, 160,
178, 172
34. Valoarea materialelor şi pro- 084 061, 063
duselor alimentare transmise 065, 067
spre prelucrare
35. Valoarea materialelor intrate de 061, 063
la aprovizionare şi prelucrare 065, 067 084
36. Înregistrarea plusului valorilor 060-067 140, 230
materiale şi produselor alimen- 069 400
tare constatate la inventariere
37. Valoarea produselor alimentare 200, 202 060-065
şi materialelor consumate 211 067, 069
38. Realizarea plusului valorilor 090, 100, 060-067
materiale neutilizate 101, 120, 069
178
39. Anularea reducerii valorilor 040, 041
materiale,în limitele stabilite, 140, 143 160-065
lipsurilor şi pierderilor de la 230, 231 069
alterare,suportate de instituţie
40. Valoarea produselor alimentare 060-067
şi materialelor constatate lipsă 170 069
şi pierderile imputate persoane-
lor vinovate
41. Înregistrarea la preţuri de 067 140, 230
achiziţie a animalelor tinere
întreţinute de la buget
Capitolul III. Obiecte de mică
valoare şi scurtă durată
42. Valoarea obiectelor de mică 090, 096
valoare şi scurtă durată, 100, 101
lenjerie, accesorii de pat, 111, 160
îmbrăcăminte şi încălţăminte, 070-072 178, 179
intrate în instituţie prin
procurarea de la funizor
Concomitent, se efectuează în- 200, 211 260
scrierile secundare
43. Valoarea obiectelor de mică 070, 072 084
valoare şi scurtă durată lenje-
rie, accesorii de pat, îmbrăcă-
minte şi încălţăminte intrate în
instituţie de la prelucrare
Concomitent, se efectuează în- 200, 211 260
scrierile secundare
44. Valoarea obiectelor de mică
valoare şi scurtă durată eli-
berate de la depozit in folosin-
ţă:
- pînă la 20 lei pentru fiecare 260 070
unitate (set)
- mai mult de 20 lei pentru 071 070
unitate sau set
45. Valoarea lenjeriei, accesoriilor 073 072
de pat, îmbrăcămintei şi încăl-
ţămintei eliberate de la depozit
în folosinţă
46. Valoarea plusului obiectelor de 070-073 260
mică valoare şi scurtă durată,
lenjeriei, accesoriilor de pat,
îmbrăcămintei depistate la in-
ventariere
47. Valoarea obiectelor de mică 260 071, 073
valoare şi scurtă durată, casate
48. Valoarea materialelor provenite 063,064 140, 230
din casarea obiectelor de mică 067,069
valoare şi scurtă durată, lăsate
pentru reparaţie şi alte necesi-
tăţi gospodăreşti
49. Vînzarea plusului obiectelor de 260 070-073
mică valoare şi scurtă durată,
lenjeriei, accesoriilor de pat,
îmbrăcămintei şi încălţămintei
Concomitent, se efectuează în- 090, 100,
scrierile secundare la sumele, 101, 120,
care urmează să fie transferate 178 173
în buget
sau sumele rămase în dispoziţia 090, 100 140, 230
instituţiei 101, 111 400
50. Valoarea obiectelor de inventar
lenjeriei, accesoriilor de pat,
îmbrăcămintei şi încălţămintei
constatate lipsă la inventariere
- suportate de instituţie 260 070-073
- imputată persoanelor vinovate 170 070-073
concomitent, se efectuează în-
scrierile secundare:
a) sumele transmise organelor de 260 175
anchetă
b) sumele primite de la organele 175 173
de anchetă, care urmează să fie
transferate în buget
Capitolul IV. Cheltuieli de
producţie şi alte cheltuieli
51. Retribuirea cheltuielilor direc- 111, 120
te pentru producerea producţiei 156, 160
şi pentru îndeplinirea lucrări- 080-082 178
lor ştiinţifice pe baza contrac-
telor economice
52. Valoarea materialelor şi utila- 060, 063
jului special, eliberate de la 064, 067
depozit în folosinţă pentru 080-082 044, 069
executarea lucrărilor ştiinţifi-
ce pe baza contractelor economi-
ce
53. Restituirea materialelor uti- 060, 063
lizate în producţie la depozit 044, 064
067, 069 080-082
54. Calcularea salariului:
- personalului de producţie 080-082 180
- aparatului administrativ 210 180
- personalului de deservire 210 180
55. Contribuţia de asigurări sociale 080-082
calculată asupra retribuţiei în 210 171
Fondul social
56. Eliberarea furajului pentru 181 065
îngrăşarea animalelor
57. Distribuirea cheltuielilor supli- 080-082 210
mentare aparte pe tipuri de pro-
ducţie şi comenzi
58. Distribuirea serviciilor presta- 280 080
te de către atelierele de pro-
ducţie
59. Anularea sumelor diferenţei 281 081
dintre preţul de cost real şi
cel planificat al poducţiei go-
spodăriei agricole, atribuit la
comercializarea producţiei (de-
păşirea cheltuielilor)
60. Trecerea la pierderi a cheltuie- 282 082
lilor pentru lucrările ştiinţi-
fice finalizate şi predate cli-
entului
61. Achitarea pentru serviciile pre- 090, 100
state la colectarea şi prelucra- 101, 111
rea materialelor 084 120, 160
178
Capitolul V. Mijloace băneşti
62. Încasarea finanţări pe conturile
bugetare ale instituţiilor:
- pe bilanţul ordonatorului prin- 090, 093 230, 231
cipal 096 232
- pe bilanţul ordonatorului ter- 090, 093 140, 142
ţiar 096 232
63. Transferarea creditelor de către 140, 142 090, 093
ordonatorii principali institu- 143 096
ţiilor subordonate
64. Înscrierea în conturile buge- 120, 130
tare a sumelor de restabilire 131, 160
a cheltuielilor de casă 090,093 170, 178
096 179
65. Creditele retrase de la institu- 090, 093 140, 142
ţiile subordonate (la ordo- 096 143
natorii principali)
66. Suma ridicată în numerar de la 090, 093
bancă 120 095
67. Achitarea conturilor furnizo- 150, 178 090, 093
rilor pentru valori materiale, 179 096
utilaj, materiale de construcţie
pentru construcţiile noi şi
serviciile prestate
68. Virarea de la contul curent 150 093, 103
bugetar antreprenorului a sume-
lor pentru executarea lucrărilor
privind construcţiile capitale
Concomitent, se efectuează în- 203 150
scrierile secundare
69. Tansferarea sumelor, încasate 173 090
din impozitul pe venit a persoa-
nelor fizice, în buget
70. Transferarea sumelor de la con- 182-188 090
turile bugetare pentru mărfurile
vîndute în rate în bănci la
depunerile muncitorilor şi func-
ţionarilor, organelor de asi-
gurare, în baza contractelor de
asigurare, organizaţilor sindi-
cale
71. Închiderea creditelor la sfîrşi- 140, 142 090, 093
tul anului 230-232 096
72. Încasarea mijloacelor bugetare
la conturile curente ale insti-
tuţiilor
- finanţate de ordonatorii prin- 100, 101
cipali de credite 103 230
- finanţate de ordonatorii iera- 100, 101
rhic inferiori de credite 103 140
73. Încasarea mijloacelor în contul 110 176
curent privind sumele mandatate
ale instituţiilor
74. Cheltuirea mijloacelor pentru 176, 213 110
executarea dispoziţiilor şi res-
tituirea soldului neutilizat
75. Încasarea mijloacelor pentru 120 176
acordarea de împrumuturi munci-
torilor şi funcţionarilor
76. Suma ridicată în numerar de la 120 110
bancă de pe contul curent al
sumelor mandatate
77. Încasarea sumelor în contul cu- 030, 031
rent de mijloace speciale de la 178, 280
comercializarea producţiei 111 281
78. Încasarea sumelor în contul 111 120, 160
curent al mijloacelor speciale
din casa instituţiei sau de la
gestionar
79. Încasarea de la beneficiari a su- 111 154
melor pentru achitarea facturilor
privind executarea lucrărilor de
cercetări ştiinţifice pe bază de
contract
80. Cheltuieli din contul mijloacelor 211 111, 120
speciale
81. Încasarea sumelor în contul 111 120, 160
curent al mijloacelor speciale
pentru alimentaţia copiilor din
internatele şcolare
82. Încasarea sumelor depozitate în 112 174
contul curent pentru alte mijloa-
ce extrabugetare
83. Sumele depozitate în casa insti- 120 112
tuţiei, ridicate în numerar din
bancă
84. Restituirea sumelor depuse cu 174 112
destinaţie specială de la contul
curent
85. Încasarea sumelor în contul cu- 112 176, 153
rent pentu alte mijloace extrabu-
getare
86. Restituirea sumelor soldurilor 176 112
neutilizate privind alte mijloace
extrabugetare
87. Procurarea valutei de la bancă 090, 100
pe baza mijloacelor bugetare, 101, 111
speciale şi extrabugetare 114 112
88. Încasarea valutei pentru execu- 238, 400
tarea lucrărilor şi serviciilor 178, 146
114 241
89. Reevaluarea pe conturile valutare:
- sumele pozitive obţinute de la 140, 230
diferenţa de curs 114 238, 246
400
- sumele de la devierea negativă
a diferenţei de curs se reflectă
pe aceste subconturi prin metoda
"storno"
90. Încasarea sumelor în casă în baza 090, 093, 096
orderelor de încasare 100, 101, 103
110, 111-114
120 160, 170, 172
91. Eliberarea din casă în baza 160, 171
bonurilor de casă sau în baza 172, 174
altor documente 177, 180 120
181
92. Eliberarea din casă a împrumu- 176 120
turilor în baza bonurilor de
casă, de plată muncitorilor şi
funcţionarilor
93. Deschiderea acreditivului pentru 090, 093, 096,
achitarea cu furnizorii 100, 101, 103,
130 110, 111, 112
94. Încasarea valorilor materiale de 013-019
la furnizori în contul acrediti- 060-067
velor acordate 069, 070-072 130
-----------------------
Notă.La înregistrarea mijloacelor fi-
xe, obiectelor de mică valoare
şi scurtă durată, lenjeriei, ac-
cesoriilor de pat, îmbrăcămintei
şi încălţămintei se efectuează
înscieri secundare pe debitul
conturilor 20, 21 şi creditul
subcontului 250 sau 260
95. Rambursarea soldului acreditivu- 090, 093
lui neutilizat 096, 100
101, 103
110, 111 130
96. Primirea carnetelor de cecuri cu 090, 093
valoare limitată din bancă 100, 101
131 103, 111
97. Plata pentru materiale şi produse 060-067 069 131
alimentare prin intermediul cecu-
rilor cu valoare limitată
98. Restituirea soldului neutilizat 090, 093
pe carnetele de cecuri cu valoa- 100, 101
re limitată 103, 111 131
99. Procurarea bonurilor pentru ali- 090, 100
mentare şi a timbrelor poştale 101, 111
etc. 132 178
100. Utilizarea bonurilor cu destina- 200, 211 132
ţie specială
101. Eliberarea în avans a bonurilor, 160 132
formularelor, carnetelor de muncă
şi anexelor la ele
102. Emiterea angajamentelor trezore- 134 230, 140
riale instituţiilor care se află
la balanţa ordonatorului princi-
pal de credite
103. Achitarea prin angajamente trezo- 178 134
reriale a serviciilor prestate
(telefon, energie electrică, apă,
etc.)
Capitolul VI. Achitările financiare
interdepartamentale
104. Închiderea soldurilor mijloacelor 140, 142 090, 093
bugetare neutilizate în ultima zi 143 096
lucrătoare a lunii decembrie în
instituţiile subordonate
105. Decontarea operaţiilor de închi- 140, 142 200, 202
dere în ultima zi de lucru a lu-
nii decembrie, cheltuielilor efe-
ctuate din contul finanţării din
buget
106. Decontarea operaţiilor de închi- 143 203
dere în ultima zi de lucru a lu-
nii decembrie, cheltuielilor pe
obiectele de construcţie finali-
zate şi date în exploatare în in-
stituţiile subordonate
Capitolul VII. Decontări
107. Decontări definitive ale benefi- 203, 212 150
ciarului cu antreprenorul pentru
obiectele de construcţie date în
exploatare
108. Transferarea în contul bugetar 152 090
curent organizaţiilor pentru exe-
cutarea comenzilor în scopul cer-
cetărilor ştiinţifice şi lucrări-
lor de construcţie cu tematică
bugetară
109. Recepţionarea,în baza actelor sau 013, 071 152
a altor documente, a aparatelor
şi articolelor efectuate pentru
lucrările de cercetări ştiinţifi-
ce şi de construcţie
Concomitent, se efectuează în- 200 250, 260
scrierile secundare
110. Prezentarea contului beneficiaru- 153 280
lui despre executarea pentru el a
lucrărilor, serviciilor prestate,
comercializarea articolelor fa-
bricate de către atelierele de
producţie auxiliare
111. Încasarea sumelor de la între- 112 153
prinderi în conturile curente a
mijloacelor extrabugetare, insti-
tuţiilor de învăţămînt cu profil
tehnic pentru îndeplinirea lucră-
rilor de către elevi în perioada
de producţie
112. Calcularea sumelor pentru înde- 153 189, 402
plinirea de către elevii şcolilor
cu profil tehnic a unor lucrări
în perioada practicii de produ-
cere şi defalcarea sumelor la
dispoziţia instituţiilor în ordi-
nea stabilită
113. Încasarea de la beneficiari a su- 111 154
melor pentru executarea lucrări-
lor de cercetări ştiinţifice pe
bază de contract
114. Compensarea avansurilor primite 155 154
de la beneficiari pentru lucrări-
le de cercetări ştiinţifice în
bază de contract
115. Remiterea beneficiarului a lucră- 154 282
rilor de cercetare ştiinţifică
conform preţului prevăzut în con-
tract
116. Încasarea avansurilor de la bene- 111 155
ficiar pentru lucrările de cerce-
tări ştiinţifice executate con-
form contractului
117. Transferul sumelor de pe contul 156 111
curent al mijloacelor speciale
executorilor, atraşi pentru exe-
cutarea lucrărilor de cercetări
ştiinţifice şi de construcţie
conform contractului
118. Recepţionarea lucrărilor îndepli- 082 156
nite de executori
119. Calcularea, cotizaţiilor pentru 200, 211
asigurarea medicală 213, 215 159
120. Transferarea mijloacelor organe- 090, 100
lor de asigurare medicală 159 101, 111
121. Eliberarea din casă a sumelor 160 120
spre decontare instituţiilor
122. Ridicarea, conform cecului, a 090, 096
numerarului din bancă a sumelor 100, 101
spre decontare 160 110-114
123. Prezentarea decontului de avans 060-067, 069
despre cheltuirea sumelor spre 070,072, 082
decontare 200,202, 211 160
124. Restituirea de către titularii 090,096, 069
de avans a soldurilor sumelor de 101,110-114
avans în casa instituţiei sau la 120 160
bancă
125. Atribuirea lipsurilor şi pierde- 040, 041,043
rilor depistate a materialelor 044, 060-067
şi produselor alimentare, a lip- 170 069-120
surilor de bani din casa insti-
tuţiei persoanelor vinovate
Concomitent, se efectuează în-
scrieri secundare
- suma lipsurilor transmise în 140, 230 175
organele de anchetă
- suma lipsurilor pe anul curent 175 140, 230
primite de la organele de anche-
tă
- suma lipsurilor pe anii prece- 175 173
denţi primite de la organele de
anchetă
126. Încasarea sumelor în casă, în 090, 093,100
contul bugetar şi valutar al in- 101, 103,114
stituţiei de la stingerea lipsu- 120 170
rilor
127. Calcularea indemnizaţiilor din 171 180
contul Fondului Social pentru
pierderea temporară a capacită-
ţii de muncă de către muncitori
şi funcţionari
128. Calcularea cotizaţiilor în Fon- 200, 203
dul Social 211, 212 171
129. Transferarea sumelor contizaţii- 090, 093
lor în Fondul Social 100, 101
103, 111
171 112
130. Plăţile din contul mijloacelor 711 120, 160
Fondului Social
131. Calcularea plăţilor pentru în- 172 236
treţinerea copiilor în institu-
ţiile preşcolare
132. Calcularea plăţilor pentru în- 172 173
treţinerea copiilor în şcolile
internat
133. Calcularea plăţilor pentru în- 172 238, 400
treţinerea copiilor în interna-
tele de pe lîngă şcoli
134. Încasarea plăţilor pentru între- 090, 100,
ţinerea copiilor 101, 111,
120 172
135. Restituirea plăţilor pentu în- 172 120
treţinerea copiilor în institu-
ţiile preşcolare
136. Transferarea sumelor, care ur- 090, 100
mează să fie transmise în buget 173 101, 111
137. Decontări cu angajaţii pentru 172 061
alimentarea la locul de muncă,
conform legilor în vigoare
138. Încasarea în casa instituţiei a 120 172
plăţilor pentru alimentarea an-
gajaţilor la locul de muncă
139. Încasarea mijloacelor în contul 112 176
curent al mijloacelor extrabuge-
tare, instituţiilor de învăţă-
mînt cu pofil tehnic-profesional
pentru pregătirea cadrelor şi
recalificarea lor
140. Transferarea la contul sumelor 184,181 177
depozitate a salariilor şi bur-
selor neridicate în termenele
stabilite
141. Plata sumelor depozitate din ca- 177 120
sa instituţiei
142. Sumele datoriilor creditoare şi 140, 230
deponate, a căror termen de ac- 177, 178 400
ţiune a expirat, se iau la majo-
rarea finanţării
143. Achitarea conturilor prezentate 090, 093
de furnizori pentru valorile ma- 096, 100
teriale furnizate şi serviciile 101, 103
prestate 178 111, 114
144. Plata planificată furnizorilor 090,100
pentru procurări de valori mate- 179 101
riale
145. Calcularea salariului lucrători- 200, 203
lor încadraţi şi neîncadraţi în 211, 212 180
schemă
146. Reţinerea din salariul lucrăto- 173,
rilor a impozitelor pe venit şi 188 182-188
a altor reţineri
147. Calcularea contribuţiei din sa- 200 198
lariu în Fondul Social
148. Calcularea bursei 200 181
149. Calcularea onorarului compozito- 200, 211 189
rilor, artiştilor, autorilor
pentru lucrările executate pe
baza contractelor şi comenzilor
unice
150. Reţinerea impozitelor pe venitul 189 173
din onorar
151. Plata salariilor, burselor şi 180, 181 120, 160
onorariilor 189
152. Încasarea în contul curent a ve- 115 151
niturilor vamale
153. Transferarea veniturilor vamale 151 115
în buget
Capitolul VIII. Cheltuieli
154. Consumul de materiale şi produse 040, 041
alimentare în baza documentelor 200, 202 043, 060
de cheltuieli 203, 211 067, 069
155. Prestări servicii (telefon, ene- 200, 203 178
rgie electrică apă, ect.) 211
156. Plata cheltuielilor din contul 213 212
altor mijloace extrabugetare
Capitolul IX. Finanţări
157. Anularea sumelor lipsurilor de, 040, 041
valori materiale, a datoriilor 043, 060
compromise a căror termen de ac- 140, 142 067, 069
ţiune a expirat 230-232 170, 178
158. Închiderea finanţării în ultima 090, 093
zi lucrătoare din luna decembrie 230-232 096
159. Închiderea la sfîrşitul anului 230, 232 200, 202
a cheltuielilor efectuate în
cursul anului
160. Anularea cheltuielilor efectuate 231 203
pe obiectele de construcţie fi-
nalizate şi date în exploatare
161. Anularea cheltuielilor efectuate 236, 238 200
din contul mijloacelor încasate
de la părinţi şi altor mijloace
pentru întreţinerea instituţiei
Capitolul X. Fondurile şi mijloacele
cu destinaţie specială
162. Defalcarea în fondul de dezvol- 282 246
tare a instituţiei pe baza con-
tractelor pentru executarea lu-
crărilor ştiinţifice
163. Încasarea sumelor în fondul de 111 246
dezvoltare a instituţiei
164. Anularea cheltuielilor efectuate 246 212
din fondul de dezvoltare a in-
stituţiei
165. Primirea împrumutului bancar 111 248
166. Transferarea din contul curent a 248 111
mijloacelor speciale pentru
stingerea împrumuturilor bancare
Capitolul XI. Realizarea
167. Anularea rezultatelor:
Venituri 280, 281 410
Pierderi 410 280, 281
Capitolul XII. Venituri
168. Calcularea sumelor de venituri 178 400
pe mijloacele speciale
169. Anularea cheltuielilor efectua- 400 211
te în cursul anului
170. Transferările în venitul bugetu- 173, 400 111
lui din contul curent pe mijloa-
cele speciale
171. Anularea lipsurilor de valori 060-067
materiale, primite din contul 400 069
devizului de cheltuieli pe mij-
loacele speciale
Lasă-ne feedback-ul tău! 😊
Ne dorim să îți oferim cea mai bună experiență pe site-ul nostru și apreciem orice sugestie care ne poate ajuta să îl îmbunătățim.
Trimite-ne feedback-ul tău pe email-ul nostru moldlex@stisc.gov.md, facând click pe butonul de mai jos.
Opinia ta contează și ne ajută să devenim mai buni! 🚀