H O T Ă R Î R E

cu privire la aprobarea Regulamentului organelor de expertiză medicală

a vitalităţii din Republica Moldova

nr. 470  din  29.08.91

* * *

Abrogat: 09.07.2004

Hotărîrea Guvernului nr.746 din 30.06.2004

1. A aproba Regulamentul organelor de expertiză medicală a vitalităţii din Republica Moldova.

2. A abroga hotărîrea Sovietului Miniştrilor al R.S.S. Moldoveneşti şi Consiliului republican al sindicatelor din Moldova din 17 ianuarie 1985 nr.20 (Veştile R.S.S.M., 1985, nr.2, art.15).

Aprobat

prin hotărîrea Guvernului

Republicii Moldova

nr.470 din 29 august 1991

REGULAMENTUL

organelor de expertiză medicală a vitalităţii din Republica Moldova

I. PRINCIPII GENERALE

1. Expertiză medicală a vitalităţii are un rol decisiv în complexul de măsuri menite să ajute fiecărui cetăţean, care şi-a pierdut în urma anumitor maladii vitalitatea şi locul în societate, să şi le recapete parţial sau total. În activitatea lor organele de expertiză medicală a vitalităţii se călăuzesc de principiile social-umane, confirmate în Declaraţia ONU despre drepturile persoanelor cu deficienţe fizice sau mentale, respectînd cu stricteţe etica şi deontologia medicală.

2. Organele de expertiză medicală a vitalităţii îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu legislaţia în vigoare a Republicii Moldova referitor la ocrotirea sănătăţii şi protecţia socială a invalizilor.

3. Organele de expertiză medicală a vitalităţii se află în subordinea Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova, îşi exercită funcţiile după principiul teritorial şi sînt unicele organe de stat cu împuterniciri plenipotenţiare în determinarea gradului de invaliditate sau nivelului scăderii vitalităţii bolnavilor şi infirmilor de pe teritoriile corespunzătoare.

II. STRUCTURA ŞI COMPONENŢA ORGANELOR

DE EXPERTIZĂ MEDICALĂ A VITALITĂŢII

4. Organele de expertiză medicală a vitalităţii sînt instituite, reorganizate şi lichidate de către Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova.

5. Reţeaua organelor de expertiză medicală a vitalităţii (consilii orăşeneşti, raionale şi internaţionale) este formată în dependenţă de densitatea populaţiei mature deservite (un consiliu la 120-130 mii oameni).

6. Pentru efectuarea expertizei medicale a vitalităţii în Republica Moldova, în dependenţă de nivelul şi structura morbidităţii şi invalidităţii pot fi create următoarele consilii de expertiză medicală a vitalităţii cu profil general şi specializate (primare şi republicane):

1) pentru examinarea bolnavilor de tuberculoză sau alte afecţiuni pulmonare nespecifice;

2) pentru testarea persoanelor cu dereglări psihice;

3) pentru investigarea persoanelor cu defecte ale văzului;

4) pentru investigarea bolnavilor cu aparatul cardio-vascular afectat;

5) pentru examinarea bolnavilor oncologici etc.

Numărul şi amplasamentul consiliilor de expertiză medicală a vitalităţii sînt determinate de către Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova.

7. În componenţa consiliilor de expertiză medicală raionale, orăşeneşti şi interraionale intră trei medici (un chirurg, un terapeut, un nevropatolog), dintre care unul este desemnat ca preşedinte. Preşedintele consiliului de expertiză medicală a vitalităţii organizează studierea cazurilor şi dinamica invalidităţii pe teritoriul acestui consiliu, informează asupra acestor chestiuni organele de ocrotire a sănătăţii, muncii şi protecţiei sociale, precum şi alte organe, primeşte în audienţă cetăţenii ce solicită expertiza medicală, propagă în instituţiile curativ-profilactice din raza sa de acţiune principiile şi metodele de expertiză medicală a vitalităţii. Preşedintele consiliului în cauză îşi are locul de muncă de bază în cadrul acestui consiliu.

Pe lîngă medicii sus-amintiţi în statele consiliului de expertiză mai intră o soră superioară, un registrator medical şi o infirmieră.

8. Consiliile de expertiză medicală a vitalităţii îşi au sediul în localurile instituţiilor curativ-profilactice orăşeneşti şi raionale, conducerea cărora e obligată să le creeze condiţiile cuvenite de muncă, oferindu-le spaţii şi amenajîndu-le cu mobilă, inventarul, lenjeria şi aparatajul necesar, asigurîndu-le, totodată, şi accesul la subdiviziunile funcţionale (cabinele de diagnosticare, laboratoare etc.) precum şi la medicii de profil specializat ai acestor instituţii pentru a organiza operativ, în caz de necesitate, examinarea consultativ-diagnostică multilaterală şi integrală a bolnavilor.

9. Instituţiile curativ-profilactice republicane, orăşeneşti şi raionale asigură internarea bolnavilor care necesită un control mai aprofundat în condiţii de spital şi în mod obligatoriu prezintă consiliului respectiv de expertiză datele examenului medical.

10. În cazurile indicate preşedintele consiliului de expertiză medicală a vitalităţii profită de dreptul de a invita consultanţi care sînt remuneraţi conform tarifelor, după timpul consumat.

11. Cheltuielile pentru remunerarea efectivului consiliilor, a consultanţilor şi pentru procurarea aparatajului şi ustensilelor necesare se acordă din contul alocaţiilor, prevăzute special de bugetele locale şi republican.

12. Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova instituie prin ordin special Consiliul Republican de Expertiză Medicală a Vitalităţii, organul superior şi central organizatoric şi metodic al expertizei medicale cu sediul într-o instituţie curativ-profilactica de prestigiu de rang republican.

Preşedintele Consiliului republican de expertiză este concomitent şi expertul principal al Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova cu responsabilităţi şi funcţii de coordonator al activităţii tuturor consiliilor de expertiză a vitalităţii din Moldova.

13. În dependenţă de volumul de lucru, structura morbilităţii şi invalidităţii, Consiliul Republican poate fi constituit din cîteva componente, inclusiv specializate.

Fiecare componenţă are statut de consiliu aparte şi include patru medici, unul din ei fiind numit preşedinte. Aceste componenţe formează Consiliul Republican Unit pentru examinarea cazurilor dificile sau excepţionale.

Deciziile adoptate de Consiliul Republican Unit în caz de recurs sau în cazurile de verificare şi control a hotărîrilor consiliilor locale de expertiză medicală a vitalităţii sînt definitive.

14. Preşedinţii consiliilor locale de expertiză medicală a vitalităţii, cît şi medicii experţi sînt desemnaţi în posturi de către Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova, constituind nomenclatura acestui minister, şi pot munci prin cumul şi în instituţiile curativ-profilactice.

15. Funcţiile Consiliului Republican de expertiză medicală a vitalităţii sînt stabilite de Regulamentul Consiliului Republican de Expertiză Medicală a Vitalităţii, adoptat de către Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova.

16. Controlul şi conducerea generală a organelor expertizei medicale a vitalităţii îi revin Secţiei de expertiză medicală a Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova.

17. În cadrul Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova se organizează Consiliul Suprem consultativ pentru soluţionarea litigiilor şi cazurilor extrem de dificile de expertiză.

În componenţa Consiliului Suprem Consultativ sînt incluşi specialişti de clasă înaltă, factorii de decizie ai Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova (din secţia sus-nominalizată), specialişti principali de profil, jurişti, reprezentanţi ai Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale al Republicii Moldova.

III. FUNCŢIILE PRINCIPALE ALE ORGANELOR DE

EXPERTIZĂ MEDICALĂ A VITALITĂŢII

18. În funcţiile principale ale expertizei medicale a vitalităţii intră:

1) determinarea nivelului capacităţilor vitale ale cetăţenilor investigaţi şi, în cazurile necesare, aprecierea gradului de invaliditate cu recomandarea pensionării medicale;

2) recomandarea condiţiilor favorabile de muncă ce ar contribui la restabilirea capacităţilor vitale ale persoanelor cu diverse grade de invaliditate.

19. În dependenţă de nivelul afectării capacităţilor vitale, consiliile expertizei medicale a vitalităţii stabilesc trei grade de invaliditate: I, II şi III.

20. La efectuarea pensionării medicale, invaliditatea va fi clasificată după următoarele cauze:

1) pentru persoanele civile:

maladii generale, mutilări la locul de muncă, boli profesionale, invaliditate din copilărie, sindromul "Cernobîl";

2) pentru militari şi rezervişti:

răniri, contuzii, mutilări, în urma satisfacerii serviciului militar;

totalitatea maladiilor căpătate în urma aflării pe front, sau boli nelegate de afectarea pe front;

mutilări suportate în diverse accidente şi boli care nu au fost cauzate de satisfacerea serviciului militar;

boli, căpătate în timpul îndeplinirii funcţiilor legate de serviciul militar (cazuri speciale prevăzute de lege).

21. Organele de expertiză medicală a vitalităţii acţionează conform instrucţiunilor, elaborate de Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova şi aprobate de Guvernul Republicii Moldova.

22. Deciziile şi recomandările organelor de expertiză medicală referitor la condiţiile şi caracterul muncii invalizilor sînt obligatorii pentru administraţia întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor, unde lucrează sau au lucrat invalizii.

23. Activitate consiliilor de expertiză medicală a vitalităţii se efectuează în baza colegialităţii şi în strînsă colaborare cu organele şi instituţiile medicale, structurile Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale al Republicii Moldova, precum şi cu subdiviziunile Federaţiei Sindicatelor Independente din Moldova.

24. Organele de expertiză medicală a vitalităţii au ştampilă cu Stema de Stat şi imprimate şi îşi fac sistematic darea de seamă în modul stabilit de către Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova.

IV. OBLIGAŢIILE ŞI DREPTURILE ORGANELOR DE

EXPERTIZĂ MEDICALĂ A VITALITĂŢII

25. Organele de expertiză medicală a vitalităţii raionale, orăşeneşti, interraionale şi specializate sînt obligate:

să constate nivelul dereglării funcţiei vitale, cauzele şi timpul dereglării în cauză, să aprecieze gradul de invaliditate, să recomande continuarea tratamentului şi a procedurilor de reabilitare, prelungind certificatul medical;

să stabilească gradul de pierdere a capacităţii de muncă (în procente) de către persoanele mutilate sau alte dereglări cauzate de îndeplinirea obligaţiilor lor de serviciu, şi mărimile diverselor ajutoare suplimentare de care au nevoie aceşti invalizi;

să stabilească legătura cauzală între decesul întreţinătorului familiei şi accidentul în muncă, boala profesională, aflarea pe front şi alte circumstanţe în scopul stabilirii pensiei şi a recuperării pierderilor membrilor familiei celui decedat;

să acorde ajutor cetăţenilor în căutarea documentelor necesare pentru expertizarea medicală a vitalităţii;

să informeze comisariatele militare despre fiece caz de stabilire a invalidităţii premilitarilor şi celor supuşi serviciului militar;

să analizeze cauzele invalidităţii iniţiale şi să elaboreze măsuri şi recomandări privind profilaxia acesteia;

să determine măsurile indicate reabilitării şi să efectueze controlul asupra procesului de reabilitare la toate etapele lui;

să popularizeze în rîndurile medicilor instituţiilor curativ-profilactice principiile şi metodele esenţiale de expertiză medicală;

să asigure o strînsă interacţiune cu medicii din reţeaua curativă ocupaţi de evaluarea morbidităţii temporare a vitalităţii în scopul de a examina cît mai complex şi calitativ persoanele trimise la expertiza medicală a vitalităţii;

să analizeze cazurile divergenţelor dintre deciziile comisiilor de control medical din instituţiile curativ-profilactice şi cele adoptate de organele de expertiză medicală a vitalităţii;

să participe la propagarea cunoştinţelor medico-sanitare în scopul profilaxiei invalidităţii;

să organizeze şi să ţină lecţii şi prelegeri, să folosească mijloacele mass-media pentru propagarea eficace a informaţiei medicale şi sanitare, a cunoştinţelor despre securitatea muncii şi modul sănătos de viaţă, ce ar putea contribui la scăderea morbidităţii şi invalidităţii.

26. Organele de expertiză medicală a vitalităţii au dreptul:

să ceară şi să primească de la organele şi instituţiile de ocrotire a sănătăţii, întreprinderi, instituţii şi organizaţii toată informaţia necesară pentru buna desfăşurare a expertizelor;

să repartizeze persoanele, care trec expertiza medicală a vitalităţii, în instituţiile curativ-profilactice şi de cercetări ştiinţifice în domeniul medicinii pentru precizarea diagnosticului sau pentru tratamentul indicat în procesul de recuperare a vitalităţii;

să restituie instituţiilor curative corespunzătoare, în caz de perfectare neglijentă, documentaţia pacienţilor trimişi la expertiză, pentru înlăturarea incorectitudinilor;

să controleze executarea deciziilor şi recomandărilor lor de către întreprinderi, instituţii şi organizaţii privitor la încadrarea în muncă a invalizilor.

V. MODUL DE EXAMINARE A CETĂŢENILOR DE CĂTRE

ORGANELE DE EXPERTIZĂ MEDICALĂ A VITALITĂŢII

27. Examinarea cetăţenilor de către consiliile de expertiză medicală a vitalităţii se efectuează la locul de trai a acestora sau în instituţiile curative profilactice în care au fost repartizaţi de către instituţia curativă care-i deservea iniţial.

28. Consiliile de expertiză medicală a vitalităţii examinează cetăţenii în cazurile, cînd legislaţia prevede stabilirea invalidităţii în vederea acordării unui ajutor social sau eliberarea din funcţiile corespunzătoare, precum şi în alte cazuri precizate de legile în vigoare.

29. În scopul îmbunătăţirii deservirii muncitorilor, funcţionarilor şi lucrătorilor din domeniul agriculturii, organele de expertiză medicală a vitalităţii îşi pot organiza şedinţele deplasîndu-se în instituţiile curativ profilactice, care deservesc categorii de cetăţeni.

30. În caz că pacientul, din motive de sănătate (confirmate de deciziile comisiilor medico-consultative ale instituţiilor curative profilactice), nu se poate prezenta la şedinţa consiliului de expertiză medicală, expertiza se efectuează la domiciliu sau la spital unde acesta se află la tratament. În cazuri excepţionale examinarea se efectuează în lipsa bolnavului, avînd consimţămîntul lui.

31. Pentru organizarea şedinţelor în deplasare consiliile de expertiză sînt asigurate cu transport auto de către instituţiile medicale în cadrul cărora acestea funcţionează.

32. Organele de expertiză medicală a vitalităţii se convoacă în şedinţe în componenţa deplină şi, după discutarea colegială a rezultatelor examenului efectuat, adoptă decizia corespunzătoare. Datele examenului şi decizia adoptate se introduc în procesul-verbal al şedinţelor, cît şi în actul de examinare, ambele fiind semnate de preşedintele şi membrii consiliului de expertiză şi sînt autentificate prin ştampilă. În cazul, cînd unii membri ai consiliului de expertiză nu acceptă decizia comună, părerea lor se introduce în actul de expertiză ca clauză aparte. În termen de trei zile acest act este examinat de către organul superior de expertiză, care adoptă, cu simpla majoritate a voturilor membrilor săi, o decizie finală. Dacă numărul de voturi pro şi contra sînt egale, votul preşedintelui e hotărîtor. Membrul consiliului de expertiză, care nu e de acord cu decizia adoptată, îşi expune părerea sa într-o notă aparte, care se anexează la dosar.

33. La primul examen al pacientului în cadrul consiliului de expertiză medicală a vitalităţii prezenţa medicului-curant este obligatorie.

La şedinţele consiliului de expertiză medicală a vitalităţii, în care se examinează chestiunile, ce ţin de problemele muncii, reciclării şi se fac anumite prescripţii privitor la angajarea persoanelor examinate, sînt invitaţi reprezentanţii colectivelor de muncă sau ai comitetelor sindicale din întreprinderile, instituţiile, organizaţiile vizate. Administraţia şi comitetul sindical de la locul de muncă a persoanei examinate sînt obligate să asigure prezenţa reprezentantului lor la aceste şedinţe.

34. Data stabilirii invalidităţii pacientului se consideră ziua în care în organul de expertiză au intrat pentru examinare documentele acestuia.

35. Organele de expertiză medicală eliberează persoanelor examinate un certificat şi în termen de trei zile expediază direcţiilor teritoriale de muncă şi protecţie socială un aviz cu conţinutul deciziei adoptate. Un atare aviz se expediază şi administraţiei întreprinderii, instituţiei şi organizaţiei unde a lucrat sau lucrează persoana examinată.

36. Persoanele culpabile de adoptarea deciziilor greşite sau de falsificarea certificatelor de expertiză medicală poartă responsabilitatea prevăzută de legislaţia în vigoare.

VI. TERMENELE DE REEXAMINARE ŞI RECURSUL DECIZIILOR ADOPTATE

DE CONSILIILE DE EXPERTIZĂ MEDICALĂ A VITALITĂŢII

37. Reexaminarea invalizilor se efectuează în conformitate cu Instrucţiunea despre încadrarea în invaliditate. Reexaminarea înainte de termenul stabili se efectuează în cazul schimbării stării sănătăţii sau, prin dispoziţia instanţei superioare, în cazul cînd decizia s-a adoptat cu încălcarea modului stabilit.

38. Dacă cetăţeanul supus examinării nu e de acord cu decizia consiliilor de expertiză medicală a vitalităţii (raionale, orăşeneşti, interraionale, specializate), el este în drept în termen de o lună de zile să înainteze în scris un demers către consiliul superior de expertiză medicală a vitalităţii. Preşedintele consiliului respectiv expediază în termen de cinci zile Consiliului Republican de expertiză medicală a vitalităţii cererea şi dosarul pacientului recurent.

39. Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova îşi rezervează dreptul, în cazul atestării unor încălcări a Instrucţiunilor în cauză, de a suspenda decizia consiliilor de expertiză medicală a vitalităţii şi de a fixa o reexaminare, transmiţînd actele pacientului unui alt consiliu.