HOTĂRÎREA GUVERNULUI REPUBLICII MOLDOVA
      Despre măsurile de realizare a Legii Republicii Moldova "Cu
             privire la gospodăria ţărănească (de fermier)"

                          Nr.465 din 29.06.92

                    Monitor nr.7/179 din 30.07.1992

                                * * *

   În scopul realizării   Legii   Republicii  Moldova  "Cu  privire   la
gospodăria  ţărănească  (de  fermier)"  şi  pentru  crearea  condiţiilor
organizatorice,  economice şi juridice, necesare activităţii eficiente a
gospodăriilor  ţărăneşti  (de fermier) şi a asociaţiilor  lor,  Guvernul
Republicii Moldova hotărăşte:

   1. Se aprobă   Regulamentul  provizoriu  cu  privire  la  activitatea
gospodăriei ţărăneşti (de fermier) în Republica Moldova. (se anexează).

   2. Comitetul de Stat pentru Problemele Reformei Economice, Ministerul
Economiei  şi  Finanţelor şi Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei  să
elaboreze  şi să prezinte pînă la 1 august 1992 Guvernului spre aprobare
Regulamentul cu privire la crearea fondului de dezvoltare şi susţinere a
gospodăriilor ţărăneşti (de fermier).

   3. Comitetul   de  Stat  pentru  Problemele  Reformei  Economice   să
elaboreze   şi  să  prezinte  pînă  la  1  septembrie  1992   Guvernului
Regulamentul   despre  fondarea  cooperativelor  creditoare   ţărăneşti,
coordonîndu-l în prealabil cu Banca Naţională a Moldovei.

   4. Ministerul  Agriculturii şi Alimentaţiei, Ministerul Comerţului şi
Resurselor  Materiale,  Asociaţia "Arca-Moldova" să creeze în  sisitemul
aprovizionării  de  stat  fonduri  speciale de  tractoare,  mijloace  de
transport, tehnică şi utilaje agricole şi alte resurse tehnico-materiale
destinate livrărilor gospodăriilor ţărăneşti (de fermier).

   5. Se stabileşte  că  gospodăriile  ţărăneşti (de fermier)  care  vor
livra  producţia  agricolă  organizaţiilor de stat de colectări  vor  fi
asigurate   cu  mijloace  tehnice,  materiale  de  constrţie,  nutreţuri
combinate  şi  alte resurse tehnico-materiale în condiţiile şi  ordinea,
stabilite pentru colhozuri şi sovhozuri.

   6. Ministerul   Agriculturii  şi  Alimentaţiei,  de  comun  acord  cu
Ministerul   Economiei  şi  Finanţelor  şi  Comitetul  de  Stat   pentru
Problemele  Reformei Economice, să elaboreze şi să prezinte în termen de
o  lună  Regulamentul  cu privire la asistenţa tehnică  a  gospodăriilor
ţărăneşti  (de  fermier),  în care să reglementeze modul de  reparare  a
mijloacelor   tehnice  şi  a  echipamentelor  învechite  şi  casate  ale
colhozurilor  şi sovhozurilor, vînzarea lor către gospodăriile ţărăneşti
(de fermier), precum şi condiţiile de deservire a mijloacelor tehnice şi
încheierea lor de către fermieri.

   7. Ministerul  Industriei  şi  Energeticii  în  comun  cu  Ministerul
Economiei  şi Finanţelor să elaboreze pînă la 1 decembrie 1992 Programul
de stat de finanţare şi producere a maşinilor agricole cu gabarit redus,
a  utilajelor  şi  alte mijloace tehnice,  necesare  pentru  dezvoltarea
gospodăriilor ţărăneşti (de fermiei).

   8. Ministerul  Agriculturii  şi Alimentaţiei să asigure  începînd  cu
anii  1992,  coordonarea  şi conducerea ştiinţifică  şi  metodologică  a
instruirii  cadrelor  pentru  gospodăriile  ţărăneşti  (de  fermier)  şi
asociaţiile acestora.

   9. Se recomandă colhozurilor şi sovhozurilor:
   să pună la dispoziţia  gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), în  baza
unor  contracte  de  arendă, mijloace tehnice agricole şi  altă  tehnică
specială;
   să acorde în  bază  de  contract,  un  ajutor  efectiv  gospodăriilor
ţărăneşti  (de  fermier) la asigurarea cu seminţe, material săditor,  cu
animale  şi  păsări,  cît şi la implementarea  realizărilor  progresului
tehnico-ştiinţific  în agricultură, să le presteze servicii agrotehnice,
veterinare şi inginereşti.

   10. Organele    autoadministrării   locale   să   asigure   membrilor
gospodăriilor  ţărăneşti (de fermier) drepturi egale la beneficierea  de
serviciile infrastructurii sociale.

   11. Se recomandă  Deartamentului de Stat pentru Statistică, în  comun
cu  Ministerul  Agriculturii  şi Alimentaţiei, să elaboreze  pînă  la  1
noiembrie  1992 formele dărilor de seamă statistice privind  activitatea
economică  şi  financiară  a gospodăriilor ţărăneşti (de fermier)  şi  a
asociaţiilor acestora şi să stabilească periodicitatea lor.

   12. Ministerul  Economiei  şi  Finanţelor  să  elaboreze  pînă  la  1
noiembrie  1992 planul de conturi şi ordinea ţinerii evidenţei contabile
a activităţii gospodăriei ţărăneşti (de fermier).

 
             PRIM-MINISTRU
             AL REPUBLICII MOLDOVA                 Valeriu  MURAVSCHI 

                                                    Aprobat
                                           prin hotărîrea Guvernului
                                              Republicii Moldova
                                            din 29 iunie 1992 nr.465


                       REGULAMENTUL PROVIZORIU
           cu privire la activitatea gospodăriei ţărăneşti
                  (de fermier) în Republica Moldova

                        I. Principii generale

   1. Regulamentul  provizoriu  cu  privire la  activitatea  gospodăriei
ţărăneşti (de fermier) (în continuare - Regulamentul) a fost elaborat în
conformitate    cu    "Concepţia   reformei   agrare   şi    dezvoltării
social-economice  a  satului",  Codul funciar al Republicii  Moldova  şi
Legile  Republicii  Moldova  "Cu privire la  gospodăria  ţărănească  (de
fermier)",  "Cu  privire  la arendă", "Cu privire la  antreprenoriat  şi
întreprinderi".

   2. Potrivit Legii "Cu privire la gospodăria ţărănească (de fermier)",
gospodăria  ţărănească  este o unitate economică de sine  stătătoare  cu
statut de persoană juridică care, în rezultatul folosirii terenurilor şi
altor  bunuri ce le deţine în proprietate privată, produce,  prelucrează
şi   comercializează  producţia  agricolă.  Ea  reprezintă  o  verigă  a
sistemului  economic, ce are aceleaşi drepturi ca şi celelalte tipuri de
anreprenoriat.

   3. Forma juridico-organizatorică a gospodăriei ţărăneşti (de fermier)
este întreprinderea individuală.

     II. Modul de întemiere a gospodăriei ţărăneşti (de fermier)

   4. Gospodăria  ţărănească  (de fermier) se înfiinţează  pe  principii
benevole,  prin atribuirea terenurilor în proprietate privată sau  darea
în  arendă  a  pămîntului.  Pentru  ţinerea  gospodăriei  ţărăneşti  (de
fermier)   se   atribuie  în  proprietate  privată   terenuri,   conform
articolelor  12  şi  13  ale Codului  funciar,  membrilor  colhozurilor,
salariaţilor  sovhozurilor  sau altor întreprinderi cu  profil  agricol,
inclusiv  pensionarilor din aceste unităţi economice, persoanelor ce  au
fost  represate  şi ulterior reabilitate, persoanelor care şi-au  predat
pămîntul  gospodăriilor colective şi care nu mai lucrează în ele,  toate
fiind  împroprietărite  cu  condiţia  să-şi  stabilească  domiciliul  în
localitatea respectivă şi să se ocupe cu agricultura.

   5. Sursele de  dobîndire a averii gospodăriei ţărăneşti (de  fermier)
sînt:
   mijloacele băneşti   şi  cele  în  expresie  naturală  ale  membrilor
gospodăriei ţărăneşti (de fermier);
   veniturile, rezultate   din  realizarea  producţiei,  lucrărilor   şi
serviciilor;
   veniturile aduse de hîrtiile de valoare;
   creditele bancare şi ale altor creditori;
   dotaţiile de buget;
   alte surse, ce nu sînt interzise de legislaţia în vigoare.

   6. Pentru a întemeia  o gospodărie ţărănească (de fermier) lucrătorul
e dator să depună o cerere în organele autoadministrării locale.

   7. Mărimea terenului  atribuit în proprietatea privată este stabilită
în  fiece  caz  aparte  de comisia funciară, creată  pe  lîngă  organele
autoadministrării   locale  potrivit  prevederilor  Codului  funciar  al
Republicii  Moldova.  Atribuirea  terenurilor  se  efectuează  de  către
organele autoadministrării locale.

   8. În baza cererii    depuse    de   către   solicitanţi,    organele
autoadministrării   locale   le  distribuie  în   proprietate   terenuri
echivalente  (numai  în perioada de la 1 noiembrie pînă la 1 martie)  şi
cota  valorică  din  averea întreprinderii, stabilită de  colectivul  de
muncă  al acestei întreprinderi reieşind din indicii ultimului bilanţ în
conformitate  cu metodologia de evaluare a valorii cotei-părţi în averea
gospodăriilor complexului agroindustrial.

   9. Gospodăria  ţărănească  se  consideră  întemeiată după  ce  i  s-a
eliberat  titlul  de proprietate funciară sau după ce a  fost  legalizat
contractul  de  luare în arendă a terenului şi a fost întregiastrată  în
organele   teritoriale  ale  Camerei  Înregistrări   de  Stat  pe  lîngă
Ministerul Justiţiei.

   10. Din momentul  înregistrării,  gospodăria ţărănească (de  fermier)
obţine statut de persoană juridică, cu drept de a-şi deschide conturi în
instituţiile bancare.

   11. Cheltuielile,  impuse de repartizarea pămînturilor şi legalizarea
titlului  de proprietate funciară, de ţinerea documentaţiei funciare  şi
cadastrale  vizînd  reglementarea  regimului proprietăţii  funciare,  de
legalizarea  contractului de luare în arendă a terenului, de cercetările
agrochimice  şi paşaportizarea ecologică a pămîntului, se efectuează din
contul bugetului de stat.

   12. Impozitele  gospodăriei ţărăneşti sînt percepute în  conformitate
cu legislaţia fiscală.

      III. Drepturile şi obligaţiile gospodăriilor ţărăneşti (de
                               fermier)

   13. Gospodăriile ţărăneşti (de fermier) sînt în drept:
   a) să gospodărească  de sine stătător terenul, să-şi determine în mod
autonom  direcţiile  activităţii, structura şi volumul de producţie,  să
dispună  de  producţia  obţinută şi de veniturile dobîndite de  pe  urmă
vînzării ei, reieşind din intersele sale;
   b) să dispună  cu  drept  de  proprietate  de  bunurile  gospodăriei:
terenul,   semnăturile  şi  plantaţiile  multianuale,  casa  de  locuit,
construcţiile  auxiliare,  instanţiile de ameliorare şi de altă  natură,
vitele productive şi de muncă, păsările, maşinile agricole şi de alt tip
utilajele,  mijloacele  din inventar şi de transport, precum şi de  alte
bunuri, necesare pentru activitatea gospodărească şi de alt gen;
   c) să beneficieze în modul stabilit de sistemele de irigare şi drenaj
să  construiască  clădiri  de  producţie, case de  locuit,  edificii  cu
diversă destinaţie;
   d) să schimbe  terenul,  cu autorizaţia  organului  autoadministrării
locale;
   e) să testeze   terenul   moştenitorilor   şi  să-l   însrăineze   în
conformitate cu legislaţia în vigoare;
   f) să atribuie terenul (sau o parte din el) în arendă;
   g) să primească,   în   caz   de  înstrăinare  a   terenului   pentru
necesităţile  statului  şi societăţii, un alt teren echivalent,  cît  şi
compensarea   cheltuielilor  şi  pierderilor  suportate  în  acest  caz,
inclusiv a avantajului ratat;
   h) să comande  şi să finanţeze lucrările de organizare a teritoriului
şi lucrările funciar-cadastrale;
   i) să procure  resurse  tehnico-materiale de la orice  întreprindere,
organizaţie  de  stat ori cooperatistă, de la piaţă ori particulari,  de
asemenea şi prin reţelele comerţului cu amănuntul sau cooperatist;
   g) să se asocieze   în   cooperative  şi  alte   organizaţii   pentru
producerea,  prelucrarea şi comercializarea producţiei agricole,  precum
şi   pentru   aprovizionarea  tehnico-materială,  pentru  lucrările   de
construcţie,  asistenţă tehnică, veterinară, agrochimică, asigurarea  cu
apă, asistenţă consultativă şi creditar-financiară.

   14. Gospodăriile ţărăneşti (de fermier) sînt obligate:
   a) să folosească  eficient terenul conform destinaţiei lui  speciale,
să-i  sporească fertilitatea, să interprindă un complex de măsuri pentru
protecţia solului, să nu admită prin activitatea lor economică agravarea
situaţiei  ecologice atît pe terenul propriu, cît şi pe terenurile altor
proprietari;
   b) să achite în termen impozitul funciar şi arenda pentru teren;
   c) să nu încalce  drepturile altor proprietari, posesori sau arendaşi
funciari;
   d) să prezinte   la  timp  organelor  autoadministrării  locale  date
privind starea terenului şi folosirea lui, inclusiv informaţiei necesare
pentru   ţinerea  cadastrului  funciar,  de  asemenea,  dări  de   seamă
statistice  privind  activitatea de producţie şi financiară în  organele
statistice de stat,conform formularelor şi termenelor stabilite;
   e) să recupereze  paguba pentru scăderea fertilităţii solului, admisă
din vina lucrătorilor lor;
   f) să păstreze  în  starea  cuvenită bornele de  hotar  şi  obiectele
reţelei geodezice de stat, aflate pe terenurile lor;
   g) să respecte regimul proprietăţii funciare, stabilit prin proiectul
organizării teritoriului;
   h) să respecte  riguros cerinţele şi normativele calităţii stabilite;
   i) să poarte  răspunderea  materială şi de altă natură, prevăzută  de
dispoziţiile  legale  pentru pagubele aduse membrilor  gospodăriilor  şi
cetăţenilor,  angajaţi pe bază de contract, în cazul unor  mutilări  ori
înrăutăţirii sănătăţii acestora în exerciţiul funcţiunii.

              IV. Munca şi asigurarea averii gospodăriei
                        ţărăneşti (de fermier)

   15. Activitatea  gospodăriei ţărăneşti (de fermier) se întemeiază  pe
munca  individuală  a membrilor ei. Din necesităţi de producţie,  pentru
executarea  lucrărilor în gospodărie pot fi angajaţi pe bază de contract
şi alţi cetăţeni.
   Remunerarea muncii cetăţenilor, angajaţi prin contract, se efectuează
în  primul  rînd  fără  să  fie  raportată  la  rezultatele  activităţii
gospodăriei  şi  nu trebuie să fie mai joasă decît minimul  stabilit  de
stat.

   16. Înscrierile  vizînd  vechimea  în muncă a  membrilor  gospodăriei
ţărăneşti  (de  fermier) şi a cetăţenilor, angajaţi prin contract,  sînt
trecute în carnetul de muncă de către conducătorul gospodăriei ţărăneşti
(de fermier) şi sînt legalizate de organul autoadministrăii locale.

   17. Relaţiile  de  muncă  în gospodăria ţărănească  (de  fermier)  se
stabilesc de către membrii gospodăriei.
   Litigiile de  muncă  dintre conducătorul gospodăriei, membrii  ei  şi
cetăţenii,  care  lucrează pe baza de contract, se soluţionează  conform
legislaţiei în vigoare.

   18. Bunurile  gospodăriei  ţărăneşti  (de  fermier)  aparţin  tuturor
membrilor   ei  cu  drept  de  proprietate  comună  sau  în  raport   cu
cotele-părţi  ce le au în proprietate privată şi se asigură pe principii
benevole potrivit legii.

      V. Protecţia socială a gospodăriei ţărăneşti (de fermier)

   19. Statul garantează  apărarea  terenurilor şi a celorlalte  bunuri,
transmise  în  proprietate sau date în arendă gospodăriei ţărăneşti,  de
acţiuni    ilicite    din   partea   întreprinderilor,    instituţiilor,
organizaţiilor  şi  cetăţenilor  şi poartă  răspundere  pentru  pagubele
cauzate  gospodăriei în legătură cu limitarea activităţii ei  economice.
În  aceste  cazuri,  gospodăriei  ţărăneşti i  se  compensează  pagubele
pricinuite (cheltuielile), beneficiul ratat, valoarea bunurilor pierdute
sau deteriorate.

   20. Membrii gospodăriei  ţărăneşti (de fermier), precum şi  cetăţenii
care lucrează pe baza de contract sînt supuşi asigurării şi beneficiează
de asistenţa socială în conformitate cu legislaţia în vigoare.

   21. Alocarea  şi  plata  indemnezaţiilor de  stat  pentru  asigurarea
socială  şi a pensiilor ce li se cuvin membrilor gospodăriilor ţărăneşti
(de  fermier)  şi cetăţenilor angajaţi prin contract, sînt efectuate  în
ordinea şi condiţiile stabilite de lege.

   22. Perioada  de  muncă  în  gospodăria  ţărănească  (de  fermier)  a
membrilor  ei şi cetăţenilor care lucrează pe bază de contract se ia  în
consideraţie  la stabilirea vechimii totale şi neîntrerupte de muncă  pe
baza  datelor  din  carnetul  de muncă şi a  documentelor,  ce  confirmă
achitarea plăţilor pentru asigurarea socială.

   23. Femeile-membri  ai  gospodăriei  ţărăneşti (de fermier)  şi  cele
angajate  prin contract, beneficiază de concedii de maternitate, de alte
concedii şi înlesniri prevăzute pentru femeile care lucrează.

     VI. Încetarea activităţii gospodăriei ţărăneşti (de fermier)

   24. Gospodăria  ţărănească  (de fermier) îşi încetează activtatea  sa
dacă:
   a) membrii gospodăriei adoptă o decizie privind încetarea activităţii
acesteia;
   b) terenul gospodăriei,   pe   parcursul   a   doi   ani   din   ziua
înregistrării,   nu  este  folosit  în  scopuri  agricole  fără   motive
justificative;
   c) nici un membru al gospodăriei sau vre-un moştenitor al acesteia nu
doreşte să continue activtatea ei;
   d) terenul gospodăriei  este retras în modul stabilit de lege  pentru
necesităţile statului şi ale societăţii;
   e) gospodăria este reorganizată ori falimentează.

   25. Decizia privind suspendarea activităţii gospodăriei ţărăneşti (de
fermier)  este adoptată de organele autoadministrării locale, iar în caz
de  faliment - de instanţele judecătoreşti. Litigiile, vizînd  încetarea
activităţii  gospodăriei  ţărăneşti (de fermier) sînt soluţionate  numai
prin decizia instanţelor judiciare.

   26. Retragerea  în  modul stabilit a terenului gospodăriei  ţărăneşti
(de  fermier)  pentru  necesităţile  statului  şi  ale  societăţii  este
efectuată   cu   acordul  membrilor  ei  şi  numai  după   ce   organele
autoadministrării  loclae au repartizat în locul terenului retras un lot
echivalent de pămînt.

   27. În caz că   gospodăria  ţărănească  (de  fermier)  îşi  încetează
activitatea   pînă   la  expirarea  termenului  de  înlesniri   fiscale,
gospodăria  achită suma integrală a impozitului cuvenit, iar bunurile ei
sînt  folosite  pentru  retribuirea  muncii  cetăţenilor  angajaţi  prin
contracte  de muncă, cît şi pentru achitarea vărsămintelor în bugetul de
stat,  ramburasarea  împrumuturilor  bancare şi  achitarea  cu  ceilalţi
creditori.