HOTĂRÎREA GUVERNULUI REPUBLICII MOLDOVA
           Cu privire la aprobarea Programului de Stat pentru
dezvoltarea culturii pe anii 1993-2000 şi asigurarea protecţiei sociale
                         a oamenilor de cultură

                         Nr.343  din  03.06.93

                                * * *

    Abrogat: 04.09.1997
    Hotărîrea Guvernului nr.672 din 18.07.1997

    În scopul susţinerii    culturii    naţionale,   instituţiilor    şi
lucrătorilor  din  domeniul  culturii şi artei  în  perioada  reformelor
economice,   precum   şi  întru  executarea   Decretului   Preşedintelui
Republicii  Moldova  din 21 septembrie 1992 nr. 203 "Despre măsurile  de
neamînat  privind  dezvoltarea  culturii", Guvernul  Republicii  Moldova
HOTĂRĂŞTE:
    1. Se aprobă  Programul de Stat pentru dezvoltarea culturii pe  anii
1993-2000 conform anexei nr. 1.
    2. Se instituie  pe lîngă Ministerul Culturii şi Cultelor Fondul  de
dezvoltare a culturii şi artei naţionale.
    Ministerul Culturii şi Cultelor să îrezinte Guvernului spre aprobare
în termen de 2 luni Regulamentului Fondului.
    3. Ministerul  Culturii  şi Cultelor, de comun acord  cu  Ministerul
Finanţelor  şi Ministerul Economiei, să prezinte Guvernului în termen de
o lună propuneri vizînd acordarea de înlesniri instituţiilor de cultură,
artă,  cinematografice, de învăţămînt artistic, uniunilor de creaţie  şi
subdiviziunilor lor.
    4. Se stabileşte că de la 1 aprilie  1993:
    membrii uniunilor  de creaţie care dispun de ateliere de creaţie vor
achita  energia  electrică, termică, serviciile comunale  şi  instalarea
telefonului  pe principii egale, stabilite pentru cetîţeni la  achitarea
acestor  servicii,  iar plata anuală pentru închirierea  atelierelor  de
creaţie  -  de  la  0,7 pînă la 0,2 la sută din  salariul  minim  pentru
fiecare metru pătrat de spaţiu pe an, conform anexei nr. 2;
    cetăţenii invitaţi  în  republică în baza contractelor de  schimburi
culturale,  aprobate de Guvern, vor achita plata pentru cazare în  hotel
conform ratifelor în vigoare pentru cetăţenii Republicii Moldova;
    specialiştii   din  domeniul  artelor  şi  culturii  şi  colectivele
artistice  care  vor  întreprinde  turnee  internaţionale  cu  aprobarea
Ministerului  Culturii  şi Cultelor se scutesc de taxe  pentru  servicii
consulare,  iar  persoanele  invitate de instituţiile de  cultură,  artă
cinematografice  şi  de  învăţămînt artistic, precum şi de  uniunile  de
creaţie,  care  efectuează  conform statutului  schimburi  culturale  cu
partenerii  din  ssstrăinătate,  se scutesc de taxe  pentru  perfectarea
vizelor pe bază de reciprocitate cu statele, ale căror resortisanţi sînt.
    5. Ministerul   Afacerilor   Externe,  la  propunerea   Ministerului
Culturii şi Cultelor, să prevadă în acordurile cu alte ţări procedura de
readucere  în  patrimoniul naţional a valorilor de cultură şi  cult,  în
străinătate între anii 1812-1990.
    6. Ministerul  Culturii  şi Cultelor, de comun acord  cu  Ministerul
Muncii  şi  Protecţiei Sociale şi Ministerul Finanţelor, să prezinte  în
termen  de  două  luni Guvernului spre aprobare proiectul  hotărîrii  cu
privirii  la onorariile de autor şi salarizarea personalului de  creaţie
şi  din  întreprinderile  care  realizează  comenzile  sociale  de  stat
cinematografice, finanţate de la buget.
    7. Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale şi Ministerul Finanţelor,
concomitent cu schimbarea mărimii salariului minim şi în conformitate cu
Legea  Republicii Moldova "Privind indexarea onorariilor de autor pentru
crearea,   editarea,   interpretarea  publică  şi  celelalte  forme   de
valorificare a lucrărilor literare, de artă şi ştiinţifice.
    8. Ministerul  Culturii  şi Cultelor, de comun acord  cu  Ministerul
Economiei  şi  Ministerul  Finanţelor, uniunile de  creaţie,  comitetele
executive, consiliul republican al sindicatului lucrătorilor din cultură
să  elaboreze  şi  să  prezinte  în termen de  3  luni  Guvernului  spre
aprobarea   Programul  Complex  de  Stat  de  asiguare  cu  locuinţe   a
angajaţilor  din  sfera culturii şi membrilor uniunilor de  creaţie,  cu
finanţarea prevederilor lui din diverse surse.
    9. Ministerul  Muncii  şi  Protecţiei  Sociale, de  comun  acord  cu
Ministerul  Culturii  şi  Cultelor,  să prezinte în  termen  de  2  luni
Guvernului propuneri vizînd pensionarea membrilor uniunilor de creaţie.
    10. Ministerul Finanţelor să prelimineze în modul stabilit, începînd
cu   anul  1993,  alocarea  către  Ministerul  Culturii  şi  Cultelor  a
mijloacelor valutare necesare pentru procurarea instrumentelor muzicale,
aparatajului   de  filmare  şi  scenic  de  import,  precum  şi   pentru
achiziţiile de către, publicaţii periodice internaţionale.
    11. Organele  autoadministrării  locale vor lua la balanţaă  şi  vor
finanţa  din  bugetul  lor instituţiile de cultură ale  sindicatelor  şi
întreprinderilor   agricole,   cu  asentimentul   unităţilor   economice
respective,  în  dependenţă de dificultăţile economice ale  acestora  şi
alte circumstanţe.
    12. Ministerul Culturii şi Cultelor, de comun acord cu Departamentul
de  Stat  pentru Protecţia Mediului Înconjurător şi Resurse Naturale  şi
Ministerul  Finanţelor,  să elaboreze pînă la 1 iulie  1993  metodologia
estimării  obiectelor  de istorie şi cultură, a evaluării  prejudiciului
adus  prin  distrugerea şi poluarea complexelor şi obiectelor  naturale,
reieşind  din  valoarea  lor în calitate de  obiecte  ale  patrimoniului
naţional.
    13. Ministerul  Culturii  şi Cultelor, de comun acord cu  Ministerul
Afacerilor  Interne  şi Departamentul de Stat pentru Protecţia  Mediului
Înconjurător  şi Resurse Naturale, să prezinte Guvernului în termen de o
lună   propuneri   vizînd  aplicarea  unor  sancţiuni  drastice   pentru
contravenţiile   administrative,  care  au  cauzat  degradarea  mediului
ambiant,  a  monumentelor de istorie şi cultură, pentru a fi  prezentate
Parlamentului spre aprobare.
    14. Ministerul   Culturii   şi  Cultelor,   Ministerul   Securităţii
Naţionale  şi  Departamentul  de Stat pentru Controlul Vanal,  de  comun
acord  cu Ministerul Finanţelor şi Ministerul Informaticii,  Informaţiei
şi  Telecomunicaţiilor, să elaboreze în termen de 2 luni Regulamentul cu
privire  la statutul juridic al bunurilor culturale mobile, care pot  fi
scoase din republică.
    15. Departamentul  de Stat pentru Edituri, Poligrafie şi Comerţul cu
Cărţi va acorda prioritate editării cărţilor pentru copii, manualelor şi
monografiilor pentru învăţămîntul artistic.
    16. Primăria  municipiului Chişinău să lichideze pînă la 1  ianuarie
1994  restanţele  privind  repartizarea spaţiului locativ  uniunilor  de
creaţie  şi  fondul locativ de stat, cît şi din cel cooperatist la  cota
anului cînd se preconiza darea în exploatare a spaţiului locativ.
    17. Departamentul  de Stat pentru Edituri, Poligrafie şi Comerţul cu
Cărţi,  de  comun acord cu Ministerul Culturii şi  Cultelor,  Ministerul
Ştiinţei  şi  Învăţămîntului  şi Ministerul Finanţelor,  să  includă  în
comanda  de  stat,  începînd cu anul anul 1993, editarea  manualelor  şi
materialelor metodice pentru învăţămîntul artistic, a literaturii pentru
copii,  operelor  compozitorilor  din Moldova, precum şi  a  literaturii
naţionale de valoare.
    18. Se atribuie în sarcinile organelor autoadministrării locale:
    dezvoltarea sferei  social-culturale, ca fiind o direcţie prioritară
a politicii statului, şi acordarea unui sprijin efectiv;
    elaborarea pe  parcursul  anillor 1993-1995 a programelor zonale  de
dezvoltare a culturii;
    distribuirea  mijloacelor financiare, la formarea bugetelor  locale,
pentru    dezvoltarea   culturii,   liînd   în   considerare   procesele
inflaţioniste, majorarea preţurilor şi tarifelor;
    asigurarea dreptului  de a beneficia de înlesnirile acordate conform
legislaţie  în  vigoare lucrătorilor din cultură la  achitarea  plăţilor
pentru serviciile comunale;
    asigurarea utilizării  localurilor instiruţiilor de cultură şi artă,
în  strictă conformitate cu destinaţia fiecăruia, trecute în proprietate
municipală sau la alţi proprietari;
    evaluarea posibilităţilor    întru   crearea   unor   noi   arealuri
istorico-culturale  şi  naturale  ca  formă  eficientă  de  ocrotire  şi
valorificare a patrimoniului cultural şi natural al Moldovei;
    acordarea sprijinului  necesar  la trecerea terenurilor, în care  se
află  monumente  din  patrimoniul  cultural  şi  natural,  la  categoria
terenurilor  ocrotite  de  stat  şi repartizarea  de  noi  terenuri,  în
condiţii  preferenţiale, pentru construcţia instituţiilor de cultură  şi
artă;
    interzicerea  activităţii gestionare pe terenurile cu monumente  din
patrimoniul  cultural  şi  natural fără acordul Ministerul  Culturii  şi
Cultelor;
    proiectarea,  la  construcţia spaţiului locativ, de ateliere  pentru
membrii uniunilor de creaţie.
    19. Ministerul Finanţelor şi Ministerul Economiei, de comun acord cu
Ministerul  Culturii  şi Cultelor, să prevadă anual, în modul  stabilit,
alocarea  mijloacelor financiare necesare pentru realizarea  Programului
de  Stat pentru dezvoltarea culturii pe anii 1993-2000, precum şi pentru
finanţarea  instituţiilor bugetare de cultură, artă, cinematografice  şi
de învăţămînt artistic.
    20. Ministerul  Culturii şi Cultelor, alte ministere şi departamente
cointeresate,  organele  autoadministrării locale să înformeze  Guvernul
pînă  la  15  decembrie 1993 despre  realizarea  prevederilor  prezentei
hotărîri.
    21. Dl M.Coşcodan,  viceprim-ministru  al Republicii  Moldova,  este
autorizat   cu  exercitarea  controlului  asupra  executării   prezentei
hotărîri.

 [Pct. 22 abrogat prin Hot. Guv. nr.581 din 17.08.95]

    Prim-ministru
al Republicii Moldova                    ANDREI SANGHELI


                                                  Anexa nr. 1
                                        la hotărîrea Guvernului 
                                        Republicii Moldova din
                                        3 iunie 1993 nr. 343

                           PROGRAMUL DE STAT
                  pentru dezvoltarea culturii pe anii
                           1993-2000

                    Dispoziţii generale

    Situaţia actuală    se   caracterizează   printr-o   criză    adîncă
multaspectuală   în  toate  sferele  societăţii,  inclusiv   spirituală.
Destinul  economic,  urmat  de  scăderea bruscă  a  nivelului  de  trai,
generează  un  sentiment  de  confuzie, de pierdere  a  orientărilor  şi
creiteriilor morale pentru o parte considerabilă a populaţiei.
    Politică vicioasă   de   deznaţionalizare  promovată   în   Moldova,
izginirea   limbii  materne  din  multe  domenii  ale  vieţii,  sfidarea
tradiţiilor  au  condiţionat avîntul mişcării de renaştere naţională  şi
spirituală  a moldovenilor, extinderea iniţiativelor social-culturale de
ocrotire a artei populare, a monumentelor de cultură.
    Continua căutarea  şi implimentarea unor modele organizatorice noi a
activităţii  administrativ-financiare în teatru, cinema, în  colectivele
artistice, are loc transmiterea parţială a funcţiilor conducerii de stat
în   cultură  către  autoadministrarea  locală.  Se  impune  necesitatea
obiectivă de elaborare a unei concepţii moderne de dezvoltare a artei şi
culturii.
    O civilizaţie  nu  se poate edifica decît prin cultură şi  credinţă.
Politica  de  stat  în  domeniul culturii  trebuie  racordată  la  acest
deziderat, care obligatoriu presupune respectarea următoarelor principii
naţionale;  protecţia  juridică  a culturii; lansarea  ei  în  circuitul
cultural  european  şi  mondial.  Activitatea pe cele  trei  planuri  ar
însemna salvarea valorilor patrimoniului istoric cultural (identificarea
înregistrarea,  repartizarea,  conservarea, reconstrucţia,  restaurarea,
revalorificarea   şe   repunerea  în  circuitul  cultural  naţional   şi
inuversal)  şi recondiţionarea activităţii activităţii instituţiilor  de
artă şi ciltură. Din momentul cînd cultura, cu tot arsenalul ei de forţe
forme  şi mijloace, nu mai este monopolul structurilor politice şi, deci
antreprenorul  comenzilor  ideologice, instituţiile de cultură  şi  artă
sînt reduse la fireasca lor misiune: regenerarea culturii, obiceeiurilor
tradiţiilor,   datinilor,  meşteşugurilor  şi  crearea  de  noi   valori
artistice (inclusiv promovarea lor).
    Adoptarea legilor  despre  cultură, patrimoniu naţional, ocrotire  a
monumentelor,  proprietate  intelectuală, biblioteci şi fondul legal  de
carte  (total, circa 10 acte normative de strictă necesitate) ar  obliga
statul şi instituţiilor lui să onoreze interesele culturii, ar proteja-o
de atentate administrative şi marginalizării bugetare.
    În scopul menţinerii   şi  dezvoltării  potenţialului  cultural   al
Republicii  Moldova se prevede stabilirea ptiotităţilor de activitate în
domeniul   culturii,  includerea  în  Registrul  de  stat  a  obiectelor
culturale  de importanţă naţională, readucerea în patrimoniul naţional a
valorilor  de cultură şi cult înstrăinate, asigurarea protecţiei sociale
a maeştrilor artei şi literaturii, susţinerea financiară a instituţiilor
de  cultură  şi  artă, a uniunilor de creaţie,  promovarea  unor  măsuri
extraordinare care se propun spre realizare.

                    I. Cărţi şi biblioteci, publicaţii

    Situaţiile statistice  asupra bibliotecilor şi publicaţiilor  releva
nerespectarea  drepturilor egale ale naţionalităţilor conlocuitoare, cei
lezaţi   fiind   în  primul  rînd  băştinaşii.  Astfel,   în   fondurile
bibliotecilor  publice cartea naţională alcătuieşte doar 30 la sută, iar
cea  în  limba rusă - 68 la sută. Aproape că nu au deloc  literatură  în
limba  maternă ucrainenii, bulgarii, polonezii, cehii, găgăuzii şi  alte
minorităţi.
    Bibliotecile nu dispun de spaţiu pentru conservarea patrimoniului de
carte  (suprafaţa  disponibilă  este  de 5 ori  mai  mică  decît  prevăd
normele),  de  condiţii  normale de activitate  pentru  bibliotecari  şi
cititori.  De mai mulţi ani Biblioteca Naţională, principala  instituţie
care  conservă  patrimoniul naţional de publicaţii, nu dispune  de  nici
cele  mai  elementare  condiţii  de  activitate şi  nu  este  dotată  cu
mijloacele materiale şi finanţare necesare.
    Profesia de bibliotecar,   mai   ales   în   spaţiul   rural,   este
marginalizată  şi desconsiderată. Pregătirea cadrelor de bibliotecă este
sub nivelul cerinţelor actuale.
    Revenirea la   grafia   latină  revendică  realizarea   următoarelor
direcţii prioritare în activitatea bibliotecilor:
    formarea colecţiilor  de  carte ale bibliotecilor publice,  care  ar
include cele mai valoroase opere artistice şi ştiinţifice din cultură şi
civilizaţia română şi universală;
    antrenarea unui  cerc  cît  mai larg al populaţiei  în  procesul  de
autoinstruire şi culturalizare pe baza cărţii în limba română;
    asigurarea copiilor  şi tineretului cu carte românească în sprijinul
procesului didactic şi educativ;
    înfluenţarea   politicii   editoriale   în  Republica   Moldova   şi
completarea bibliotecilor publice cu carte în limbi străine.
    Situaţia ce s-a  creat  dictează necesitatea  dezvoltării  centrelor
biblioteconomice  republicane (Biblioteca Naţională şi Biblioteca pentru
copii   "Ion  Creancă")  prin  îmbunătăţirea  bazei   tehnico-materiale,
ridicarea  statutului lor ştiinţifico-metodic, pregătirii  bibliotecilor
publice  (specializarea,  cooperarea,  înzestrarea cu  mijloace  tehnice
necesare)  pentru  realizarea automatizăeii proceselor de  prelucrare  a
documentelor şi deservirii cititorilor.
    În scopul reaşezării  activităţii  bibliotecare  pe  principiile  şi
tehnologiile  acceptate  de  bibliologia contemporană  şi  promovare  de
UNESCO  vor  fi întreprinse acţiuni practice de sprijinire a  Asociaţiei
bibliotecarilor  din  Republica  Moldova  în  stabilirea  relaţiilor  de
colaborare  cu organismele internaţionale de specialitate, înzestrare  a
Bibliotecii  Naţionale  cu  materiale şi documente de  specialitate  din
străinîtate   pentru  asigurarea  asistenţei  metodice  a  bibliotecilor
publice.
    Perfecţionarea  sistemului de pregăătire şi, reciclare a cadrelor de
bibliotecare din republică se va efectua în baza următoarelor principii:
    continuitatea şi unitatea de instruire şi reciclare;
    cointeresarea   materială   a  bibliotecarilor   în   perfecţionarea
profesională permanentă;
    ridicarea prestigiului  profesional  de bibliotecar  prin  acordarea
statutului  corespunzător  activităţii ştiinţifico-pedagogice pe care  o
exercită.
    Vor fi stimulate  cercetările  ştiinţifice  în  domeniul  cărţii  şi
lecturii  în  conformitate  cu  direcţiile prioritare  de  dezvoltare  a
învăţămîntului şi culturii.
    Drept una din   sarcinile   sale  principale  Ministerul   Consideră
asigurarea  juridică  a activităţii bibliotecilor prin  adoptarea  Legii
privind   activitatea   bibliotecilor   şi  elaborarea   sistemului   de
reglementare administrativă şi tehnologică.

                    II. M u z e e

    Activitatea celor  180 muzee din republică nu corespunde exigenţelor
timpului,  precum  şi  interesului sporit al oamenilor  pentru  trecutul
istoric şi spiritualitatea neamului.
    La momentul actual  pe  un  metru  pătrat  de  spaţiu  depozitar  se
păstrează  mai  mult  de  400  piese  de muzeu,  ceea  ce  a  condus  la
deteriorarea unui număr considerabil al acestora.
    Situaţia extremă  dictează  imperios crearea urgentă  a  condiţiilor
adecvate de păstrare în depozitele muzeelor, lărgirea spaţiului în cauză
crearea  unei  baze  tehnice  moderne  de  restaurare  şi  conservare  a
obiectelor de patrimoniu.
    Ministerul Culturii   şi   Cultelor  va  coordona  şi   va   susţine
activitatea  muzeelor, asigurînd achiziţiile pieselor de muzeu ce ţin de
istoria şi cultura popotului, conservarea, restaurarea şi includerea lor
în circuitul valorilor culturale naţionale.
    Se va acorda  prioritate  salvării monumentelor culturii de  valoare
naţională.  Se preconizează inaugurarea la Chişinău a Muzeului  Satului,
unde   vor  fi  adunate  sub  protecţia  satului  valoroase  mostre   de
arhitectură  populară  (biserici  din  lemn, mori  de  vînt,  gospodării
ţărăneşti),  avînd  în vedere că pe parcursul ultimilor ani  majoritatea
lor a fost distrusă.
    Se vor întreprinde  măsuri  urgente întru salvarea  monumentelor  de
înaltă  valoare  istorică,  preconizînd valorificarea lor  muzeistică  -
cetatea  Tighina, locul aflării taberei regelui suedez Karol al  XII-lea
(or. Bender).
    O direcţie esenţială   în   activitatea  Ministerului  Culturii   şi
Cultelor  o constituire realizarea Programelor de Stat "Oraşul  medieval
Orheiul Vechi" şi "Centrul monastic Mănăstirea Căpriana".

                    III. Cultura populară, centre de cultură

    Pentru protegarea  în  continuare a valorilor culturii  populare  şi
reabilitarea    tradiţiilor   se   consideră   raţională    determinarea
următoarelor   direcţii  de  activitate,  care  vor  fi  stimulate  prin
subvenţii de către stat:
    elaborarea principiilor  optime  de funcţionare a  instituţiilor  de
cultură şi artă în condiţiile actuale;
    elaborarea unor programe regionale de dezvoltare a culturii populare;
    legiferarea trecerii  instituţiilor  de  cultură  şi  a  formaţiilor
artistice ale acestora din sistemul sindicatelor la balanţa statului;
    elaborarea Regulamentului    cu    privire   la   constituirea    şi
valorificarea Fondului de asigurare a cilturii populare;
    acordarea înlesnirilor  Uniunii  meşterilor populari  din  Republica
Moldova  pentru  deschiderea  unor ateliere meşteşugăreşti  în  centrele
culturii tradiţionale din ţară;
    elaborarea şi  editarea corpusului naţional al creaţiei populare din
spaţiul  Moldovei istorice "Tezaurul etnofolcloric din Moldova" în 30 de
volume, lucrare fundamentală de sinteză;
    elaborarea concepţiei-program  de  argimentare  a  rezervaţiilor  de
gospodării  şi  arhitectură  ţărănească in vivo în  principalele  centre
etnofolclorice;
    realizarea programului  de  integrare în spaţiul  cultural  românesc
"Sate gemene" ale localităţilor ce denumiri identice de pe ambele maluri
ale Prutului;
    elaborarea concepţiei dezvoltării culturii etniilor conlocuitoare în
colaborare cu societăţile culturale;
    elaborarea de  comun  acord cu Ministerul Tineretului, Sportului  şi
Turismului a consepţiei "Vetre de cultură populară - trasee tuistice";
    construirea Bîncii Naţionale de date şi valori ale culturii populare
(arhive    ştiinţifice    de    etnografie    şi    folclor,    tradiţii
cultural-artistice, colecţii de artă populară, plastică, foto etc.).

                    IV. Muzică

    Condiţiile noi de activitate crează posibilitatea reorientării artei
muzicale spre diversitatea de stiluri, genuri şi forme de exprimare.
    Problemele esenţiale  în  cadrul Programului de activitate în  acest
domeniu sînt:
    repunerea în  circuitul artistic şi didactic a creaţiei muzicienilor
din trecut;
    crearea unor   condiţii  optime  pentru  cercetarea  şi   propagarea
creaţiei muzicienilor prin studii monografice, eseuri;
    editarea muzicii moldoveneşti;
    pregătirea cadrelor   naţionale  în  domeniul  muzicii  -  pedagogi,
înterpreţi, compozitori;
    renaşterea muzicii  vechi  bisericeşti, muzicii laice de  la  curtea
domnească,   tarafului   tradiţional,   cîntării   corale   tradiţionale
moldoveneşti;
    crearea unei edituri muzicare specializate;
    crearea unui studiou naţional de imprimare a sunetului pe disc.
    Dezideratele  de  bază  în domeniul muzicii  reies  din  necesitatea
asigurării  unui nivel înalt de manifestări în domeniul artei  sunetelor
(festivaluri,  concursuri,  treceri în revistă),  promovarea  talantelor
(compozitori, interpreţi, dirijori, profesori, cercetători de artă) prin
participarea  lor  la  acţiuni  de mare anvergură pe  plan  naţional  şi
internaţional.

                    V. Teatru, cinema, video

    Decenii la rînd  arta  teatrală din Republica Moldova a fost  supusă
unor  principii  străine firii şi gîndirii noastre. Din teatru  au  fost
izgonite   limba  maternă  împreună  cu  dramaturţia  naţională,   noile
concepţii  regizorale şi scenografice. Arta teatrală a fost  contaminată
de  somnolenţă  şi lipsă de profesionalism. Teatrul,  cinematografia  şi
circul,  făcînd  parte  din  patrimoniul naţional se  cer  protejate  şi
revitalizate  de  stat.  Activitatea  lor  trebuie  pusă  în  raport  cu
idealurile  noastre  de neam şi posibilităţile integrării  în  circuitul
internaţional de cultură.
    În timpul de   faţă   în  Republica  Moldova  activează  14   teatre
subvenţionate de stat şi 50 de teatre populare subvenţionate parţial din
bugetele locale.
    Astăzi, în epoca  de renaştere spirituală, teatrul,  cinematografia,
circul  trebuie  să-şi găsească rolul tradiţional de animator al  vieţii
culturale de cultivator al deprinderilor artistice şi estetice.
    Pentru aceasta se propune:
    subvenţionarea şi protejarea teatrelor profesioniste;
    elaborarea unor statute aparte ale teatrelor naţionale;
    Legalizarea desfăşurării   odată   la  trei  ani  a  unui   festival
internaţional   de  dramaturgie  contemporană  cu  susţinerea  tinerelor
talante;
    organizarea anuală  a festivalurilor republicane de artî teatrală, a
treecerilor  în  revistă, a seratelor-portrete de creaţie a  artiştilor,
semnare,  simpozoioane, mese rotunde etc., care ar scoate în vileag  noi
curente şi stiluri artistice;
    pentru satisfacerea  cerinţelor spirituale ale populaţiei romane din
regiunile  Odesa,  Cernăuţi  şi Transcarpatia -  crearea  unor  condiţii
prielnice  de păstrare şi dezvoltare a limbii materne, a tradiţiilor  şi
obiceiurilor, elaborarea împreună cu organele de resort din Ucraina unui
amplu   program   de  schimburi  culturale  reciproce,   pregătirea   la
instiruţiile  de  învăţămînt  superior  a  cadrelor  de  specialişti  în
domeniul  artei  teatrale,  scenograiei, regiei, cît şi  a  grupelor  de
actori;
    în baza Tratatului de colaborare culturală cu România - participarea
şi  pe  viitor  a  schimbului de regizori,  scenografi,  specialişti  în
domeniul artei teatrale, artei de circ şi cinema;
    elaborarea unui  mecanism care ar stimula sponsorizarea în  domeniul
artei teatrale şi cinematografiei;
    crearea unui    fond   special   de   finanţare   a   experimentelor
cinematografice,  de susţinere a autorilor care cercetează., aplică idei
şi forme noi, dificile;
    utilizarea şi  lărgirea  sistemului comenţilor de stat  în  domeniul
cinematografiei;
    organizarea şi desfăşurarea tîrgurilor unionale şi internaţionale de
filme;
    subvenţionarea  circului, din bugetul de stat, pe o perioadă de 5-6-
ani, pînă la formarea unei trupe stabile;
    elaborarea unui program culturla de schimb reciproc de reprezentării
specialişti, trupe de circ cu România şi cu alte ţări.

                   VI. Monimentele, arhitectură, arte
                           plastice şi design

    În pofida distrugerilor  şi pierderilor produse în ultimele  decenii
în  Republica  Moldova, şi-a mai păstrat încă  importanţa  patrimoniului
istoris  de deosebită valoare. Acesta cuprinde circa 90000 de  monumente
şi ansambluri istorice foarte diverse, printre care: situri arheologice,
case, conace, cetăţi, mănăstiri şi biserici, lucrări de artă monumentală
monumente  şi utilaj tehnic, precum şi ansambluri de construcţii - pieţe
străzi  şi  cartiere,  sate  şi centre urbane sau  zone  etnografice  cu
arhitectură tradiţională.
    Pentru a stopa  degradarea  sau distrugerea în continuare a  acestui
patrimoniu  şi  pentru  a-l  putea transmite  generaţiilor  viitoare  se
preconizează constituirea coordonării tuturor activităţilor de evidenţă,
protejare, conservare, restaurare şi punere în valoare a monumentelor şi
situri  istorice, care constituie parte componentă a avuţiei  naţionale,
contribuirea   la   integrarea   în   acest   domeniu   în   comunitatea
internaţională,  asigurarea  financiară  de  rigoare,  crearea  cadrului
juridic adecvat:
    elaborarea Regulamentului  de  aplicare a Legii  despre  patrimoniul
naţional;
    elaborarea ordinii şi normativelor de evaluare a bunurilor culturale
înscrise  în  patrimoniul naţional şi de scoatere a bunurilor  culturale
din ţară;
    identificarea  şi estimarea bunurilor culturale aflate în casele  de
licitaţii,   magazine  de  consignaţie,  galerii  de  artă,  oficii   de
anticariat.
    Este inerentă  crearea unei arhive bine documentate a  patrimoniului
cultural   naţional   şi  infiinţarea  unui  Centru   informaţional   al
patrimoniului istoric şi cultural naţional.

                    VII. Învăţămînt artistic

    Educaţia estetică  şi  pregătirea artistică a copiilor  în  sistemul
învăţămîntului  general se reduce la un număr limitat de ore de desen şi
muzică  pe  săptămînă,  iar în colectivele artistice pentru  copii  care
funcţionează în şcoli, gimnazii şi licee numărul lor este şi mai redus.
    În republică  activează 151 şcoli de muzică, arte şi arte  plastice,
frecventate  de  30557  elevi, ceea ce alcătuieşte doar 5  la  sută  din
totalul  copiilor de vîrsta şcolară. Prin urmare, numărul elevilor  care
au posibilitatea să însuşească arta este foarte mic.
    Pregătirea specialiştilor  în  domeniul învăţămîntului  artistic  şi
pedagogic se efectuiează în licee, colegii, Conservatoe şi Institutul de
Arte.  Aceste  instituţii  de învăţămînt mediu, superior, care  se  află
într-o  perioadă de reorganizare, activează în condiţii foarte dificile,
nesatisfăcătoare pentru instruirea calitativă a elevilor şi studenţilor.
    Această etapă  se caracterizează prin baza tehnico-materială  slabă,
numărul   insuficient  de  profesori,  nivelul  profesionist  scăzut  al
cadrelor   didactice,  lipsa  materialelor  didactice  şi  a  manualelor
necesare  în limba română pentru toate disciplinile incluse în ciclul de
instruire, condiţiile neadecvate de trai ale profesorilor etc.
    Activitatea Ministerului    Culturii   şi   Cultelor   în   domeniul
Învăţămîntului  artistic  va  fi orientată la  determinarea  strategiei,
realizarea următoarelor direcţii principale:
    Perfecţionarea  structurii  sistemului  de  învăţămînt  artistic  şi
aplicarea în practică a tehnologiilor de instruire avansate;
    reexaminarea  necesarului  de cadre şi a mecanismului de plasare  în
cîmpul muncii a absolvenţilor;
    desăvărşirea sistemului de recalificare şi perfecţionare a cadrelor;
    consolidarea bazei didactice a instituţiilor de învăţămînt;
    aplicarea taxelor în procesul de instruire;
    desfăşurarea   pe   baze  reciproc-avantajoase  a  contractelor   de
colaborare cu ţările străine în domeniul învăţămîntului artistic.
    O deosebită atenţie  se  va acorda pregătirii şi  restării  cadrelor
didactice,  fondării unei edituri pentru literatură în domeniul artelor,
ceea  ce va soluţiona problema insuficienţei manualelor şi  materilaelor
didactice în limba română.
    În domeniul învăţămîntului  superior Conseratorul urmează să  devină
Academie  de  muzică,  avînd  un  valoros  potenţial  ştiinţific  şi  de
cercetare.  Pa baza facultăţilor respective ale Institutului de Arte  şi
Universităţii  Pedagogice  "Ion Creangă" vor fi înfiinţate  Academia  de
Arte Plastice, Academia de Teatru şi Universitatea Muzicală Pedagogică.

                    VIII. C u l t e

    În perioada de  pînă  în  anul 2000 urmează să fie  elaborat  cadrul
legal    pentru   activitatea   cultelor   (Regulamentul    cimitirelor,
regulamentul  privind  înregistrarea  părţilor componente  ale  cultelor
religioase,   a   instituţiilor  şi  întreprinderilor  create  de   ele,
Regulamentele privind aplicarea art. 22, 32, şi 1 ale Legii despre Culte
Legea  Clerului  Militar). Se impune colaborarea şi încheierea unui  şir
de  Acorduri  de  colaborare între stat şi culte, ceea  ce  va  necesita
anumite cheltuieli suplimentare de la buget.
    În cadrul procesului  de introducere a învăţămîntului moral-religios
în  şcolile  de stat de toate gradele e necesară editarea şi  procurarea
manialelor  de religie în cantitate suficientă , lucru care va putea  fi
prevăzut şi în acordurile de colaborare dintre stat şi culte.
    Un obiectiv aparte  în activitatea Ministerului Culturii şi Cultelor
îl  va  constitui  reînfiinţarea la Chişinău a Muzeului  de  Istorie  şi
Areoligie  Bisericească, precum şi înfiinţarea unei Biblioteci Teologice
cu  fond  de  carte  şi publicaţii religioase. Se va  acorda  o  atenţie
deosebită  activităţii de susţinere a conaţionalilor noşti din cuprinsul
fostei  U.R.S.S.  pentru  înfiinţarea  de  parohii  în  localităţile  de
reşedinţă,  ale  acestora (Moscova, Vilnius, Riga, Minsk,  Odesa,  Kiev,
regiunea Omsk, Tomsk, Tiumeni, ţinutul Krasnodar etc.).

                    IX. Relaţii culturale internaţionale

    Politica culturală  în  domeniul relaţiilor externe unmează a fi  un
factor  important de deschidere a Moldovei pe arena internaţională şi ca
un mobil de activitate a prezenţei noastre în celelate domenii.
    Problema esenţială  în cadrul programului de activitate pentru  anii
1993-2000  este lărgirea şi aprofumdarea relaţiilor cu România în scopul
unei colaborări frictuoase în spaţiul nostru spiritual comun.
    În direcţia relaţiilor  multilaterale  se  va  asigura  aderarea  şi
participarea  Moldovei la organismele internaţionale promovate de UNESCO
în cadrul Consiliului European:
    Convenţia Culturală Europeană;
    Convenţia Europeană pentru Protecţia Patrimoniului Arheologic;
    Convenţia pentru Salvarea Patrimoniului Arhitectural al Europei;
    Fondul Cultural al Consiliului Europei;
    Acordul European  despre asigurarea burselor pentru studenţii  ce-şi
fac studiile în străinătate;
    Comitetele internaţionale  ale oamenilor de creaţie - circa 30 (ICO,
ICOMOS, UIA, etc.);
    Centrul de cercetări şi informaţie culturală;
    proiectele Consiliului  Europei "Politivile dezvoltării  culturale",
"Cultură  în  regiuni",  "Evaluarea  politicilor  culturale  naţionale",
"Acţiuni  pentru promovarea creaţiei şi difuzarea culturii", "Promovarea
creaţiei în condiţiile dezvoltării industriilor culturale";
    programele Consiliului  Europei "Acţiuni pentru promovarea  creaţiei
şi   difuzarea   culturii",   "Asistenţa  tehnică   pentru   conservarea
patrimoniului arhitectural";
    programele "Activităţile    audiovizuale"   în   cadrul   Convenţiei
Culturale   Europene"   şi  "Formarea  administratorilor  culturali   şi
agenţilor de activitate culturală teritorială".
    Se prevede participarea la realizarea programelor culturale "Dunărea
- spaţiu european" promovat în Ţările Dunărene, la care a aderat Moldova
şi  programelor  culturale  prevăzute de Convenţia  privind  colaborarea
culturală,  informaţională  şi  ştiinţifică a statelor  bazinului  Mării
Negre.
    În direcţia relaţiilor   bilaterale  se  vor  efectua   următoarele:
    perfectarea pachetelor   de   documente,   iniţierea   şi   discuţia
prealabilă,  elaborarea  variantelor  finale  la  nivel  de  experţi  şi
înaintarea   spre  semnare  a  acordurilor  de  colaborare  culturală  a
Republicii Moldova cu statele lumii;
    iniţiative privind  crearea şi încurajarea societăţilor de prietenie
ale Moldovei cu ţările lumii;
    organizarea la  Chişinău a unei întîlniri (congres) a organizaţiilor
din Moldova stabiliţi cu traiul în străinătate.

                    X. Asigurarea financiară şi dezvoltarea   
                       bazei tehnico-materiale
    Majorarea preţurilor  şi tarifelor la serviciile comunale,  energică
şi  termică,  precum şi multiplele majorări ale salariilor  lucrătorilor
din  sistem au cauzat un şir de dificultăţi în finanţarea  instituţiilor
de  cultură,  artă şi învăţămînt artistic. Aşadar, în prima  jumătate  a
anului  1992  instituţiile  din domeniu au beneficiat doar de 46  %  din
alocaţiile  predestinate.  În rezultat au fost  suspendate  cheltuielile
pentru reparaţia localurilor unde sînt amplasate instiruţiile de cultură
şi  artă,  consolidarea  bazei lor tehnico-materială, precum  şi  pentru
restaurarea patrimoniului istorico-cultural.
    Pentru dezvoltarea  şi  întreţinerea  instituţiilor  de  cultură  se
prevedeau  aproximativ  1,5% din cheltuielile bugetului de  stat,  cifra
care nici pe departe nu acoperă necesităţile lor vitale.
    În condiţiile  de tranziţie la economia de opiaţă apare  necesitatea
stringentă  de  aplicare, pentru finanţarea culturii, a  unor  normative
economice  stabilite care ar prezenta o garanţie de protegarea  acesteia
de către stat.
    La elaborarea  acestor  normative  va  trebui  să-şi  dea  concursul
specialiştii Ministerului Culturii şi Cultelor, Ministerului Finanţelor,
Ministerului  Econ precum şi colaboratorii instituţiilor ştiinţifice  de
specialitate.
    Un aspect important  de  susţinere  a activităţii  culturale  ar  fi
stabilirea cuantimului de defalcări obligatorii din venitul naţional: nu
mai  mic  de 6% (din diferite state asecta variază între 10-15%  şi  mai
mult).
    Statutul în persoana  Ministerului  Culturii şi Cultelor trebuie  să
deviznă  sponsor,  mecenat al culturii, antrenînd în finanţarea  acestei
sfere    alţi    parteneri   în   persoana   organizaţiilor    obşteşti,
întreprinderilor industriale şi agrare, firme, persoane particulare.
    Acest lucru ar  putea  fi realizat numai cu ajutorul unor  înlesniri
fiscale   considerabile  pentru  persoanele  fizice  şi  juridice   care
investesc mijloace în sfera culturii.
    Sporirea veniturilor proprii ale instituţiilor de artă şi cultură ar
putea soluţiona problemele de finanţare. În acest context se menţionează
majorarea  preţurilor la biletele pentru spectacole şi concerte în medie
de  5  ori,  prestarea  de  servicii suplimentare,  darea  în  arendă  a
spaţiilor disponibile etc.
    Programul propusrezintă  un  larg  spectru de acţiuni  care  cer  în
primul  rînd o susţinere financiară din bugetul de stat şi sînt estimate
la 24 mlrd ruble pentru perioada 1993-2000 şi circa 3 mlrd. ruble anual,
precum  şi valută liber convertibilă în sumă de 5,6 milioane dolari  SUA
pentru toată perioada şi 0,7 milioane dolari SUA anual.
    În ultimii ani    s-a    înregistrat   o   consolidare    a    bazei
tehnico-materiale a instituţiilor de cultură. La dispoziţia oamenilor de
artă   sînt  puse  clădiri  unicale  (fosta  sală  "Prietenia",   sediul
comitetului  orăşenesc  de  partid, casa învăţămîntului  public,  sediul
societăţii  "Ştiinţa" etc.), în care funcţionează teatre, instituţii  de
învăţămînt.
    Toate teatrele  profesioniste dispin de sediu. Reţeaua obiectelor de
cultură  este  reprezentată prin 1603 cluburi şi case de cultură  cu  un
număr total de 392 mii locuri.
    În acelaşi timp,  în  15  oraşe  şi raioane gradul  de  asigurare  a
proprietăţii  cu  locuri  în  cluburi este mai jos  decît  în  medie  pe
republică.
    Instituţiile  de  învăţămînt  şi orchestrele de  profesionişti  sînt
aprovizionate cu instrmente muzicale doar cu 30 la sută. Instituţiile de
cultură nu au posubilitate să organizeze turnee în ţară şi peste hotare,
fiindcă  nu  dispin de transport. Majorarea preţurilor şi  tarifelor  la
serviciile  comunale, energia electrică şi termică plus dificultăţile de
ordin  financiar, lucrări de reparaţie (în special în cazul reparaţiilor
capitale)    adesea   fac   imposibilă   întreţinerea   şi   exploatarea
corespunzătoare a clădirilor de care dispunem.
    Asigurarea tehnico-materială  a activităţii instituţiilor  culturale
se  confruntă  cu o mulţime de factori negativi, care formează  un  cerc
vicios.
    Cu toate acestea,  Ministerul  intenţionează  să asigure  pe  cît  e
posibil   dezvoltarea   de   mai   departe   şi   perfecţionarea   bazei
tehnico-materiale.
    Pentru perioada  1993-2000  e  programată construcţia  şi  darea  în
exploatarte  a  3 palate de cultură cu un număr total de 1900 locuri  în
raioanele   Nisporeni,  Şoldăneşti  şi  Basarabeasca;  vor  fi  date  în
exploatare  3 cinematografe cu 2000 locuri în Chişinău, Ciadîr-Linga  şi
Taraclia, un studiou pentru imprimarea casetelor şi discurilor, o şcoală
de  muzică  şi de arte pentru 312 elevi în Leova: vor fi  recondiţionate
localurile   teatrului  Naţional  "M.Eminescu",  Bibliotecii  Naţionale,
Filarmonicii,  Institutului  de Arte, Conservatorului, Muzeului de  Arte
Plastice şi Circului Naţional.
    Acordul cu România  a  deschis  calea spre o  colaborare  fructuoasă
pentru  proiectarea  şi  construcţia centrului teatral  "Luceafărul"  şi
pentru   intensificarea  livrărilor  reciproce  a  resurselor  materiale
necesare,  utilajului  şi instituţiilor teatrale, mobilierului  specific
pentru muzeele şi bibliotecile republicane.
    Unul din punctele  principale constă în aprovizionarea  colectivelor
artistice de profesionişti cu 10 autocare confortabile pentru realizarea
turneelor  peste  hotare ce ar contribui în mod substanţial la  formarea
fondului valutar al republicii.
    Vor fi aplicate  măsuri  de rigoare: regimul rigid de economisire  a
mijloacelor    financiare,    resurselor   energetice   şi    materiale;
inventarierea   instrumentelor  muzicale  de  import,  a  unităţilor  de
transport  şi majorarea termenului de exploatare, folosirea eficientă  a
utilajului,  echipamentului special, renovarea lui, crearea  atelierelor
de reparaţie a utilajului şi instrumentelor muzicale.
    Una din problemele  de sponsorizare constă în stabilirea  relaţiilor
trainice  cu  statele  cointeresate, care pot să ne  acorde  ajutor,  în
special pentru a beneficia de asistenţă tehnică şi investiţiile străine.
    Dezvoltarea bazei  tehnico-materiale necesită susţinerea  Guvernului
prin  acordarea  facilităţilor respective (fiscale, vamale),  creditelor
preferenţiale,   subvenţiilor   din  buget  şi  fonduri   extrabugetare,
programelor  de  stat  cu destinaţie specială. Numai  pentru  procurarea
instrumentelor  muzicale,  utilajul specializat de import sînt  necesare
subvenţii  din  fondul  valutar republican în sumă de  700  muii  dolari
americani anual.
    Prezentul proiect  de  program a fost elaborat pe baza  materialelor
înaintate  de  către  instituţiile subordonate şi a  fost  coordonat  cu
uniunile de creaţie şi consiliul republican al sindicatului de ramură.

                                                  Anexa nr. 2
                                             la hotărîrea Guvernului
                                             Republicii Moldova din   
                                             3 iunie 1993 nr. 343

                         C U A N T U M U L
               plăţii pentru închirierea atelierilor de
               creaţie în raport cu salariul minim
------------------------------------------------------------------------
                                :    Categoriile atelierelor  (%)
                                :---------------------------------------
                                :    I    :   II    :   III   :   IV
------------------------------------------------------------------------
Plata pentru închirierea unui
m. pătraţi de spaţiu pe an,
raportată la salariul minim       0,7        0,5       0,4      0,2

    Note: 
    1. Atelierele  din categoria I sînt construite de Uniunea Artiştilor
plastici din Moldova pe str. Dimo 5/4, după un proiect special, şi unele
ateliere ale Fondului Plastic.
    2. Atelierele  din categoria II sînt amplasate în mansarde, adaptate
la  necesităţile  de lucru ale artistului plastic (atelierele  din  str.
Bubnovscki, construite de Fondul Plastic).
    3. Din categoria  III fac parte atelierele, amplasate în  demisoluri
şi etaje tehnice, adaptate pentru necesităţi de creaţie.
    4. Li se atribuie  categoria IV atelierelor, amplasate în  subsoluri
şi  case  avariate fără bloc sanitar, încălzire centrală şi conductă  de
apă.