HOTĂRÎREA GUVERNULUI REPUBLICII MOLDOVA
Cu privire la aprobarea Programului de Stat pentru
dezvoltarea culturii pe anii 1993-2000 şi asigurarea protecţiei sociale
a oamenilor de cultură
Nr.343 din 03.06.93
* * *
În scopul susţinerii culturii naţionale, instituţiilor şi
lucrătorilor din domeniul culturii şi artei în perioada reformelor
economice, precum şi întru executarea Decretului Preşedintelui
Republicii Moldova din 21 septembrie 1992 nr. 203 "Despre măsurile de
neamînat privind dezvoltarea culturii", Guvernul Republicii Moldova
HOTĂRĂŞTE:
1. Se aprobă Programul de Stat pentru dezvoltarea culturii pe anii
1993-2000 conform anexei nr. 1.
2. Se instituie pe lîngă Ministerul Culturii şi Cultelor Fondul de
dezvoltare a culturii şi artei naţionale.
Ministerul Culturii şi Cultelor să îrezinte Guvernului spre aprobare
în termen de 2 luni Regulamentului Fondului.
3. Ministerul Culturii şi Cultelor, de comun acord cu Ministerul
Finanţelor şi Ministerul Economiei, să prezinte Guvernului în termen de
o lună propuneri vizînd acordarea de înlesniri instituţiilor de cultură,
artă, cinematografice, de învăţămînt artistic, uniunilor de creaţie şi
subdiviziunilor lor.
4. Se stabileşte că de la 1 aprilie 1993:
membrii uniunilor de creaţie care dispun de ateliere de creaţie vor
achita energia electrică, termică, serviciile comunale şi instalarea
telefonului pe principii egale, stabilite pentru cetîţeni la achitarea
acestor servicii, iar plata anuală pentru închirierea atelierelor de
creaţie - de la 0,7 pînă la 0,2 la sută din salariul minim pentru
fiecare metru pătrat de spaţiu pe an, conform anexei nr. 2;
cetăţenii invitaţi în republică în baza contractelor de schimburi
culturale, aprobate de Guvern, vor achita plata pentru cazare în hotel
conform ratifelor în vigoare pentru cetăţenii Republicii Moldova;
specialiştii din domeniul artelor şi culturii şi colectivele
artistice care vor întreprinde turnee internaţionale cu aprobarea
Ministerului Culturii şi Cultelor se scutesc de taxe pentru servicii
consulare, iar persoanele invitate de instituţiile de cultură, artă
cinematografice şi de învăţămînt artistic, precum şi de uniunile de
creaţie, care efectuează conform statutului schimburi culturale cu
partenerii din ssstrăinătate, se scutesc de taxe pentru perfectarea
vizelor pe bază de reciprocitate cu statele, ale căror resortisanţi sînt.
5. Ministerul Afacerilor Externe, la propunerea Ministerului
Culturii şi Cultelor, să prevadă în acordurile cu alte ţări procedura de
readucere în patrimoniul naţional a valorilor de cultură şi cult, în
străinătate între anii 1812-1990.
6. Ministerul Culturii şi Cultelor, de comun acord cu Ministerul
Muncii şi Protecţiei Sociale şi Ministerul Finanţelor, să prezinte în
termen de două luni Guvernului spre aprobare proiectul hotărîrii cu
privirii la onorariile de autor şi salarizarea personalului de creaţie
şi din întreprinderile care realizează comenzile sociale de stat
cinematografice, finanţate de la buget.
7. Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale şi Ministerul Finanţelor,
concomitent cu schimbarea mărimii salariului minim şi în conformitate cu
Legea Republicii Moldova "Privind indexarea onorariilor de autor pentru
crearea, editarea, interpretarea publică şi celelalte forme de
valorificare a lucrărilor literare, de artă şi ştiinţifice.
8. Ministerul Culturii şi Cultelor, de comun acord cu Ministerul
Economiei şi Ministerul Finanţelor, uniunile de creaţie, comitetele
executive, consiliul republican al sindicatului lucrătorilor din cultură
să elaboreze şi să prezinte în termen de 3 luni Guvernului spre
aprobarea Programul Complex de Stat de asiguare cu locuinţe a
angajaţilor din sfera culturii şi membrilor uniunilor de creaţie, cu
finanţarea prevederilor lui din diverse surse.
9. Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, de comun acord cu
Ministerul Culturii şi Cultelor, să prezinte în termen de 2 luni
Guvernului propuneri vizînd pensionarea membrilor uniunilor de creaţie.
10. Ministerul Finanţelor să prelimineze în modul stabilit, începînd
cu anul 1993, alocarea către Ministerul Culturii şi Cultelor a
mijloacelor valutare necesare pentru procurarea instrumentelor muzicale,
aparatajului de filmare şi scenic de import, precum şi pentru
achiziţiile de către, publicaţii periodice internaţionale.
11. Organele autoadministrării locale vor lua la balanţaă şi vor
finanţa din bugetul lor instituţiile de cultură ale sindicatelor şi
întreprinderilor agricole, cu asentimentul unităţilor economice
respective, în dependenţă de dificultăţile economice ale acestora şi
alte circumstanţe.
12. Ministerul Culturii şi Cultelor, de comun acord cu Departamentul
de Stat pentru Protecţia Mediului Înconjurător şi Resurse Naturale şi
Ministerul Finanţelor, să elaboreze pînă la 1 iulie 1993 metodologia
estimării obiectelor de istorie şi cultură, a evaluării prejudiciului
adus prin distrugerea şi poluarea complexelor şi obiectelor naturale,
reieşind din valoarea lor în calitate de obiecte ale patrimoniului
naţional.
13. Ministerul Culturii şi Cultelor, de comun acord cu Ministerul
Afacerilor Interne şi Departamentul de Stat pentru Protecţia Mediului
Înconjurător şi Resurse Naturale, să prezinte Guvernului în termen de o
lună propuneri vizînd aplicarea unor sancţiuni drastice pentru
contravenţiile administrative, care au cauzat degradarea mediului
ambiant, a monumentelor de istorie şi cultură, pentru a fi prezentate
Parlamentului spre aprobare.
14. Ministerul Culturii şi Cultelor, Ministerul Securităţii
Naţionale şi Departamentul de Stat pentru Controlul Vanal, de comun
acord cu Ministerul Finanţelor şi Ministerul Informaticii, Informaţiei
şi Telecomunicaţiilor, să elaboreze în termen de 2 luni Regulamentul cu
privire la statutul juridic al bunurilor culturale mobile, care pot fi
scoase din republică.
15. Departamentul de Stat pentru Edituri, Poligrafie şi Comerţul cu
Cărţi va acorda prioritate editării cărţilor pentru copii, manualelor şi
monografiilor pentru învăţămîntul artistic.
16. Primăria municipiului Chişinău să lichideze pînă la 1 ianuarie
1994 restanţele privind repartizarea spaţiului locativ uniunilor de
creaţie şi fondul locativ de stat, cît şi din cel cooperatist la cota
anului cînd se preconiza darea în exploatare a spaţiului locativ.
17. Departamentul de Stat pentru Edituri, Poligrafie şi Comerţul cu
Cărţi, de comun acord cu Ministerul Culturii şi Cultelor, Ministerul
Ştiinţei şi Învăţămîntului şi Ministerul Finanţelor, să includă în
comanda de stat, începînd cu anul anul 1993, editarea manualelor şi
materialelor metodice pentru învăţămîntul artistic, a literaturii pentru
copii, operelor compozitorilor din Moldova, precum şi a literaturii
naţionale de valoare.
18. Se atribuie în sarcinile organelor autoadministrării locale:
dezvoltarea sferei social-culturale, ca fiind o direcţie prioritară
a politicii statului, şi acordarea unui sprijin efectiv;
elaborarea pe parcursul anillor 1993-1995 a programelor zonale de
dezvoltare a culturii;
distribuirea mijloacelor financiare, la formarea bugetelor locale,
pentru dezvoltarea culturii, liînd în considerare procesele
inflaţioniste, majorarea preţurilor şi tarifelor;
asigurarea dreptului de a beneficia de înlesnirile acordate conform
legislaţie în vigoare lucrătorilor din cultură la achitarea plăţilor
pentru serviciile comunale;
asigurarea utilizării localurilor instiruţiilor de cultură şi artă,
în strictă conformitate cu destinaţia fiecăruia, trecute în proprietate
municipală sau la alţi proprietari;
evaluarea posibilităţilor întru crearea unor noi arealuri
istorico-culturale şi naturale ca formă eficientă de ocrotire şi
valorificare a patrimoniului cultural şi natural al Moldovei;
acordarea sprijinului necesar la trecerea terenurilor, în care se
află monumente din patrimoniul cultural şi natural, la categoria
terenurilor ocrotite de stat şi repartizarea de noi terenuri, în
condiţii preferenţiale, pentru construcţia instituţiilor de cultură şi
artă;
interzicerea activităţii gestionare pe terenurile cu monumente din
patrimoniul cultural şi natural fără acordul Ministerul Culturii şi
Cultelor;
proiectarea, la construcţia spaţiului locativ, de ateliere pentru
membrii uniunilor de creaţie.
19. Ministerul Finanţelor şi Ministerul Economiei, de comun acord cu
Ministerul Culturii şi Cultelor, să prevadă anual, în modul stabilit,
alocarea mijloacelor financiare necesare pentru realizarea Programului
de Stat pentru dezvoltarea culturii pe anii 1993-2000, precum şi pentru
finanţarea instituţiilor bugetare de cultură, artă, cinematografice şi
de învăţămînt artistic.
20. Ministerul Culturii şi Cultelor, alte ministere şi departamente
cointeresate, organele autoadministrării locale să înformeze Guvernul
pînă la 15 decembrie 1993 despre realizarea prevederilor prezentei
hotărîri.
21. Dl M.Coşcodan, viceprim-ministru al Republicii Moldova, este
autorizat cu exercitarea controlului asupra executării prezentei
hotărîri.
22. Se modifică punctul 19 al hotărîrii Guvernului R.S.S. Moldova
din 20 decembrie 1990 nr. 476 "Cu privire la reglementarea unor genuri
de activitate", completîndu-l precum urmează:
"organizarea licitaţiilor, expoziţilor, comercializarea bunurilor
culturale peste hotarele republicii;
comerţul cu obiecte de anticariat;
proiectarea şi restaurarea monumentelor de istorie şi cultură".
Prim-ministru
al Republicii Moldova ANDREI SANGHELI
Anexa nr. 1
la hotărîrea Guvernului
Republicii Moldova din
3 iunie 1993 nr. 343
PROGRAMUL DE STAT
pentru dezvoltarea culturii pe anii
1993-2000
Dispoziţii generale
Situaţia actuală se caracterizează printr-o criză adîncă
multaspectuală în toate sferele societăţii, inclusiv spirituală.
Destinul economic, urmat de scăderea bruscă a nivelului de trai,
generează un sentiment de confuzie, de pierdere a orientărilor şi
creiteriilor morale pentru o parte considerabilă a populaţiei.
Politică vicioasă de deznaţionalizare promovată în Moldova,
izginirea limbii materne din multe domenii ale vieţii, sfidarea
tradiţiilor au condiţionat avîntul mişcării de renaştere naţională şi
spirituală a moldovenilor, extinderea iniţiativelor social-culturale de
ocrotire a artei populare, a monumentelor de cultură.
Continua căutarea şi implimentarea unor modele organizatorice noi a
activităţii administrativ-financiare în teatru, cinema, în colectivele
artistice, are loc transmiterea parţială a funcţiilor conducerii de stat
în cultură către autoadministrarea locală. Se impune necesitatea
obiectivă de elaborare a unei concepţii moderne de dezvoltare a artei şi
culturii.
O civilizaţie nu se poate edifica decît prin cultură şi credinţă.
Politica de stat în domeniul culturii trebuie racordată la acest
deziderat, care obligatoriu presupune respectarea următoarelor principii
naţionale; protecţia juridică a culturii; lansarea ei în circuitul
cultural european şi mondial. Activitatea pe cele trei planuri ar
însemna salvarea valorilor patrimoniului istoric cultural (identificarea
înregistrarea, repartizarea, conservarea, reconstrucţia, restaurarea,
revalorificarea şe repunerea în circuitul cultural naţional şi
inuversal) şi recondiţionarea activităţii activităţii instituţiilor de
artă şi ciltură. Din momentul cînd cultura, cu tot arsenalul ei de forţe
forme şi mijloace, nu mai este monopolul structurilor politice şi, deci
antreprenorul comenzilor ideologice, instituţiile de cultură şi artă
sînt reduse la fireasca lor misiune: regenerarea culturii, obiceeiurilor
tradiţiilor, datinilor, meşteşugurilor şi crearea de noi valori
artistice (inclusiv promovarea lor).
Adoptarea legilor despre cultură, patrimoniu naţional, ocrotire a
monumentelor, proprietate intelectuală, biblioteci şi fondul legal de
carte (total, circa 10 acte normative de strictă necesitate) ar obliga
statul şi instituţiilor lui să onoreze interesele culturii, ar proteja-o
de atentate administrative şi marginalizării bugetare.
În scopul menţinerii şi dezvoltării potenţialului cultural al
Republicii Moldova se prevede stabilirea ptiotităţilor de activitate în
domeniul culturii, includerea în Registrul de stat a obiectelor
culturale de importanţă naţională, readucerea în patrimoniul naţional a
valorilor de cultură şi cult înstrăinate, asigurarea protecţiei sociale
a maeştrilor artei şi literaturii, susţinerea financiară a instituţiilor
de cultură şi artă, a uniunilor de creaţie, promovarea unor măsuri
extraordinare care se propun spre realizare.
I. Cărţi şi biblioteci, publicaţii
Situaţiile statistice asupra bibliotecilor şi publicaţiilor releva
nerespectarea drepturilor egale ale naţionalităţilor conlocuitoare, cei
lezaţi fiind în primul rînd băştinaşii. Astfel, în fondurile
bibliotecilor publice cartea naţională alcătuieşte doar 30 la sută, iar
cea în limba rusă - 68 la sută. Aproape că nu au deloc literatură în
limba maternă ucrainenii, bulgarii, polonezii, cehii, găgăuzii şi alte
minorităţi.
Bibliotecile nu dispun de spaţiu pentru conservarea patrimoniului de
carte (suprafaţa disponibilă este de 5 ori mai mică decît prevăd
normele), de condiţii normale de activitate pentru bibliotecari şi
cititori. De mai mulţi ani Biblioteca Naţională, principala instituţie
care conservă patrimoniul naţional de publicaţii, nu dispune de nici
cele mai elementare condiţii de activitate şi nu este dotată cu
mijloacele materiale şi finanţare necesare.
Profesia de bibliotecar, mai ales în spaţiul rural, este
marginalizată şi desconsiderată. Pregătirea cadrelor de bibliotecă este
sub nivelul cerinţelor actuale.
Revenirea la grafia latină revendică realizarea următoarelor
direcţii prioritare în activitatea bibliotecilor:
formarea colecţiilor de carte ale bibliotecilor publice, care ar
include cele mai valoroase opere artistice şi ştiinţifice din cultură şi
civilizaţia română şi universală;
antrenarea unui cerc cît mai larg al populaţiei în procesul de
autoinstruire şi culturalizare pe baza cărţii în limba română;
asigurarea copiilor şi tineretului cu carte românească în sprijinul
procesului didactic şi educativ;
înfluenţarea politicii editoriale în Republica Moldova şi
completarea bibliotecilor publice cu carte în limbi străine.
Situaţia ce s-a creat dictează necesitatea dezvoltării centrelor
biblioteconomice republicane (Biblioteca Naţională şi Biblioteca pentru
copii "Ion Creancă") prin îmbunătăţirea bazei tehnico-materiale,
ridicarea statutului lor ştiinţifico-metodic, pregătirii bibliotecilor
publice (specializarea, cooperarea, înzestrarea cu mijloace tehnice
necesare) pentru realizarea automatizăeii proceselor de prelucrare a
documentelor şi deservirii cititorilor.
În scopul reaşezării activităţii bibliotecare pe principiile şi
tehnologiile acceptate de bibliologia contemporană şi promovare de
UNESCO vor fi întreprinse acţiuni practice de sprijinire a Asociaţiei
bibliotecarilor din Republica Moldova în stabilirea relaţiilor de
colaborare cu organismele internaţionale de specialitate, înzestrare a
Bibliotecii Naţionale cu materiale şi documente de specialitate din
străinîtate pentru asigurarea asistenţei metodice a bibliotecilor
publice.
Perfecţionarea sistemului de pregăătire şi, reciclare a cadrelor de
bibliotecare din republică se va efectua în baza următoarelor principii:
continuitatea şi unitatea de instruire şi reciclare;
cointeresarea materială a bibliotecarilor în perfecţionarea
profesională permanentă;
ridicarea prestigiului profesional de bibliotecar prin acordarea
statutului corespunzător activităţii ştiinţifico-pedagogice pe care o
exercită.
Vor fi stimulate cercetările ştiinţifice în domeniul cărţii şi
lecturii în conformitate cu direcţiile prioritare de dezvoltare a
învăţămîntului şi culturii.
Drept una din sarcinile sale principale Ministerul Consideră
asigurarea juridică a activităţii bibliotecilor prin adoptarea Legii
privind activitatea bibliotecilor şi elaborarea sistemului de
reglementare administrativă şi tehnologică.
II. M u z e e
Activitatea celor 180 muzee din republică nu corespunde exigenţelor
timpului, precum şi interesului sporit al oamenilor pentru trecutul
istoric şi spiritualitatea neamului.
La momentul actual pe un metru pătrat de spaţiu depozitar se
păstrează mai mult de 400 piese de muzeu, ceea ce a condus la
deteriorarea unui număr considerabil al acestora.
Situaţia extremă dictează imperios crearea urgentă a condiţiilor
adecvate de păstrare în depozitele muzeelor, lărgirea spaţiului în cauză
crearea unei baze tehnice moderne de restaurare şi conservare a
obiectelor de patrimoniu.
Ministerul Culturii şi Cultelor va coordona şi va susţine
activitatea muzeelor, asigurînd achiziţiile pieselor de muzeu ce ţin de
istoria şi cultura popotului, conservarea, restaurarea şi includerea lor
în circuitul valorilor culturale naţionale.
Se va acorda prioritate salvării monumentelor culturii de valoare
naţională. Se preconizează inaugurarea la Chişinău a Muzeului Satului,
unde vor fi adunate sub protecţia satului valoroase mostre de
arhitectură populară (biserici din lemn, mori de vînt, gospodării
ţărăneşti), avînd în vedere că pe parcursul ultimilor ani majoritatea
lor a fost distrusă.
Se vor întreprinde măsuri urgente întru salvarea monumentelor de
înaltă valoare istorică, preconizînd valorificarea lor muzeistică -
cetatea Tighina, locul aflării taberei regelui suedez Karol al XII-lea
(or. Bender).
O direcţie esenţială în activitatea Ministerului Culturii şi
Cultelor o constituire realizarea Programelor de Stat "Oraşul medieval
Orheiul Vechi" şi "Centrul monastic Mănăstirea Căpriana".
III. Cultura populară, centre de cultură
Pentru protegarea în continuare a valorilor culturii populare şi
reabilitarea tradiţiilor se consideră raţională determinarea
următoarelor direcţii de activitate, care vor fi stimulate prin
subvenţii de către stat:
elaborarea principiilor optime de funcţionare a instituţiilor de
cultură şi artă în condiţiile actuale;
elaborarea unor programe regionale de dezvoltare a culturii populare;
legiferarea trecerii instituţiilor de cultură şi a formaţiilor
artistice ale acestora din sistemul sindicatelor la balanţa statului;
elaborarea Regulamentului cu privire la constituirea şi
valorificarea Fondului de asigurare a cilturii populare;
acordarea înlesnirilor Uniunii meşterilor populari din Republica
Moldova pentru deschiderea unor ateliere meşteşugăreşti în centrele
culturii tradiţionale din ţară;
elaborarea şi editarea corpusului naţional al creaţiei populare din
spaţiul Moldovei istorice "Tezaurul etnofolcloric din Moldova" în 30 de
volume, lucrare fundamentală de sinteză;
elaborarea concepţiei-program de argimentare a rezervaţiilor de
gospodării şi arhitectură ţărănească in vivo în principalele centre
etnofolclorice;
realizarea programului de integrare în spaţiul cultural românesc
"Sate gemene" ale localităţilor ce denumiri identice de pe ambele maluri
ale Prutului;
elaborarea concepţiei dezvoltării culturii etniilor conlocuitoare în
colaborare cu societăţile culturale;
elaborarea de comun acord cu Ministerul Tineretului, Sportului şi
Turismului a consepţiei "Vetre de cultură populară - trasee tuistice";
construirea Bîncii Naţionale de date şi valori ale culturii populare
(arhive ştiinţifice de etnografie şi folclor, tradiţii
cultural-artistice, colecţii de artă populară, plastică, foto etc.).
IV. Muzică
Condiţiile noi de activitate crează posibilitatea reorientării artei
muzicale spre diversitatea de stiluri, genuri şi forme de exprimare.
Problemele esenţiale în cadrul Programului de activitate în acest
domeniu sînt:
repunerea în circuitul artistic şi didactic a creaţiei muzicienilor
din trecut;
crearea unor condiţii optime pentru cercetarea şi propagarea
creaţiei muzicienilor prin studii monografice, eseuri;
editarea muzicii moldoveneşti;
pregătirea cadrelor naţionale în domeniul muzicii - pedagogi,
înterpreţi, compozitori;
renaşterea muzicii vechi bisericeşti, muzicii laice de la curtea
domnească, tarafului tradiţional, cîntării corale tradiţionale
moldoveneşti;
crearea unei edituri muzicare specializate;
crearea unui studiou naţional de imprimare a sunetului pe disc.
Dezideratele de bază în domeniul muzicii reies din necesitatea
asigurării unui nivel înalt de manifestări în domeniul artei sunetelor
(festivaluri, concursuri, treceri în revistă), promovarea talantelor
(compozitori, interpreţi, dirijori, profesori, cercetători de artă) prin
participarea lor la acţiuni de mare anvergură pe plan naţional şi
internaţional.
V. Teatru, cinema, video
Decenii la rînd arta teatrală din Republica Moldova a fost supusă
unor principii străine firii şi gîndirii noastre. Din teatru au fost
izgonite limba maternă împreună cu dramaturţia naţională, noile
concepţii regizorale şi scenografice. Arta teatrală a fost contaminată
de somnolenţă şi lipsă de profesionalism. Teatrul, cinematografia şi
circul, făcînd parte din patrimoniul naţional se cer protejate şi
revitalizate de stat. Activitatea lor trebuie pusă în raport cu
idealurile noastre de neam şi posibilităţile integrării în circuitul
internaţional de cultură.
În timpul de faţă în Republica Moldova activează 14 teatre
subvenţionate de stat şi 50 de teatre populare subvenţionate parţial din
bugetele locale.
Astăzi, în epoca de renaştere spirituală, teatrul, cinematografia,
circul trebuie să-şi găsească rolul tradiţional de animator al vieţii
culturale de cultivator al deprinderilor artistice şi estetice.
Pentru aceasta se propune:
subvenţionarea şi protejarea teatrelor profesioniste;
elaborarea unor statute aparte ale teatrelor naţionale;
Legalizarea desfăşurării odată la trei ani a unui festival
internaţional de dramaturgie contemporană cu susţinerea tinerelor
talante;
organizarea anuală a festivalurilor republicane de artî teatrală, a
treecerilor în revistă, a seratelor-portrete de creaţie a artiştilor,
semnare, simpozoioane, mese rotunde etc., care ar scoate în vileag noi
curente şi stiluri artistice;
pentru satisfacerea cerinţelor spirituale ale populaţiei romane din
regiunile Odesa, Cernăuţi şi Transcarpatia - crearea unor condiţii
prielnice de păstrare şi dezvoltare a limbii materne, a tradiţiilor şi
obiceiurilor, elaborarea împreună cu organele de resort din Ucraina unui
amplu program de schimburi culturale reciproce, pregătirea la
instiruţiile de învăţămînt superior a cadrelor de specialişti în
domeniul artei teatrale, scenograiei, regiei, cît şi a grupelor de
actori;
în baza Tratatului de colaborare culturală cu România - participarea
şi pe viitor a schimbului de regizori, scenografi, specialişti în
domeniul artei teatrale, artei de circ şi cinema;
elaborarea unui mecanism care ar stimula sponsorizarea în domeniul
artei teatrale şi cinematografiei;
crearea unui fond special de finanţare a experimentelor
cinematografice, de susţinere a autorilor care cercetează., aplică idei
şi forme noi, dificile;
utilizarea şi lărgirea sistemului comenţilor de stat în domeniul
cinematografiei;
organizarea şi desfăşurarea tîrgurilor unionale şi internaţionale de
filme;
subvenţionarea circului, din bugetul de stat, pe o perioadă de 5-6-
ani, pînă la formarea unei trupe stabile;
elaborarea unui program culturla de schimb reciproc de reprezentării
specialişti, trupe de circ cu România şi cu alte ţări.
VI. Monimentele, arhitectură, arte
plastice şi design
În pofida distrugerilor şi pierderilor produse în ultimele decenii
în Republica Moldova, şi-a mai păstrat încă importanţa patrimoniului
istoris de deosebită valoare. Acesta cuprinde circa 90000 de monumente
şi ansambluri istorice foarte diverse, printre care: situri arheologice,
case, conace, cetăţi, mănăstiri şi biserici, lucrări de artă monumentală
monumente şi utilaj tehnic, precum şi ansambluri de construcţii - pieţe
străzi şi cartiere, sate şi centre urbane sau zone etnografice cu
arhitectură tradiţională.
Pentru a stopa degradarea sau distrugerea în continuare a acestui
patrimoniu şi pentru a-l putea transmite generaţiilor viitoare se
preconizează constituirea coordonării tuturor activităţilor de evidenţă,
protejare, conservare, restaurare şi punere în valoare a monumentelor şi
situri istorice, care constituie parte componentă a avuţiei naţionale,
contribuirea la integrarea în acest domeniu în comunitatea
internaţională, asigurarea financiară de rigoare, crearea cadrului
juridic adecvat:
elaborarea Regulamentului de aplicare a Legii despre patrimoniul
naţional;
elaborarea ordinii şi normativelor de evaluare a bunurilor culturale
înscrise în patrimoniul naţional şi de scoatere a bunurilor culturale
din ţară;
identificarea şi estimarea bunurilor culturale aflate în casele de
licitaţii, magazine de consignaţie, galerii de artă, oficii de
anticariat.
Este inerentă crearea unei arhive bine documentate a patrimoniului
cultural naţional şi infiinţarea unui Centru informaţional al
patrimoniului istoric şi cultural naţional.
VII. Învăţămînt artistic
Educaţia estetică şi pregătirea artistică a copiilor în sistemul
învăţămîntului general se reduce la un număr limitat de ore de desen şi
muzică pe săptămînă, iar în colectivele artistice pentru copii care
funcţionează în şcoli, gimnazii şi licee numărul lor este şi mai redus.
În republică activează 151 şcoli de muzică, arte şi arte plastice,
frecventate de 30557 elevi, ceea ce alcătuieşte doar 5 la sută din
totalul copiilor de vîrsta şcolară. Prin urmare, numărul elevilor care
au posibilitatea să însuşească arta este foarte mic.
Pregătirea specialiştilor în domeniul învăţămîntului artistic şi
pedagogic se efectuiează în licee, colegii, Conservatoe şi Institutul de
Arte. Aceste instituţii de învăţămînt mediu, superior, care se află
într-o perioadă de reorganizare, activează în condiţii foarte dificile,
nesatisfăcătoare pentru instruirea calitativă a elevilor şi studenţilor.
Această etapă se caracterizează prin baza tehnico-materială slabă,
numărul insuficient de profesori, nivelul profesionist scăzut al
cadrelor didactice, lipsa materialelor didactice şi a manualelor
necesare în limba română pentru toate disciplinile incluse în ciclul de
instruire, condiţiile neadecvate de trai ale profesorilor etc.
Activitatea Ministerului Culturii şi Cultelor în domeniul
Învăţămîntului artistic va fi orientată la determinarea strategiei,
realizarea următoarelor direcţii principale:
Perfecţionarea structurii sistemului de învăţămînt artistic şi
aplicarea în practică a tehnologiilor de instruire avansate;
reexaminarea necesarului de cadre şi a mecanismului de plasare în
cîmpul muncii a absolvenţilor;
desăvărşirea sistemului de recalificare şi perfecţionare a cadrelor;
consolidarea bazei didactice a instituţiilor de învăţămînt;
aplicarea taxelor în procesul de instruire;
desfăşurarea pe baze reciproc-avantajoase a contractelor de
colaborare cu ţările străine în domeniul învăţămîntului artistic.
O deosebită atenţie se va acorda pregătirii şi restării cadrelor
didactice, fondării unei edituri pentru literatură în domeniul artelor,
ceea ce va soluţiona problema insuficienţei manualelor şi materilaelor
didactice în limba română.
În domeniul învăţămîntului superior Conseratorul urmează să devină
Academie de muzică, avînd un valoros potenţial ştiinţific şi de
cercetare. Pa baza facultăţilor respective ale Institutului de Arte şi
Universităţii Pedagogice "Ion Creangă" vor fi înfiinţate Academia de
Arte Plastice, Academia de Teatru şi Universitatea Muzicală Pedagogică.
VIII. C u l t e
În perioada de pînă în anul 2000 urmează să fie elaborat cadrul
legal pentru activitatea cultelor (Regulamentul cimitirelor,
regulamentul privind înregistrarea părţilor componente ale cultelor
religioase, a instituţiilor şi întreprinderilor create de ele,
Regulamentele privind aplicarea art. 22, 32, şi 1 ale Legii despre Culte
Legea Clerului Militar). Se impune colaborarea şi încheierea unui şir
de Acorduri de colaborare între stat şi culte, ceea ce va necesita
anumite cheltuieli suplimentare de la buget.
În cadrul procesului de introducere a învăţămîntului moral-religios
în şcolile de stat de toate gradele e necesară editarea şi procurarea
manialelor de religie în cantitate suficientă , lucru care va putea fi
prevăzut şi în acordurile de colaborare dintre stat şi culte.
Un obiectiv aparte în activitatea Ministerului Culturii şi Cultelor
îl va constitui reînfiinţarea la Chişinău a Muzeului de Istorie şi
Areoligie Bisericească, precum şi înfiinţarea unei Biblioteci Teologice
cu fond de carte şi publicaţii religioase. Se va acorda o atenţie
deosebită activităţii de susţinere a conaţionalilor noşti din cuprinsul
fostei U.R.S.S. pentru înfiinţarea de parohii în localităţile de
reşedinţă, ale acestora (Moscova, Vilnius, Riga, Minsk, Odesa, Kiev,
regiunea Omsk, Tomsk, Tiumeni, ţinutul Krasnodar etc.).
IX. Relaţii culturale internaţionale
Politica culturală în domeniul relaţiilor externe unmează a fi un
factor important de deschidere a Moldovei pe arena internaţională şi ca
un mobil de activitate a prezenţei noastre în celelate domenii.
Problema esenţială în cadrul programului de activitate pentru anii
1993-2000 este lărgirea şi aprofumdarea relaţiilor cu România în scopul
unei colaborări frictuoase în spaţiul nostru spiritual comun.
În direcţia relaţiilor multilaterale se va asigura aderarea şi
participarea Moldovei la organismele internaţionale promovate de UNESCO
în cadrul Consiliului European:
Convenţia Culturală Europeană;
Convenţia Europeană pentru Protecţia Patrimoniului Arheologic;
Convenţia pentru Salvarea Patrimoniului Arhitectural al Europei;
Fondul Cultural al Consiliului Europei;
Acordul European despre asigurarea burselor pentru studenţii ce-şi
fac studiile în străinătate;
Comitetele internaţionale ale oamenilor de creaţie - circa 30 (ICO,
ICOMOS, UIA, etc.);
Centrul de cercetări şi informaţie culturală;
proiectele Consiliului Europei "Politivile dezvoltării culturale",
"Cultură în regiuni", "Evaluarea politicilor culturale naţionale",
"Acţiuni pentru promovarea creaţiei şi difuzarea culturii", "Promovarea
creaţiei în condiţiile dezvoltării industriilor culturale";
programele Consiliului Europei "Acţiuni pentru promovarea creaţiei
şi difuzarea culturii", "Asistenţa tehnică pentru conservarea
patrimoniului arhitectural";
programele "Activităţile audiovizuale" în cadrul Convenţiei
Culturale Europene" şi "Formarea administratorilor culturali şi
agenţilor de activitate culturală teritorială".
Se prevede participarea la realizarea programelor culturale "Dunărea
- spaţiu european" promovat în Ţările Dunărene, la care a aderat Moldova
şi programelor culturale prevăzute de Convenţia privind colaborarea
culturală, informaţională şi ştiinţifică a statelor bazinului Mării
Negre.
În direcţia relaţiilor bilaterale se vor efectua următoarele:
perfectarea pachetelor de documente, iniţierea şi discuţia
prealabilă, elaborarea variantelor finale la nivel de experţi şi
înaintarea spre semnare a acordurilor de colaborare culturală a
Republicii Moldova cu statele lumii;
iniţiative privind crearea şi încurajarea societăţilor de prietenie
ale Moldovei cu ţările lumii;
organizarea la Chişinău a unei întîlniri (congres) a organizaţiilor
din Moldova stabiliţi cu traiul în străinătate.
X. Asigurarea financiară şi dezvoltarea
bazei tehnico-materiale
Majorarea preţurilor şi tarifelor la serviciile comunale, energică
şi termică, precum şi multiplele majorări ale salariilor lucrătorilor
din sistem au cauzat un şir de dificultăţi în finanţarea instituţiilor
de cultură, artă şi învăţămînt artistic. Aşadar, în prima jumătate a
anului 1992 instituţiile din domeniu au beneficiat doar de 46 % din
alocaţiile predestinate. În rezultat au fost suspendate cheltuielile
pentru reparaţia localurilor unde sînt amplasate instiruţiile de cultură
şi artă, consolidarea bazei lor tehnico-materială, precum şi pentru
restaurarea patrimoniului istorico-cultural.
Pentru dezvoltarea şi întreţinerea instituţiilor de cultură se
prevedeau aproximativ 1,5% din cheltuielile bugetului de stat, cifra
care nici pe departe nu acoperă necesităţile lor vitale.
În condiţiile de tranziţie la economia de opiaţă apare necesitatea
stringentă de aplicare, pentru finanţarea culturii, a unor normative
economice stabilite care ar prezenta o garanţie de protegarea acesteia
de către stat.
La elaborarea acestor normative va trebui să-şi dea concursul
specialiştii Ministerului Culturii şi Cultelor, Ministerului Finanţelor,
Ministerului Econ precum şi colaboratorii instituţiilor ştiinţifice de
specialitate.
Un aspect important de susţinere a activităţii culturale ar fi
stabilirea cuantimului de defalcări obligatorii din venitul naţional: nu
mai mic de 6% (din diferite state asecta variază între 10-15% şi mai
mult).
Statutul în persoana Ministerului Culturii şi Cultelor trebuie să
deviznă sponsor, mecenat al culturii, antrenînd în finanţarea acestei
sfere alţi parteneri în persoana organizaţiilor obşteşti,
întreprinderilor industriale şi agrare, firme, persoane particulare.
Acest lucru ar putea fi realizat numai cu ajutorul unor înlesniri
fiscale considerabile pentru persoanele fizice şi juridice care
investesc mijloace în sfera culturii.
Sporirea veniturilor proprii ale instituţiilor de artă şi cultură ar
putea soluţiona problemele de finanţare. În acest context se menţionează
majorarea preţurilor la biletele pentru spectacole şi concerte în medie
de 5 ori, prestarea de servicii suplimentare, darea în arendă a
spaţiilor disponibile etc.
Programul propusrezintă un larg spectru de acţiuni care cer în
primul rînd o susţinere financiară din bugetul de stat şi sînt estimate
la 24 mlrd ruble pentru perioada 1993-2000 şi circa 3 mlrd. ruble anual,
precum şi valută liber convertibilă în sumă de 5,6 milioane dolari SUA
pentru toată perioada şi 0,7 milioane dolari SUA anual.
În ultimii ani s-a înregistrat o consolidare a bazei
tehnico-materiale a instituţiilor de cultură. La dispoziţia oamenilor de
artă sînt puse clădiri unicale (fosta sală "Prietenia", sediul
comitetului orăşenesc de partid, casa învăţămîntului public, sediul
societăţii "Ştiinţa" etc.), în care funcţionează teatre, instituţii de
învăţămînt.
Toate teatrele profesioniste dispin de sediu. Reţeaua obiectelor de
cultură este reprezentată prin 1603 cluburi şi case de cultură cu un
număr total de 392 mii locuri.
În acelaşi timp, în 15 oraşe şi raioane gradul de asigurare a
proprietăţii cu locuri în cluburi este mai jos decît în medie pe
republică.
Instituţiile de învăţămînt şi orchestrele de profesionişti sînt
aprovizionate cu instrmente muzicale doar cu 30 la sută. Instituţiile de
cultură nu au posubilitate să organizeze turnee în ţară şi peste hotare,
fiindcă nu dispin de transport. Majorarea preţurilor şi tarifelor la
serviciile comunale, energia electrică şi termică plus dificultăţile de
ordin financiar, lucrări de reparaţie (în special în cazul reparaţiilor
capitale) adesea fac imposibilă întreţinerea şi exploatarea
corespunzătoare a clădirilor de care dispunem.
Asigurarea tehnico-materială a activităţii instituţiilor culturale
se confruntă cu o mulţime de factori negativi, care formează un cerc
vicios.
Cu toate acestea, Ministerul intenţionează să asigure pe cît e
posibil dezvoltarea de mai departe şi perfecţionarea bazei
tehnico-materiale.
Pentru perioada 1993-2000 e programată construcţia şi darea în
exploatarte a 3 palate de cultură cu un număr total de 1900 locuri în
raioanele Nisporeni, Şoldăneşti şi Basarabeasca; vor fi date în
exploatare 3 cinematografe cu 2000 locuri în Chişinău, Ciadîr-Linga şi
Taraclia, un studiou pentru imprimarea casetelor şi discurilor, o şcoală
de muzică şi de arte pentru 312 elevi în Leova: vor fi recondiţionate
localurile teatrului Naţional "M.Eminescu", Bibliotecii Naţionale,
Filarmonicii, Institutului de Arte, Conservatorului, Muzeului de Arte
Plastice şi Circului Naţional.
Acordul cu România a deschis calea spre o colaborare fructuoasă
pentru proiectarea şi construcţia centrului teatral "Luceafărul" şi
pentru intensificarea livrărilor reciproce a resurselor materiale
necesare, utilajului şi instituţiilor teatrale, mobilierului specific
pentru muzeele şi bibliotecile republicane.
Unul din punctele principale constă în aprovizionarea colectivelor
artistice de profesionişti cu 10 autocare confortabile pentru realizarea
turneelor peste hotare ce ar contribui în mod substanţial la formarea
fondului valutar al republicii.
Vor fi aplicate măsuri de rigoare: regimul rigid de economisire a
mijloacelor financiare, resurselor energetice şi materiale;
inventarierea instrumentelor muzicale de import, a unităţilor de
transport şi majorarea termenului de exploatare, folosirea eficientă a
utilajului, echipamentului special, renovarea lui, crearea atelierelor
de reparaţie a utilajului şi instrumentelor muzicale.
Una din problemele de sponsorizare constă în stabilirea relaţiilor
trainice cu statele cointeresate, care pot să ne acorde ajutor, în
special pentru a beneficia de asistenţă tehnică şi investiţiile străine.
Dezvoltarea bazei tehnico-materiale necesită susţinerea Guvernului
prin acordarea facilităţilor respective (fiscale, vamale), creditelor
preferenţiale, subvenţiilor din buget şi fonduri extrabugetare,
programelor de stat cu destinaţie specială. Numai pentru procurarea
instrumentelor muzicale, utilajul specializat de import sînt necesare
subvenţii din fondul valutar republican în sumă de 700 muii dolari
americani anual.
Prezentul proiect de program a fost elaborat pe baza materialelor
înaintate de către instituţiile subordonate şi a fost coordonat cu
uniunile de creaţie şi consiliul republican al sindicatului de ramură.
Anexa nr. 2
la hotărîrea Guvernului
Republicii Moldova din
3 iunie 1993 nr. 343
C U A N T U M U L
plăţii pentru închirierea atelierilor de
creaţie în raport cu salariul minim
------------------------------------------------------------------------
: Categoriile atelierelor (%)
:---------------------------------------
: I : II : III : IV
------------------------------------------------------------------------
Plata pentru închirierea unui
m. pătraţi de spaţiu pe an,
raportată la salariul minim 0,7 0,5 0,4 0,2
Note: 1. Atelierele din categoria I sînt construite de Uniunea
Artiştilor plastici din Moldova pe str. Dimo 5/4,
după un proiect special, şi unele ateliere ale Fondului
Plastic.
2. Atelierele din categoria II sînt amplasate în mansarde,
adaptate la necesităţile de lucru ale artistului
plastic (atelierele din str. Bubnovscki, construite de
Fondul Plastic).
3. Din categoria III fac parte atelierele, amplasate în
demisoluri şi etaje tehnice, adaptate pentru necesităţi
de creaţie.
4. Li se atribuie categoria IV atelierelor, amplasate în
subsoluri şi case avariate fără bloc sanitar, încălzire
centrală şi conductă de apă.
Lasă-ne feedback-ul tău! 😊
Ne dorim să îți oferim cea mai bună experiență pe site-ul nostru și apreciem orice sugestie care ne poate ajuta să îl îmbunătățim.
Trimite-ne feedback-ul tău pe email-ul nostru moldlex@stisc.gov.md, facând click pe butonul de mai jos.
Opinia ta contează și ne ajută să devenim mai buni! 🚀