joi, 13 octombrie 1994
708/22.09.94 Hotărîre privind modificarea unor hotărîri ale Guvernului Republicii Moldova despre şomeri
                HOTĂRÎREA GUVERNULUI REPUBLICII MOLDOVA
      Privind modificarea unor hotărîri ale Guvernului Republicii
                         Moldova despre şomeri

                          Nr.708 din 22.09.94

         Monitorul Oficial al R.Moldova nr.8/78 din 13.10.1994

                                * * *

   Întru executarea  legilor  Republicii Moldova nr.119-XIII din 26  mai
1994  "Pentru modificarea şi completarea Legii privind utilizarea forţei
de  muncă"  şi  nr.162-XIII  din 30 iunie 1994  "Pentru  modificarea  şi
completarea  Legii  cu  privire  la  asigurarea cu  pensii  de  stat  în
Republica Moldova", Guvernul Republicii Moldova HOTĂRĂŞTE:

   Se aprobă Modificările   ce   se  introduc  în  unele  hotărîri   ale
Guvernului Republicii Moldova (se anexează).


             VICEPRIM-MINISTRU
             AL REPUBLICII MOLDOVA                 ION GUŢU       


                        M O D I F I C Ă R I L E
   ce se introduc în unele hotărîri ale Guvernului Republicii Moldova

   1. În punctul  3  din  Statutul  provizoriu  al  Fondului  Social  al
Republicii Moldova, aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova
nr.52 din 1 februarie 1991 "Cu privire la instituirea Fondului Social al
Republicii  Moldova" (Monitor, 1991, nr. 3, 4, 5, 6, art. 60)  cuvintele
"fondul  special  al  utilizării braţelor de muncă" se  substituie  prin
cuvintele "fondul de şomaj".

  2. Subpunctul  21 al punctului 2 din Regulamentul cu privire la modul
de calculare a vechimei în muncă pentru stabilirea pensiei, aprobat prin
Hotărîrea  Guvernului  Republicii Moldova nr.572 din 2  septembrie  1992
(Monitor, 1992, nr. 9, art. 268) se expune în următoarea redacţie:
   "21) perioada  de  şomaj de pînă la 9 luni de la  data  înregistrării
şomerilor la oficiul forţei de muncă".

   3. În punctele  2  şi 14 din Regulamentul Serviciului de stat  pentru
utilizarea forţei de muncă, aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii
Moldova  nr.581  din  5 septembrie 1992 (Monitor, 1992,  nr.9,  art.274)
cuvintele  "din  cadrul  Ministerului Muncii şi Protecţiei  Sociale"  se
substituie  prin  cuvintele:  "pe lîngă  Ministerul  Muncii,  Protecţiei
Sociale şi Familiei".

   4. Hotărîrea  Guvernului  Republicii Moldova nr.690 din 23  octombrie
1992  "Cu  privire  la modul şi condiţiile de acordare a  ajutorului  de
şomaj  şi social şomerilor şi membrilor familiilor lor" (Monitor,  1992,
nr.10, art.318) se modifică precum urmează:
   punctul 1 se expune în următoarea redacţie:
   "1. Se aprobă  Regulamentul  cu  privire la modul de  înregistrare  a
şomerilor şi de acordare a ajutorului de şomaj (se anexează)";
   în alineatul  doi  al  punctului 2 cuvintele "pe  anul  precedent  în
sectorul  de stat al economiei republicii" se substituie prin cuvintele:
"pe trimestrul precedent în economie";
   punctul 4 se expune în următoarea redacţie:
   "4. Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei:
   asigură fixarea   perioadei  de  şomaj  în  carnetele  de  muncă  ale
şomerilor conform legislaţiei în vigoare;
   instituie un  control  permanent  asupra aplicării stricte  de  către
organele Serviciului de stat pentru utilizarea forţei de muncă a modului
stabilit  de  înregistrare  a  cetăţenilor  în  calitate  de  şomeri  şi
respectării  drepturilor  lor legitime în domeniul utilizării forţei  de
muncă şi protecţiei sociale";
   anexa la hotărîre se expune în următoarea redacţie:

                                               "Anexă
                                      la Hotărîrea Guvernului
                                         Republicii Moldova
                                  nr. 690 din 23 septembrie 1994

                          R E G U L A M E N T U L
      cu privire la modul de înregistrare a şomerilor şi de acordare
                          a ajutorului de şomaj

   Prezentul Regulament   stabileşte   modul  unic  de  înregistrare   a
şomerilor  şi  de acordare a ajutiorului de şomaj pe  întreg  teritoriul
Republicii  Moldova, în conformitate cu Legea Republicii Moldova privind
utilizarea  forţei  de muncă, cu modificările şi completările,  adoptate
prin Legea nr.119-XIII din 26 mai 1994 (în continuare - Legea).

                        I. Dispoziţii generale

   1. Cetăţenii  apţi  de muncă (inclusiv invalizii de gradul trei),  în
vîrstă  aptă de muncă (bărbaţii - 16-59 ani, femeile - 16-54 ani),  care
nu  au  un  loc  de muncă şi un venit legal,  domeciliaţi  în  Republica
Moldova  şi înregistraţi la oficiile forţei de muncă ale Serviciului  de
stat  pentru utilizarea forţei de muncă (în continuare - oficiile forţei
de  muncă)  în  vederea căutării unui loc de muncă  corespunzător,  sînt
consideraţi  şomeri  şi, conform legislaţiei în vigoare, au  dreptul  la
protecţie socială garantată de stat.

   2. Condiţia obligatorie  pentru  a  fi recunoscut drept  şomeri  este
depunerea  cererii la oficiile forţei de muncă în vederea obţinerii unui
loc de muncă corespunzător.

   3. Ajutorul de  şomaj se plăteşte periodic din mijloacele fondului de
şomaj al Fondului Social al Republicii Moldova.

        II. Modul de înregistrare şi de conlucrare cu şomerii

   4. Toţi cetăţenii,   indiferent   de  origine,  starea   socială   şi
patrimonială, rasă şi apartenenţă naţională, sex, studii, limba vorbită,
religie,  profesie  şi  caracterul  îndeletnicirii, precum  şi  de  alte
circumstanţe,  care doresc să se plaseze în cîmpul muncii, sînt în drept
să solicite ajutorul oficiilor forţei de muncă.

   5. Persoanele  care se adresează la oficiul forţei de muncă au  acces
liber la informaţia privind:
   locurile de muncă  disponibile  (posturile  vacante),  condiţiile  de
salarizare   şi   de  muncă  în  scopul  alegerii  unui  loc  de   muncă
corespunzător;
   posibilităţile   de   calificare,   recalificare   şi   perfecţionare
profesională;
   condiţiile de angajare la munci pe tărîm obştesc remunerate;
   modul şi condiţiile  de înregistrare a şomerilor şi de conlucrare  cu
personalul oficiului forţei de muncă;
   dreptul cetăţenilor   la   muncă  liberă  şi  protecţie  socială   în
conformitate  cu  legislaţia  muncii  în  vigoare,  inclusiv  legislaţia
privind utlizarea forţei de muncă.

   6. Statutul de şomer se stabileşte persoanelor prevăzute în punctul 1
al  prezentului  Regulament  din momentul înregistrării lor  la  oficiul
forţei de muncă, indiferent de data concedierii.

   7. Înregistrarea   şi  evidenţa  şomerilor  se  efectuează  de  către
personalul  oficiului  forţei  de muncă conform vizei de  reşedinţă,  la
prezentarea  buletinului  de  identitate (paşaportului),  carnetului  de
muncă  (sau documentului ce-l înlocuieşte) şi actului de studii (diploma
sau  atestatul),  prin care se confirmă nivelul de studii, profesia  sau
specialitatea.

   8. Unele categorii de cetăţeni prezintă suplimentar:
   persoanele care şi-au satisfăcut serviciul militar sau de alternativă
- livretul militar;
   persoanele eliberate  din locurile de detenţiune sau din instituţiile
de reabilitare socială - certificatul de eliberare;
   invalizii de   gradul  III  -  recomandările  comisiei  de  expertiză
medicală a capacităţii de muncă;
   persoanele cu  capacitatea  de  muncă  limitată  din  cauza  bolii  -
documentele corespunzătoare, eliberate de către instituţiile medicale.

   9. Neprezentarea  documentelor necesare, specificate în punctele 7 şi
8  ale  prezentului  Regulament,  constituie un  temei  pentru  a  amîna
înregistrarea  cererii cetăţenilor în vederea căutării unui loc de muncă
corespunzător.

   10. Nu pot fi recunoscuţi şomeri persoanele:
   prevăzute la art. 2 din Lege;
   care, conform  legislaţiei  în  vigoare,  beneficiază  de  pensie  cu
excepţia invalizilor de gradul III;
   nu au vîrsta de 16 ani împliniţi.

   11. Înregistrarea  şomerilor se efectuează în registrul de evidenţă a
şomerilor,  completîndu-se fişa de evidenţă personală conform  modelului
stabilit de Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei.
   Fiecare şomer  primeşte  un  număr  în registrul  de  evidenţă,  care
coincide  cu  numărul  fişei de evidenţă personală a lui.  Numerele  din
registrul  de evidenţă a şomerilor se trec în ordine crescătoare, pentru
o  perioadă de un an calendaristic. În anul următor, numerotarea se reia
numai  pentru  persoanele  care solicită pentru prima dată  ajutorul  de
plasare în cîmpul muncii.

   12. În cursul  a  10 zile de la înregistrare oficiul forţei de  muncă
este obligat:
   să-i propună  solicitantului, în măsura posibilităţilor, variante  de
locuri  de  muncă  corespunzătoare, iar persoanelor fără profesie  -  şi
variante  de a urma un curs de instruire profesională sau de angajare la
lucrări   temporare   (sezoniere),  inclusiv  munci  pe  tărîm   obştesc
remunerate;
   să acorde gratuit servicii de consulting privind alte posibilităţi de
plasare în cîmpul muncii şi de instruire profesională.

   13. Locul de muncă se consideră corespunzător în cazul în care acesta
este conform cu pregătirea profesională, starea sănătăţii solicitantului
şi  se află în raza de acţiune a oficiului forţei de muncă al  organului
autoadministrării locale.
   Locul de muncă  care  nu necesită o pregătire profesională  specială,
inclusiv  cel cu caracter provizoriu, se consideră corespunzător  pentru
persoanele  fără  profesie  (specialitate) aflate pentru prima  dată  în
căutarea unui loc de muncă.
   Locul de muncă se consideră necorespunzător în cazul în care:
   implică schimbarea domiciliului fără consimţămîntul solicitantului;
   condiţiile de muncă nu corespund regulilor şi normelor de protecţie a
muncii.

   14. Oficiile  forţei  de muncă acordă servicii şomerilor  în  vederea
încadrării  în muncă în baza locurilor de muncă disponibile  (posturilor
vacante) pe care unităţile economice le comunică la oficiu.
   Totodată nu se permite:
   a repartiza şomerii    la   unităţi   economice   aflate   în   afara
accesibilităţii transportului;
   a repartiza şomerii spre a fi încadraţi în muncă la unităţi economice
fără  conformarea  de  către  patron a locurilor  de  muncă  disponibile
(posturilor vacante);
   a invita şomerii la oficiul forţei de muncă mai frecvent decît o dată
în  15 zile (şomerii care nu beneficiează de ajutor de şomaj - o dată în
lună),  cu excepţia cazurilor de propunere a unor eventuale variante  de
angajare în muncă.

   15. Şomerii sînt scoşi din evidenţă în caz de:
   încadrare în  muncă pe un termen nelimitat sau pe un termen fix  (mai
mare de 6 luni);
   pensionare;
   înmatriculare în instituţiile de învăţămînt;
   încorporare în serviciul militar sau de alternativă;
   intrare în vigoare a sentinţei definitive a judecăţii;
   schimbare a vizei de reşedinţă în altă localitate;
   neprezentare  fără  motiv  întemeiat la oficiul forţei  de  muncă  în
cursul a 3 luni calendaristice etc.
   Motivul scoaterii  din  evidenţă  a  şomerilor se trece  în  fişa  de
evidenţă personală şi în registrul respectiv.
   Cetăţenii scoşi   din   evidenţă   au  dreptul,  în   cursul   anului
calendaristic,  la depunerea repetată a cererii pentru un loc de  muncă.
Înregistrarea  şi  evidenţa lor se efectuează conform  modului  prevăzut
pentru  cetăţenii care solicită pentru prima dată ajutorul de  încadrare
în muncă.

   16. Perioada  de şomaj pînă la 9 luni se fixează în carnetul de muncă
al  şomerului  cu  specificarea "S-a aflat în şomaj de  la  ______  pînă
la_____conform art.1 din Legea nr.119-XIII din 26 mai 1994".
   Pentru persoanele  disponibilizate  perioada  de  şomaj  începe  după
expirarea a 3 luni din momentul concedierii.

   17. Persoanele  ale căror contract de muncă a fost reziliat din cauza
reorganizării  proceselor de producţie şi de muncă, inclusiv lichidării,
reorganizării sau reprofilării întreprinderii, instituţiei, organizaţiei
reducerii  numărului  sau  a  statelor  de personal  şi  care  în  modul
stabilit sînt recunoscute şomeri, au dreptul la pensionare anticipată cu
un  an  înainte de termenul prevăzut la art. 14 al Legii cu  privire  la
asigurarea  cu pensii de stat în Republica Moldova, dacă au vechimea  în
muncă necesară pensionării pentru limită de vîrstă pe baze generale.

             III. Modul de acordare a ajutorului de şomaj

   18. De dreptul  la  ajutor  de  şomaj beneficiează  şomerii  care  au
prezentat documentele ce confirmă acest drept.
   Dreptul şi condiţiile  pentru  a beneficia la ajutorul de şomaj  sînt
reglementate prin art.15 şi 16 din Lege.

   19. Persoanele prevăzute în alineatele trei-cinci şi şapte ale părţii
întîi  a art.15 din Lege trebuie să aibă o vechime în muncă  remunerată,
cu  condiţia duratei complete a timpului de muncă a cel puţin 6 luni din
ultimele  12 luni premergătoare datei de înregistrare la oficiul  forţei
de muncă, iar în condiţiile zilei de lucru necomplete, vechimea în muncă
în  cursul anului se recalculează reieşind din durata normală a timpului
de lucru.

   20. Pentru stabilirea  ajutorului  de  şomaj, şomerul  e  obligat  să
prezinte oficiului forţei de muncă:
   cererea de acordare a ajutorului de şomaj;
   adeverinţa de naştere a copilului în vîrstă de pînă la 14 ani care se
află la întreţinerea lui;
   certificatul privind salariul mediu.

   21. Calcularea salriului mediu lunar se efectuează în conformitate cu
modul stabilit de legislaţia în vigoare.

   22. Pentru stabilirea ajutorului de şomaj oficiul forţei de muncă:
   verifică actele  şi  documentele prezentate şi, conform  prevederilor
legislaţiei,  emite  un  ordin privind acordarea  ajutorului  de  şomaj.
Determinarea  dreptului la ajutor de şomaj şi stabilirea mărimii acestui
ajutor  se  efectuează  în  termen  de  cinci  zile  de  la  prezentarea
documentelor respective;
   întocmeşte cîte  o fişă personală pentru fiecare solicitant,  anexînd
toate  actele pe baza cărora i se acordă dreptul la ajutor de şomaj.  În
cazul  în  care  şomerul  îşi  schimbă  domiciliul,  fişa  personală  se
transmite oficiului forţei de muncă din localitatea respectivă;
   stabileşte şi  comunică şomerului cuantumul, durata şi data de cînd i
se  va  plăti  ajutorul  de  şomaj.  Cuantumul  acordului  de  şomaj  se
stabileşte  pe  o  lună  şi  pe  o  zi  calendaristică  prin  împărţirea
cuantumului lunar la numărul de zile calendaristice ale lunii în cauză -
28, 29 sau 30, 31;
   comunică încetarea  sau  suspendarea  plăţii ajutorului de  şomaj  în
condiţiile prevăzute de art. 19 din Lege;
   eliberează carnetul de şomer fiecărei persoane pe întrega perioadă în
care  este  în  drept să primească ajutorul de şomaj.  Acest  carnet  se
vizează o dată în 15 zile.

   23. Persoanele  îndreptăţite  să  primească ajutorul  de  şomaj  sînt
obligate:
   să contribuie activ la plasarea sa în cîmpul muncii;
   să se prezinte la oficiul forţei de muncă cel puţin o dată în 15 zile
iar  la  invitaţia acestui oficiu - şi mai frecvent,  pentru  examinarea
unor eventuale variante de plasare în cîmpul muncii;
   să informeze,  în  termen de 3 zile, oficiul forţei de  muncă  despre
plasarea de sine stătătoare în cîmpul muncii.

   24. Şomerii dobîndesc   dreptul  la  ajutor  de  şomaj  din  momentul
certificării  documentare,  însă nu mai devreme de termenul stabilit  de
legislaţie, şi anume la expirarea:
   a trei luni calendaristice de la data concedierii - pentru persoanele
disponibilizate din unităţile economice;
   a 60 zile după   absolvire  -  pentru  absolvenţii  instituţiilor  de
învăţămînt.   Perioada   în  cauză  de  la  data   eliberării   diplomei
(atestatului);
   a 30 zile de  la  data trecerii în rezervă - pentru  persoanele  care
şi-au satisfăcut serviciul militar sau de alternativă;
   a 10 zile de  la  data  înregistrării la oficiul forţei  de  muncă  -
pentru celelalte categorii de şomeri.

   25. Absolvenţii  instituţiilor  de învăţămînt, persoanele trecute  în
rezervă din serviciul militar sau de alternativă şi persoanele eliberate
din  locurile  de detenţiune şi din instituţiile de reabilitare  socială
beneficiază  de  dreptul  la  ajutor  de şomaj în  cazul  la  care  s-au
înregistrat  la oficiul forţei de muncă în termen de 90 zile de la  data
absolvirii instituţiei de învăţămînt, trecerii în rezervă sau 
eliberării.
   Femeile neangajate,  cărora  le-a  expirat termenul  de  îngrijire  a
copilului,  beneficiază de dreptul la ajutor de şomaj, în perioada de  1
5-3  ani ai copilului, dacă s-au înregistrat la oficiul forţei de  muncă
nu  mai tîrziu de 30 zile de la împlinirea de către copil a vîrstei de 3
ani.

   26. Oficiul forţei de muncă e în drept (dar nu obligat) să-i solicite
şomerului,  îndreptăţit  să primească ajutor de şomaj, prezentarea  unui
certificat  medical ce ar confirma faptul că starea sănătăţii îi permite
să fie încadrat în muncă.

   27. Ajutorul  de  şomaj să plăteşte lunar de oficiul forţei de  muncă
proporţional cu numărul de zile calendaristice ale perioadei de şomaj în
care  persoana respectivă este îndreptăţită să primească acest ajutor în
baza buletinului de identitate (paşaportului) şi a carnetului de muncă.
   Ajutorul de şomaj  să plăteşte prin intermediul oficiilor poştale sau
instituţiilor bancare.
   Sumele din lista de plată nesolicitate timp de 6 luni se anulează. Ca
rezultat,  cheltuielile ocazionate de plata ajutorului de şomaj se reduc
cu sumele nesolicitate.

   28. Ajutorul  de şomaj se plăteşte de la data dobîndirii dreptului la
ajutor  pe  o  perioadă de cel mult 9 luni  calendaristice,  iar  pentru
persoanele care pentru prima dată solicită un loc de muncă - de cel mult
6 luni calendaristice.

   29. Persoanele  care  nu au posibilitate să-şi  certifice  documentar
vechimea  în  muncă se consideră solicitante pentru prima dată ale  unui
loc de muncă.

   30. Şomerilor, care beneficiază de dreptul la ajutor de şomaj în baza
legii, li se garantează plata lui în următoarele mărimi:
   75% din salariul  minim pe ţară, indexat - absolvenţilor liceelor  şi
şcolilor de cultură generală;
   90% din salariul  minim  pe  ţară, indexat -  absolvenţilor  şcolilor
profesionale   tehnice  sau  ai  cursurilor  de  instruire,  persoanelor
eliberate  din locurile de detenţiune şi din instituţiile de reabilitare
socială;
   100% din salariul    minim   pe   ţară,   indexat   -   absolvenţilor
instituţiilor  de învăţămînt superior şi ai colegiilor, persoanelor care
şi-au   satisfăcut  serviciul  militar  sau  de  alternativă,   femeilor
neangajate,  cărora le-a expirat termenul de îngrijire a copilului  pînă
la vîrsta de 3 ani;
   50% din salariul  mediu lunar primit în ultimele 3 luni remunerate  -
celorlalte  categorii de şomeri care au o vechime în muncă de pînă la 10
ani;
   55% din salariul  mediu  lunar  primit ultimele 3 luni  remunerate  -
celorlalte  categorii de şomeri care au o vechime în muncă de la 10 pînă
la 15 ani;
   60% din salariul  mediu lunar primit în ultimele 3 luni remunerate  -
celorlalte  categorii de şomeri care au o vechime în muncă de cel  puţin
15 ani.
   Mărimea ajutorului de şomaj acordat şomerilor enumeraţi la alineatele
4-6 ale prezentului punct nu poate fi mai mică de salariul minim pe ţară
indexat  şi  nu  poate depăşi salariul mediu în economia  naţională  din
trimestru precedent.
   Vechimea în muncă  se  stabileşte  în conformitate cu  legislaţia  în
vigoare.
   Şomerilor care  întreţin  1-2  copii  în vîrstă de  pînă  la  14  ani
ajutorul de şomaj li se măreşte cu 10%, iar celor care întreţin 3 şi mai
mulţi copii de aceeaşi vîrstă - 20%. În cazul în care ambii părinţi sînt
şomeri, plata suplimentară la ajutor de şomaj se acordă numai mamei.

   31. Suspendarea   plăţii  ajutorului  de  şomaj  se  înfăptuieşte  în
conformitate  cu  prevederile  art.19 din Lege  din  ziua  neprezentării
solicitantului  în  termenele  stabilite  la oficiul  forţei  de  muncă.
Perioada  de  suspendare a plăţii se include în perioada de  acordare  a
ajutorului  de şomaj, stabilită şomerului în conformitate cu  legislaţia
în  vigoare.  Excepţie  fac cazurile suspendării din  motive  întemeiate
(îmbolnăvirea  şomerului  sau  a rudelor lui, încadrate în  contract  de
muncă  pe un anumit termen mai mic de 6 luni, arestare preventivă,  însă
îndreptăţit  conform legislaţiei în vigoare). După expirarea  termenului
de suspendare, plata ajutorului de şomaj continuă.

   32. În cazul  în  care şomerilor li se refuză nejustificat  acordarea
ajutorului de şomaj, li se amînă termenul plătirii lui sau, dacă nu sînt
de  acord  cu  mărimea  stabilită a acestui ajutor,  ei  au  dreptul  să
conteste  acţiunile  salariaţilor  de  la oficiile forţei  de  muncă  în
Departamentul  pentru  utilizarea  forţei de muncă pe  lîngă  Ministerul
Muncii,   Protecţiei  Sociale  şi  Familiei,  precum  şi  în  instanţele
judiciare.

   33. Responsabilitatea  pentru achitarea în termen şi în  cuantumurile
prevăzute  de prezentul Regulament a ajutorului de şomaj o poartă  şeful
oficiului forţei de muncă.

             IV. Modul de acordare a ajutorului material

   34. Persoanelor  care,  la  expirarea termenului legal de  primire  a
ajutorului  de şomaj, nu au avut posibilitatea de a se încadra în muncă,
li  se  menţine  dreptul la ajutorul material şi alt ajutor  social  (în
continuare - ajutor material).

   35. Pentru stabilirea   ajutorului  material,  cetăţeanul  depune  la
oficiul  forţei  de  muncă o cerere respectivă. Oficiile de  resort  ţin
evidenţa  permanentă  a solicitanţilor, întocmesc listele de evidenţă  a
lor   şi  le  prezintă,  concomitent  cu  cererile  acestora,  organelor
autoadministrării locale.
   De acest drept   beneficiază  şomerii,  care  acordă  concurs   activ
oficiului  forţei  de  muncă în vederea plasării lor cît mai  rapide  în
cîmpul  muncii şi respectă condiţiile de reînregistrare în  conformitate
cu legislaţia în vigoare.

   36. Organele   autoadministrării   locale,  în  termen  de  5   zile,
examinează cererile şomerilor şi iau deciziile respective.

   37. Ajutorul material poate fi:
   bănesc - în formă  de  inemnizaţie  şi în formă  de  dotaţii:  pentru
folosirea  locuinţei,  serviciilor  comunale,  transportului  în  comun,
procurarea medicamentelor etc.;
   în expresie naturală  -  prin  asigurarea cu  combustibil  (lemne  şi
cărbuni) şi îmbrăcăminte, alimentare gratuită în cantine speciale sau cu
bonuri pentru alimentare în cantinele publice.

   38. Mărimea concretă,    termenele   şi   periodicitatea    acordării
ajutorului  material  pentru  şomeri  se  stabilesc  de  către  organele
autoadministrării locale.

   5. Hotărîrea  Guvernului  Republicii Moldova nr.697 din 27  octombrie
1992  "Cu  privire la calificarea şi recalificarea şomerilor"  (Monitor,
1992, nr.10, art. 318) se modifică precum urmează:
   punctul 4 va avea următorul conţinut;
   "4. Ministerul Învăţămîntului:
   va asigura Serviciul  de  stat pentru utilizarea forţei de  muncă  cu
programele şi materialele metodice necesare pentru efectuarea instruirii
profesionale a şomerilor;
   va determina  statulul adeverinţei de calificare, eliberată şomerului
după absolvirea cursului de instruire,";
   anexa la hotărîre se expune în următoarea redacţie:

                                                  "Anexă
                                         la Hotărîrea Guvernului
                                            Republicii Moldova
                                       nr. 697 din 27 octombrie 1992

                         R E G U L A M E N T U L
            cu privire la calificarea şi recalificarea şomerilor

   Prezentul Regulament   stabileşte   modul  unic  şi   condiţiile   de
organizare,   desfăşurare  şi  finanţare  a  orientării  şi   instruirii
profesionale,  perfecţionării, calificării şi recalificării şomerilor în
conformitate  cu Legea Republicii Moldova din 21 ianuarie 1992  "Privind
utilizarea  forţei de muncă", cu modificările şi completările incluse de
către  Parlamentul Republicii Moldova prin Legea nr.119-XIII din 26  mai
1994 (în continuare - Legea).

                        I. Dispoziţii generale

   1. Orientarea  profesională, instruirea, perfecţionarea,  calificarea
şi  recalificarea  şomerilor (în continuare -  instruirea  profesională)
sînt chemate să faciliteze alegerea liberă şi efectivă de către şomeri a
modalităţii de utilizare a forţei lor de muncă, satisfacerea necesităţii
lor  de  instruire şi perfecţionare a măiestriei profesionale,  sporirea
competitivităţii   cadrelor   în  condiţiile  economiei  de   piaţă,   a
mobilităţii lor profesionale şi gradului de protecţie socială.
   Instruirea profesională   a  şomerilor  constituie  o  componenţă   a
instruirii continuie a cadrelor economiei naţionale. Ea se realizează în
instituţiile  de  învăţămînt ale Ministerului Învăţămîntului, ale  altor
ministere  şi departamente, la întreprinderi, organizaţii şi instituţii,
indiferent de tipul lor de proprietate şi forma de gospodărire (denumite
în  continuare  -  instituţii de învăţămînt), pe  baze  contractuale  cu
organele  de resort ale Serviciului de stat pentru utilizarea forţei  de
muncă.

   2. Organele Serviciului  de stat pentru utlizarea forţei de muncă (în
continuare   -   Serviciul  forţei  de  muncă)  trimit   la   instruirea
profesională  şomerii ce au trecut, de regulă, o consultare şi  selecţie
prealabilă privind profilul lor, dacă:
   se impune schimbarea  calificării  în legătură cu lipsa locurilor  de
muncă   potrivit  deprinderilor  profesionale  ale  persoanei  sau  dacă
persoana  şi-a pierdut dexferităţile pentru profesiunea  (specialitatea)
ce-o avea;
   este imposibil  de  a-i propune persoanei respective o  careva  muncă
potrivită din cauză că ea nu deţine calificarea profesională necesară.

   3. Instruirea  profesională a şomerilor se realizează, de regulă,  pe
profesiunile  (meseriile) cu cea mai sporită cerere pe piaţa muncii  sau
care  le-ar  permite  încadrarea de sine stătătoare  în  cîmpul  muncii.
Instruirea   şomerilor  pentru  anumite  locuri  concrete  de  muncă  se
efectuează  în cazurile cînd se încheie contracte între Serviciul forţei
de muncă şi unitatea ce garantează acele locuri de muncă.

   4. Instruirea profesională a şomerilor include:
   calificarea (instruirea  primară a muncitorilor) - pentru  persoanele
ce  nu posedă o profesiune (meserie), dar doresc să o însuşească şi să o
profeseze;
   recalificarea  (reciclarea) muncitorilor şi specialiştilor cu  scopul
de  a-i învăţa noi profesiuni (meserii) - dacă Serviciul forţei de muncă
nu  le poate oferi un loc de muncă pe profilul lor sau dacă persoana  nu
mai este aptă să-şi practice profesiunea;
   instruirea Şomerilor   pe   meserii  adăugătoare  (înrudite)   pentru
eventualitatea  cînd  încadrarea  la noul loc de muncă  le  va  solicita
cunoaşterea mai multor meserii;
   sporirea calificării muncitorilor şi specialiştilor, în cadrul căreia
aceştia îşi perfecţionează cunoştinţele, aptitudinile şi deprinderile ce
le  posedă  în  cadrul  profesiei  (meseriei),  nivelul  profesional  şi
competenţa, însuşesc noi obligaţiuni de serviciu şi specificul muncii pe
care   o   vor   presta,   studiază  relaţiile   economiei   de   piaţă,
antreprenoriatul şi alte probleme de actualitate economică.

   5. Serviciul  forţei  de muncă crează o bancă de date vizînd baza  de
instruire  în  producere pentru instruirea profesională a  şomerilor  şi
organizează  deservirea informaţională a ministerelor,  departamentelor,
instituţiilor   de   învăţămînt,  întreprinderilor,   instituţiilor   şi
organizaţiilor ce efectuează instruirea profesională a şomerilor.

   6. Instruirea profesională a şomerilor se realizează:
   în instituţiile de stat ale învăţămîntului tehnico-profesional, mediu
de specialitate şi superior, în instituţiile de instruire ale sistemului
de reciclare şi recalificare a cadrelor, în subdiviziunile de învăţămînt
ale  întreprinderilor (puncte de instruire, combinate de instruire  prin
cursuri, şcoli, cursuri permanente de reciclare);
   în instituţiile de învăţămînt şi organizaţiile neguvernamentale.

   7. Instruirea  profesională a şomerilor în instituţiile de învăţămînt
şi organizaţiile neguvernamentale se permite numai în cazul cînd acestea
dispun de licenţe, eliberate în corespundere cu legislaţia în vigoare.

   8. Asigurarea  metodică  a instruirii profesionale a  şomerilor  este
înfăptuită de către Ministerul Învăţămîntului, în comun cu departamentul
pentru  utilizarea  forţei de muncă al Ministerului  Muncii,  Protecţiei
Sociale şi Familiei.

        II. Dirijarea şi organizarea profesională a şomerilor

   9. Dirijarea  şi  organizarea instruirii profesionale a şomerilor  se
realizează  de către Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi  Familiei,
Ministerul  Învăţămîntului,  Serviciul  forţei de muncă  şi  Centrul  de
Orientare Profesională a Populaţiei.

   10. Ministerul  Muncii,  Protecţiei Sociale şi  Familiei,  Ministerul
Economiei, în comun cu Ministerul Învăţămîntului:
   efectuează studierea  aprofundată  a  structurii pieţei muncii  şi  a
necesităţilor  de  perspectivă în specialişti şi muncitori, corelate  cu
direcţiile prioritare de dezvoltare a economiei naţionale;
   creează baza  normativă  necesară  pentru instruirea  profesională  a
şomerilor în corespundere cu conjuctura pieţei muncii.

   11. Departamentul pentru utilizarea forţei de muncă:
   asigură funcţionarea  unui  sistem informaţional unic ce va  reflecta
posibilităţile şi condiţiile de instruire a şomerilor;
   coordonează activitatea  organelor  Serviciului  forţei de  muncă  în
problemele    orientării   profesionale,   instruirii,   perfecţionării,
calificării şi recalificării şomerilor;
   stabileşte necesarul   locurilor   de  studii  şi   instituţiile   de
învăţămînt, în care se va efectua instruirea profesională a şomerilor;
   încheie cu instituţiile  de  învăţămînt contracte  pentru  instruirea
şomerilor;
   asigură oficiile  forţei  de muncă cu acte normative şi  metodologice
privind instruirea profesională a şomerilor.

   12. Oficiile  forţei de muncă şi Centrul de Orientare Profesională  a
Populaţiei:
   organizează integral  munca  practică de instruire şi recalificare  a
şomerilor;
   planifică şi   elaborează   măsuri  vizînd   organizarea   instruirii
profesionale a şomerilor, ţinînd cont de cererea şi oferta pieţei muncii
de  necesarul de cadre calificate pentru unităţile economice, de numărul
şomerilor  care  trebuie  instruiţi,  starea şi  capacităţile  bazei  de
instruire în producere în care se va efectua instruirea, disponibilul de
mijloace  financiare şi tehnico-materiale, asigurarea cu cadre didactice
şi materiale metodice.

   13. Pentru a    asigura   funcţionarea   sistemului   de    instruire
profesională a şomerilor, Serviciul forţei de muncă creează subdiviziuni
corespunzătoare  care  au în sarcina lor organizarea consultărilor şi  a
instruirii   profesionale,   precum  şi  o  permanentă   colaborare   cu
structurile  sistemului  de învăţămînt, cu instituţiile  de  învăţămînt,
întreprinderile şi organele autoadministrării locale.

   14. Organizarea   instruirii   profesionale   a   şomerilor   include
următoarele:
   determinarea necesităţii de instruire;
   încheierea contractelor;
   completarea grupelor şi trimiterea la instruire;
   executarea controlului asupra procesului de instruire;
   derularea examenelor de calificare conform totalurilor instruirii;
   evidenţa muncii efectuate şi întocmirea rapoartelor statistice.

   15. Şomerii îndreptaţi  la reinstruire trec o consultare profesională
pentru a lua act de situaţia pe piaţa muncii, exigenţele privind nivelul
de calificare după profesiuni (meserii), posibilităţile şi condiţiile de
instruire.  Totodată, şomerilor li se propun mai multe variante posibile
şi  accesibile de alegere a profesiunii (meseriei) sau (şi) a locului de
instruire, din care sînt în drept să aleagă pe cele mai convenabile.

   16. Oficiul forţei  de  muncă încheie cu şomerii timişi la  instruire
contracte,  în  baza  cărora  acestora li se  eliberează  îndreptări  la
instruire  de modelul stabilit. Înscrierea şomerilor în instituţiile  de
învăţămînt se perfectează prin ordin.

   17. Instruirea  profesională  a  şomerilor  se  organizează  atît  în
grupuri de cel puţin 10 persoane, cît şi în mod individual.
   Nu se permite  instituirea şomerilor în mod individual pentru meserii
muncitoreşti   privind  deservirea  obiectelor  cu  un  grad  înalt   de
periculozitate.

   18. Instruirea   profesională  a  şomerilor  se  realizează  în  baza
programelor  şi  planurilor  de studii, elaborate şi aprobate  în  modul
stabilit.
   În caz de necesitate,  modificarea  şi completarea programelor  şi  a
planurilor de studii se specifică în contractele respective.

   19. Termenele  de instruire profesională a şomerilor în  instituţiile
de  învăţămînt  se  stabilesc,  de regulă, în limita  a  9  luni,  fiind
corelate  în  prealabil  cu Departamentul pentru  utilizarea  forţei  de
muncă.  În  cazul cînd pentru instruire sînt necesare termene mai  mari,
cheltuielile  suportate suplimentar peste durata stabilită de 9 luni  se
vor  achita  din  contul unităţilor economice care  au  solicitat  atare
specialişti sau din contul şomerilor.
   Şomerii, dacă  există o asemenea posibilitae, pot trece un curs rapid
de  instruire. Aceasta o va decide instituţia de învăţămînt  respectivă,
în  comun  cu  Serviciul  forţei  de muncă  şi în baza cererii depuse de 
şomer.

   20. Şomerii din  rîndul  specialiştilor ce au dorit să  însuşească  o
profesiune  (meserie) muncitorească şi să lucreze pe această profesiune,
trec  instruirea  în  modul stabilit. În atare  situaţii,  termenele  de
instruire se vor fixa pentru fiecare caz aparte.

   21. Instruirea   profesională   a   şomerilor  poate   fi   realizată
concomitent   cu  participarea  lor  la  lucrările  publice  remunerate,
derulîndu-se în formă de lecţii serale sau pe schimburi.

   22. Oficiile  forţei  de muncă, în comun cu organele  de  învăţămînt,
exercită  controlul  asupra  îndeplinirii planurilor şi  programelor  de
studii, aupra respectării termenilor şi calităţii instruirii.

   23. Instituţiile  de  învăţămînt  efectuează evidenţa  frecvenţei  şi
verifică  reuşita auditorilor, eliberîndu-le lunar certificate care  vor
fi prezentate la oficţiile forţei de muncă pentru primirea indemnizaţiei
de şomaj.

   24. Pentru încălcarea  desciplinii de studii sau pentru nereuşită  la
învăţătură,  şomerul poate fi exclus din instituţia de învăţămînt, fiind
preîntîmpinat în prealabil de Serviciul forţei de muncă.

   25. Instruirea  profesională a şomerilor finalizează prin  susţinerea
examenilor  de  calificare.  În componenţa comisiei de  calificare  este
inclus, de regulă, reprezentantul Serviciului forţei de muncă.
   Şomerilor care  au  susţinut  cu succes examenele  li  se  eliberează
documentele  cuvenite,  prin  care  se  atestă  absolvirea  cursului  de
instruire.
   Perioada instruirii profesionale a şomerilor este inclusă în vechimea
totală în muncă.

   26. Şomerilor  care nu au susţinut examenul de calificare, instituţia
de  învăţămînt  le eliberează un certificat cu tabela notelor  obţinute,
care  le  dă  dreptul  să susţină examenul în decursul  a  6  luni  după
terminarea cursurilor în cauză.

   27. În cazul  în  care  şomerul,  ce a trecut un  curs  de  instruire
conform  îndeplinirii  oficiului de muncă, nu se poate plasa  în  cîmpul
muncii  pe  profesiunea  obţinută,  el va putea fi  trimis  din  nou  la
instruire  din contul mijloacelor fondului de şomaj numai la expirarea a
12 luni după absolvirea cursului de instruire precedent.

   28. Absolvenţii  cursurilor,  care refuză neîntemeiat două oferte  de
muncă  corespunzătoare  pregătirii  lor profesionale, sînt  obligaţi  să
restituie cheltuielile suportate pentru instruirea lor.

         III. Finanţarea instruirii profesionale a şomerilor

   29. Instruirea  profesională  a  şomerilor  se  efectuează  de  către
oficiile  forţei  de muncă din contul mijloacelor fondului de  şomaj  al
Fondului social al Republicii Moldova, prevăzute pentru aceste scopuri.

   30. Cheltuielile pentru instruirea profesională includ:
   salarizarea cadrelor   didactice,   a  muncitorilor   calificaţi   şi
specialiştilor  instituţiilor de învăţămînt care realizează procesul  de
instruire;
   salarizarea membrilor   comisiilor  de  calificare  pentru  atestarea
persoanelor ce au absolvit cursuri de instruire profesională;
   plata pentru  procurarea şi (sau) arendarea spaţiilor de instruire şi
producere,  necesare  pentru  instruirea profesională, a  utilajelor  şi
altor  resurse materiale, cît şi pentru serviciile de instruire, oferite
de instituţiile de învăţămînt contractate;
   plata pentru   efectuarea  lucrărilor  de  cercetare  ştiinţifică  în
problemele   consultării  pe  profiluri  şi  instruirii  profesionale  a
şomerilor;
   spezele de transport   şi   cheltuielile  de  cazare  a   persoanelor
îndreptate la instruire în alte localităţi;
   alte cheltuieli   legate  nemijlocit  de  organizarea  şi  realizarea
consultării pe profiluri şi instruirii profesionale a şomerilor.

                        IV. Dispoziţii finale

   31. Organele  Serviciului  forţei de muncă ţin la zi evidenţa  muncii
efectuate  de  ele în chestiunile legate de consultarea profesională  şi
organizarea instruirii profesionale a şomerilor, prezintă rapoarte (dări
de  seamă) de modelul stabilit, îşi analizează sistematic rezultatele şi
eficienţa   lucrului,  elaborează  şi  realizează  măsuri  menite   să-l
optimizeze permanent.

   32. Litigiile,  care  apar  în  procesul  instruirii  profesionale  a
şomerilor,  se examinează de către organele Serviciului forţei de muncă,
comisiile tripartite, precum şi de către organele judiciare".