HOTĂRÎREA GUVERNULUI REPUBLICII MOLDOVA
Pentru aprobarea Regulamentului de producere a vinurilor şi
altor produse vinicole cu denumire de origine
Nr.760 din 10.11.95
Monitorul Oficial al R.Moldova nr.11-12/50 din 22.02.1996
* * *
Întru executarea Legii viei şi vinului nr. 131-XIII din 2 iunie 1994
Guvernul Republicii Moldova HOTĂRĂŞTE:
1. Se aprobă Regulamentul de producere a vinurilor şi altor produse
venicole cu denumire de origine (se anexează).
2. Se stabileşte că Regulamentul de producere a vinurilor şi altor
produse vinicole cu denumire de origine este obligatoriu pentru toţi
producătorii de marfă viti-vinicolă, indiferent de apartenenţa lor
departamentală şi forma de proprietate.
3. Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei va elabora actele
normative de reglementare a producerii şi comercializării vinurilor şi
altor produse vinicole cu denumire de origine, asigurînd corespunderea
lor cerinţelor Regulamentului nominalizat.
PRIM-MINISTRU
AL REPUBLICII MOLDOVA ANDREI SANGHELI
Contrasemnată:
Ministrul agriculturii
şi alimentaţiei Vitalie Gorincoi
Departamentul Standarde,
metrologie şi Supraveghere
Tehnică
Directorul general Dumitru Cimpoeş
Aprobat
prin Hotărîrea Guvernului
Republicii Moldova nr.760
din 10 noiembrie 1995
R E G U L A M E N T U L
de producere a vinurilor şi altor produse vinicole cu
denumire de origine
Prezentul Regulament stabileşte definiţia, clasificarea, cerinţele
de bază faţă de vinurile de struguri cu denumire de origine, modul de
delimitare a unităţilor de producere şi a podgoriilor, apreciere a
plantaţiilor existente, modul de aprobare a vinurilor şi altor produse
vinicole cu denumire de origine şi perfectare a documentaţiei, sistemul
de control al producerii şi calităţii produselor, obligatorii pentru
toate întreprinderile şi organizaţiile producătoare ale acestor vinuri
şi produse vinicole.
I. Generalităţi
Vinului i se atribuie denumirea de origine, dacă se bucură de cerere
largă la consumatori şi se distinge prin calităţi gustative înalte şi
popularitate, predeterminate de:
factorii naturali (climă, relief, sol, soi (soiuri) de struguri).
Aceşti factori oferă posibilitatea de a evidenţia şi delimita
arealul de cultivarea vieţei de vie destinate producţiei de vinuri şi a
altor produse vinicole cu denumire de origine;
factorii de influenţă antropogenă (sistemul de măsuri agrotehnice,
tehnologiile de prelucrare a strugurilor etc).
II. Cerinţele de bază
1. Vinurile cu denumire de origine se produc, conform tehnologiei
tradiţionale sau tehnologiei originale, din struguri de calitate înaltă
de anumite soiuri, cultivaţi pe podgorii strict delimitate, în condiţii
ecologice specifice locului concret, indicat în denumirea vinului.
2. Obţinerea, maturarea, condiţionarea şi îmbutelierea vinului şi
altor produse vinicole cu denumire de origine se efectuează în arealul
georgafic de producere a strugurilor strict delimitat prin documente
speciale.
3. Arealul de producere a strugurilor destinaţi producţiei de vinuri
şi altor produse vinicole cu denumire de origine reprezintă regiunea sau
localitatea unde se cultivă strugurii, din care se obţine vin cu
calităţi deosebite şi caracteristici tipice, determinate de spicificul
producerii.
4. Vinurile vor avea calităţi deosebite, dacă corespund următoarelor
cerinţe de bază:
a) strugurii din care se produc vinurile trebuie să corespundă
cerinţelor principale, expuse în documentaţia tehnico-normativă în
vigoare;
b) produsele se vor obţine, respectîndu-se cu exactitate tehnologia
specificată în documentaţia normativă a denumirii de origine respective;
c) produsele vor fi puse în vînzare pe piaţă exclusiv îmbuteliate;
d) calităţile organoleptice sînt net superioare faţă de vinurile
obişnuite.
5. La producerea vinurilor naturale cu denumire de origine este
interzisă folosirea alcoolului etilic, zaharozei, concentratelor din
struguri, substanţelor aromatizante şi coloranţilor artificiali, altor
ingrediente.
La prepararea vinurilor speciale se admite folosirea alcoolului
etilic, concentratelor din struguri, substanţelor aromatice, dacă acest
fapt este specificat în tehnologia de producere.
III. Producerea materiei prime pentru
vinurile cu denumire de origine
A. Delimitarea unităţilor de producţie.
Cercetări expediţionale.
1. Delimitarea unităţilor de producţie se efectuează după
următoarele principii de bază:
gospodăria trebuie să dispună de condiţii ecologice corespunzătoare;
existenţa bazei de materii prime;
existenţa fabricii de vinuri pentru prelucrarea strugurilor,
condiţiilor pentru producerea şi îmbutelierea vinului;
starea agrotehnică a plantaţiilor de viţă de vie trebuie să asigure
producţia de struguri cel puţin 10 ani.
2. Alegerea gospodăriei, cercetarea prealabilă a plantaţiilor de
viţă de vie şi factorilor naturali se efectuează în timpul cercetărilor
expediţionale.
3. Cercetările expediţionale vor fi efectuate de către un grup
complex de specialişti din gospodăria în cauză şi colaboratori
ştiinţifici din Institutul Naţional al Viei şi Vinului şi alte
instituţii de cercetări ştiinţifice (ecologi, pedologi, agronomi
viticultori, ingineri cadastrali, oenologi, economişti), precum şi din
Departamentul Protecţiei Mediului Înconjurător.
4. În timpul cercetărilor expediţionale se folosesc următoarele
materiale care caracterizează plantaţiile viticole şi condiţiile
naturale:
hărţile topografice;
hărţile pedologice şi agropedologice;
datele observărilor Serviciului Hidrometeo;
materialele bonitării solului;
materialele despre starea şi productivitatea plantaţiilor de viţă de
vie.
5. Grupul complex de specialişti va efectua aprecierea
tehnico-tehnologică a întreprinderii de vinificaţie în gospodăria aleasă.
6. Grupul complex va efectua o analiză generală a plantaţiilor
viticole, va descrie particularităţile profilului ecologic al
sectorului-cheie şi va efectua aprecierea tehnico-tehnologică a
întreprinderii producătoare de vinuri (conform anexelor nr. 1 şi 2).
7. Rezultatele cercetărilor profilurilor ecologice şi sectoarelor-
cheie vor fi înregistrate în tabele speciale (anexele nr. 3 şi 4).
B. Cercetările complexe ampeloecologic. Cartarea.
Delimitarea sectorului
8. Pe baza cercetărilor expediţionale se efectuează delimitarea
plantaţiei (defalcarea pămîntului) favorabile pentru cultivarea viţei de
vie destinate producerii materiei prime de calitate înaltă pentru
prepararea vinurilor şi altor produse vinicole cu denumire de origine.
9. Pe plantaţia aleasă (pămîntul defalcat) se vor efectua
cercetăriile ampeloecologice complexe.
10. Cercetările complexe şi întocmirea hărţilor tipurilor de soluri
ampeloecologice se efectuează conform metodicii speciale, elaborate de
Institutul Naţional al Viei şi Vinului al Ministerului Agriculturii şi
Alimentaţiei (anexele nr. 5, 6, 7 şi 8).
11. Tezele principale ale cercetărilor ampeloecologice sînt
următoarele:
determinarea parametrilor climatici de bază şi întocmirea hărţii
pericolului de ger a sectorului;
întocmirea hărţii asigurării cu căldură a terenului;
stabilirea particularităţilor solurilor şi întocmirea hărţii
diferenţierii învelişului de sol;
determinarea şi gradarea elementelor de bază ale reliefului.
Întocmirea hărţii ameloecologice a reliefului:
elaborarea clasificării ampeloecologice complexe a terenului şi
întocmirea hărţii pe baza acesteia;
analiza economico-ecologică a valorificării plantaţiilor;
elaborarea complexului de măsuri în vederea protecţiei contra
eroziunii solului.
12. Cercetările complexe ampeloecologice se încheie cu întocmirea
hărţii ampeloecologice, modul de completare al căreia este reflectat în
anexa nr. 9.
C. Aprecierea calitativă a stării plantaţiilor de viţă de vie
13. În gospodăria aleasă se va aprecia starea plantaţiilor de viţă
de vie (modul plantării şi forma de completare a jurnalelor de cîmp sînt
reflectate în anexa nr. 10). Tehnologia de cultivare a viţei de vie,
procedeele agrotehnice sînt reflectate în anexa nr. 11.
14. În conformitate cu rezultatele cartării ampeloecologice şi cele
ale aprecierii calitative a stării plantaţiilor de viţă de vie se
argumentează delimitarea plantaţiilor de perspectivă în vederea
producerii vinurilor cu denumire de origine.
15. Sînt considerate de perspectivă plantaţiile viticole unde
golurile nu depăşesc cerinţele legislaţiei în vigoare şi au un sortiment
pentru care parametrii ecologici sînt optimi, şi în care se întreprind
măsurile de protecţie contra eroziunii solului.
D. Fenologia coacerii strugurilor
16. În perioada feno fazei coacerii boabelor se va determina dinamica
de acumulare a zahărului şi de scădere a acidităţii în boabe, iar pentru
soiurile roşii - rezerva tehnologică de substanţe colorante.
Producţia de struguri supusă cercetărilor se prelucrează separat.
Schimbările indicilor de calitate ai vinurilor se corelează cu
schimbările indicilor strugurilor şi particularităţile climatice ale
anului.
IV. Particularităţile tehnologiei
cultivării viţei de vie
Tehnologia cultivării viţei de vie pentru prepararea vinurilor şi
altor produse vinicole cu denumire de origine trebuie să fie
standardizată pentru soiul în cauză, cu unele particulatăţi distinctive:
excluderea aplicării erbicidelor;
administrarea îngrăşămintelor minerale va fi întreprinsă strict
conform diagnosticului nutriţiei plantelor;
reglarea masei de recoltă prin stabilirea încărcăturii optime pe
butuci şi lungimii la tăierea coardelor de rod, ţinîndu-se seama de
particularităţile biologice ale soiurilor şi condiţiile de vegetaţie, în
scopul delimitării şi menţinerii calităţii ei înalte. Nivelul limitării
productivităţii în corespundere cu condiţiile climatice se determină în
chintale la 1 hectar, pe baza rezultatelor analizei conjugate de 3 ani a
condiţiilor pedoclimatice ale viei şi vinului, cu respectarea strictă a
termenelor şi calităţii înfăptuirii procedeelor agrotehnice.
V. Întocmirea documentaţiei cartografice
În urma efectuării cercetărilor ampeloecologice se întocmeşte
documentaţia cartografică, care include următoarele materiale:
harta topografică, scara 1:5000 sau 1:10000, în funcţie de
complexitatea reliefului;
harta complexului de măsuri pentru protecţia contra eroziunii
solului, scara 1:5000;
harta pedologică, scara 1:5000 sau 1:10000;
harta pericolului de ger, scara: 1:5000 sau 1:10000;
harta asigurării cu căldură, scara 1:5000 sau 1:10000;
harta complexă ampeloecologică, scara 1:5000 sau 1:10000;
rezultatele analizei economico-ecologice a terenurilor gospodăriei.
VI. Clasificarea vinurilor
1. În funcţie de calitate, se deosebesc următoarele categorii de
vinuri cu denumire de origine:
vinuri de calitate superioară cu denumire de origine (V.D.O.);
vinuri de calitate superioară cu denumire de origine controlate
(V.D.O.C.).
2. Prin vin de calitate superioară cu denumire de origine se
subînţelege produsul vinicol cu calităţi organoleptice înalte, obţinut
din struguri de soiuri tradiţionale ale arealului respectiv prin
aplicarea tehnologiei admise.
3. Vinurile de calitate superioară cu denumire de origine
controlate se evidenţiază în exclusivitate prin indici calitativi foarte
înalţi, stabiliţi pentru fiecare vin în regulamente de producere a
acestora.
VII. Calitatea strugurilor folosiţi la
prepararea vinurilor cu denumire de origine
1. Vinurile cu denumire de origine se prepară exclusiv din struguri
de calitate superioară, care corespund cerinţelor documentaţiei
tehnico-normative în vigoare.
2. În funcţie de categoria calităţii vinurilor cu denumire de
origine, conţinutul de zahăr în struguri (g/dm) trebuie să fie:
pentru V.D.O. albe - cel puţin 175, pentru cele roşii - cel puţin
185;
pentru V.D.O.C. albe - cel puţin 185, pentru cele roşii - cel puţin
195.
3. În cazurile cînd strugurii, în virtutea condiţiilor climatice
nefavorabile sau din alte cauze, după calitatea lor nu corespund
cerinţelor stabilite, din ei nu se vor produce vinuri cu denumire de
origine.
VIII. Tăria alcoolică reală minimă
1. Tăria alcoolică reală minimă, obţiinută în urma fermentării
mustului natural din struguri, se reglementează de către documentaţia
tehnologică de preparare a diverselor tipuri de vinuri cu denumire de
origine.
2. În funcţie de categoria calităţii vinurilor cu denumire de
oriigine, tăria alcoolică reală minimă (% vol.) trebuie să fie:
pentru V.D.O. albe - cel puţin 10,0 pentru cele roşii ş cel puţin
10,5;
pentru V.D.O.C. albe - cel puţin 11,0, pentru cele roşii - cel puţin
11,5.
IX. Tăria alcoolică maximă obţinută în
urma fermentaţiei suplimentare
Pentru toate tipurile de vinuri speciale cu denumire de origine, la
prepararea cărora este prevăzută înnobilarea mustului, se stabileşte
tăria alcoolică maximă, obţinută în urma fermentării suplimentare,
depăşirea căreia constituie temei pentru a priva de dreptul de realizare
a producţiei cu denumire de origine. Indicii organoleptici şi
fizico-chimici ai vinurilor speciale cu denumire de origine trebuie să
corespundă cerinţelor documentaţiei tehnico-normative în vigoare.
X. Tehnologia de producere
1. Vinurile cu denumire de origine se produc după tehnologia
tradiţională pentru zona respectivă ori după o tehnologie originală, cu
folosirea utilajului de vinificaţie special, care asigură prelucrarea
calitativă a strugurilor.
2. Pentru fiecare dintre tipurile de vinuri cu denumire de origine
se va elabora o instrucţiune tehnologică, care va fi aprobată la
atestarea producţiei.
3. Instrucţiunea tehnologică reglementează cantitatea mustului stors
în procesul preparării vinurilor cu denumire de origine care nu va
depăşi (dal/t struguri):
a) pentru V.D.O. - cel mult 60;
b) pentru V.D.O.C. - cel mult 55.
4. La obţinerea, tratarea şi stabilizarea vinurilor vor fi folosite
procedee tehnologice şi substanţe aprobate oficial şi prevăzute în
Normele tehnice privind pepinieritul viticol, viticultura şi
vinificaţia. Se interzice a concerta parţial mustul sau a aplica alte
metode tehnologice de tratare a mustului, care pot să modifice
substanţial compoziţia chimică a acestuia.
XI. Indicii analitici şi senzoriali
1. Indicii calitativi de bază ai vinurilor cu denumire de origine se
determină în urma efectuării examinărilor analitică şi senzorială.
2. În procesul preparării vinurilor cu denumire de origine se
determină cei mai importanţi indici fizico-chimici care asigură
calitatea produsului, în conformitate cu cerinţele documentaţiei
normative în vigoare şi prezentul Regulament, şi anume:
a) tăria alcoolică;
b) aciditatea titrabilă;
c) zaharitatea;
d) aciditatea volatilă;
e) concentraţia în masă a acidului sulfuros total şi liber;
f) concentraţia în masă a extractului nereducător;
g) concentraţia în masă a fierului.
3. Concentraţia în masă a metalelor şi a altor substanţe toxice în
vinurile cu denumire de origine nu trebuie să depăşească limitele
stabilite de Normele tehnice privind pepinieritul viticol, viticultura
şi vinificaţia, precum şi de cerinţele medico-biologice şi normele
sanitare ale calităţii materiei prime şi produselor alimentare.
4. Pentru V.D.O.C. pe lîngă indicii fizico-chimici menţionaţi în
punctul 2, în caz de necesitate, se vor determina, pentru unele
localităţi concrete, şi alte componente care confirmă calitatea
produsului (aminoacizii, acizii organici nevolatili, microelemtele,
compuşii fenolici, substanţele aromatice volatile, corelaţia de acizi
organici etc.).
5. Indicii organoleptici ai calităţii vinurilor cu denumire de
origine se determină prin analiza senzorială, efectuată de experţi de
înaltă calificare.
Valoarea minimă apreciată în grade după degustare a vinurilor cu
denumire de origine, în funcţie de categoria calităţii, nu va fi mai
mică de:
pentru V.D.O. - 9,1;
pentru V.D.O.C. - 9,2.
6. Aprecierea calităţii şi determinarea indicilor analitici ai
vinurilor, materie primă pentru vinurile cu denumire de origine,
obţinute în compania vinicolă, se vor efectua cel tîrziu pînă la 1
februarie al anului următor celui de recoltare.
Ulterior analizele analitică şi senzorială se vor efectua periodic,
pe parcursul întregului ciclu tehnologic de producere a vinurilor cu
denumire de origine. Se recomandă a pune la păstrare îndelungată
eşantioane etalon de V.D.O., pentru cercetarea evoluţiei lor.
XII. Aspectul estetic al buteliilor şi termenul
de garanţie privind păstrarea vinurilor
1. Vinurile cu denumire de origine se îmbuteliază numai în butelii
noi sau în recipiente de tip suvenir ornate artistic şi se închid cu
dopuri de plută.
2. Buteliile şi recipientele cu vinuri cu denumire de origine sînt
ornate cu capsule speciale, etichete, contraetichete şi colierete.
3. Etichetele pentru vinurile cu denumire de origine sînt elaborate
conform documentaţiei normative în vigoare, cu menţiunea obligatorie "vin
cu denumire de origine", precum şi indicarea localităţii de provenienţă.
Pe contraetichetă se reprezintă schema arealului în care se produce vinul
cu indicarea podgoriilor, şi se imprimă un text explicativ.
4. Buteliile cu vin ornate trebuie să fie învelite cu hîrtie
specială şi ambalate în cutii de carton ondulat sau în cutii-suvenir.
5. Ambalarea, marcarea, depozitarea şi transportarea vinurilor cu
denumire de origine îmbuteliate se efectuează conform actelor normative
republicane în vigoare.
6. Termenul de garanţie privind păstrarea vinurilor cu denumire de
origine se stabileşte conform Normelor tehnice privind pepinieritul
viticol, viticultura şi vinificaţia şi constituie cel puţin 12 luni din
ziua îmbutelierii.
XIII. Modul de aprobare a denumiri de origine
1. Institutul Naţiional al Viei şi Vinului efectuează conducerea
metodică şi cercetările ştiinţifice de podgoriile preconizate pentru
producerea vinurilor cu denumire de origine.
În acest scop, pe lîngă Institutul Naţional al Viei şi Vinului se
instituie un grup special de creaţie, alcătuit din specialişti ecologi,
viticultori şi vinificatori, care va coordona activitatea în domeniul
producerii vinurilor cu denumire de origine.
2. Efectuarea analizelor chimice şi eliberarea certificatelor de
apreciere a calităţii vinurilor cu denumite de origine le exercită
organele împuternicite în modul stabilit. Analizele chimice se
înfăptuiesc după metodele standardizate, iar în lipsa acestora - după
metodele practicate pe plan mondial.
3. Unităţile viti-vinicole ce pretind la dreptul de a produce vinuri
cu denumire de origine vor prezenta comisiei speciale de pe lîngă
Institutul Naţional al Viei şi Vinului, în termen de o lună după
încheierea lucrărilor de producere a vinului, o declaraţie, în trei
exemplare, care va cuprinde următoarele date:
a) adnotaţia la vin;
b) localitatea în care a fost produs vinul;
c) cantitatea de vin obţinut şi categoria calităţii cu un demers
referitor la dreptul de a fi valorificat ca vin cu denumire de origine;
d) sortimentul şi conţinutul de zahăr în strugurii folosiţi pentru
fabricarea fiecărui lot de vin;
e) certificatul calităţii vinului, incluzînd indicii analitici şi
organoleptici;
f) extrasul privind suprafaţa plantaţiilor viticole şi sortimentul
de struguri din care este fabricat vinul în cauză.
La declaraţie se anexează:
a) materialele cartografice cu privire la argumentarea delimitării
podgoriilor, conform punctului 5 al prezentului regulament;
b) caracteristica succientă a plantaţiilor viticole de pe terenurile
delimitate;
c) tehnologia de cultivare a viţei de vie;
d) informaţii despre suprafeţele, recolta şi calitatea strugurilor
pe soiuri în gospodărie în anii efectuării cercetărilor;
e) instrucţiunea tehnologică privind producerea vinurilor cu
denumire de origine;
f) proiectul prezentării artistice a etichetelor, contraetichetelor,
colieretelor;
g) probe de vin în număr de 6 sticle, produs după tehnologia
aprobată în ultimii trei ani de roadă.
4. Comisia specială de pe lîngă Institutul Naţionale al Viei şi
Vinului cercetează în termen de o lună materialele prezentate, verifică
pe teren respectarea condiţiilor stipulate în declaraţie, precum şi
calitatea vinului, după aceasta urmînd avizarea fiecărei denumiri în
parte. Materialele pregătite împreună cu concluziile sînt înaintate
Comisiei centrale de degustare de pe lîngă Direcţia generală pentru
viticultură şi vinificaţie a Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei.
5. Eliberarea adeverinţei de atestare a vinului cu denumire de
origine se efectuează în urma degustării probelor de către Comisia
centrală de degustare, în componenţa căreia sînt incluşi specialişti de
frunte ai ramurii viti-vinicole, precum şi reprezentanţi ai
Departamentului Comerţului şi Departamentului Standarde, Metrologie şi
Supraveghere Tehnică.
6. În baza avizului pozitiv al Comisiei centrale de degustare,
Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei emite un ordin cu privire la
atribuirea definitivă vinului în cauză a denumirii de origine şi
aprobarea tehnologiei de producere a acestuia.
Întreprinderilor producătoare li se eliberează o adeverinţă de
atestare a vinurilor cu denumire de origine, care conţine următoarele
date:
denumirea de origine;
denumirea localităţii unde sînt amplasate plantaţiile viticole;
numărul de origine din registrul Ministerului Agriculturii şi
Alimentaţiei;
sortimentul ampelografic al plantaţiilor.
La adeverinţă se anexează următoarele documente:
adnotarea la vin;
nota explicativă privind atribuirea denumirii de origine a vinului;
caracteristica ecologică a plantaţiilor viticole delimitate;
particularităţile tehnologiei de cultivare a viţei de vie;
instrucţiunea tehnologică referitoare la producerea vinului;
indicii fizico-chimici şi organoleptici cărora trebuie să le
corespundă vinurile cu denumire de origine.
7. Vinurile cu denumire de origine sînt atestate pe un termen de 5
ani. La expirarea termenului menţionat, se efectuează reatestarea pe
baza declaraţiei prezentate de către unităţile producătoare. La
efectuarea reatistării se înaintează probe ale producţiei şi documentele
în care se preconizează a opera modificări.
8. Producerea şi comercializarea vinurilor cu denumire de origine,
care nu au fost supuse reatistării la timp, este interzisă.
XIV. Controlul asupra producerii vinurilor cu
denumire de origine şi comercializarea lor
1. Unităţile producătoare de vinuri cu denumire de origine încheie
anual cu producătorii de struguri din arealele delimitate pentru
producerea acestor vinuri contracte cu privire la tehnologia cultivării
strugurilor, indicii calităţii principali ai strugurilor, metodele de
recoltare şi transportare a strugurilor pentru prelucrare, care sînt
stabilite de documentaţia de omologare a vinurilor cu denumire de
origine.
2. Controlul sistematic asupra respectării tehnologiei de cultivare
a viţei de vie, asupra coacerii strugurilor, aplicării corecte a
tehnologiei de prelucrare a lor şi calităţii vinurilor se efectuează de
către specialişti din laboratorul întreprinderii, Centrul de verificare
a calităţii materiei prime şi producţiei vinicole, Institutul Naţional
al Viei şi Vinului.
3. Adeverinţa de atestare a vinurilor cu denumire de origine este
retrasă de la producători, în cazul în care se va stabili că vinul,
indiferent de faza de evoluţie, nu mai corespunde condiţiilor de
calitate prevăzute pentru denumirea respectivă. Adeverinţa se retrage de
către Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei în modul stabilit, la
prezentarea materialului respectiv de către organele de control al
calităţii producţiei viticole.
4. Nerespectarea a cel puţin uneia dintre condiţiile prevăzute de
regulamentul de producere a fiecărei mărci de vin, în procesul
cultivării şi prelucrării strugurilor, comportă interzicerea pentru
întreaga recoltă a folosirii denumirii de origine.
5. În fiecare an, înainte de comercializare, unităţile producătoare
prezintă direcţiei generale pentru viticultură şi vinificaţie a
Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei informaţia cu privire la
cantitatea şi starea vinului cu denumire de origine, precum şi cîte 6
sticle de vin Comisiei centrale de degustare şi Centrului de verificare
a calităţii materiei prime şi producţiei vinicole, pentru efectuarea
analizelor respective. Probele de vin se iau în prezenţa
reprezentantului Centrului de verificare a calităţii materiei prime şi
producţiei vinicole.
6. Drept bază pentru comercializarea unui lor de vin cu denumire de
origine serveşte decizia Comisiei centrale de degustare de pe lîngă
Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei şi certificatul de confirmare a
producţiei, eliberat de către organele autorizate în modul stabilit.
Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei eliberează unităţilor
producătoare un permis de comercializare a lotului de vin, care se
înregistrează într-un registru special.
7. Evidenţa stocurilor de vinuri cu denumire de origine nevîndute se
efectuează de către unitatea producătoare, care este obligată să înscrie
într-un registru special toate permisele obţinute, precum şi să
înregistreze datele privind cantitatea de producţie livrată în baza
permisului de comercializare a vinurilor cu denumire de origine.
8. Trecerea la o categorie inferioară a vinurilor cu denumire de
origine, cînd acestea se află la producător, se efectuează în
conformitate cu prevederile punctului 3.
Trecerea vinurilor cu denumire de origine, aflate în reţeaua
comercială, la o categorie inferioară se efectuează la decizia
Departamentului Standarde, Metrologie şi Supraveghere Tehnică în
următoarele cazuri:
a) dacă degradarea calităţii s-a produs în timpul transportării,
depozitării sau păstrării;
b) dacă caracteristicile fizico-chimice şi indicii organoleptici ai
vinului în cauză s-au modificat în sens negativ şi nu corespund
cerinţelor specificate în documentaţia tehnologică.
9. În caz de contestaţie a chestiunii vizate, în termen de 10 zile
se va efectua o analiză repetată.
În baza rezultatelor analizei sau expertizei repetate, Ministerul
Agriculturii şi Alimentaţiei, în comun cu Departamentul Standarde,
Metrologie şi Supraveghere Tehnică, va lua o decizie definitivă cu
privire la trecerea vinului cu denumire de origine la o categorie
inferioară a calităţii, în termen de 15 zile din ziua întocmirii
procesului-verbal sau a raportului de expertiză a chestiunii în cauză,
fapt despre care se va comunica în scris persoanelor interesate.
10. Vinurile cu denumire de origine livrate în reţeaua comercială
vor fi însoţite de extrase din adeverinţa de atestare a producţiei sau
copii legalizate ale acestora. Pentru vinurile cu denumire de origine
destinate exportului extrasele din adeverinţa de atestare vor fi
eliberate de către unităţile autorizate pentru a soluţiona chestiunile
cu privire la eliberarea certificatelor de origine.
Anexa nr. 1
la Regulamentul de producere
a vinurilor şi altor produse
vinicole cu denumire de origine
Profilul ecologic este linia sau fişia întinsă perpendicular liniei
cumpenelor apelor şi talvegurilor, care intersectează toate elementele
reliefului (cumpăna apelor, versanţii,talvegurile) în locurile cele mai
caracteristice pentru teritoriul supus cercetării, de pe o parte sau de
pe ambele părţi ale cumpenei apelor ori talvegului, de-a lungul cărora
se efectuează cercetarea complexă a componenţilor principali ai
ampelobiogeocenozei. În locurile specifice ale profilului (cumpăna
apelor, părţile superioară, mijlocie şi inferioară ale pantei, în vale)
se infiinţează sectoarele-cheie.
Secotorul-cheie reprezintă un teren al cărui lungime de-a curmezişul
pantei constituie 100 m (lungimea unei parcele de viţă de vie), iar
lăţimea de-a lungul pantei - cel mult 25-35 m (10 rînduri de viţă de
vie) condiţiile ecologice fiind omogene. Pe sectorul-cheie se efectuează
taxarea tufelor, se selectează de la 9 pînă la 30 de tufe, la care se
apreciază elementele de fructificaţie, existenţa bolilor, dăunătorilor,
volumul şi calitatea recoltei etc.; se organizează tăieturi verticale
ale solului, semigropi, sonde de foraj în vederea descrierii solurilor
şi luării de probe pentru analizele de laborator; se instalează aparate
pentru determinarea elementelor meteorologice; se măsoară şi se fixează
parametrii reliefului.
Anexa nr. 2
la Regulamentul de producere
a vinurilor şi altor produse
vinicole cu denumire de origine
Aprecierea tehnico-tehnologică a întreprinderii
producătoare de vinuri
Aprecierea tehnico-tehnologică a întreprinderii producătoare de
vinuri se efectuează în baza analizei asortimentului de producţie
obţinută, structurii soiurilor, volumului de prelucrare a strugurilor şi
producţiei puse în circulaţie, înzestrării tehnice a întreprinderii
(gradul de asigurare cu căldură şi energie electrică), analizei
procesului tehnologic de prelucrare a strugurilor şi de producere a
vinurilor de diverse tipuri, avizului privind posibilitatea de a produce
vinuri cu denumire de origine.
Anexa nr. 3
la Regulamentul de producere
a vinurilor şi altor produse
vinicole cu denumire de origine
Rezultatele taxării plantaţiilor de pe profilul
ecologic pentru producerea vinurilor cu denumire
de origine
_______________________________________________________________________
Nr. |Soiul de|Portaltoiul|Anul |Schema |Forma|Nota medie|Gradul de
sectoru- |viţă de | |plan-|plantă-|tufei|a taxării |rărire
lui-cheie|vie | |tării|rii | | |
---------|--------|-----------|-----|-------|-----|----------|---------
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8
-----------------------------------------------------------------------
Anexa nr. 4
la Regulamentul de producere
a vinurilor şi altor produse
vinicole cu denumire de origine
Caracteristica indicilor ecologici de pe profilul
ecologic nr._________________
a) Solul
-----------------------------------------------------------------------
Nr. |Denumirea|Compoziţia|Rezervele| Carbonaţi |Factorii
sectoru-|solului |granulomet|de humus,|---------------------|negativi
lui- | |trică | t/ha | total | activi |(salini-
cheie | | | | | |zarea,
| | | | | |înmlăşti-
| | | | | |nirea
| | | | | |etc.)
--------|---------|----------|---------|----------|----------|---------
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7
-----------------------------------------------------------------------
b) Relieful
-----------------------------------------------------------------------
Nr. | Cota, m |Depăşirea cumpenei| Panta |
sectoru-|----------------|apelor asupra sec-|------------------|Note
lui - |absolută|relati-|torului-cheie, m |înclinarea|expozi-|
cheie | |vă | | |ţia |
--------|--------|-------|------------------|----------|-------|-------
1 | 2 | 3 | 4 | 5 |6 | 7
-----------------------------------------------------------------------
c) Clima
-----------------------------------------------------------------------
Nr. |Temperatura |Suma teperaturilor|Numărul de ore|Precipitaţii
sectoru-|minimă, grade|active în perioada|cu luminare so|(mm) în peri-
lui - | C |------------------|lară în peri- |oada
cheie | |vegetaţie|coacere |oada |--------------
| | | |--------------|vegetaţie|coa-
| | | |vegeta-|coace-| |cere
| | | |ţie |re | |
--------|-------------|---------|--------|-------|------|---------|----
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8
-----------------------------------------------------------------------
Anexa nr. 5
la Regulamentul de producere a
vinurilor şi altor produse vi-
nicole cu denumire de origine
Analiza ecologico-economică a terenului
Analiza ecologico-economică a terenului constituie identificarea
după parametrii ecologici a sectoarelor omomorfe, aprecierea lor
consecutivă pe etape, din punct de vedere al pretabilităţii lor la
cultivarea unor anumite culturi agricole. Etapele analizei sînt
următoarele:
aprecierea consecutivă după bonitate a fiecărui tip de sol pretabil
la cultivarea viţei de vie conform parametrilor climatici;
analiza solului în vederea determinării sortimentului,
portaltoaielor şi specializării folosirii materiei prime;
compararea datelor analizei ecologico-economice cu particularităţile
social-economice ale locului şi determinarea definitivă a specializării
viticulturii.
La analiza ecologico-economică se ia în considerare, de asemenea,
complexul meliorativ, care să aibă capacitatea de a proteja şi ameliora
resursele terenurilor.
Anexa nr. 6
la Regulamentul de producere
a vinurilor şi altor produse
vinicole cu denumire de origine
Abordarea complexă a resurselor ecologice
Abordarea complexă a resurselor ecologice oferă posibilitatea de a
evidenţia pe hărţile ampeloecologice contururile reprezentînd teritoriul
care se caracterizează prin omogenitatea factorilor ecologici principali
ai cultivării viţei de vie (microclimatici, pedologici, antropogeni),
pretabili la cultivarea pe baza unor anumite soiuri de portaltoi a unuia
sau a cîtorva soiuri de viţă de vie, de la fiecare dintre acestea, în
sisteme de ameliorare, agrotehnică, aplicare a îngrăşămintelor şi
protecţie similare, obţinîndu-se o producţie identică.
Hărţile complexe ampeloecologice sînt hărţi sistematice speciale, la
întocmirea cărora servesc drept bază hărţile ampeloecologice ale
învelişului de sol ale microclimatului reliefului etc. În baza iniţială
a cartării se iau hărţile pericolului de ger şi asigurării cu căldură a
teritoriului şi harta diferenţierii structurilor învelişului de sol.
Gama de culori a conturilor hărţilor microclimatice se păstrează şi pe
hărţile complexe. Pa harta iniţială se înseamnă conturile hărţilor
reliefului şi învelişului de sol, care se marchează respectiv prin
haşurarea conturilor şi prin semn convenţional. Se efectuează
coordonarea conturilor, precizarea lor reciprocă, se numerotează
conturile ampeloecologice definitive şi se alcătuieşte legenda hărţii.
Anexa nr. 7
la Regulamentul de producere
a vinurilor şi altor produse
vinicole cu denumire de
origine
Harta ampeloecologică a reliefului
Harta ampeloecologică a reliefului este o hartă specială, pe care
este reprezentat relieful şi efectuată împărţirea teritoriului pe
sectoare cu relief diferit, acesta constituind un factor ecologic
pentru cultivarea viţei de vie. Drept bază a întocmirii hărţilor
ampeloecologice ale reliefului servesc hărţile topografice pe care
relieful este reprezentat prin curbe de nivel. Pe aceste hărţi se
înseamnă înscripţiile înălţimilor (se trasează conturile lor) pe
orizontatele principale, se trag liniile talvegurilor şi cumpenelor
apelor. Se efectuează împărţirea teritoriului pe areale, conturile
cartografice pe elementele reliefului şi părţile pantelor, în funcţie de
înclinarea şi expoziţia acestora.
După înclinarea pantei, teritoriul se împarte în 6 feluri de areale:
pînă la 5 grade,
5-8 grade,
8-12 grade,
12-18 grade,
18-25 grade,
mai abrupte de 25 grade.
În funcţie de expoziţie, se evidenţiază 8 feluri de teritorii: N, NE
NV, E, SE, S, SV, V.
Hărţile ampeloecologice ale reliefului conţin conturi, fiecare
caracterizîndu-se printr-o anumită gradaţie a parametrilor înălţimilor
absolute şi înclinării pantelor. Aceşti indici sînt folosiţi pentru
determinarea metodelor de valorificare a teritoriilor pentru viticultură
precum şi în calitate de bază cartografică pentru întocmirea hărţilor
microclimatice.
Anexa nr. 8
la Regulamentul de producere
a vinurilor şi altor produse
vinicole cu denumire de origine
Hărţile ampeloecologice ale învelişului de sol
În prealabil, o reprezentare generală despre învelişul de sol poate
fi evocată studiind harta pedologică a întregului teren utilizat de
gospodărie (scara 1:10000). În procesul cercetărilor se întocmesc hărţi
pedologice mai detaliate (scara 1:5000, 1:2000) ale terenului. Pe
terenurile cu relief accidentat se folosesc hărţile structurii
învelişului de sol, întorcmite în baza diferenţierii după altitudine şi
expoziţie a învelişului de sol.
La întocmirea hărţilor structurii învelişului de sol în vederea
alegerii terenului pentru cultivarea viţei de vie, aprecierea se
efectuează în conformitate cu indicii principali de creştere şi
dezvoltare a viţei de vie, adică se iau în considerare rezervele de
humus, carbonaţii activi, compoziţia granulometrică în statul de 1 m
adîncime.
Profilul pedologic nu trebuie să aibă o densitate înaltă, nu trebuie
să conţină săruri nocive uşor solubile, să nu fie soloneţizat.
Anexa nr. 9
la Regulamentul de producere
a vinurilor şi altor produse
vinicole cu denumire de origine
Hărţile ampeloclimatice
a) Hărţile pericolului de ger
Hărţile răspîndirii temperaturilor minime ale aerului şi sumelor
temperaturilor active se întocmesc conform metodelor speciale, elaborate
de A.Ş.P. "Vierul" ("Îndrumări metodice provizorii privind întocmirea şi
folosirea în viticultură a fişelor de repartizare a temperaturilor
minime ale aerului", Chişinău, 1982).
Pe hartă este indicată distribuirea în spaţiu a temperaturilor
minime absolute ale aerului, care se întîlnesc în locul dat nu mai rar
decît o dată în 10 ani.
Ţinîndu-se seama de rezistenţa la ger a diferitelor soiuri de viţă
de vie, au fost evidenţiate 4 feluri de areale. Primul fel de areal se
caracterizează prin temperatură minimă pînă la - 20,5 C, al doilea - de
la - 20,5 pînă la - 22,5 C; al treilea - de la - 22,5 pînă la - 25,0 C;
al patrulea - mai jos de - 25 C. O atare împărţire a teritoriului
conform temperaturilor minime permite a determina sectoarele (arealele)
după gradul de rezistenţă la ger pentru vii.
b) Hărţile asigurării cu căldură
Dezvoltarea normală a viţei de vie, rodirea, corespunderea cu
condiţiile stabilite privind conţinutul de zahăr şi aciditatea sînt
limitate de asigurarea cu căldură a teritoriului, care se exprimă prin
suma temperaturilor active. Acest indice se schimbă în spaţiu în funcţie
de latitudinea şi longitudinea localităţii, precum şi de
caracteristicile reliefului. Pe baza abordării aceloraşi metode, pe care
le folosim la întocmirea hărţilor răspîndirii temperaturilor minime, a
fost elaborată metoda întocmirii şi folosirii în viticultură a hărţilor
răspundirii temperaturilor active.
Pe hărţi se evidenţiază arealele în care se acumulează o anumită
sumă a temperaturilor active, la un grad de asigurare egal cu 90%.
Arealele evidenţiate se caracterizează prin sume anumite ale
temperaturilor active, necesare pentru coacerea unui sau altui grup de
soiuri de viţă de vie, conform termenelor de coacere.
Anexa nr. 10
la Regulamentul de producere
a vinurilor şi altor produse
vinicole cu denumire de
origine
Aprecierea calitativă a plantaţiilor de viţă de
vie pe profilul ecologic
(datele pe 3 ani)
-------------------------------------------------------------------------
Nr. |Soiul de|Încărcătura|% lăsta-|Coeficienţii |Pro-|Conţi-|Acidi
sectorului-|struguri|butucilor, |rilor |-------------|duc-|nutul |tatea
cheie | |ochiuri, |fructi- |de fer-|de |tivi|de za-|titra
| |buc./butuc |feri |tilita-|ferti|ta- |hăr, |bilă
| | | |te abso|lita-|tea,|g/dm |g/dm
| | | |lută |te re|ch/ | |
| | | | |lati-|ha | |
| | | | |vă | | |
-----------|--------|-----------|--------|-------|-----|----|------|-----
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9
-------------------------------------------------------------------------
Anexa nr. 11
la Regulamentul de producere
a vinurilor şi altor produse
vinicole cu denumire de origine
Procedeele agrotehnice principale ale cultivării
soiului de viţă de vie pentru producerea vinului
şi altor produse vinicole cu denumire de origine
în ______________, raionul
_________________________________________________________________________
Lucrarea solului|Îngrăşăminte|Formarea butucului,|Combaterea bolilor şi
| |încărcătura, lungi-|dăunătorilor
| |mea de tăiere,opera|
| |ţiile în verde |
-------------------------------------------------------------------------
Anexa nr. 12
la Regulamentul de producere
a vinurilor şi altor produse
vinicole cu denumire de origine
Comisia centrală de degustare a vinurilor cu
denumire de origine
Certificat de atestare nr._____
Vin (produs vinicol) cu denumire de origine___________________
anul roadei________lotul nr.______volumul______________mii dal
produs în_____________________________________________________
are următoarea compoziţie fizico-chimică şi caracteristica
organoleptică:
1. Densitatea relativă la 20 grade C__________________________
2. Tăria alcoolică, % vol._____________________________________
3. Concentraţia în masă a zahărului, g/dm______________________
4. Concentraţia în masă a acizilor titrabili, g/dm_____________
5. Concentraţia în masă a acizilor volatili, g/dm______________
6. Concentraţia în masă a extractului nereducător,g/dm_________
7. Concentraţia în masă a fierului, mg/dm______________________
8. Concentraţia în masă a curpului, mg/dm______________________
9. Concentraţia în masă a plumbului, mg/dm_____________________
10. Culoarea___________________________________________________
11. Aroma (buchetul)___________________________________________
12. Gustul_____________________________________________________
13. Nota de examinare__________________________________________
După compoziţie şi caracteristica calităţii, vinul (produsul
vinicol) corespunde vinului (produsului vinicol) cu denumire de
origine_____________________________________________________
Preşedintele comisiei
Anexa nr. 13
la Regulamentul de producere
a vinurilor şi altor produse
vinicole cu denumire de origine
MINISTERUL AGRICULTURII ŞI ALIMENTAŢIEI
AL REPUBLICII MOLDOVA
O R D I N U L nr.
Cu privire la producerea vinurilor
(produsele vinicole) cu denumire
de origine
Conform Regulamentului de producere a vinurilor şi altor produse
vinicole cu denumire de origine şi modului de atestare a acestora,
aprobat de Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei al Republicii Moldova
în anul 1993, şi deciziei Comisiei centrale de degustare a Ministerului
Agriculturii şi Alimentaţiei fixată în procesul-varbal nr. din
"___"____________199,
O R D O N:
1. Se atribuie vinului (produsului vinicol)_____denumire de origine
(categoria_________), produs conform instrucţiunii tehnologice în
asociaţia___________satul___________ raionul_________, Republica Moldova
din struguri de soiul____________ recoltat pe plantaţii cu o suprafaţă
totală de_________ha, delimitate pe harta topografică.
2. Procedeele agrotehnice principale de cultivare a soiuriilor
(soiului) de viţă de vie_______, procedeele tehnologice de prelucrare,
tratare şi maturare a vinului brut (produsului vinicol) şi de
îmbuteliere a produsului finit vor fi aplicate conform declaraţiei
întreprinderii pentru obţinerea dreptului de producere a vinului
(produsului vinicol) cu denumire de origine şi documentaţiei tehnologice
aprobate de Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei.
3. În cazurile în care vinul (produsul vinicol) cu denumire de
origine nu corespunde cerinţelor expuse în documentaţia
tehnico-normativă, el va fi raportat la o categorie inferioară.
4. Controlul asupra respectării procedeelor agrotehnice şi
tehnologice de cultivare a viţei de vie şi de producere a vinului
(produsului vinicol) cu denumire de origine________ îl va exercita
direcţia generală pentru viticultură şi vinificaţie a Ministerului
Agriculturii şi Alimentaţiei, Comisia centrală de degustare şi
Institutul Naţional al Viei şi Vinului.
Ministrul agriculturii
şi alimentaţiei
Anexa nr. 14
la Regulamentul de producere
a vinurilor şi altor produse
vinicole cu denumire de
origine
MINISTERUL AGRICULTURII ŞI ALIMENTAŢIEI
AL REPUBLICII MOLDOVA
A D E V E R I N Ţ Ă
Prin prezenta se adevereşte faptul că, în conformitate cu ordinul
ministrului agriculturii şi alimentaţiei nr.________ din
"___"__________199 , vinului (produsului vinicol)_______, obţinut din
struguri de soiurile____________, cultivaţi în satul_______________
raionul________, Republica Moldova i se atribuie:
Vin de calitate superioară cu denumire de origine (V.D.O.)
Vin de calitate superioară cu denumire de origine controlat
(V.D.O.C.) (Produs vinicol cu denumire de origine)
Protecţia juridică a producerii vinului (produsului vinicol) cu
denumire de origine sus-menţionat este asigurată de către Legea viei şi
vinului nr. 131-XIII din 2 iunie 1994.
Prezenta adeverinţă este valabilă pînă la _________________199___
Ministrul agriculturii
şi alimentaţiei
Lasă-ne feedback-ul tău! 😊
Ne dorim să îți oferim cea mai bună experiență pe site-ul nostru și apreciem orice sugestie care ne poate ajuta să îl îmbunătățim.
Trimite-ne feedback-ul tău pe email-ul nostru moldlex@stisc.gov.md, facând click pe butonul de mai jos.
Opinia ta contează și ne ajută să devenim mai buni! 🚀