H O T Ă R Î R E

cu privire la Programul de activitate a Guvernului Republicii

Moldova pentru perioada ianuarie 1997 – martie 1998

nr. 30  din  05.02.97

Monitorul Oficial al R.Moldova nr.13-14/51 din 27.02.1997

* * *

Luînd în considerare situaţia social-economică complicată a ţării şi prevederile Decretului Preşedintelui Republicii Moldova "Cu privire la măsurile urgente pentru ameliorarea situaţiei social-economice", precum şi în scopul promovării continue a cursului reformelor economice, stabilizării economiei şi ordinii de drept, Guvernul Republicii Moldova

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Programul de activitate a Guvernului Republicii Moldova pentru perioada ianuarie 1997 – martie 1998 (se anexează).

2. Ministerele, departamentele şi organele administraţiei publice locale:

să execute Programul de activitate a Guvernului şi măsurile de realizare a acestuia;

să elaboreze şi să aprobe la şedinţele colegiilor şi comitetelor executive un complex de măsuri în vederea realizării Programului de activitate a Guvernului, desemnînd în acest scop persoanele responsabile;

să prezinte trimestrial (pînă la data de 5 a lunii ce urmează după trimestrul gestionar) Ministerului Economiei şi Reformelor informaţii cu privire la mersul realizării Programului de activitate a Guvernului;

să examineze lunar dările de seamă ale persoanelor responsabile privind realizarea Programului de activitate a Guvernului.

3. Ministerul Economiei şi Reformelor va generaliza trimestrial (pînă la data de 15 a lunii ce urmează după trimestrul gestionar) materialele prezentate şi va informa Guvernul asupra executării Programului de activitate a Guvernului şi măsurilor de realizare a acestuia.

4. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina dlui Ion Guţu, viceprim-ministru al Republicii Moldova.

PROGRAMUL

de activitate a Guvernului Republicii Moldova

pentru perioada ianuarie 1997 – martie 1998

La determinarea scopurilor şi direcţiilor principale ale activităţii sale, Guvernul Republicii Moldova s-a condus de Constituţia Republicii Moldova, legislaţia în vigoare, inclusiv Legea "Cu privire la Guvern" şi de angajamentele internaţionale ale statului.

Dată fiind importanţa deosebită a problemelor acumulate, Guvernul, împuternicit pentru o perioadă relativ scurtă, dar foarte responsabilă, şi-a pus la baza Programului său de activitate programul electoral al Preşedintelui Republicii Moldova "Stabilitate, ordine, bunăstare", care s-a axat pe următoarele probleme-cheie:

consolidarea statalităţii, restabilirea integrităţii statului;

continuarea reformelor în direcţia constituirii unei economii de piaţă social orientate;

asigurarea securităţii naţionale, combaterea corupţiei şi criminalităţii.

În activitatea sa, Guvernul este hotărît să contribuie la restabilirea bunei înţelegeri în societate, la armonizarea relaţiilor interetnice, depăşirea situaţiei critice în sfera socială, optimizarea activităţii aparatului de stat central şi în teritorii, conlucrarea mai eficientă cu puterea legislativă şi judecătorească.

O atenţie deosebită Guvernul va acorda promovării unei politici externe consecvente, implicării mai dinamice în viaţa politică, economică şi spirituală a comunităţii mondiale.

Guvernul va asigura şi pe viitor o colaborare activă cu Banca Mondială şi alte structuri internaţionale în scopul dezvoltării de mai departe a proceselor de democratizare a societăţii şi de reformare a economiei naţionale.

Guvernul se obligă să creeze în colaborare cu Preşedintele şi Parlamentul Republicii Moldova cadrul juridic şi organizaţional necesar pentru realizarea efectivă a prezentului Program.

În realizarea împuternicirilor şi obligaţiunilor sale, Guvernul contează pe înţelegerea şi susţinerea poporului, sindicatelor, partidelor şi organizaţiilor obşteşti, ale tuturor cetăţenilor cărora le este scump prezentul şi viitorul ţării noastre.

1. SITUAŢIA SOCIAL-ECONOMICĂ A ŢĂRII

Economia ţării şi condiţiile de trai ale populaţiei la începutul anului 1997 continuă să se afle într-o situaţie extrem de dificilă.

Procesele de reformare a economiei sînt contradictorii, cu mari cheltuieli sociale.

Rezultate pozitive s-au obţinut doar în sectorul financiar-monetar, unde, în ansamblu, se realizează succesiv măsurile privind menţinerea stabilităţii macroeconomice – păstrarea stabilităţii valutei naţionale, inflaţia în 1996 s-a menţinut la nivel de 1,2 % lunar, fapt care poate fi considerat ca o realizare economică reuşită.

Concomitent, indicii economiei reale (producerea, investiţiile, veniturile populaţiei, exportul) în mare măsură se contrazic şi se află la un nivel extrem de redus.

În pofida speranţelor privind relansarea economică, în 1996 s-a produs o reducere a PIB-ului cu 8 %, a producţiei industriale – cu 8 %, a agriculturii – cu 13 %. Nu s-a reînnoit activitatea investiţională. Nu este exclus ca datele statistice oficiale să fie corectate pe contul rezultatelor sectorului privat şi ale economiei neformale (tenebre), fapt care determină ca conjunctura gospodăririi să rămînă alarmantă. Antreprenoriatul şi businessul mic – rezerve importante ale economiei, utilizării forţei de muncă şi a veniturilor – nu s-a bucurat de susţinerea respectivă din partea statului.

Depresia în sfera de producere, insolvabilitatea întreprinderilor se răsfrîng direct asupra crizei bugetare. În pofida măsurilor efectuate privind perceperea impozitelor, în 1996 nu s-a rezolvat problema socială cea mai acută. În anul trecut nu numai că nu s-au redus, dar şi s-au majorat restanţele la salarii şi pensii, ceea ce permanent tensionează societatea. Datoriile întreprinderilor către buget au constituit 1,1 mlrd.lei. În republică sînt 785 mii de pensionari şi restanţele statului către aceştia au atins 324 mln.lei.

Se intensifică inegalitatea socială, se extinde sărăcia. Diferenţa dintre veniturile celor mai bogate şi celor mai sărace pături sociale este de 11 ori, mai mult de 50 % din cheltuieli populaţia le utilizează pentru alimentaţie. Statul nu dispune de mijloace pentru asigurarea garanţiilor sociale ale populaţiei în sfera învăţămîntului, ocrotirii sănătăţii şi culturii.

Dimensiuni ameninţătoare au căpătat criminalizarea economiei, delapidările de bunuri materiale şi ale producţiei de la întreprinderi, scurgerea capitalului din ţară. Este insuficient controlul asupra proprietăţii statului, colectării impozitelor şi activităţii vamale. Activitatea sub nivel a organelor de conducere şi judiciare a intensificat neîncrederea şi cinismul în societate.

Însăşi viaţa invocă necesitatea manifestării spiritului politic, promovarea unei politici de o mai mare responsabilitate şi eficace în asigurarea reformelor economice şi sociale.

Rezervele noastre:

restructurarea întreprinderilor, lichidarea celor insolvabile;

folosirea mai eficientă a proprietăţii de stat (multe întreprinderi cu participarea statului în capital în principiu sînt lăsate la "voia" directorilor; stocurile de producţie la depozite nu se micşorează şi constituie aproximativ 420 mln.lei, inclusiv mai bine de jumătate fac parte din complexul agroindustrial; extrem de reduse sînt mijloacele vărsate în buget de la privatizare, care în 1996 au constituit 77 mln.lei, inclusiv din contul comercializării obiectelor de construcţie nefinalizate – 1,8 mln.lei, iar pe contul lichidării întreprinderilor insolvabile – 3,5 mln.lei);

implicarea activităţii sferei antreprenoriale în interesele statale. Întreprinderile mici în 1996, utilizînd 12 % din numărul total de salariaţi, au asigurat 30 % din comercializarea mărfurilor şi prestarea serviciilor respective, totodată acestea nu achită impozitele pe deplin şi o parte esenţială a lor se află în economia tenebră;

reglementarea organizării concursurilor şi tenderelor în scopul atragerii investiţiilor străine şi vînzarea acţiunilor unor întreprinderi importante din punct de vedere strategic;

demonopolizarea producerii şi dezvoltarea concurenţei, restructurarea întreprinderilor în sectoarele-cheie ale statului – complexele energetic şi agroindustrial;

perfecţionarea formelor şi metodelor reglementării de stat a economiei şi de dirijare a proceselor sociale.

În procesul realizării măsurilor economice şi organizaţionale trasate, Guvernul în 1997 se orientează la:

creşterea reală a PIB-ului cu 5-7 %;

majorarea volumelor producţiei industriale faţă de anul 1996 – cu 11 % şi agricole – cu 6,3 %, exportului cu 5 %; reducerea deficitului balanţei comerciale;

atragerea investiţiilor (investiţii capitale în sumă de 700 mln.lei);

ridicarea bunăstării poporului, majorarea salariului mediu lunar pînă la 215 lei şi a veniturilor băneşti ale populaţiei pînă la 8300 mln.lei;

încadrarea în limitele nivelului inflaţiei de 10-13 % anual;

asigurarea drepturilor populaţiei la învăţămînt, tratament medical şi satisfacerea necesităţilor culturale.

Priorităţile activităţii Guvernului

Reieşind din necesitatea continuării cursului de consolidare statală, democratizare a societăţii şi reformare a economiei, Guvernul va concentra atenţia sa, în primul rînd, asupra depăşirii situaţiei de criză economică şi în acest scop va asigura:

restructurarea economiei, menţinerea stabilităţii macroeconomice (reţinerea inflaţiei şi menţinerea stabilităţii valutei naţionale), depăşirea crizei bugetare, consolidarea disciplinei financiare a întreprinderilor, crearea condiţiilor pentru îndreptarea acumulărilor în sfera investiţională în vederea dezvoltării economiei şi îmbunătăţirii nivelului de trai al populaţiei;

soluţionarea problemei pămîntului şi accelerarea reformei agrare;

apărarea drepturilor proprietăţii, transmiterea acesteia unor stăpîni de nădejde, sporirea randamentului de la privatizare şi dirijarea proprietăţii de stat, susţinerea antreprenoriatului;

neadmiterea scăderii nivelului de trai, înfăptuirea reformei sferei sociale, înnoirea sistemului de protecţie şi asigurări sociale pentru a garanta trecerea la economia de piaţă cu afectarea minimă a populaţiei;

crearea condiţiilor economice şi organizaţionale pentru manifestarea iniţiativei teritoriilor – municipiilor şi regiunilor în vederea dezvoltării autogestiunii;

sporirea eficienţei activităţii aparatului de stat, în centru şi în teritorii, combaterii intransigente a corupţiei şi criminalităţii economice.

Totodată, Guvernul va promova o politică echilibrată de restabilire a acordului civic şi ordinii de drept, menţinere a garanţiilor sociale prin susţinerea de către stat a învăţămîntului, ocrotirii sănătăţii, ştiinţei şi culturii.

Priorităţile Guvernului în domeniul securităţii naţionale sînt menţinerea păcii şi bunei înţelegeri în ţară, neadmiterea conflictelor sociale şi interetnice, respectarea dreptului omului, asigurarea securităţii vieţii şi a proprietăţii lui.

Obiectivul major al politicii externe va rămîne în continuare crearea cadrului extern favorabil, promovarea cu succes a reformelor democratice în ţară prin extinderea şi aprofundarea relaţiilor bilaterale, în special cu ţările vecine şi partenerii strategici, precum şi dinamizarea activităţii Republicii Moldova în principalele organizaţii şi structuri internaţionale.

În conformitate cu Decretul Preşedintelui Republicii Moldova nr.10-II din 22 ianuarie 1997 "Cu privire la măsurile urgente de ameliorare a situaţiei social-economice", Guvernul îşi ia angajamentul de a îndeplini în primele 6 luni un complex de măsuri primordiale menite să diminueze tensiunea în societate, generată de încălcarea legilor şi drepturilor cetăţenilor, reţinerile de lungă durată ale salariilor şi pensiilor, disciplina financiară joasă a întreprinderilor şi activitatea insuficientă a organelor puterii de stat în acest domeniu.

În calitate de măsuri primordiale sînt prevăzute:

a) Asigurarea incontestabilă a plăţilor curente şi reducerea datoriilor la pensii şi salarii. Politica bugetară, care va fi promovată în anul 1997, va avea drept scop obţinerea beneficiului maxim în economie, astfel încît să fie asigurată funcţionarea tuturor sectoarelor bugetare şi realizarea sarcinilor prioritare ale statului, precum şi executarea funcţiilor specifice.

Guvernul, prezentînd în Parlament proiectul legii bugetului de stat pe anul 1997, va schimba accentele în favoarea celor mai stringente cheltuieli bugetare, în special, realocarea mijloacelor bugetare preponderent pentru fondul de salarizare, virarea în Fondul Social, burse, pensii, indemnizaţii sociale personificate, manuale şcolare, alimente şi medicamente, plata curentă pentru resursele termoenergetice, achitarea datoriilor publice. Astfel de acţiuni bugetare sînt considerate drept prioritare în finanţarea curentă.

Din aceste considerente achitarea datoriilor la salarii şi pensii va constitui principala sarcină în activitatea Guvernului pentru perioada actuală şi drept acţiune urgentă va fi realocarea unei părţi din mijloacele bugetare pentru reducerea eşalonată a restanţelor la acest capitol, conform situaţiei de la 1 ianuarie 1997.

b) combaterea criminalităţii şi asigurarea ordinii de drept. Înţelegînd că puterea de stat, în general, şi organele de drept, în particular, în situaţia ce s-a creat nu asigură un regim normal de drept în stat, ca obiectiv de activitate primordială a Guvernului va fi restructurarea cardinală a activităţii organelor puterii executive şi, în special, a organelor de drept.

Activitatea Guvernului se va efectua în strictă conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare, asigurîndu-se respectarea lor de către organele statale, inclusiv de către administraţia publică locală, şi persoanele cu funcţii de răspundere de toate nivelurile, unitatea eforturilor lor şi răspunderea pentru toleranţă în acest sens.

În scopul asigurării luptei fără compromis cu criminalitatea, economia tenebră, corupţia şi protecţionismul, Guvernul:

va asigura în cel mai scurt timp restructurarea organelor de forţă, finanţîndu-le la timp şi în modul cuvenit, înzestrîndu-le cu mijloace materiale şi tehnico-ştiinţifice necesare, înaintînd propuneri legislative corespunzătoare vis-a-vis de aceste chestiuni;

va finaliza perfecţionarea structurii Ministerului Afacerilor Interne şi a subdiviziunilor lui, va soluţiona problema retribuirii muncii colaboratorilor organelor de drept;

va unifica sistemul controlului financiar-economic, efectuat de diferite departamente, în scopul sporirii gradului de responsabilitate din partea organelor de drept, în caz de depistare a faptelor de încălcare a legislaţiei în vigoare în domeniul economiei;

va utiliza mai eficient prevederile acordurilor interstatale şi convenţiilor, posibilităţile sistemului "Interpol" în vederea contracarării narcobusinessului şi maşinaţiilor financiare internaţionale ce cauzează prejudicii statului;

va reveni la formele de consolidare a eforturilor persoanelor de conducere ale tuturor organelor puterii de stat în lupta cu criminalitatea şi infracţiunile, cu participarea activă a formaţiunilor obşteşti, organizaţiilor şi asociaţiilor menite să contribuie la combaterea acestui viciu social;

va găsi mijloace pentru consolidarea tehnico-materială şi financiară a aparatului de anchetă în sistemul organelor de ocrotire a normelor de drept, de care depinde rezultatul real în lupta cu criminalitatea, va obţine o coordonare a activităţii lor cu alte organe de control.

Compensarea deficitului bugetului organelor de drept este posibilă şi prin forme netradiţionale de finanţare, ce se aplică în alte ţări.

Guvernul:

va întreprinde măsuri orientate spre pregătirea profesională a cadrelor şi permutări serioase de cadre, va asigura epurarea rîndurilor colaboratorilor organelor de drept de persoane neoneste;

va înlătura barierele ce împiedică colaborarea organelor de drept de pe ambele maluri ale Nistrului, ale ţărilor membre ale C.S.I. şi altor state în combaterea criminalităţii, îndeosebi a narcobusinessului, a infracţiunilor economice şi altor elemente ale criminalităţii organizate.

2. STABILIZAREA ECONOMIEI, APROFUNDAREA REFORMELOR

2.1. Sectorul financiar. Reforma sistemului financiar-bugetar

Politica bugetară va avea ca scop primordial mobilizarea maximă a veniturilor din sectorul public şi privat pentru crearea condiţiilor optime de realizare a sarcinilor de guvernare şi, în primul rînd, a măsurilor prioritare, finanţate de la bugetele de toate nivelurile.

Finanţarea instituţiilor şi promovarea acţiunilor bugetare vor fi condiţionate de aplicarea unui regim strict de utilizare şi economisire a mijloacelor statului.

Nevoit să depăşească din mers dificultăţile cauzate de achitarea în termen a angajamentelor faţă de pensionari şi salariaţii bugetari, sistemul bugetar va fi supus concomitent reformelor structurale. În acest scop se vor determina priorităţile suportului financiar şi se vor implementa:

institutul trezorerial de gestiune a veniturilor şi cheltuielilor statului;

optimizarea cheltuielilor bugetare prin raţionalizarea reţelei instituţionale şi prin stabilirea normelor şi normativelor, inclusiv la consumul resurselor energetice, şi contorizarea acestora;

asigurarea transparenţei institutului de achiziţii publice şi evitarea cheltuielilor exagerate şi nejustificate;

reducerea cheltuielilor pentru întreţinerea administraţiei publice centrale şi locale în condiţiile reducerii ponderii administrative în dirijarea economiei;

raţionalizarea investiţiilor capitale;

renunţarea la practica acordării garanţiilor de stat agenţilor economici pentru obţinerea creditelor;

gestiunea eficientă a datoriei publice.

Optimizarea resurselor pentru finanţarea deficitului bugetar se va efectua prin intermediul atragerii mijloacelor financiare disponibile ale persoanelor fizice şi juridice pe piaţa hîrtiilor de valoare ale statului. În acest context va fi diversificat portofoliul plasării hîrtiilor de valoare ale statului, distribuin-du-le atît investitorilor autohtoni, cît şi celor străini. Se prevede dezvoltarea pieţei secundare a hîrtiilor de valoare şi reducerea costurilor împrumuturilor.

Procesul de consolidare a pieţei financiare va antrena în sfera sa de influenţă şi piaţa externă, creînd astfel premise pentru libera concurenţă a investitorilor şi atragerea capitalului străin şi asigurînd credibilitatea financiară a ţării.

Restructurarea sistemului fiscal are drept obiectiv:

aprobarea şi implementarea în 1997-1998 a Codului fiscal, care va asigura o politică echitabilă pentru toţi contribuabilii, estimarea valorilor şi bazei impozabile, trecerea la sistemul internaţional de aplicare a taxelor indirecte la importuri şi în sfera consumului, susţinerea exportului;

implementarea unor instrumente eficiente în administrarea fiscală prin intermediul următoarelor acţiuni:

eficientizarea controlului asupra agenţilor economici în procesul de înregistrare, cu atribuirea unui cod fiscal fiecărui contribuabil;

atribuirea codurilor fiscale persoanelor fizice care au venituri din prestarea serviciilor (lucrărilor) sau care sînt datori să plătească impozite la buget;

stabilirea prin lege a modalităţilor de aplicare a impozitelor indirecte (TVA şi accizelor), conforme cu practica mondială, evitînd astfel în acest domeniu dubla impozitare;

elaborarea şi prezentarea propunerilor de revizuire şi perfecţionare a legislaţiei privind taxa pe valoarea adăugată, inclusiv procedurile administrative ce ţin de aplicarea ei, şi optimizarea urgentă a controlului vamal pe întreg teritoriul ţării;

implementarea unui sistem fiscal computerizat, care va îngloba codurile fiscale ale contribuabililor şi va automatiza majoritatea operaţiunilor fiscale, inclusiv gestiunea fondurilor guvernamentale şi virarea impozitelor şi rezervelor (datoriilor);

perfecţionarea Legii contabilităţii în scopul introducerii indicatorilor unici de strictă evidenţă pentru toţi agenţii economici şi persoanele fizice ce practică activităţi de antreprenoriat;

stabilirea unui control riguros al importului de produse petroliere prin licenţierea, pe bază de concurs, a agenţilor economici importatori;

asigurarea cadrului favorabil pentru conlucrarea Ministerului Finanţelor cu persoanele oficiale ale Judecătoriei Economice, în scopul asigurării suportului juridic necesar, sporirii rolului organelor de resort şi pronunţării în termen de către judecători a unor decizii eficiente în cauze fiscale, în special în cele vizînd sancţiunile faţă de contribuabili şi sechestrarea bunurilor în contul achitării impozitelor datorate.

În anul 1997 se va accelera activitatea metodologică privind compatibilizarea evidenţei noastre contabile cu standardele internaţionale, avînd ca scop formarea unui sistem informaţional cu date autentice, apt să estimeze corect veniturile supuse impunerii şi să elaboreze prognoze de durată medie şi de perspectivă.

În cadrul reformelor din domeniul financiar, acţiunile preconizate vor servi şi ca pîrghii de consolidare a disciplinei financiare.

În scopul reducerii blocajului financiar şi sporirii responsabilităţii pentru respectarea disciplinei financiare, acţiunile de restructurare urmează să fie orientate spre:

onorarea necondiţionată a plăţilor şi angajamentelor, în primul rînd, faţă de salariaţi, pensionari şi sectorul energetic;

reducerea în termen de un an a tranzacţiilor barter, cu excepţia celor cu produse perisabile;

reducerea termenelor de repatriere a valutei;

executarea forţată a plăţilor şi a obligaţiunilor către creditori din contul mijloacelor circulante şi fondurilor fixe ale agenţilor economici debitori;

renunţarea totală la practica vicioasă de distribuire a resurselor financiare, materiale şi energetice, incompatibilă cu principiile economiei de piaţă.

2.2. Reforma sferei sociale

În activitatea sa Guvernul va acorda prioritate soluţionării problemelor de ordin social. În acest domeniu important, obiectivele şi acţiunile de bază vor constitui:

depăşirea în cel mai scurt timp a crizei neachitării pensiilor şi salariilor, concomitent cu asigurarea necondiţionată a plăţilor curente, precum şi stoparea creşterii decalajului în diferenţierea socială a populaţiei;

adaptarea la condiţiile economiei de piaţă a sistemului de asigurări şi de protecţie socială a cetăţenilor în scopul asigurării acestora cu un minimum, garantat de stat, de locuri de muncă, indemnizaţii, compensaţii pentru riscuri sociale.

În acest context:

va fi creată baza legislativă şi normativă pentru trecerea consecventă la două tipuri de asigurări sociale: asigurarea generală obligatorie şi facultativă (suplimentară);

în sistemul de pensionare se va reforma sistemul de asigurări cu pensii de stat (sistemul public) şi se vor crea fonduri autonome (nestatale) de pensii;

vor fi create premisele respective ca, începînd cu anul 1998, păturilor socialmente vulnerabile să li se acorde ajutor social în baza unor noi criterii şi indicatori sociali ("minimul de trai", "pragul sărăciei");

se va perfecţiona sistemul de evidenţă a veniturilor populaţiei şi de salarizare în sectorul public.

Vor fi întreprinse măsuri concrete pentru a asigura în anul 1997 promovarea mai consecventă şi dinamică a reformelor în sectoarele de bază ale sferei sociale.

În învăţămînt se vor crea condiţii organizaţionale de punere în aplicare treptată a Legii învăţămîntului, se va intensifica munca de trecere la standarde şi scheme noi de pregătire a cadrelor, se vor definitiva termenele de instruire în instituţiile de învăţămînt tip colegiu şi vor fi create condiţii favorizante de trecere, începînd cu anul de învăţămînt 1997-1998, la un nou sistem de pregătire a cadrelor în instituţiile învăţămîntului secundar profesional. Se prevede revizuirea mecanismului de plasare în cîmpul muncii a tinerilor specialişti şi aprecierea potenţialului de cadre necesare în condiţiile noi de activitate a economiei naţionale.

Se vor întreprinde măsuri în vederea asigurării funcţionării instituţiilor de învăţămînt.

În 1997, cu susţinerea financiară a Băncii Mondiale, care ne-a acordat suma de 16,8 mln.dolari S.U.A., va începe prima etapă de realizare a proiectului de dezvoltare a învăţămîntului primar şi gimnazial, creîndu-se fondul extrabugetar pentru manuale şi se va elabora şi pune în aplicare modul de arendă a manualelor.

Vor fi înaintate propuneri în domeniul restructurizării ştiinţei şi nominalizate priorităţile care se vor bucura de sprijinul statului.

Se preconizează consolidarea cadrului juridic de asigurare a drepturilor sociale, economice şi politice ale tineretului şi va fi asigurată conlucrarea cu organismele nonguvernamentale privind soluţionarea problemelor tineretului. Vor fi adoptate măsuri de dezvoltare a sportului în masă, asigurîndu-se participarea republicii la competiţiile internaţionale.

În domeniul ocrotirii sănătăţii va fi elaborată Concepţia şi va fi creat cadrul juridic şi normativ respectiv, necesar pentru trecerea, începînd cu anul 1997, la sistemul asigurărilor de sănătate, se vor elabora, la scară naţională, normativele privind asigurarea ramurii cu instituţii, cadre, resurse materiale şi financiare pe cap de locuitor, va fi adoptată concepţia reformelor ramurale, inclusiv asistenţa medicală primară, fapt ce va permite reeşalonarea asistenţei medicale pe etape, sectoare şi tipuri de instituţii la un nivel mai înalt.

În domeniul culturii se vor întreprinde măsuri pentru menţinerea şi dezvoltarea patrimoniului de valoare şi a tradiţiilor naţionale culturale ale statului, afirmarea culturii naţionale pe arena mondială. Concomitent, se prevede reorganizarea structurii (reţelei) şi perfecţionarea formelor de activitate ale instituţiilor de cultură şi artă.

O atenţie deosebită se va acorda optimizării cheltuielilor bugetare prin crearea sectoarelor alternative (de stat şi private), diversificarea şi extinderea serviciilor cu plată, inclusiv în cadrul instituţiilor de stat, raţionalizarea structurii şi funcţiilor instituţiilor sociale.

Pentru menţinerea activităţii infrastructurii sociale, îndeosebi la sate, va fi creat Fondul republican de investiţii sociale.

Va fi elaborat şi adoptat un set de programe şi concepţii naţionale de importanţă strategică, printre care:

Programul de stat de reformare a sferei sociale;

Programul naţional de dezvoltare a învăţămîntului pentru anii 1997-2005;

Programul naţional de combatere a sărăciei;

Concepţia ştiinţifică a Programului de stat în domeniul utilizării forţei de muncă pentru anii 1998-2000.

Guvernul va sprijini parteneriatul social, va prezenta periodic în faţa poporului dări de seamă asupra activităţii sale şi în comun cu Federaţia Generală a Sindicatelor şi organizaţiile patronatului va elabora concepţia dialogului de parteneriat social.

2.3. Politica industrială şi restructurarea întreprinderilor

Guvernul, reieşind din importanţa industriei pentru economia naţională, va promova o politică de refacere a acestui complex, înfăptuind o serie de acţiuni coordonate vizînd activitatea juridică, financiară, investiţională şi organizatorică întru realizarea Concepţiei politicii industriale a Republicii Moldova pe anii 1996-2000, aprobată de Guvern.

Obiectivul strategic al politicii industriale îl constituie relansarea industriei şi ieşirea ei cît mai rapidă din depresiune, în condiţiile menţinerii potenţialului tehnico-ştiinţific, restructurării întreprinderilor şi adaptării lor la economia de piaţă, atenuării consecinţelor sociale declanşate de reformele structurale.

Guvernul consideră că direcţiile şi ramurile prioritare, deosebit de importante pentru relansarea industriei, sînt, în primul rînd, cele orientate spre utilizarea maximă a materialelor şi resurselor de muncă indigene (industria alimentară, industria materialelor de construcţie), precum şi ramurile cu tehnologii avansate şi cu un volum mare de muncă din industria de prelucrare (radioelectronică şi construcţia de aparate, constructoare de maşini pentru complexul agroindustrial, reconversiunea pentru producerea mijloacelor de telecomunicaţii, sistemelor de recuperare a energiei şi contoarelor de energie, tehnicii şi aparatelor medicale, industria farmaceutică, uşoară).

Guvernul va realiza politica industrială:

prin metode şi pîrghii economice şi, în primul rînd, prin perfecţionarea politicii fiscale, creditar-monetare şi investiţionale, care va asigura transvazarea şi concentrarea resurselor financiare în ramurile prioritare, adoptarea noului Cod fiscal, restructurarea întreprinderilor, susţinerea antreprenoriatului, stimularea investitorilor străini şi promovarea exportului;

prin măsuri organizatorice, care prevăd elaborarea şi realizarea programelor ramurale şi de stat cu destinaţie specială, trecerea la noi forme organizaţional-juridice de gospodărire: grupuri industrial-financiare, holdinguri, asociaţii ale societăţilor pe acţiuni, întreprinderi mixte, societăţi tehnico-ştiinţifice.

O nouă direcţie primordială în relansarea industriei o va constitui crearea zonelor antreprenoriatului liber şi parcurilor industriale (inovaţionale).

Problema-cheie în industrie este realizarea unui complex de măsuri în vederea restructurării întreprinderilor.

Pentru perioada imediată de activitate a Guvernului se prevede:

elaborarea şi realizarea planurilor de restructurare a majorităţii întreprinderilor viabile, restructurare pe care acestea o vor efectua de sine stătător, cu concursul consultaţiilor Agenţiei ARIA sau prin încheierea acordurilor-memorandum cu Consiliul creditorilor;

lichidarea pe cale administrativă a întreprinderilor de stat neviabile şi a întreprinderilor cu capital prioritar de stat;

antrenarea băncilor în finanţarea întreprinderilor care se restructurează prin distribuirea creditelor de lungă durată;

utilizarea mai largă a posibilităţilor consiliului creditorilor prin verificarea sistematică a întreprinderilor ce nu îndeplinesc condiţiile acordului-memorandum, declanşarea procesului de faliment, desemnarea unei conduceri din afară şi îndeplinirea, de comun acord cu judecătoria economică de circumscripţie, a altor proceduri prevăzute de Legea cu privire la faliment;

repartizarea celei mai mari părţi din mijloacele încasate prin canalele asistenţei tehnice pentru restructurarea întreprinderilor şi extinderea activităţii Agenţiei ARIA şi Agenţiei pentru restructurarea agriculturii;

folosirea pentru restructurarea întreprinderilor a cel puţin jumătate din mijloacele încasate în urma privatizării (a se prevedea în Legea bugetului de stat pe anul 1997);

antrenarea investitorilor în restructurarea întreprinderilor prin extinderea privatizării conform unor proiecte investiţionale;

transmiterea în arendă şi vînzarea capacităţilor de producţie temporar neutilizate, cu achitarea în rate, şi comercializarea valorilor materiale excesive;

finalizarea procesului de acţionare şi fondare a întreprinderilor mixte în baza întreprinderilor Moldovei amplasate pe teritoriul Federaţiei Ruse, soluţionarea problemei privind dreptul de proprietate asupra obiectelor Republicii Moldova amplasate în Ucraina.

Reieşind din obiectivele politicii industriale, vor fi elaborate următoarele programe cu destinaţie specială:

Programul de reconversiune a producţiei întreprinderilor complexului radio-electronic;

Programul de producere a tehnicii pentru sectorul agroindustrial;

Programul de producere a pompelor electrice;

Programul de producere a sistemelor de telecomunicaţii;

Programul de producere a aparatajului medical şi a preparatelor farmaceutice;

Programul de fabricare a producţiei în baza materiei prime indigene (vinicolă, conservelor, zahărului, tutunului, uleiurilor şi grăsimilor, materialelor de construcţie).

În domeniul utilizării forţei de muncă se va produce o reorientare spre întreprinderile mijlocii şi mici, create pe baza activelor (încăperilor, utilajelor) şi a personalului fostelor întreprinderi de stat în procesul privatizării, divizării sau lichidării lor. Concomitent, va fi optimizat sistemul de pregătire, reciclare şi recalificare a personalului.

Guvernul va susţine în mod prioritar întreprinderile a căror producţie este orientată spre export, aceasta fiind una din direcţiile principale ale restructurării şi ridicării nivelului producţiei industriale. Vor fi elaborate programe de susţinere a exportului şi încheiate acorduri de colaborare în domeniul industriei cu ţările C.S.I. şi din Occident.

2.4. Demonopolizarea şi restructurarea complexului energetic şi telecomunicaţiilor

Luînd în considerare faptul că problema energetică este una din cele mai actuale şi mai acute, Guvernul va acorda o atenţie deosebită asigurării economiei naţionale şi a populaţiei cu energie. Se vor trasa şi realiza măsuri pentru transpunerea în viaţă a concepţiilor strategiei energetice, elaborate în baza principiilor economiei de piaţă şi, în primul rînd, pentru demonopolizarea şi restructurarea complexului energetic.

În acest scop se va elabora şi adopta cadrul legislativ şi normativ pentru realizarea restructurării sectorului energetic, demonopolizarea şi descentralizarea sistemului energetic şi instituirea societăţilor pe acţiuni. Se va proceda la optimizarea instituţională a sistemului de aprovizionare cu gaze şi realizarea tranşei a doua de privatizare a reţelelor de distribuţie a gazelor ale Societăţii pe Acţiuni Concernul "Moldova-Gaz" şi a obiectelor de aprovizionare cu produse petroliere şi combustibil solid ale S.A. "Tirex Petrol".

În scopul licenţierii activităţilor în domeniul energetic, reglementării coordonate a tarifelor la energie, controlului economic şi altele, se va institui Agenţia Republicană pentru Reglementări în Energetică.

Avînd în vedere starea financiară precară, datoriile creditoare şi debitoare enorme, se va elabora mecanismul de asanare financiară a sectorului energetic, care va include experienţa Băncii Mondiale, a ţărilor străine ce au trecut deja etapa de tranziţie la economia de piaţă, vor fi elaborate tarifele la energia electrică şi termică, care vor acoperi cheltuielile reale ale complexului energetic.

Vor fi susţinute în continuare lucrările privind realizarea programelor de gazificare a localităţilor din republică, de contorizare a consumatorilor de gaze naturale, energie electrică şi termică, apă.

Vor continua lucrările de explorări şi prospecţiuni ale zăcămintelor de ţiţei şi gaze din sudul republicii.

Guvernul, prin Comanda de stat, va susţine lucrările de cercetări ştiinţifice şi elaborări tehnice în domeniul energetic, în primul rînd, cele îndreptate spre conservarea energiei, majorarea eficacităţii energetice, diversificarea surselor de energie, utilizarea surselor renovabile de energie etc.

În scopul majorării ritmurilor de dezvoltare a telecomunicaţiilor, implementării serviciilor noi şi ridicării calităţii serviciilor prestate, va fi realizat "Proiectul individual de privatizare a întreprinderii de stat "Moldtelecom".

2.5. Reforma agrară

În conformitate cu Concepţia dezvoltării complexului agroindustrial pînă în anul 2000, politica agrară a statului va fi orientată spre îmbunătăţirea asigurării populaţiei cu produse alimentare, sporirea exportului, formarea unei noi structuri a producţiei, ţinînd cont de necesităţile pieţei interne şi externe.

În scopul continuării şi urgentării reformei agrare, Guvernul în activitatea sa va asigura:

modificarea unor legi şi hotărîri ale Parlamentului Republicii Moldova, unor acte normative ale Guvernului în scopul aprofundării privatizării, urgentării restructurării şi ajustării complexului agroindustrial la condiţiile de piaţă. Vor fi elaborate legile: "Cu privire la preţul normativ al pămîntului", "Cu privire la gospodăria ţărănească şi asociaţia gospodăriilor ţărăneşti".

Vor fi dezvoltate în continuare procesele de creare a unui sector agricol alimentar privat, bazat pe economia de piaţă. Aceste eforturi vor include:

crearea unui regim al preţurilor de piaţă în agricultură;

progresul în demonopolizarea furnizării mijloacelor de producere şi în asigurarea cu grîne;

încheierea primei etape a privatizării sectorului agroindustrial şi începutul creării pieţei funciare;

accelerarea procesului reformei funciare şi de restructurare a gospodăriilor. Va fi finalizată restructurarea a 400 de gospodării agricole mari în baza privatizării totale a pămîntului;

asigurarea competitivităţii pe scară internaţională a tehnologiilor de prelucrare a produselor agricole şi a unei aprovizionări eficiente a agriculturii cu mijloace de producere;

urgentarea elaborării sistemului cadastrului naţional, înregistrarea proprietăţii imobiliare, inclusiv a pămîntului, precum şi acordarea titlurilor de proprietate;

efectuarea reviziei şi perfecţionarea procedurilor de retragere din gospodăriile colective şi înregistrarea gospodăriilor private nou-create (simplificarea procedurilor, stabilirea de termene rezonabile, a modului de apel etc.);

expertiza proiectelor-pilot de restructurare şi pregătire a îndrumărilor practice pentru propagarea experienţei, precum şi a unui program ce ar cuprinde întreaga ţară;

facilitatea demarării lucrărilor Agenţiei pentru restructurarea agriculturii;

crearea cadrului juridic şi instituţional pentru înregistrarea pămîntului şi organizarea tranzacţiilor funciare;

elaborarea recomandărilor privind modalităţile de utilizare a cotelor de teren echivalente şi valorice din gospodăriile agricole supuse privatizării şi reorganizării;

instituirea în centru şi pe teren a serviciilor de reglementare a regimului proprietăţii funciare şi utilizării cotelor valorice;

continuarea activităţii de pregătire a întreprinderilor agricole ce pot beneficia de încheierea acordului-memorandum cu Consiliul creditorilor;

finalizarea soluţionării litigiilor funciare;

elaborarea în noul Cod civil a unui cadru legislativ pentru piaţa funciară.

2.6. Relaţiile economice externe şi sprijinul exportului

Reieşind din situaţia creată în domeniul comerţului exterior, este necesară reducerea deficitului balanţei comerciale şi menţinerea, în perspectivă, a unui echilibru dinamic al fluxurilor de schimb de mărfuri, care va spori influenţa comerţului exterior asupra creşterii rezervelor valutare ale ţării ca principala sursă de finanţare externă.

În acest scop Guvernul Republicii Moldova consideră necesar de a întreprinde următoarele măsuri:

elaborarea unor programe de dezvoltare care să includă şi măsuri pe termen mediu şi lung pentru integrarea agenţilor economici din republică atît pe piaţa Comunităţii Europene, cît şi pe alte pieţe;

elaborarea unor măsuri, în special, netarifare (veterinare, fitosanitare), de protejare a pieţei interne de produse alimentare, de animale vii şi produse ale regnului animal;

urgentarea adoptării cadrului legal (Legea privind protejarea producătorilor naţionali şi a pieţei interne a Republicii Moldova de concurenţa neloială) şi creării cadrului instituţional cu privire la antidumping;

supravegherea statistică a importurilor unor produse, care ar putea crea dificultăţi producătorilor naţionali, prin preţurile dumping sau cantităţile importate;

dezvoltarea sistemului de sprijinire a exportului prin aplicarea instrumentelor financiar-bancare;

crearea cadrului instituţional de promovare a exportului;

colaborarea cu ministerele ramurale şi producătorii naţionali în vederea valorificării informaţiilor conjuncturale favorabile şi orientării exporturilor cu preponderenţă către zonele geografice unde poate fi asigurată o eficienţă cît mai ridicată a acestora;

elaborarea şi argumentarea unor propuneri referitoare la măsurile de politică comercială pentru importul unor categorii de mărfuri în republică etc.

Reieşind din faptul că ponderea comerţului în cadrul C.S.I. rămîne a fi dominantă, Guvernul va întreprinde următoarele măsuri:

aprobarea şi punerea în aplicare a Programului promovării exporturilor, în scopul menţinerii pieţei C.S.I.;

aprofundarea şi diversificarea sistemului acordurilor economico-comerciale la nivel de republici, regiuni etc., în scopul stabilirii unor relaţii directe şi permanente;

implicarea mai eficientă şi chibzuită a unităţilor de producere din ţările C.S.I., ce sînt proprietate a Moldovei;

formarea şi dezvoltarea unei reţele integrale de case de comerţ comune, pentru susţinerea avantajoasă a relaţiilor comerciale bilaterale şi promovarea exporturilor moldave;

ranforsarea şi aducerea la un nivel calitativ nou, cu susţinerea centrelor internaţionale de comerţ, a relaţiilor directe de colaborare dintre agenţii economici în cadrul C.S.I.;

dezvoltarea instituţiei reprezentanţilor economici şi comerciali în ţările C.S.I.

Ţinînd cont de faptul că problemele şi sarcinile actuale şi de perspectivă în dezvoltarea relaţiilor externe, ce stau în faţa Guvernului sînt extrem de complexe şi multilaterale, fiind influenţate în egală măsură de procesele politico-economice interne şi regionale atît în spaţiul C.S.I., cît şi sub aspect internaţional mai larg, este deosebit de importantă dezvoltarea multilaterală a relaţiilor cu diverse organizaţii şi obţinerea aranjamentelor comercial-economice mondiale şi europene.

Guvernul Republicii Moldova îşi va direcţiona activitatea pentru pregătirea procedurii de negociere a unui acord de comerţ liber cu Uniunea Europeană, aderarea la Uniunea de Cooperare în Europa de Sud-Est, Organizaţia Mondială a Comerţului (O.M.C.), stabilirea unui cadru nou de colaborare cu statele membre ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică.

Efectele ce pot fi obţinute în cadrul colaborării cu organismele economice sus-menţionate pot fi amplificate şi de o colaborare mai prielnică cu organismele financiare internaţionale – Banca Mondială, Fondul Monetar Internaţional, Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare.

2.7. Sporirea fluxului de investiţii. Lucrările publice

O direcţie prioritară a activităţii Guvernului în promovarea reformelor economice rămîne problema extinderii resurselor investiţionale interne şi externe, ca mijloc de modernizare a capacităţilor de producere.

Relansarea economiei se efectuează în condiţiile lipsei de acumulări la agenţii economici autohtoni şi în buget, destinate procesului investiţional, şi a unor posibilităţi limitate de alocări de investiţii de la bugetul de stat.

În această situaţie investiţiile străine devin principalul mijloc de restructurare a întreprinderilor existente, de implementare a tehnologiilor noi, sporire a exportului de mărfuri şi de saturare a pieţei interne.

Cea mai mare parte a intrărilor de capital străin în economia ţării revine resurselor creditare primite de Guvern, oferite de Banca Mondială, Fondul Monetar Internaţional, Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare, Uniunea Europeană, guvernele statelor donatoare etc.

În pofida situaţiei grave, este necesar de a trece la o reorientare a utilizării resurselor creditare, şi anume, la finanţarea unor proiecte investiţionale în ramurile prioritare ale economiei. Se vor extinde volumele de resurse financiare destinate susţinerii dezvoltării sectorului privat. Actualmente sînt deschise linii de creditare a sectorului privat, finanţate din creditele acordate de Banca Internaţională de Reconstrucţie şi Dezvoltare în valoare de 35 mln. dolari S.U.A. (pentru sporirea capacităţii sectorului bancar de a furniza resurse financiare sectorului privat şi asistarea întreprinderilor particulare), de Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) în valoare de 20 mln. dolari S.U.A. (Banca Comercială "Moldova-Agroindbanc" S.A. – pentru finanţarea proiectelor de dezvoltare a businessului mic şi mijlociu în sectorul privat agrar) şi de 4,25 mln. dolari S.U.A. ("Victoriabanc" S.A. – pentru creditarea businessului mic şi mijlociu privat). Guvernul s-a oferit ca garant pentru creditele acordate de BERD în vederea promovării exportului vinurilor moldoveneşti (30 mln. dolari S.U.A., inclusiv: construcţia fabricii de sticlă din Chişinău; reconstrucţia a 9 fabrici de vin din republică; marketingul şi promovarea vinurilor Moldovei pe piaţa externă), în vederea utilizării eficiente a energiei (23,8 mln. dolari S.U.A. – pentru producerea căldurii şi reducerea pierderilor de căldură în sistemele centrale, 18,6 mln. ECU – S.A. "Termocom" pentru implementarea Proiectului majorării eficienţei sistemului de termoficare a municipiului Chişinău). Însă posibilităţile Guvernului de garantare a creditelor investiţionale sînt limitate, de aceea fluxul principal de investiţii străine în continuare va reveni investiţiilor private directe, fără garanţia Guvernului.

Guvernul va continua să orienteze majoritatea creditelor acordate de BERD spre modernizarea infrastructurii. În proces de implementare se află proiectul finanţat parţial de BERD privind reabilitarea drumurilor (28,6 mln. dolari S.U.A. – modernizarea principalelor rute internaţionale existente în Moldova, circa 238 km), împrumutul pentru ajustări structurale SAL-II, destinat susţinerii reformelor structurale în cele patru domenii de bază ale economiei republicii: agricultura, energetica, protecţia socială şi dezvoltarea sectorului privat (aproximativ 50 mln. dolari S.U.A.); primul Proiect investiţional pentru cadastru, care are ca scop finalizarea şi administrarea cadastrului în regiunile urbane, înregistrarea pămîntului în regiunile rurale şi iniţierea cadastrului fiscal; Proiectul II agricol, destinat susţinerii fermierilor în sectorul agrar; crearea unui Fond de investiţii sociale pentru finanţarea infrastructurii în raioanele rurale ale republicii, şi în comun cu BERD proiecte privind reconstrucţia Aeroportului Chişinău (7 mln. dolari S.U.A.) şi de ameliorare a situaţiei de aprovizionare cu apă potabilă a municipiului Chişinău (26 mln. dolari S.U.A.).

Se va intensifica colaborarea cu Corporaţia Financiară Internaţională în cadrul proiectului de creditare a Societăţii pe Acţiuni "Incon", destinat majorării capitalului circulant şi fix, întăririi bazelor de materii prime, şi în cadrul proiectului de creare a Corporaţiei Vinicole "Nuco", care pe lîngă promovarea exportului de vinuri se va ocupa cu crearea posibilităţilor de creditare atît a roadei, cît şi a plantării de noi suprafeţe.

La finalizarea negocierilor cu Guvernul Greciei, se va asigura transformarea creditului iniţial destinat promovării exportului într-un credit investiţional. De asemenea, se vor purta negocieri şi cu alte state care utilizează forme externe de susţinere investiţională.

Vor fi întreprinse măsuri de promovare a imaginii ţării şi de perfecţionare a climatului investiţional. Astfel, în luna aprilie curent, în cooperare cu organismele internaţionale acreditate în Moldova, vor fi organizate simpozioane sub genericul "Posibilităţi de business şi investiţii în Republica Moldova" la Tel Aviv şi Helsinki.

În activitatea sa Guvernul va susţine iniţiative continue, menite să stimuleze interesul investitorilor străini faţă de ţara noastră, va întreprinde măsuri de ordin instituţional ce vor facilita evident activitatea pe teren a partenerilor străini.

Procesul de privatizare, ce a condus la apariţia unui număr mare de proprietari mici, va fi îndreptat în albia cooperării lor şi formării unor conglomerate de talie medie şi mare, care prezintă un interes mai bine pronunţat pentru investitorii străini.

Politica Guvernului în domeniul amenajării teritoriului, lucrărilor publice şi sferei locative va fi determinată de importanţa socială deosebită a acestui domeniu. Acţiunile Guvernului vor fi îndreptate spre soluţionarea următoarelor probleme prioritare:

reformarea organizatorică şi economică se va manifesta prin: crearea condiţiilor pentru intensificarea activităţii investiţionale, avînd în vedere punerea în aplicare a sistemului nou de investire în construcţie, folosind licitaţiile şi concursurile; modificarea politicii statului de creditare, fiscale şi de amortizare în direcţia stimulării economice a participanţilor potenţiali la procesul investiţional; activizarea atragerii de către stat a investiţiilor străine, precum şi a mijloacelor populaţiei prin intermediul hîrtiilor de valoare, creditelor ipotecare, mijloacelor diferitelor fonduri extrabugetare, în primul rînd pentru construcţia locativă;

soluţionarea problemei reducerii volumelor construcţiilor nefinalizate;

crearea premiselor legislative, organizatorice şi metodologice pentru dezvoltarea durabilă a reţelei naţionale de localităţi în baza unui sistem complex de planificare urbană;

proiectarea şi construcţia obiectelor concrete, cu o conformare mai deplină în funcţie de condiţiile climaterice;

perfecţionarea soluţiilor arhitectural-volumetrice ale clădirilor;

producerea şi utilizarea materialelor de construcţie;

controlul şi reglementarea de stat privind disciplina urbanistică şi calitatea construcţiilor; stoparea tendinţelor negative din ultimii ani de încălcare în masă a disciplinei urbanistice de către agenţii economici şi serviciile administraţiei publice locale;

implementarea sistemului de certificare a produselor, proceselor şi serviciilor.

În conformitate cu Concepţia Naţională Locativă, statul va acorda posibilităţi cetăţenilor să-şi satisfacă necesităţile în locuinţe, asumîndu-şi datoria de a asigura cu locuinţe doar anumite categorii ale populaţiei, puţin asigurate şi socialmente vulnerabile, iar altor categorii de populaţie le va crea condiţii şi un acces liber la construcţia şi procurarea locuinţelor, formînd cadrul legislativ pentru funcţionarea pieţei de locuinţe în republică.

Guvernul va acorda o atenţie deosebită îmbunătăţirii aprovizionării populaţiei cu apă potabilă. În acest scop va fi elaborat programul de stat "Apă potabilă".

2.8. Privatizarea şi gestionarea patrimoniului statului

Sarcina principală a Guvernului în sfera privatizării în perioada apropiată constă în accelerarea privatizării contra bani, într-o îmbinare mai strînsă a privatizării cu soluţionarea problemelor economice – dezvoltarea pieţei de imobil şi pieţei hîrtiilor de valoare, restructurarea întreprinderilor privatizate, atragerea investiţiilor străine, reducerea cheltuielilor de stat pentru dirijarea economiei.

Conform Programului de privatizare pentru anii 1997-1998, se preconizează:

elaborarea şi folosirea metodelor noi de privatizare a obiectelor care stimulează investitorii mari, precum şi a metodelor ce acordă facilităţi, pentru participare la privatizare a cetăţenilor Republicii Moldova cu diferite venituri;

dezvoltarea în republică a pieţei de imobil pe calea privatizării terenurilor, ocupate de obiectele privatizate sau supuse privatizării, precum şi introducerea sistemelor moderne de înregistrare a dreptului de proprietate asupra terenurilor şi altor obiecte de imobil;

dezvoltarea pieţei de capital pe calea folosirii posibilităţilor bursei de valori;

extinderea sferei de privatizare asupra întreprinderilor din infrastructură (complexul energetic, de combustibil, transporturi, telecomunicaţii, gospodăria comunală);

elaborarea şi folosirea unei metodologii noi de determinare a valorii obiectului patrimoniului de stat, stabilirea preţului iniţial de vînzare a obiectelor şi acţiunilor;

crearea bazei instituţionale şi legislative cu privire la apărarea dreptului de proprietar, inclusiv al acţionarilor;

atragerea mai activă a investitorilor locali şi străini la privatizarea întreprinderilor şi restructurarea lor pe calea coordonării metodelor de privatizare cu necesităţile de restructurare a obiectelor privatizate;

accelerarea desfăşurării în agricultură a privatizării şi reorganizării întreprinderilor, cu aplicarea, în particular, a modelului din raionul Nisporeni;

finalizarea repartizării pămîntului şi bunurilor din agricultură cetăţenilor care dispun de dreptul corespunzător şi eliberarea titlurilor cu drept de proprietate.

2.9. Susţinerea antreprenoriatului

Guvernul va asigura realizarea măsurilor suplimentare referitor la susţinerea de către stat a antreprenoriatului, cu scopul de a majora contribuţia sectorului particular la dezvoltarea economiei naţionale şi soluţionarea problemelor sociale – sporirea numărului celor angajaţi şi majorarea veniturilor populaţiei.

În aceste scopuri se va efectua:

reevaluarea Programului de stat întru susţinerea antreprenoriatului şi micului business, ţinînd cont de schimbarea condiţiilor şi reorganizarea fondului respectiv în Agenţie naţională pentru dezvoltarea antreprenoriatului;

intensificarea susţinerii financiare a micului business cu profil de producere;

asigurarea transmiterii utilajului tehnologic şi unităţilor de transport întreprinderilor mici în bază de leasing în procesul de reorganizare şi restructurare a întreprinderilor cu participarea statului;

reglementarea stabilirii relaţiilor oficiale directe cu parteneri străini prin intermediul Agenţiei de atragere a investiţiilor străine şi Camerei de Industrie şi Comerţ;

luarea de noi măsuri întru apărarea personalităţii şi proprietăţii în domeniul antreprenoriatului.

În scopul susţinerii de către stat a procesului pregătirii şi perfecţionării cadrelor în domeniul antreprenoriatului, vor fi introduse modificări în sistemul de învăţămînt (secundar, profesional, superior), în baza instituţiilor secundar-profesionale vor fi create instituţii de învăţămînt tip colegiu pentru instruirea specialiştilor în domeniul businessului mic, vor fi operate modificări în programele de studii şi se va asigura editarea manualelor şi materialelor didactice respective.

2.10. Dezvoltarea pieţei valorilor mobiliare

Pentru dezvoltarea pieţei valorilor mobiliare se prevede:

perfecţionarea bazei legislativ-normative a pieţei valorilor mobiliare;

determinarea în calitate de obiectiv prim a factorului juridic menit să reglementeze piaţa de valori – protecţia drepturilor investitorilor şi acţionarilor;

formarea unor organisme de autoreglare la piaţa de valori, împuternicite cu drepturi şi responsabilităţi juridic stabilite;

maximalizarea lichidităţii valorilor mobiliare, inclusiv prin perfecţionarea sistemului de clearing şi a asigurării corectitudinii tranzacţiilor;

perfecţionarea infrastructurii pieţei de valori şi realizarea concepţiei "Depozitarul central";

implementarea sistemului de tranzacţii la Bursa de Valori a Moldovei cu hîrtiile de valoare emise de stat, bănci etc.;

crearea şi asigurarea funcţionării efective a mecanismelor de atragere a investiţiilor în sectorul privat al economiei şi, în primul rînd, în întreprinderile privatizate, stimularea emisiilor suplimentare ale hîrtiilor de valoare de către societăţile pe acţiuni;

promovarea structurilor investiţionale, a fondurilor de investiţii şi a companiilor fiduciare în contextul asigurării intereselor acţionarilor – foşti deţinători de bonuri patrimoniale, reorganizarea lor;

crearea unui sistem de informatizare a acţionarilor şi investitorilor. Exercitarea controlului şi aplicarea măsurilor de competenţă în vederea respectării drepturilor de către emitenţi şi participanţi profesionişti la piaţa hîrtiilor de valoare. Crearea structurilor juridice independente – Centrul informaţional al pieţei de valori mobiliare şi Centrul de instruire, perfecţionare şi reciclare a cadrelor profesioniste-participante la piaţa valorilor mobiliare;

susţinerea prioritară, inclusiv fiscală, a investiţiilor de portofoliu;

încadrarea pieţei valorilor mobiliare a Moldovei în piaţa financiară mondială prin favorizarea lansării în circulaţie pe piaţa internaţională de capital a titlurilor de valoare moldoveneşti, conlucrarea cu structurile investiţionale internaţionale;

crearea unui sistem de asigurare a investiţiilor pe piaţa de valori mobiliare;

elaborarea şi publicarea unui sistem de indici (inclusiv ai bursei) pentru analiza generală a economiei naţionale sau a unor ramuri ale ei în contextul tranzacţiilor cu valorile mobiliare;

intensificarea supravegherii şi controlului asupra pieţei de valori, ca sistem de măsuri operative şi eficiente pentru a stopa încălcările sau devierile de la legislaţie;

implementarea şi asigurarea mecanismului administrării corporative a societăţilor pe acţiuni.

În dezvoltarea pieţei financiare va fi stimulat procesul consolidării pieţei hîrtiilor de valoare, băncilor ipotecare, asociaţiilor de susţinere financiară reciprocă a antreprenorilor mici (în special în agricultură), a băncilor şi societăţilor de asigurare cooperatistă. Va fi dezvoltată în continuare infrastructura respectivă şi organizată funcţionarea eficientă a pieţei valorilor mobiliare.

2.11. Problemele regionale. Resursele naturale şi protecţia mediului ambiant

Guvernul, ţinînd cont de faptul că bogăţia economică a ţării depinde de bogăţia teritoriilor, zonelor şi unităţilor ei administrativ-teritoriale, se va strădui să ridice sistematic rolul şi responsabilitatea organelor administraţiei publice locale în soluţionarea problemelor economice şi sociale. Paşi importanţi în această direcţie trebuie să devină:

aprobarea Concepţiei politicii administrativ-teritoriale. Concomitent, o problemă importantă constituie argumentarea împărţirii administrativ-teritoriale a Republicii Moldova, ţinîndu-se cont de perspectivele dezvoltării centrelor industriale şi a oraşelor mici, specializarea unităţilor de producţie în sectorul agrar, crearea infrastructurii dezvoltării sferei de producţie şi sociale;

perfecţionarea relaţiilor reciproce dintre bugetul de stat şi bugetele locale;

atribuirea responsabilităţii pentru soluţionarea la timp a problemelor sociale acute organelor administraţiei publice locale.

În calitate de probleme regionale de primă importanţă Guvernul consideră următoarele:

obţinerea restabilirii unităţii social-economice a teritoriului republicii în baza negocierilor cu Transnistria. Este deosebit de important de a soluţiona această problemă prin activitatea financiar-bugetară, în colaborarea economică a întreprinderilor, pronosticarea dezvoltării teritoriului şi în domeniul statisticii;

acordarea de ajutor din partea statului regiunii din sudul republicii cu scopul reducerii disproporţiilor existente în dezvoltarea social-economică;

elaborarea Planului general de dezvoltare în complex a municipiului Chişinău şi a zonei lui suburbane.

Ţinînd cont de necesitatea creării premiselor favorabile pentru dezvoltarea durabilă şi asigurarea dreptului constituţional al cetăţenilor Republicii Moldova la un mod sănătos de viaţă, Guvernul va asigura respectarea normelor ecologice în procesul reformei economice şi va pune baza unei strategii şi politici eficiente de utilizare a resurselor naturale.

Vor fi întreprinse măsuri de micşorare a impactului diferitelor activităţi asupra mediului înconjurător, va spori eficienţa controlului ecologic de stat.

Se preconizează reformarea sistemului de administrare a resurselor naturale în scopul consolidării rolului statului în acest domeniu, va fi elaborată Concepţia de utilizare şi protecţie a resurselor naturale.

Se prevede evaluarea economică a potenţialului resurselor naturale şi operarea unor modificări în sistemul impozitar în scopul stimulării folosirii raţionale a acestora şi protecţiei mediului.

Se implementează principiul "cine poluează – plăteşte", răspunderea pentru protecţia mediului se descentralizează şi se pune pe seama agenţilor economici.

2.12. Activitatea în domeniul politicii externe

Strategia şi orientările principale ale politicii externe a Republicii Moldova – stat suveran, independent şi neutru – vor rămîne neschimbate. Accentul în realizarea acţiunilor concrete pe plan extern va fi pus pe caracterul lor pragmatic şi realist.

Pornind de la prevederile Constituţiei şi Concepţiei politicii externe a Republicii Moldova, Guvernul va activa în direcţia creării condiţiilor externe favorabile consolidării independenţei şi suveranităţii statului, asigurării integrităţii teritoriale şi afirmării ţării în calitate de factor de stabilitate pe plan regional.

Luînd în considerare particularităţile dezvoltării istorice şi situaţia geopolitică a Republicii Moldova, sînt considerate drept prioritare relaţiile cu ţările vecine România şi Ucraina, precum şi cu unul din partenerii noştri strategici – Rusia. Vor fi întreprinse măsuri concrete în vederea consolidării cadrului juridic al relaţiilor cu aceste ţări. O atenţie deosebită se va acorda colaborării mai active cu statele puternic industrializate – S.U.A., Canada, Franţa, Germania, Marea Britanie, Italia, Olanda şi Japonia, ţinînd cont de ponderea lor în dezvoltarea economiei mondiale şi sprijinul pe care îl acordă ţării noastre la consolidarea proceselor de democratizare şi reformare a economiei. O altă direcţie importantă va fi dezvoltarea relaţiilor cu ţările Europei Centrale şi de Est, ţările baltice şi scandinave, avînd în vedere că experienţa lor în edificarea statului de drept, tranziţia la economia de piaţă şi integrarea în structurile internaţionale prezintă un interes deosebit pentru ţara noastră. De asemenea, se vor intensifica în continuare relaţiile cu ţările membre ale Comunităţii Statelor Independente în vederea depăşirii crizei social-economice, dezvoltării legăturilor economice şi comerciale pe baza principiilor de egalitate şi avantaj reciproc. În raporturile cu ţările Asiei, Africii şi Americii Latine va fi extinsă colaborarea bazată pe principiile avantajului economic şi pragmatismului politic, în primul rînd cu China, Turcia, Israel, Kuwait, Emiratele Arabe Unite, Egipt, Coreea de Sud, Argentina, Chile, Mexic, Brazilia etc.

În scopul accelerării procesului de integrare plenară şi activă în structurile internaţionale, vor fi intensificate relaţiile cu Organizaţia Naţiunilor Unite, Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa, Consiliul Europei.

De asemenea, se vor depune eforturi în vederea extinderii relaţiilor economice în cadrul Comunităţii Statelor Independente, Uniunii Economice a bazinului Mării Negre, Iniţiativei Central-Europene, Iniţiativei de cooperare în Europa de Sud-Est, Spaţiului de liber schimb în Europa Centrală, Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, Organizaţiei Mondiale de Comerţ, agenţiilor şi instituţiilor specializate ale O.N.U., Cooperării în bazinul Dunării etc. Republica Moldova va tinde să folosească experienţa şi resursele acestora şi ale altor organizaţii internaţionale, regionale şi subregionale pentru dezvoltarea sa economică şi socială.

Conform Concepţiei neutralităţii permanente, care este în curs de elaborare şi va fi prezentată Parlamentului Republicii Moldova spre adoptare, se vor întreprinde acţiuni în vederea obţinerii acordului din partea unor ţări de a deveni state-garant şi recunoaşterii neutralităţii Republicii Moldova în cadrul principalelor organizaţii internaţionale. Cooperarea cu Alianţa Nord-Atlantică se va desfăşura în conformitate cu Planul individual din cadrul Parteneriatului pentru Pace.

În scopul păstrării şi îmbogăţirii patrimoniului cultural şi spiritual naţional, dezvoltării relaţiilor dintre instituţiile ştiinţifice şi de învăţămînt din ţară şi centrele respective de peste hotare, va fi dinamizată prezenţa Republicii Moldova în viaţa spirituală a comunităţii internaţionale, fiind intensificate contactele cu UNESCO, Uniunea Latină, Mişcarea Francofonă etc.

Se vor lua măsuri în vederea perfecţionării mecanismului de promovare a politicii externe prin intensificarea rolului coordonator al Ministerului Afacerilor Externe, în special în ceea ce priveşte elaborarea, încheierea şi realizarea acordurilor bilaterale, constituirea unui Fond naţional de susţinere a diplomaţiei Republicii Moldova. Se va consolida cadrul juridic al activităţii Ministerului Afacerilor Externe prin adoptarea unor acte legislative, în primul rînd, cu privire la serviciul diplomatic şi consular, serviciul Protocolului de Stat. Vor fi deschise misiuni diplomatice în ţările de importanţă prioritară şi se vor lua măsuri în vederea sporirii eficienţei celor deja existente. O altă direcţie de activitate o va constitui restructurarea şi alocarea unor fonduri suficiente activităţii Ministerului Afacerilor Externe. În scopul organizării unei transparenţe a politicii externe, pe lîngă Ministerul Afacerilor Externe va fi creat un Consiliu consultativ, format din personalităţi politice marcante, reprezentanţi ai partidelor şi mişcărilor social-politice din Republica Moldova.

Se vor consolida Forţele Armate ale Republicii Moldova fără mărirea contingentului de militari, pe baza perfecţionării instruirii efectivului atît cu forţe proprii, cît şi prin colaborare cu forţele armate ale altor ţări, prin neîncadrarea republicii în structurile militare interstatale.

2.13. Suportul legislativ al activităţii Guvernului

Înfăptuirea Programului Guvernului în toate domeniile de activitate – economic, social, juridic, instituţional etc. – presupune în mod imperios proiectarea unui cadru juridic adecvat.

În iniţiativele sale legislative Guvernul va promova cursul reformelor în diverse domenii, contribuind prin aceasta la formarea relaţiilor economice civilizate, bazate pe principiile consfinţite în Constituţie: piaţa, libera iniţiativă economică şi concurenţa loială. Iniţiativele bune în acest plan ale Guvernului precedent vor fi continuate.

O atenţie deosebită va fi acordată elaborării şi adoptării de către Parlament a principalelor coduri: Codul civil, Codul de procedură civilă, Codul fiscal, Codul muncii, Codul administrativ şi de procedură administrativă, precum şi racordării legislaţiei ţării la normele internaţionale în materia dreptului civil şi comercial. În acest context se va cere coordonarea forţelor şi activităţii Preşedinţiei, Parlamentului şi Guvernului.

Declinul economiei este agravat şi de tărăgănarea reformei judecătoreşti. Dat fiind faptul că reuşita puterii executive în stat, realizarea prezentului program depind în mare măsură de eficienţa puterii judecătoreşti, Guvernul va întreprinde măsurile adecvate în vederea soluţionării problemelor cu care se confruntă sistemul judiciar la etapa reorganizării şi formării instanţelor judecătoreşti, asigurării lor cu spaţii, tehnică şi materialele necesare pentru exercitarea funcţiilor.

Va fi elaborat şi implementat un mecanism eficient de propagare a cunoştinţelor juridice, vor fi create condiţii pentru familiarizarea populaţiei cu actele normative. În acest plan, conform concepţiei judiciare şi de drept, se preconizează instituirea unui Centru republican de reformare juridică.