H O T Ă R Î R E

cu privire la aprobarea Concepţiei dezvoltării turismului

în Republica Moldova pînă în anul 2005

nr. 912  din  08.10.97

Monitorul Oficial al R.Moldova nr.74-75/769 din 13.11.1997

* * *

Abrogat: 31.10.2012

Hotărîrea Guvernului nr.796 din 25.10.2012

Guvernul Republicii Moldova HOTĂRĂŞTE:

Se aprobă Concepţia dezvoltării turismului în Republica Moldova pînă în anul 2005 (se anexează).

Aprobată

prin Hotărîrea Guvernului

Republicii Moldova

nr.912 din 8 octombrie 1997

CONCEPŢIA

dezvoltării turismului în Republica Moldova pînă în anul 2005

Premisă

Concepţia dezvoltării turismului în Republica Moldova pînă în anul 2005 (în continuare – Concepţia) stabileşte principiile de bază, direcţiile şi acţiunile politicii de stat în vederea creării unui complex interramural eficient în structura economiei naţionale.

Concepţia defineşte ca una din sarcinile prioritare ale statului susţinerea deplină a dezvoltării turismului în conformitate cu practica mondială; efectuarea reformei economice în industria turistică şi stimularea economică a subiectelor activităţii turistice; crearea unei infrastructuri dezvoltate a turismului; asimilarea obiectivelor turistice şi crearea produsului turistic, dezvoltarea eficientă a turismului intern şi internaţional; formarea structurilor organizatorice şi de conducere; crearea unei baze juridice moderne a turismului, a studiilor de informaţie, publicitate şi marketing; formarea unui potenţial de cadre calificate şi ştiinţific, a unui sistem de pregătire şi reciclare a cadrelor pentru industria turismului.

1. Condiţiile şi principiile fundamentale ale dezvoltării turismului

şi susţinerii acestuia din partea statului

1.1. Dezvoltarea turismului este posibilă doar în anumite condiţii pe care Guvernul le consideră fundamentale. Acestea sînt:

stabilitatea situaţiei social-politice şi economice din republică;

reforma economiei naţionale;

formarea opiniei publice şi a conştiinţei turistice îndreptate spre dezvoltarea turismului.

1.2. Principiile fundamentale ale susţinerii de către stat a turismului sînt următoarele:

caracterul permanent al obligaţiilor asumate de către stat faţă de subiectele activităţii turistice, pe bază de reciprocitate şi pînă la onorarea deplină a acestora;

posibilitatea susţinerii unei firme turistice (agenţii) în mai multe direcţii;

susţinerea diferenţiată a direcţiilor şi formelor prioritare de turism;

luarea în considerare a dimensiunilor firmelor (agenţiilor) turistice şi specificului activităţii acestora la elaborarea măsurilor concrete de acordare a susţinerii din partea statului;

transparenţa în procesul acordării şi folosirii tuturor tipurilor de înlesniri;

controlul asupra activităţii firmelor (agenţiilor) turistice care se bucură de susţinerea statului în partea în care aceasta se referă la onorarea obligaţiunilor asumate.

2. Reforma economică în turism

2.1. Turismul străbate multe niveluri ale economiei, asigurînd venituri în valută naţională şi străină, venitul de stat, angajarea directă şi indirectă a populaţiei.

Guvernul şi organele administraţiei publice locale vor întreprinde o serie de măsuri care să asigure:

dezvoltarea spiritului întreprinzător la întreprinderile de stat, transformarea lor în întreprinderi cu diverse forme organizatorico-juridice de gospodărire, inclusiv bazate pe capitalul mixt;

susţinerea firmelor (agenţiilor) turistice nestatale, la etapa formării acestora;

includerea turismului în lista tipurilor prioritare de activitate din Programul de stat de susţinere a antreprenoriatului şi micului business în Republica Moldova pentru anii 1994-1997;

planificarea turismului în mod complex, ţinîndu-se cont de toate aspectele legislative ce se referă la atare ramuri prioritare ale economiei cum sînt agricultura, industria, transportul etc.

2.2. Politica bugetar-fiscală în sfera turismului va fi îndreptată spre stimularea activităţii de afaceri a firmelor turistice (agenţiilor). În acest scop se preconizează:

elaborarea şi introducerea unui sistem de înlesniri fiscale pentru subiectele activităţii turistice ca instrument de perspectivă pentru stimularea spiritului întreprinzător;

prevederea unor înlesniri suplimentare privind impozitarea obiectivelor ce necesită un impuls pentru dezvoltarea turismului (staţiunile Cahul, Camenca, Călăraşi, municipiile Chişinău, Bălţi; oraşele Soroca, Edineţ, Briceni etc.).

2.3. Politica financiară şi de credit în domeniul turismului va fi promovată în conformitate cu prevederile Legii cu privire la susţinerea şi protecţia micului business şi Programului de stat de susţinere a antreprenoriatului şi micului business în Republica Moldova pentru anii 1994-1997.

Pentru acumularea resurselor financiare ale structurilor statale şi nestatale şi distribuirea lor judicioasă pentru proiecte concrete de investiţii şi inovaţii, este preconizată crearea unui fond de stat pentru dezvoltarea turismului.

3. Dezvoltarea infrastructurii turismului

3.1. Turismul poate să se dezvolte dacă în ţară există o infrastructură stabilă şi obiective principale (hoteluri, moteluri, campinguri, baze turistice, sanatorii, şosele, mijloace de transport, aeroporturi, gări feroviare, unităţi de alimentaţie publică etc.).

Pentru aceasta este necesar de:

a elabora, cu participarea organelor locale ale puterii executive şi întreprinderilor, un program de reconstrucţie, modernizare şi construcţie a principalelor obiective ale infrastructurii turismului;

a acorda atenţia principală dezvoltării selective şi controlate a infrastructurii turismului, ofertei şi a întregului potenţial turistic, pentru a evita orice consecinţe negative asupra mediului înconjurător.

3.2. În scopul atingerii standardelor mondiale, Guvernul va orienta întreprinderile moldoveneşti spre colaborare cu companii internaţionale afirmate în domeniul construcţiilor, sistemului hotelier, turistic şi de transport.

În acelaşi timp:

capitalul străin va fi folosit în construcţia obiectivelor de nivel înalt;

la construirea complexurilor turistice şi hotelurilor vor fi folosite diferite forme ale concursurilor internaţionale;

pentru reducerea cheltuielilor, la construirea obiectivelor turistice vor fi angajate firme locale cu folosirea materialelor de construcţie locale;

se va efectua atestarea şi certificarea întreprinderilor hoteliere şi a restaurantelor, cu folosirea standardelor mondiale;

vor fi efectuate lucrări pentru dezvoltarea şi modernizarea transportului auto, feroviar şi aerian, certificarea traficului internaţional de pasageri, realizat de către organizaţiile de transport din ţară, precum şi de firmele străine şi întreprinderile mixte, cu atragerea capitalului străin şi/sau mijloacelor de transport.

3.3. Organele administraţiei publice locale vor acorda o atenţie sporită obiectivelor arhitectonice, istorice şi distractive, creării unei atmosfere atractive în oraşe şi celelalte localităţi. Se va acorda o atenţie deosebită curăţeniei şi igienei, aspectului exterior al clădirilor, edificiilor, formelor arhitectonice mici şi mediului înconjurător.

4. Resursele turistice

4.1. Resursele turistice ale ţării constau din bogăţii naturale şi valori materiale. Mediul ambiant, valorile culturale şi umane sînt condiţia de bază pentru dezvoltarea turismului.

La rîndul său, administrarea raţională a turismului poate să aducă o contribuţie considerabilă dezvoltării şi ocrotirii mediului înconjurător şi moştenirii culturale, precum şi ridicării nivelului de viaţă.

4.2. Organele administraţiei publice locale, organizaţiile economice, în competenţa cărora se află obiectivele turistice, firmele (agenţiile) turistice, vor desfăşura activitatea în vederea întocmirii catalogului şi paşaportizării obiectivelor turistice demne de vizitat naturale şi/sau artificiale, care prezintă interes din punct de vedere istoric, cultural, arheologic, artistic, religios, ştiinţific, social, distractiv, sportiv, al ambianţei sociale sau tehnicii, şi vor elabora pe această bază produsul turistic pentru realizarea acestuia pe piaţa turistică internă şi externă.

4.3. Turismul este un sector ecologic pur al economiei naţionale, dar şi aici există un pericol potenţial, atît pentru mediul natural, cît şi pentru cel cultural, de aceea statul, în persoana organelor administraţiei publice centrale şi locale:

determină zonele şi teritoriile din rezervaţiile naturale ale Republicii Moldova, accesibile pentru vizitarea de către turişti, şi stabileşte regimul exploatării acestora, numărul de vizite şi durata şederii;

determină nivelul capacităţii de vizitare a obiectivelor turistice şi asigură respectarea acestuia chiar şi în cazurile cînd acest lucru va impune restricţii la vizitarea acestor obiective turistice în anumite perioade sau sezoane.

4.4. Turismul intern

Drept bază pentru dezvoltarea turismului intern serveşte evoluţia socială, culturală şi educativă a societăţii.

Turismul intern permite studierea mai profundă a propriei ţări şi asigurarea atitudinii grijulii faţă de mediul ambiant şi cultural.

În scopul dezvoltării turismului intern, activizării funcţiilor sociale şi educative ale acestuia, se preconizează:

elaborarea noilor programe turistice tematice şi rutelor specializate: istorico-etnografice, de ocrotire a naturii, religioase, arhitectonice, literare etc.;

elaborarea programelor de dezvoltare a turismului pentru copii şi tineret, elaborarea bazelor metodologice a serviciilor turistice pentru elevi pe baza resurselor turistice locale, ţinîndu-se cont de vîrsta şi nivelul de cunoştinţe al excursioniştilor;

restaurarea şi lărgirea reţelei cluburilor şi secţiilor turismului sportiv, în special, a turismului pedestru, ciclistic, hipic, acvatic etc.;

orientarea activităţii firmelor (agenţiilor) turistice spre atragerea populaţiei şi, în special, a tineretului la participarea la marşuri pedestre în zilele de odihnă, marşuri pe categorii, acţiuni turistice de masă;

elaborarea bazelor promovării politicii protecţioniste de stat pentru organizarea activităţii turistice printre adolescenţi şi tineri.

4.5. Turismul internaţional

Turismul internaţional este un factor activ permanent şi pozitiv în lărgirea înţelegerii reciproce şi relaţiilor de prietenie între ţări şi popoare.

Statul creează condiţii prioritare pentru:

dezvoltarea turismului internaţional pe baza încheierii de acorduri bilaterale şi multilaterale internaţionale privind colaborarea în domeniul turismului cu Bulgaria, Ucraina, Rusia, Bielarus etc.;

accelerarea activităţii în limitele Acordului internaţional cu privire la colaborarea în domeniul turismului a ţărilor membre ale C.S.I.;

colaborarea în domeniul turismului a ţărilor bazinului Mării Negre în limitele Cooperării economice a Mării Negre (BSEC);

restabilirea călătoriilor internaţionale feroviare pe rutele “Bucureşti-Chişinău-Sankt-Petersburg”, “Sofia-Bucureşti-Chişinău-Kiev- Moscova-Sankt-Petersburg” etc.;

lărgirea colaborării internaţionale pe linia asociaţiilor de prietenie şi Federaţiei Mondiale a Oraşelor Înfrăţite, colaborării culturale şi ştiinţifice în limitele festivalurilor muzicale, folclorice şi teatrale, conferinţelor ştiinţifice şi simpozioanelor şi dezvoltarea pe această bază a turismului cultural, ştiinţific, ospitalier, de afaceri, pentru congrese;

crearea produsului turistic specializat pe baza vinotecilor şi fabricilor de vin ale republicii pentru programe turistice internaţionale “Dionysos (Calea Vinului)”, “Ruraltur”, “Asklepios” (Vinul şi Viaţa) pe linia Adunării Regiunilor Vinicole Europene (AREV) şi Comisiei economice a Consiliului Europei (CECE);

stimularea dezvoltării formelor alternative de turism care păstrează originalitatea poporului moldovenesc şi care propun produse turistice şi obiective diferite (ţesutul manual al covoarelor, olăritul, împletirea din lozie, prelucrarea pielii, recoltarea strugurilor, pescuitul, vînătoarea etc.);

simplificarea formalităţilor turistice (vize, paşapoarte, certificate medicale, control vamal şi valutar);

aplicarea înlesnirilor faţă de anumite grupuri de tineret, invalizi, pensionari (reduceri în general ale costului turului, cazării, transportului în comun) etc.;

dezvoltarea conştiinţei turistice: ospitalităţii, cordialităţii, bunăvoinţei faţă de turişti la lucrătorii vamali, grăniceri, personalul hotelurilor şi a opiniei publice în scopul respectării demnităţii omeneşti şi, în primul rînd, inadmisibilităţii manifestărilor de discriminare;

asigurarea securităţii turiştilor şi protecţia acestora în caz de atentate la persoană sau bunurile turiştilor;

organizarea asigurării de bază a turiştilor în cazul principalelor riscuri cu care aceştia se pot confrunta (boală, furt, repatriere etc.).

5. Asigurarea organizatorică

5.1. Aplicarea prezentei Concepţii poate fi înfăptuită sub conducerea unui şir de structuri organizatorice, create atît în sistemul puterii executive de stat, cît şi direct în industria turismului.

5.2. Pentru buna coordonare a activităţii organelor administraţiei de stat şi asigurarea susţinerii de stat a turismului, se prevede crearea pe lîngă Guvernul Republicii Moldova, în calitate de organ permanent, a unui consiliu interdepartamental pentru turism, învestindu-l cu funcţii de control asupra realizării prezentei Concepţii.

5.3. Pentru coordonarea activităţii comune a firmelor (agenţiilor) turistice şi asigurarea interacţiunii acestora la soluţionarea chestiunilor dezvoltării turismului se preconizează crearea Asociaţiei agenţiilor turistice din Republica Moldova.

5.4. În scopul lărgirii legăturilor internaţionale în domeniul turismului vor fi luate măsuri în vederea:

aderării Republicii Moldova la organizaţiile internaţionale şi europene;

aderării unui şir de firme (agenţii) turistice ale Asociaţiei la organizaţiile internaţionale neguvernamentale;

asigurării contactelor regulate cu Organizaţia Mondială de Turism (O.M.T.) şi Asociaţia organizaţiilor turistice “Eurasia”.

6. Asigurarea juridică

6.1. Asigurarea juridică a turismului prevede formarea unei structuri legislative respective a Republicii Moldova, care să includă:

elaborarea şi adoptarea Legii cu privire la turism;

adoptarea actelor normative corespunzătoare cerinţelor moderne ale industriei turismului şi normelor legislaţiei internaţionale.

6.2. Guvernul va examina propuneri competente privind aderarea Republicii Moldova la convenţiile internaţionale şi alte acte juridice internaţionale în domeniul turismului, inclusiv:

convenţia privind înlesnirile vamale pentru turişti;

convenţia hotelieră internaţională.

6.3. Statul va lua măsuri privind:

elaborarea actelor legislative şi normative menite să asigure securitatea şi protecţia turiştilor şi obiectivelor turistice;

organizarea colaborării în cadrul O.M.T la elaborarea programelor de măsuri recomandate, care reglementează problemele securităţii şi protecţiei turiştilor.

7. Asigurarea informativă

7.1. Asigurarea informativă a turismului este factorul principal al dezvoltării acestuia.

Este necesară asigurarea condiţiilor care permit accesul la cunoaşterea şi practica turismului.

Turiştii deserviţi de către organizaţiile turistice ale Republicii Moldova trebuie să dispună de o informaţie precisă, obiectivă şi deplină privind:

condiţiile şi posibilităţile oferite de către organizaţiile turistice oficiale în timpul călătoriei lor;

obiceiurile populaţiei locale, activităţii ei tradiţionale, interdicţii şi lucruri sfinte, care trebuie respectate;

valorile artistice, arheologice şi culturale care trebuie păstrate;

flora, fauna şi alte resurse naturale care trebuie ocrotite.

7.2. În scopul informării mai ample a turiştilor străini este necesară în permanenţă:

desfăşurarea unei publicităţi pe scară largă privind obiectivele turistice din Republica Moldova;

participarea la expoziţii internaţionale, tîrguri şi burse turistice.

7.3. Este necesară adoptarea măsurilor privind aderarea firmelor (agenţiilor) republicane la sistemele turistice informative internaţionale.

7.4. Este necesară crearea unui sistem informativ pe baza reglementării de stat în domeniul turismului şi stimularea acestei activităţi într-un şir de ţări europene (Austria, Polonia, Grecia, Ungaria, R.F.G., Cehia, România etc.).

7.5. Este necesară crearea Centrului de informaţii turistice (Turinform), pentru acumularea, analiza şi pregătirea materialelor informative în domeniul turismului, organizarea activităţii publicitare şi editoriale, elaborarea pachetelor de reclamă şi informaţie modernă, care popularizează posibilităţile turistice ale Republicii Moldova.

8. Asigurarea cu cadre

8.1. Pe măsura creării infrastructurii turistice, un factor important îi revine dezvoltării educaţiei generale turistice a populaţiei, în mod particular în şcoli, licee, colegii şi instituţii de învăţămînt superior, precum şi pregătirea specială a cadrelor pentru sfera turismului.

8.2. Pentru pregătirea cadrelor calificate, se prevede:

crearea unei reţele de instituţii de învăţămînt de diferite niveluri, capabile să asigure nu numai procesul de învăţămînt, dar şi studiile necesare în domeniul turismului pe baza unui plan didactic standardizat la nivel internaţional, care ar crea condiţii favorabile pentru recunoaşterea reciprocă a diplomelor şi schimbul de personal turistic;

în conformitate cu recomandările UNESCO în acest domeniu, contribuirea la pregătirea profesorilor, procesul permanent de instruire şi organizare a cursurilor de reciclare a întregului personal turistic;

schimbul internaţional de studenţi şi specialişti în domeniul turismului în scopul reciclării acestora;

organizarea conferinţelor şi simpozioanelor pe problemele pregătirii cadrelor;

organizarea studierii largi a limbilor străine, stagiaturii şi practicii peste hotare, pregătirii cadrelor calificate de ghizi-interpreţi, pregătirii profesionale a lucrătorilor turismului.

Concepţia reflectă o abordare chibzuită a problemelor dezvoltării turismului pe o perioadă de lungă durată şi este îndreptată spre crearea unei industrii turistice eficiente în structura economiei naţionale a Republicii Moldova.