H O T Ă R Î R E
cu privire la aprobarea Concepţiei educaţiei militaro-patriotice a tineretului
nr.1263 din 24.12.98
Monitorul Oficial al R.Moldova nr.1-2/23 din 07.01.1999
* * *
Abrogat: 31.10.2012
Hotărîrea Guvernului nr.796 din 25.10.2012
În scopul realizării activităţilor educativ-patriotice în societate, Guvernul Republicii Moldova
HOTĂRĂŞTE:
1. Se aprobă:
Concepţia educaţiei militaro-patriotice a tineretului (anexa nr.1);
Componenţa nominală a comisiei pentru problemele educaţiei militaro-patriotice, conform anexei nr.2.
2. Comisia pentru problemele educaţiei militaro-patriotice, în termen de trei luni, va elabora şi va propune Guvernului spre aprobare Programul de activităţi întru realizarea Concepţiei educaţiei militaro-patriotice a tineretului.
PRIM-MINISTRU | |
AL REPUBLICII MOLDOVA | Ion CIUBUC |
Chişinău, 24 decembrie 1998. | |
Nr.1263. |
Anexa nr.1
la Hotărîrea Guvernului
Republicii Moldova
nr.1263 din 24 decembrie 1998
CONCEPŢIA
educaţiei militaro-patriotică a tineretului
INTRODUCERE
În Concepţia educaţiei militaro-patriotice a tineretului (în continuare – Concepţie) este expusă viziunea contemporană asupra educaţiei militaro-patriotice ca una din direcţiile prioritare ale activităţii Armatei Naţionale în condiţiile de reformare a societăţii. Conţinutul Concepţiei este revelat prin expunerea principalelor idei şi principii ce determină orientarea, caracterul şi alte elemente ale educaţiei la tineret a patriotismului, a pregătirii pentru slujirea destoinică Republicii Moldova în condiţiile actuale.
Concepţia reprezintă o totalitate a bazelor teoretice ale educaţiei militaro-patriotice a tineretului, a scopurilor, conţinutului, sarcinilor, principiilor, formelor şi metodelor de lucru. Esenţa acestei activităţi este determinată, pe de o parte, de interesele şi cerinţele serviciului militar faţă de personalitate, iar, pe de altă parte, de interesele societăţii şi ale personalităţii însăşi.
Scopul principal al Concepţiei este de a determina locul şi rolul educării la tineret a patriotismului, al pregătirii pentru slujirea destoinică Republicii Moldova ca direcţie importantă în activitatea Forţelor Armate, bazată pe principii ştiinţifice.
În condiţiile transformărilor ce au loc în societate, sînt înaintate sarcini calitativ noi, mai complexe în ceea ce priveşte conştientizarea teoretică, dezvoltarea şi concretizarea activităţii de educare la tineret a spiritului civic, patriotismului, sentimentului de responsabilitate pentru destinul patriei, a pregătirii pentru apărarea ei.
În ultimul timp, în virtutea schimbărilor în diverse sfere ale vieţii sociale, se resimte o decădere considerabilă în activitatea de educare militaro-patriotică a tineretului. Una din cauzele acestei situaţii este lipsa obiectivelor conceptuale, strategiei unice în realizarea lucrului educativ, dirijarea insuficientă a procesului de educare.
În această ordine de idei, problema devine foarte actuală. Actualitatea ei deosebită se explică prin faptul că de soluţionarea ei reuşită în mare măsură depinde şi rezultatul reformelor social-economice. De aici reiese necesitatea stringentă a analizei fundamentale şi sistematice a ansamblului de probleme care s-au acumulat în sfera educaţiei militaro-patriotice a tineretului.
În baza Concepţiei în cauză poate fi creat un program complex special, care să fie orientat spre formarea şi dezvoltarea sistemului de activitate educativă în cadrul Armatei Naţionale şi Forţelor Armate în ansamblu. Soluţionarea acestei probleme va contribui considerabil la depăşirea greutăţilor cu care se confruntă multe instituţii de stat, inclusiv Armata Naţională, la etapa actuală.
I. PRINCIPII FUNDAMENTALE
Principiile fundamentale, care constituie o condiţie importantă în realizarea educaţiei militaro-patriotice, se bazează pe recunoaşterea importanţei sociale înalte a spiritului civic, a patriotismului şi pregătirii pentru slujirea destoinică Republicii Moldova, a necesităţii de a crea posibilităţi reale şi a depune eforturi concentrate în vederea dezvoltării acestor calităţi la tineret.
Educaţia militaro-patriotică, ca unul din genurile de activitate multilaterală, are un nivel înalt de complexitate, adică cuprinde practic toate categoriile de tineret, străbate multe aspecte ale vieţii sociale, mai cu seamă Forţele Armate.
Printre principiile fundamentale ale educaţiei militaro-patriotice pot fi evidenţiate: caracterul ştiinţific; umanismul; democratismul; prioritatea moştenirii istorice şi culturale; diversitatea formelor, metodelor şi mijloacelor aplicate în scopul asigurării eficienţei educaţiei; abordarea individuală a educaţiei; legătura strînsă cu alte tipuri de educaţie.
II. SCOPUL, SARCINILE ŞI CONŢINUTUL
EDUCAŢIEI MILITARO-PATRIOTICE
Educaţia militaro-patriotică include activitatea multilaterală, sistematică, bine orientată şi coordonată a structurilor din cadrul Forţelor Armate în vederea formării la tineret a înaltei conştiinţe patriotice, a sentimentului suprem de devotament faţă de patrie.
Scopul educaţiei militaro-patriotice este de a dezvolta la tineret sentimentul civic şi patriotismul ca principale valori morale şi sociale, de a forma la el calităţile profesionale importante şi pregătirea de a le aplica activ în diverse domenii ale vieţii societăţii, mai cu seamă în serviciul militar.
Principalele sarcini ale educaţiei militaro-patriotice a tinerilor care îndeplinesc serviciul în Forţele Armate sînt considerate: dezvoltarea aptitudinilor şi calităţilor ce vor contribui la realizarea intereselor statului, formarea bunei pregătiri morale şi psihologice pentru apărarea patriei, a fidelităţii faţă de datoria constituţională şi militară pe timp de pace sau război, a înaltei responsabilităţi şi unei discipline stricte.
Aceste sarcini includ un şir de componenţi ce asigură realizarea lor:
desfăşurarea activităţii organizatorice şi de conducere bazate pe
principii ştiinţifice în vederea creării condiţiilor pentru educarea militaro-patriotică eficientă a tineretului;
consolidarea în conştiinţa tinerilor a valorilor şi convingerilor patriotice, a respectului faţă de trecutul istoric şi cultural al ţării;
crearea unui sistem eficient de educaţie militaro-patriotică care să asigure condiţii optime pentru dezvoltarea la tineret a devotamentului faţă de patrie, a pregătirii pentru a sluji cu demnitate societăţii şi statului, pentru a-şi îndeplini cinstit datoria cetăţenească şi militară;
crearea unui mecanism care să asigure funcţionarea eficientă a întregului sistem de educaţie militaro-patriotică a tineretului, inclusiv a celui care îndeplineşte serviciul militar în rîndurile Forţelor Armate.
Conţinutul educaţiei patriotice este determinat, în special, de două sarcini de bază, legate reciproc între ele. Prima sarcină este orientată spre cultivarea patriotismului, pregătirii de a participa activ la consolidarea societăţii noastre şi a principalelor ei instituţii statale. A doua sarcină este legată direct de formarea la tineret, îndeosebi la cel încorporat în rîndurile Forţelor Armate, a capacităţilor de a îndeplini cu succes datoria militară privind asigurarea apărării şi securităţii Republicii Moldova.
Conţinutul educaţiei militaro-patriotice ce ţine de realizarea primei sarcini este determinat de particularităţile, dinamica şi nivelul de dezvoltare a societăţii, de situaţia din sfera economică, spirituală, social-politică şi altele.
Îndeplinirea sarcinii a doua este determinată de un şir de alţi factori legaţi de asigurarea apărării Republicii Moldova de către Forţele Armate, de caracterul concepţiei militare, mai cu seamă de completarea cu recruţi, de nivelul de pregătire a acestora pentru executarea misiunilor în condiţiile serviciului militar.
Cu toate că sînt legate reciproc, aceste două sarcini ale educaţiei militaro-patriotice au trăsături specifice, ceea ce presupune o esenţială diferenţiere a conţinutului fiecăreia. Aceasta se manifestă, în primul rînd, prin faptul că componentul social-pedagogic al conţinutului este dominant şi constituie nucleul lui. Numai formînd personalitatea cetăţeanului şi patriotului Republicii Moldova, cu valorile, opiniile, orientările, interesele, principiile, motivele activităţii şi comportării caracteristice lui, putem spera la o îndeplinire reuşită a misiunilor concrete privind pregătirea pentru realizarea funcţiilor de apărare a Republicii Moldova, pentru serviciul militar în Forţele Armate.
În al doilea rînd, în condiţiile actuale, cînd se pune problema ridicării nivelului de pregătire profesională în Forţele Armate, creşte considerabil rolul şi importanţa ministerelor de forţă în educaţia militaro-patriotică. Aceasta presupune o elaborare temeinică şi multilaterală a planurilor, conform sarcinilor încredinţate apărătorilor Republicii Moldova în procesul îndeplinirii serviciului militar.
Astfel de valori, cum sînt devotamentul faţă de patrie, fidelitatea faţă de datoria cetăţenească şi militară, onoarea militară, bărbăţia, fermitatea, ajutorul reciproc, constituie principalul obiectiv urmărit în activitatea educativă a Forţelor Armate.
În condiţiile actuale, în conţinutul educaţiei militaro-patriotice a tineretului se evidenţiază drept prioritare următoarele valori morale:
conştiinţa civică, neangajarea politică şi corporativă;
patriotismul, devotamentul faţă de Republica Moldova;
continuitatea, păstrarea şi dezvoltarea celor mai bune tradiţii ale Forţelor Armate;
spiritul de sacrificiu şi capacitatea de a învinge greutăţile şi lipsurile;
umanismul şi moralitatea, educarea spiritualităţii creştine;
activismul social, prioritatea intereselor sociale şi de stat faţă de cele personale.
Sistemul acestor valori reprezintă un factor important în procesul de creare a Forţelor Armate.
Sistemul de valori ale educaţiei militaro-patriotice a tineretului poate fi convenţional împărţit în trei sfere:
socială şi de stat, care include protecţia intereselor social-economice, spirituale, geopolitice, precum şi libertatea şi independenţa cetăţenilor Moldovei, de asemenea, suveranitatea şi integritatea ţării;
patriotică, care include dragostea faţă de Republica Moldova, de poporul său, conştiinţa naţională, fidelitatea faţă de datoria cetăţenească şi militară;
militaro-profesională, care include atitudinea conştiincioasă faţă de serviciul militar, tendinţa spre executarea exemplară a obligaţiunilor funcţionale, însuşirea la un nivel înalt a specialităţii militare, onestitatea, colectivismul şi ajutorul reciproc, păstrarea şi dezvoltarea celor mai bune tradiţii militare, stima faţă de cei mai în vîrstă, demnitatea şi respectarea prevederilor etichetei militare.
Printre valorile care prezintă plenar aceste sfere se evidenţiază patriotismul şi pregătirea pentru slujirea destoinică Republicii Moldova, care constituie conţinutul principal al educaţiei militaro-patriotice a generaţiei tinere.
Includerea în conţinutul educaţiei militaro-patriotice a acestor şi altor valori reflectă aspectele obiective ale mentalităţii sociale şi stabilităţii Republicii Moldova.
Fără aceste valori şi fără asigurarea teoretică şi organizaţională corespunzătoare, sistemul educaţiei militaro-patriotice va rămîne o formaţie vulnerabilă, ruptă de la funcţiile importante ale statului, Forţelor Armate şi de la priorităţile sociale.
[Cap.II modificat prin Hot.Guv. nr.940 din 04.08.03, în vigoare 15.08.03]
III. SISTEMUL EDUCAŢIEI MILITARO-PATRIOTICĂ
Expunerea prezentei Concepţii presupune examinarea educării la tineret a patriotismului şi pregătirii pentru slujirea destoinică Republicii Moldova, în calitate de sistem relativ independent. Acest lucru este legat, în primul rînd, de faptul că educaţia militaro-patriotică este realizată în practică prin intermediul funcţionării unui sistem ramificat complex, ce include diferite verigi, structuri, întreaga multitudine de căi, forme, metode şi mijloace de înfăptuire a acestei activităţi, Forţele Armate avînd u-şi aici locul specific.
Principalul institut ce asigură organizarea şi funcţionarea întregului sistem al direcţiei în cauză a educaţiei este statul. El organizează procesul educaţiei generaţiei în creştere la nivelul educaţiei preşcolare, al şcolii, la obţinerea cunoştinţelor profesionale, la nivelul organelor de administrare publică locală, în ministere, departamente etc. Educaţia militaro-patriotică a tineretului constituie una din obiectivele politicii de stat a Republicii Moldova în problemele tineretului la etapa de tranziţie, precum şi în perspectiva de lungă durată.
Sistemul educaţiei militaro-patriotice include:
1. Formarea şi dezvoltarea valorilor de importanţă socială, a spiritului civic şi patriotismului în procesul educaţiei şi instruirii în instituţiile preşcolare, în şcolile de cultură generală şi instituţiile de învăţămînt superior, în alte tipuri de instituţii de învăţămînt:
a) organizarea pregătirii elevilor şcolilor de cultură generală pentru acţiuni în condiţii specifice şi extremale (inclusiv pregătirea militară, lecţiile de educaţie fizică, aplicaţiile sub formă de jocuri militare sau marşuri de lungă durată etc.);
b) activitatea catedrelor militare în instituţiile de învăţămînt superior privind pregătirea cadrelor militare pentru corpul de ofiţeri inferiori (la specialităţile militare deficitare).
2. Activitatea patriotică şi militaro-patriotică în masă, organizată şi realizată de organele obşteşti şi de stat, de organele administrării publice locale, unităţile militare, secţiile administrativ-militare, organizaţiile şi asociaţiile militarilor din rezervă, ale veteranilor, de organele de drept, Ministerul Educaţiei şi Ştiinţei, Ministerul Sănătăţii, de unele organizaţii şi asociaţii obşteşti ale tineretului ş.a.
3. Activitatea mijloacelor de informare în masă, uniunilor de creaţie, mai cu seamă a lucrătorilor din domeniul culturii şi artei, asociaţiilor ştiinţifice de tineret respective, orientată într-o măsură sau alta spre examinarea, explicarea şi căutarea soluţionării problemelor educaţiei patriotice, spre formarea şi dezvoltarea personalităţii cetăţeanului şi apărătorului Republicii Moldova.
Conţinutul educaţiei militaro-patriotice se realizează prin diferite direcţii de activitate, acestea fiind următoarele:
moral-spirituală – conştientizarea de către personalitate a valorilor supreme, idealurilor şi obiectivelor, proceselor sociale importante şi fenomenelor vieţii reale; capacitatea de a se conduce de acestea în activitatea practică şi comportament;
istorică – cunoaşterea rădăcinilor noastre, simţul mîndriei pentru continuarea faptelor înaintaşilor, al responsabilităţii istorice faţă de cele ce au loc în societate şi ţară. Include: studierea istoriei Republicii Moldova, înţelegerea particularităţilor mentalităţii, obiceiurilor, tradiţiilor poporului, a trecutului istoric al deferitelor generaţii ce au luptat pentru independenţa şi suveranitatea ţării;
politico-juridică – formarea înţelegerii profunde a datoriei constituţionale şi militare, a evenimentelor şi proceselor politice şi juridice în societate şi ţară, a politicii militare, prevederilor de bază ale concepţiei de securitate a ţării, doctrinei militare şi legislaţiei lingvistice, a rolului şi locului Forţelor Armate în sistemul politic al societăţii şi statului. Direcţia include cunoaşterea legilor statului, mai cu seamă a drepturilor şi obligaţiunilor cetăţeanului Republicii Moldova, a funcţiilor şi bazelor juridice ale activităţii Forţelor Armate, conştientizarea prevederilor Jurămîntului Militar, regulamentelor militare, cerinţelor comandanţilor şi şefilor, persoanelor cu funcţii superioare;
patriotică – educarea valorilor moral-spirituale şi cultural-istorice ce reflectă specificul formării şi dezvoltării societăţii şi statului nostru, conştiinţa naţională, modul de viaţă. Ea include: dragostea neprecupeţită şi devotamentul faţă de Republica Moldova, mîndria de neam, de apartenenţă la faptele, încercările şi problemele poporului, onorarea locurilor sfinte şi simbolurilor naţionale, pregătirea pentru slujirea destoinică şi plină de spirit de sacrificiu societăţii şi statului;
activitatea profesională – formarea atitudinii conştiincioase şi pline de responsabilitate faţă de slujirea Republicii Moldova, a tendinţei de manifestare activă a calităţilor profesionale în interesele îndeplinirii cu succes a obligaţiunilor şi misiunilor încredinţate, educarea în spiritul respectării conducerii unice;
psihologică – formarea la tineret a stabilităţii psihologice, pregătirea pentru executarea misiunilor complicate şi responsabile în diverse condiţii, a capacităţii de a învinge greutăţile şi restricţiile serviciului militar, a înaltelor calităţi psihologice, necesare pentru viaţă şi activitate în colectivul subunităţii, unităţii. Ea include: studierea şi prognozarea proceselor social-psihologice din colectivele militare şi alte colective, prevenirea fenomenelor negative, reducerea încordării psihologice, luîndu-se în considerare particularităţile specifice ale diverselor categorii ale efectivului, lucrul educativ individual în procesul selectării profesionale;
educaţia în baza tradiţiilor militare reprezintă forme specifice stabile, create istoric, transmise din generaţie în generaţie, ale relaţiilor în organizarea militară a societăţii sub aspectul ordinii, regulilor şi normelor de conduită, valorilor spirituale, obiectivelor şi obiceiurilor morale. Cele mai importante tradiţii militare, care exercită o mare influenţă educativă asupra generaţiei tinere, sînt: fidelitatea Jurămîntului Militar, Drapelului de Luptă, slujirea în interesele poporului, şi nu în favoarea unor partide aparte şi liderilor lor; spiritul plin de abnegaţie şi sacrificiu în lupta pentru obţinerea victoriei; eroismul şi bărbăţia în masă pentru păstrarea independenţei ţării; vitejia militară, capacitatea de a suporta cu dîrzenie greutăţile serviciului militar; democratismul relaţiilor dintre militari şi încrederea reciprocă.
Educaţia în baza tradiţiilor include: aplicarea activă a tradiţiilor istorice; antrenarea veteranilor celui de-al doilea război mondial, participanţilor la războiul din Afganistan şi a combatanţilor în manifestările principale de educaţie militaro-patriotică; desfăşurarea ritualurilor ce dezvoltă sentimentul de mîndrie pentru apartenenţa la Armata Naţională, la marea unitate, unitatea militară.
Toate aceste direcţii sînt organic legate între ele şi formează un proces unic al activităţii practice.
Organizarea şi desfăşurarea măsurilor concrete privind educarea la tineret a patriotismului şi pregătirii pentru slujirea destoinică Republicii Moldova presupune aplicarea mijloacelor corespunzătoare, care să contribuie la realizarea sarcinilor. Sistemul acestor mijloace include trei componente de bază: tehnico-material, instructiv-educativ şi organizaţional. Toate trei grupuri de mijloace sînt strîns legate între ele, se completează reciproc şi numai aplicarea acestora în complex în procesul educativ conduce la atingerea scopului principal.
IV. DIRECŢIILE PRINCIPALE ŞI CONDIŢIILE DE APLICARE
A SISTEMULUI DE EDUCAŢIE MILITARO-PATRIOTICĂ
La determinarea principalelor direcţii de aplicare a sistemului de educaţie militaro-patriotică este necesar:
a) de a reieşi din existenţa premiselor respective în societate şi în armată, potenţialului enorm neexploatat al educaţiei patriotismului ca temelie reală pentru crearea condiţiilor de îmbunătăţire radicală a acestei activităţi;
b) de a asigura o interconexiune strînsă, în procesul educaţiei, a structurilor şi organelor de dirijare a lucrului educativ.
Aceste direcţii trebuie să fie condiţionate de necesitatea depăşirii aspectelor negative şi deformate ale educaţiei, prilejuite de un şir de factori nefavorabili şi chiar adverşi.
Conducătorii şi organizatorii lucrului educativ trebuie să aibă toate condiţiile, să dispună de mijloacele necesare pentru folosirea eficientă a formelor şi metodelor calitativ noi în această activitate, în scopul obţinerii rezultatului final.
Principalele direcţii şi condiţii de eficientizare a sistemului de educare a spiritului civic, patriotismului şi slujirii destoinice Republicii Moldova sînt, în mare măsură, determinate de sarcinile ce urmează a fi soluţionate în procesul înfăptuirii reformei militare, de starea şi problemele domeniului respectiv de activitate.
În legătură cu aceasta, pot fi evidenţiate următoarele direcţii şi condiţii principale:
Asigurarea informaţional-explicativă – aprobarea patriotismului, datoriei constituţionale, pregătirii pentru slujirea destoinică Republicii Moldova, în calitate de valori de primă importanţă în conştiinţa şi sentimentele tineretului, îndeosebi în strînsă legătură cu interesele statului şi societăţii; utilizarea activă în aceste scopuri a mijloacelor de informare în masă, mai cu seamă a presei periodice.
Asigurarea teoretico-ştiinţifică – activizarea cercetărilor în domeniul educaţiei militaro-patriotice a tineretului, aplicarea rezultatelor cercetărilor în activitatea practică cu scopul îmbunătăţirii ei radicale în condiţiile contemporane.
Asigurarea pedagogică şi metodică – elaborarea fundamentală a unui complex de programe şi metodici privind organizarea şi desfăşurarea lucrului militaro-patriotic în diversele lui forme, aplicarea întregii diversităţi de forme şi mijloace pedagogice, ţinîndu-se cont de particularităţile fiecărei categorii de tineret. Dezvoltarea şi perfecţionarea formelor şi metodelor educaţiei militaro-patriotice. Editarea în mod regulat a literaturii respective, care reflectă această sferă de activitate.
Măsuri organizatorice – formarea structurilor speciale atît departamentale, cît şi interdepartamentale pentru realizarea măsurilor privind intensificarea educaţiei la toate nivelurile acestei activităţi. Ridicarea nivelului de organizare, îmbunătăţirea funcţionării atît a unor elemente separate ale sistemului, cît şi a sistemului în întregime. Asigurarea interconexiunii şi interacţiunii sistemului militar cu sistemul învăţămîntului, culturii, mijloacelor de informare în masă, cu alte elemente ale structurilor statale. Crearea sistemului de dirijare a procesului educativ în armată cu scopul formării şi realizării strategiei generale în această sferă de activitate; colaborarea cu diferite organizaţii, ministere şi departamente.
Asigurarea cu cadre – organizarea sistemului de pregătire a specialiştilor, care să fie capabili să rezolve eficient, la nivelul cerinţelor contemporane sarcinile de educaţie militaro-patriotică a tineretului. Acest proces ar putea include nu numai instruirea respectivă a cadrelor militare, dar şi a conducătorilor şi organizatorilor lucrului educativ în rîndurile diverselor categorii de tineret.
***
Prezenta Concepţie a educaţiei militaro-patriotice a tineretului este orientată spre reevaluarea unui şir de idei tradiţionale referitoare la educaţie, spre crearea condiţiilor necesare pentru aplicarea formelor şi mijloacelor noi de lucru în activitatea practică a instituţiilor respective, inclusiv Armata Naţională.
Anexa nr.2
la Hotărîrea Guvernului
Republicii Moldova
nr.1263 din 24 decembrie 1998
COMPONENŢA NOMINALĂ
a Comisiei pentru problemele educaţiei militaro-patriotice
CIUBUC Ion | Prim-ministru al Republicii Moldova, preşedintele Comisiei |
PASAT Valeriu | ministrul apărării, vicepreşedintele Comisiei |
GAICIUC Victor | viceministru al apărării, secretarul Comisiei |
| |
Gremalschi Anatol | ministrul educaţiei şi ştiinţei |
CIOBANU Ghenadie | ministrul culturii |
CATAN Victor | ministrul afacerilor interne |
GLADUN Eugen | ministrul sănătăţii |
BOTNARU Tudor | ministrul securităţii naţionale |
BULAT Alexei | preşedintele Mişcării combatanţilor din Republica Moldova |
CIOBANU Mihai | preşedintele Asociaţiei veteranilor războiului din Afganistan |
BOTNAREVSCHI Virgil | comisarul departamentului administrativ-militar |
URECHEAN Serafim | primarul municipiului Chişinău |
CORBU Haralambie | vicepreşedinte al Academiei de Ştiinţe a Moldovei |
DRAGNEV Demir | directorul Institutului de Istorie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei |
