HOTĂRÎREA GUVERNULUI REPUBLICII MOLDOVA
cu privire la aprobarea Concepţiei educaţiei militaro-patriotice
a tineretului
Nr.1263 din 24.12.98
Monitorul Oficial al R.Moldova nr.1-2/23 din 07.01.1999
* * *
În scopul realizării activităţilor educativ-patriotice în societate,
Guvernul Republicii Moldova HOTĂRĂŞTE:
1. Se aprobă:
Concepţia educaţiei militaro-patriotice a tineretului (anexa nr. 1);
Componenţa nominală a comisiei pentru problemele educaţiei
militaro-patriotice, conform anexei nr. 2.
2. Comisia pentru problemele educaţiei militaro-patriotice, în
termen de trei luni, va elabora şi va propune Guvernului spre aprobare
Programul de activităţi întru realizarea Concepţiei educaţiei
militaro-patriotice a tineretului.
PRIM-MINISTRU
AL REPUBLICII MOLDOVA Ion CIUBUC
ChişinŞu, 24 decembrie 1998.
Nr. 1263.
Anexa nr.1
la Hotărîrea Guvernului
Republicii Moldova nr.1263
din 24 decembrie 1998
CONCEPŢIA
EDUCAŢIEI MILITARO-PATRIOTICE A TINERETULUI
INTRODUCERE
În Concepţia educaţiei militaro-patriotice a tineretului (în
continuare - Concepţie) este expusă viziunea contemporană asupra
educaţiei militaro-patriotice ca una din direcţiile prioritare ale
activităţii Armatei Naţionale în condiţiile de reformare a societăţii.
Conţinutul Concepţiei este revelat prin expunerea principalelor idei şi
principii ce determină orientarea, caracterul şi alte elemente ale
educaţiei la tineret a patriotismului, a pregătirii pentru slujirea
destoinică Republicii Moldova în condiţiile actuale.
Concepţia reprezintă o totalitate a bazelor teoretice ale educaţiei
militaro-patriotice a tineretului, a scopurilor, conţinutului,
sarcinilor, principiilor, formelor şi metodelor de lucru. Esenţa acestei
activităţi este determinată, pe de o parte, de interesele şi cerinţele
serviciului militar faţă de personalitate, iar, pe de altă parte, de
interesele societăţii şi ale personalităţii însăşi.
Scopul principal al Concepţiei este de a determina locul şi rolul
educării la tineret a patriotismului, al pregătirii pentru slujirea
destoinică Republicii Moldova ca direcţie importantă în activitatea
Forţelor Armate, bazată pe principii ştiinţifice.
În condiţiile transformărilor ce au loc în societate, sînt înaintate
sarcini calitativ noi, mai complexe în ceea ce priveşte conştientizarea
teoretică, dezvoltarea şi concretizarea activităţii de educare la
tineret a spiritului civic, patriotismului, sentimentului de
responsabilitate pentru destinul patriei, a pregătirii pentru apărarea
ei.
În ultimul timp, în virtutea schimbărilor în diverse sfere ale
vieţii sociale, se resimte o decădere considerabilă în activitatea de
educare militaro-patriotică a tineretului. Una din cauzele acestei
situaţii este lipsa obiectivelor conceptuale, strategiei unice în
realizarea lucrului educativ, dirijarea insuficientă a procesului de
educare.
În această ordine de idei, problema devine foarte actuală.
Actualitatea ei deosebită se explică prin faptul că de soluţionarea ei
reuşită în mare măsură depinde şi rezultatul reformelor
social-economice. De aici reiese necesitatea stringentă a analizei
fundamentale şi sistematice a ansamblului de probleme cares-au acumulat
Rn sfera educaîiei militaro-patriotice a tineretului.
În baza Concepţiei în cauză poate fi creat un program complex
special, care să fie orientat spre formarea şi dezvoltarea sistemului de
activitate educativă în cadrul Armatei Naţionale şi Forţelor Armate în
ansamblu. Soluţionarea acestei probleme va contribui considerabil la
depăşirea greutăţilor cu care se confruntă multe instituţii de stat,
inclusiv Armata Naţională, la etapa actuală.
I. PRINCIPII FUNDAMENTALE
Principiile fundamentale, care constituie o condiţie importantă în
realizarea educaţiei militaro-patriotice, se bazează pe recunoaşterea
importanţei sociale înalte a spiritului civic, a patriotismului şi
pregătirii pentru slujirea destoinică Republicii Moldova, a necesităţii
de a crea posibilităţi reale şi a depune eforturi concentrate în vederea
dezvoltării acestor calităţi la tineret.
Educaţia militaro-patriotică, ca unul din genurile de activitate
multilaterală, are un nivel înalt de complexitate, adică cuprinde
practic toate categoriile de tineret, străbate multe aspecte ale vieţii
sociale, mai cu seamă Forţele Armate.
Printre principiile fundamentale ale educaţiei militaro-patriotice
pot fi evidenţiate: caracterul ştiinţific; umanismul; democratismul;
prioritatea moştenirii istorice şi culturale; diversitatea formelor,
metodelor şi mijloacelor aplicate în scopul asigurării eficienţei
educaţiei; abordarea individuală a educaţiei; legătura strînsă cu alte
tipuri de educaţie.
II. SCOPUL, SARCINILE ŞI CONŢINUTUL
EDUCAŢIEI MILITARO-PATRIOTICE
Educaţia militaro-patriotică include activitatea multilaterală,
sistematică, bine orientată şi coordonată a structurilor din cadrul
Forţelor Armate în vederea formării la tineret a înaltei conştiinţe
patriotice, a sentimentului suprem de devotament faţă de patrie.
Scopul educaţiei militaro-patriotice este de a dezvolta la tineret
sentimentul civic şi patriotismul ca principale valori morale şi
sociale, de a forma la el calităţile profesionale importante şi
pregătirea de a le aplica activ în diverse domenii ale vieţii
societăţii, mai cu seamă în serviciul militar.
Principalele sarcini ale educaţiei militaro-patriotice a tinerilor
care îşi satisfac serviciul în Forţele Armate sînt considerate:
dezvoltarea aptitudinilor şi calităţilor ce vor contribui la realizarea
intereselor statului, formarea bunei pregătiri morale şi psihologice
pentru apărarea patriei, a fidelităţii faţă de datoria constituţională
şi militară pe timp de pace sau război, a înaltei responsabilităţi şi
unei discipline stricte.
Aceste sarcini includ un şir de componenţi ce asigură realizarea lor:
desfăşurarea activităţii organizatorice şi de conducere bazate pe
principii ştiinţifice în vederea creării condiţiilor pentru educarea
militaro-patriotică eficientă a tineretului;
consolidarea în conştiinţa tinerilor a valorilor şi convingerilor
patriotice, a respectului faţă de trecutul istoric şi cultural al ţării;
crearea unui sistem eficient de educaţie militaro-patriotică care să
asigure condiţii optime pentru dezvoltarea la tineret a devotamentului
faţă de patrie, a pregătirii pentru a sluji cu demnitate societăţii şi
statului, pentru a-şi îndeplini cinstit datoria cetăţenească şi militară;
crearea unui mecanism care să asigure funcţionarea eficientă a
întregului sistem de educaţie militaro-patriotică a tineretului,
inclusiv a celui care îşi satisface serviciul militar în rîndurile
Forţelor Armate.
Conţinutul educaţiei patriotice este determinat, în special, de două
sarcini de bază, legate reciproc între ele. Prima sarcină este orientată
spre cultivarea patriotismului, pregătirii de a participa activ la
consolidarea societăţii noastre şi a principalelor ei instituţii
statale. A doua sarcină este legată direct de formarea la tineret,
îndeosebi la cel încorporat în rîndurile Forţelor Armate, a
capacităţilor de a îndeplini cu succes datoria militară privind
asigurarea apărării şi securităţii Republicii Moldova.
Conţinutul educaţiei militaro-patriotice ce ţine de realizarea
primei sarcini este determinat de particularităţile, dinamica şi nivelul
de dezvoltare a societăţii, de situaţia din sfera economică, spirituală,
social-politică şi altele.
Îndeplinirea sarcinii a doua este determinată de un şir de alţi
factori legaţi de asigurarea apărării Republicii Moldova de către
Forţele Armate, de caracterul concepţiei militare, mai cu seamă de
completarea cu recruţi, de nivelul de pregătire a acestora pentru
executarea misiunilor în condiţiile serviciului militar.
Cu toate că sînt legate reciproc, aceste două sarcini ale educaţiei
militaro-patriotice au trăsături specifice, ceea ce presupune o
esenţială diferenţiere a conţinutului fiecăreia. Aceasta se manifestă,
în primul rînd, prin faptul că componentul social-pedagogic al
conţinutului este dominant şi constituie nucleul lui. Numai formînd
personalitatea cetăţeanului şi patriotului Republicii Moldova, cu
valorile, opiniile, orientările, interesele, principiile, motivele
activităţii şi comportării caracteristice lui, putem spera la o
îndeplinire reuşită a misiunilor concrete privind pregătirea pentru
realizarea funcţiilor de apărare a Republicii Moldova, pentru serviciul
militar în Forţele Armate.
În al doilea rînd, în condiţiile actuale, cînd se pune problema
ridicării nivelului de pregătire profesională în Forţele Armate, creşte
considerabil rolul şi importanţa ministerelor de forţă în educaţia
militaro-patriotică. Aceasta presupune o elaborare temeinică şi
multilaterală a planurilor, conform sarcinilor încredinţate apărătorilor
Republicii Moldova în procesul satisfacerii serviciului militar.
Astfel de valori, cum sînt devotamentul faţă de patrie, fidelitatea
faţă de datoria cetăţenească şi militară, onoarea militară, bărbăţia,
fermitatea, ajutorul reciproc, constituie principalul obiectiv urmărit
în activitatea educativă a Forţelor Armate.
În condiţiile actuale, în conţinutul educaţiei militaro-patriotice a
tineretului se evidenţiază drept prioritare următoarele valori morale:
conştiinţa civică, neangajarea politică şi corporativă;
patriotismul, devotamentul faţă de Republica Moldova;
continuitatea, păstrarea şi dezvoltarea celor mai bune tradiţii ale
Forţelor Armate;
spiritul de sacrificiu şi capacitatea de a învinge greutăţile şi
lipsurile;
umanismul şi moralitatea, educarea spiritualităţii creştine;
activismul social, prioritatea intereselor sociale şi de stat faţă
de cele personale.
Sistemul acestor valori reprezintă un factor important în procesul
de creare a Forţelor Armate.
Sistemul de valori ale educaţiei militaro-patriotice a tineretului
poate fi convenţional împărţit în trei sfere:
socială şi de stat, care include protecţia intereselor
social-economice, spirituale, geopolitice, precum şi libertatea şi
independenţa cetăţenilor Moldovei, de asemenea, suveranitatea şi
integritatea ţării;
patriotică, care include dragostea faţă de Republica Moldova, de
poporul său, conştiinţa naţională, fidelitatea faţă de datoria
cetăţenească şi militară;
militaro-profesională, care include atitudinea conştiincioasă faţă
de serviciul militar, tendinţa spre executarea exemplară a
obligaţiunilor funcţionale, însuşirea la un nivel înalt a specialităţii
militare, onestitatea, colectivismul şi ajutorul reciproc, păstrarea şi
dezvoltarea celor mai bune tradiţii militare, stima faţă de cei mai în
vîrstă, demnitatea şi respectarea prevederilor etichetei militare.
Printre valorile care prezintă plenar aceste sfere se evidenţiază
patriotismul şi pregătirea pentru slujirea destoinică Republicii
Moldova, care constituie conţinutul principal al educaţiei
militaro-patriotice a generaţiei tinere.
Includerea în conţinutul educaţiei militaro-patriotice a acestor şi
altor valori reflectă aspectele obiective ale mentalităţii sociale şi
stabilităţii Republicii Moldova.
Fără aceste valori şi fără asigurarea teoretică şi organizaţională
corespunzătoare, sistemul educaţiei militaro-patriotice va rămîne o
formaţie vulnerabilă, ruptă de la funcţiile importante ale statului,
Forţelor Armate şi de la priorităţile sociale.
III. SISTEMUL EDUCAŢIEI MILITARO-PATRIOTICE
Expunerea prezentei Concepţii presupune examinarea educării la
tineret a patriotismului şi pregătirii pentru slujirea destoinică
Republicii Moldova, în calitate de sistem relativ independent. Acest
lucru este legat, în primul rînd, de faptul că educaţia
militaro-patriotică este realizată în practică prin intermediul
funcţionării unui sistem ramificat complex, ce include diferite verigi,
structuri, întreaga multitudine de căi, forme, metode şi mijloace de
înfăptuire a acestei activităţi, Forţele Armate avîndu-şi aici locul
specific.
Principalul institut ce asigură organizarea şi funcţionarea
întregului sistem al direcţiei în cauză a educaţiei este statul. El
organizează procesul educaţiei generaţiei în creştere la nivelul
educaţiei preşcolare, al şcolii, la obţinerea cunoştinţelor
profesionale, la nivelul organelor de administrare publică locală, în
ministere, departamente etc. Educaţia militaro-patriotică a tineretului
constituie una din obiectivele politicii de stat a Republicii Moldova în
problemele tineretului la etapa de tranziţie, precum şi în perspectiva
de lungă durată.
Sistemul educaţiei militaro-patriotice include:
1. Formarea şi dezvoltarea valorilor de importanţă socială, a
spiritului civic şi patriotismului în procesul educaţiei şi instruirii
în instituţiile preşcolare, în şcolile de cultură generală şi
instituţiile de învăţămînt superior, în alte tipuri de instituţii de
învăţămînt:
a) organizarea pregătirii elevilor şcolilor de cultură generală
pentru acţiuni în condiţii specifice şi extremale (inclusiv pregătirea
militară, lecţiile de educaţie fizică, aplicaţiile sub formă de jocuri
militare sau marşuri de lungă durată etc.);
b) activitatea catedrelor militare în instituţiile de învăţămînt
superior privind pregătirea cadrelor militare pentru corpul de ofiţeri
inferiori (la specialităţile militare deficitare).
2. Activitatea patriotică şi militaro-patriotică în masă, organizată
şi realizată de organele obşteşti şi de stat, de organele administrării
publice locale, unităţile militare, secţiile administrativ-militare,
organizaţiile şi asociaţiile militarilor din rezervă, ale veteranilor,
de organele de drept, Ministerul Educaţiei şi Ştiinţei, Ministerul
Sănătăţii, de unele organizaţii şi asociaţii obşteşti ale tineretului
ş.a.
3. Activitatea mijloacelor de informare în masă, uniunilor de
creaţie, mai cu seamă a lucrătorilor din domeniul culturii şi artei,
asociaţiilor ştiinţifice de tineret respective, orientată într-o măsură
sau alta spre examinarea, explicarea şi căutarea soluţionării
problemelor educaţiei patriotice, spre formarea şi dezvoltarea
personalităţii cetăţeanului şi apărătorului Republicii Moldova.
Conţinutul educaţiei militaro-patriotice se realizează prin diferite
direcţii de activitate, acestea fiind următoarele:
moral-spirituală - conştientizarea de către personalitate a
valorilor supreme, idealurilor şi obiectivelor, proceselor sociale
importante şi fenomenelor vieţii reale; capacitatea de a se conduce de
acestea în activitatea practică şi comportament;
istorică - cunoaşterea rădăcinilor noastre, simţul mîndriei pentru
continuarea faptelor înaintaşilor, al responsabilităţii istorice faţă de
cele ce au loc în societate şi ţară. Include: studierea istoriei
Republicii Moldova, înţelegerea particularităţilor mentalităţii,
obiceiurilor, tradiţiilor poporului, a trecutului istoric al deferitelor
generaţii ce au luptat pentru independenţa şi suveranitatea ţării;
politico-juridică - formarea înţelegerii profunde a datoriei
constituţionale şi militare, a evenimentelor şi proceselor politice şi
juridice în societate şi ţară, a politicii militare, prevederilor de
bază ale concepţiei de securitate a ţării, doctrinei militare şi
legislaţiei lingvistice, a rolului şi locului Forţelor Armate în
sistemul politic al societăţii şi statului. Direcţia include cunoaşterea
legilor statului, mai cu seamă a drepturilor şi obligaţiunilor
cetăţeanului Republicii Moldova, a funcţiilor şi bazelor juridice ale
activităţii Forţelor Armate, conştientizarea prevederilor Jurămîntului
Militar, regulamentelor militare, cerinţelor comandanţilor şi şefilor,
persoanelor cu funcţii superioare;
patriotică - educarea valorilor moral-spirituale şi cultural-
istorice ce reflectă specificul formării şi dezvoltării societăţii şi
statului nostru, conştiinţa naţională, modul de viaţă. Ea include:
dragostea neprecupeţită şi devotamentul faţă de Republica Moldova,
mîndria de neam, de apartenenţă la faptele, încercările şi problemele
poporului, onorarea locurilor sfinte şi simbolurilor naţionale,
pregătirea pentru slujirea destoinică şi plină de spirit de sacrificiu
societăţii şi statului;
activitatea profesională - formarea atitudinii conştiincioase şi
pline de responsabilitate faţă de slujirea Republicii Moldova, a
tendinţei de manifestare activă a calităţilor profesionale în interesele
îndeplinirii cu succes a obligaţiunilor şi misiunilor încredinţate,
educarea în spiritul respectării conducerii unice;
psihologică - formarea la tineret a stabilităţii psihologice,
pregătirea pentru executarea misiunilor complicate şi responsabile în
diverse condiţii, a capacităţii de a învinge greutăţile şi restricţiile
serviciului militar, a înaltelor calităţi psihologice, necesare pentru
viaţă şi activitate în colectivul subunităţii, unităţii. Ea include:
studierea şi prognozarea proceselor social-psihologice din colectivele
militare şi alte colective, prevenirea fenomenelor negative, reducerea
încordării psihologice, luîndu-se în considerare particularităţile
specifice ale diverselor categorii ale efectivului, lucrul educativ
individual în procesul selectării profesionale;
educaţia în baza tradiţiilor militare reprezintă forme specifice
stabile, create istoric, transmise din generaţie în generaţie, ale
relaţiilor în organizarea militară a societăţii sub aspectul ordinii,
regulilor şi normelor de conduită, valorilor spirituale, obiectivelor şi
obiceiurilor morale. Cele mai importante tradiţii militare, care
exercită o mare influenţă educativă asupra generaţiei tinere, sînt:
fidelitatea Jurămîntului Militar, Drapelului de Luptă, slujirea în
interesele poporului, şi nu în favoarea unor partide aparte şi liderilor
lor; spiritul plin de abnegaţie şi sacrificiu în lupta pentru obţinerea
victoriei; eroismul şi bărbăţia în masă pentru păstrarea independenţei
ţării; vitejia militară, capacitatea de a suporta cu dîrzenie greutăţile
serviciului militar; democratismul relaţiilor dintre militari şi
încrederea reciprocă.
Educaţia în baza tradiţiilor include: aplicarea activă a tradiţiilor
istorice; antrenarea veteranilor celui de-al doilea război mondial,
participanţilor la războiul din Afganistan şi a combatanţilor în
manifestările principale de educaţie militaro-patriotică; desfăşurarea
ritualurilor ce dezvoltă sentimentul de mîndrie pentru apartenenţa la
Armata Naţională, la marea unitate, unitatea militară.
Toate aceste direcţii sînt organic legate între ele şi formează un
proces unic al activităţii practice.
Organizarea şi desfăşurarea măsurilor concrete privind educarea la
tineret a patriotismului şi pregătirii pentru slujirea destoinică
Republicii Moldova presupune aplicarea mijloacelor corespunzătoare, care
să contribuie la realizarea sarcinilor. Sistemul acestor mijloace
include trei componente de bază: tehnico-material, instructiv-educativ
şi organizaţional. Toate trei grupuri de mijloace sînt strîns legate
între ele, se completează reciproc şi numai aplicarea acestora în
complex în procesul educativ conduce la atingerea scopului principal.
IV. DIRECŢIILE PRINCIPALE ŞI CONDIŢIILE DE APLICARE
A SISTEMULUI DE EDUCAŢIE MILITARO-PATRIOTICĂ
La determinarea principalelor direcţii de aplicare a sistemului de
educaţie militaro-patriotică este necesar:
a) de a reieşi din existenţa premiselor respective în societate şi
în armată, potenţialului enorm neexploatat al educaţiei patriotismului
ca temelie reală pentru crearea condiţiilor de îmbunătăţire radicală a
acestei activităţi;
b) de a asigura o interconexiune strînsă, în procesul educaţiei, a
structurilor şi organelor de dirijare a lucrului educativ.
Aceste direcţii trebuie să fie condiţionate de necesitatea depăşirii
aspectelor negative şi deformate ale educaţiei, prilejuite de un şir de
factori nefavorabili şi chiar adverşi.
Conducătorii şi organizatorii lucrului educativ trebuie să aibă
toate condiţiile, să dispună de mijloacele necesare pentru folosirea
eficientă a formelor şi metodelor calitativ noi în această activitate,
în scopul obţinerii rezultatului final.
Principalele direcţii şi condiţii de eficientizare a sistemului de
educare a spiritului civic, patriotismului şi slujirii destoinice
Republicii Moldova sînt, în mare măsură, determinate de sarcinile ce
urmează a fi soluţionate în procesul înfăptuirii reformei militare, de
starea şi problemele domeniului respectiv de activitate.
În legătură cu aceasta, pot fi evidenţiate următoarele direcţii şi
condiţii principale:
Asigurarea informaţional-explicativă - aprobarea patriotismului,
datoriei constituţionale, pregătirii pentru slujirea destoinică
Republicii Moldova, în calitate de valori de primă importanţă în
conştiinţa şi sentimentele tineretului, îndeosebi în strînsă legătură cu
interesele statului şi societăţii; utilizarea activă în aceste scopuri a
mijloacelor de informare în masă, mai cu seamă a presei periodice.
Asigurarea teoretico-ştiinţifică - activizarea cercetărilor în
domeniul educaţiei militaro-patriotice a tineretului, aplicarea
rezultatelor cercetărilor în activitatea practică cu scopul
îmbunătăţirii ei radicale în condiţiile contemporane.
Asigurarea pedagogică şi metodică - elaborarea fundamentală a unui
complex de programe şi metodici privind organizarea şi desfăşurarea
lucrului militaro-patriotic în diversele lui forme, aplicarea întregii
diversităţi de forme şi mijloace pedagogice, ţinîndu-se cont de
particularităţile fiecărei categorii de tineret. Dezvoltarea şi
perfecţionarea formelor şi metodelor educaţiei militaro-patriotice.
Editarea în mod regulat a literaturii respective, care reflectă această
sferă de activitate.
Măsuri organizatorice - formarea structurilor speciale atît
departamentale, cît şi interdepartamentale pentru realizarea măsurilor
privind intensificarea educaţiei la toate nivelurile acestei activităţi.
Ridicarea nivelului de organizare, îmbunătăţirea funcţionării atît a
unor elemente separate ale sistemului, cît şi a sistemului în întregime.
Asigurarea interconexiunii şi interacţiunii sistemului militar cu
sistemul învăţămîntului, culturii, mijloacelor de informare în masă, cu
alte elemente ale structurilor statale. Crearea sistemului de dirijare a
procesului educativ în armată cu scopul formării şi realizării
strategiei generale în această sferă de activitate; colaborarea cu
diferite organizaţii, ministere şi departamente.
Asigurarea cu cadre - organizarea sistemului de pregătire a
specialiştilor, care să fie capabili să rezolve eficient, la nivelul
cerinţelor contemporane sarcinile de educaţie militaro-patriotică a
tineretului. Acest proces ar putea include nu numai instruirea
respectivă a cadrelor militare, dar şi a conducătorilor şi
organizatorilor lucrului educativ în rîndurile diverselor categorii de
tineret.
* * *
Prezenta Concepţie a educaţiei militaro-patriotice a tineretului
este orientată spre reevaluarea unui şir de idei tradiţionale
referitoare la educaţie, spre crearea condiţiilor necesare pentru
aplicarea formelor şi mijloacelor noi de lucru în activitatea practică a
instituţiilor respective, inclusiv Armata Naţională.
Anexa nr.2
la Hotărîrea Guvernului
Republicii Moldova nr.1263
din 24 decembrie 1998
Componenţa nominală
a Comisiei pentru problemele educaţiei militaro-patriotice
Ciubuc Ion - Prim-ministru al Republicii Moldova,
preşedintele Comisiei
Pasat Valeriu - ministrul apărării, vicepreşedintele Comisiei
Gaiciuc Victor - viceministru al apărării, secretarul Comisiei
Membrii Comisiei:
Gremalschi Anatol - ministrul educaţiei şi ştiinţei
Ciobanu Ghenadie - ministrul culturii
Catan Victor - ministrul afacerilor interne
Gladun Eugen - ministrul sănătăţii
Botnaru Tudor - ministrul securităţii naţionale
Bulat Alexei - preşedintele Mişcării combatanţilor din
Republica Moldova
Ciobanu Mihai - preşedintele Asociaţiei veteranilor războiului
din Afganistan
Botnarevschi Virgil - comisarul departamentului administrativ-militar
Urechean Serafim - primarul municipiului Chişinău
Corbu Haralambie - vicepreşedinte al Academiei de Ştiinţe a
Moldovei
Dragnev Demir - directorul Institutului de Istorie al Academiei
de Ştiinţe a Moldovei
Lasă-ne feedback-ul tău! 😊
Ne dorim să îți oferim cea mai bună experiență pe site-ul nostru și apreciem orice sugestie care ne poate ajuta să îl îmbunătățim.
Trimite-ne feedback-ul tău pe email-ul nostru moldlex@stisc.gov.md, facând click pe butonul de mai jos.
Opinia ta contează și ne ajută să devenim mai buni! 🚀