H O T Ă R Î R E

cu privire la măsurile de dinamizare a soluţionării Problemei anului 2000

în sistemele informatice

nr.803  din  25.08.99

Monitorul Oficial al R.Moldova nr.96-97/843 din 02.09.1999

* * *

Abrogat: 17.01.2014

Hotărîrea Guvernului nr.3 din 14.01.2014

Întru asigurarea funcţionării continue a sistemelor informatice si prevenirea disfuncţiilor ce pot apărea la 31 decembrie 1999, ora 24, legate de reprezentarea digitală a datei calendaristice în sistemele informatice (ce ar putea avea un impact negativ asupra activităţii economiei naţionale), precum şi pentru dinamizarea acestor lucrări în ministerele, departamentele şi instituţiile care exploatează sisteme informatice, Guvernul Republicii Moldova

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Planul naţional de acţiuni pentru soluţionarea Problemei anului 2000 în sistemele informatice (se anexează).

2. Componenţa Comisiei interdepartamentale pentru soluţionarea Problemei anului 2000 în sistemele informatice, instituită prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.1079 din 23 octombrie 1998 "Cu privire la soluţionarea Problemei anului 2000 în sistemele informatice" (Monitorul Oficial, 1998, nr.100-102, art.1042), se modifică după cum urmează:

se exclud din componenţa Comisiei:

Leancă Tudor

Şcola Stela

Conişescu Andrei

Roşcovan Mihai;

se includ în componenţa Comisiei:

3. Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor, de comun acord cu Ministerul Economiei si Reformelor şi Ministerul Finanţelor:

va eficientiza conlucrarea cu organizaţiile financiare internaţionale în vederea obţinerii donaţiilor (granturilor) pentru soluţionarea Problemei anului 2000 în sistemele informatice;

în termen de pînă la 1 septembrie 1999, va prezenta propuneri privind finanţarea lucrărilor de soluţionare a Problemei anului 2000 în sistemele informatice;

la elaborarea proiectului bugetului pentru anul viitor va prevedea scutirea de taxe vamale şi TVA a echipamentului şi produselor program importate, în scopul soluţionării Problemei anului 2000 în sistemele informatice.

4. Organele administraţiei publice centrale şi locale:

vor întreprinde acţiuni eficiente pentru soluţionarea Problemei anului 2000 în sistemele informatice şi vor prezenta trimestrial comisiei nominalizate informaţia despre rezultatele lucrărilor;

vor elabora şi vor prezenta, pînă la 1 octombrie 1999, Ministerului Transporturilor şi Comunicaţiilor planuri de acţiuni pentru situaţiile excepţionale ce pot apărea vis-a-vis de Problema anului 2000 în sistemele informatice.

Aprobat

prin Hotărîrea Guvernului

Republicii Moldova

nr.803 din 25 august 1999

PLANUL NAŢIONAL

de acţiuni pentru soluţionarea Problemei anului 2000 în sistemele informatice

INTRODUCERE

Una din problemele noului mileniu pentru comunitatea informaţională mondială o constituie Problema anului 2000 în sistemele informatice (în continuare – Problema anului 2000). Esenţa Problemei anului 2000 rezidă în interpretarea incorectă a datelor prin format de două cifre de către majoritatea sistemelor informatice, ceea ce prezintă un anumit pericol pentru activitatea economică şi gestionarea multor instituţii. Consecinţele negative ale Problemei anului 2000 ar putea să se soldeze cu daune considerabile aduse economiei naţionale, sferei sociale şi securităţii naţionale. Sectoarele activităţii economice, inclusiv industria producătoare, transportul, activităţile financiar-bancare, telecomunicaţiile, securitatea statală, serviciile de urgenţă etc., multe dintre care sînt menite să asigure funcţionarea normală a proceselor de importanţă vitală pentru stat, ar putea fi expuse riscului dezorganizării.

În prezent Republica Moldova, la fel ca multe alte ţări în curs de dezvoltare, se caracterizează prin deficitul de resurse financiare, de calculatoare şi alt echipament modern, de cadre calificate. Aceste circumstanţe, precum şi timpul disponibil limitat, impun o abordare pragmatică rigidă a soluţionării Problemei anului 2000 în republică. Din aceste considerente Planul naţional de acţiuni pentru soluţionarea Problemei anului 2000 în sistemele informatice (în continuare – Planul naţional de acţiuni) necesită elaborarea unui sistem bine determinat de priorităţi pentru aceste acţiuni. În primul rînd, sînt necesare eforturi majore în vederea soluţionării Problemei anului 2000 pentru cele mai importante sisteme informatice, disfuncţionarea cărora ar putea bloca activitatea principalelor sectoare ale economiei naţionale şi afecta securitatea naţională a republicii.

Printre aceste sectoare menţionăm: sectorul energetic, telecomunicaţiile, transportul aerian şi feroviar, asistenţa socială, sectorul financiar, unde sînt concentrate cele mai multe sisteme informatice, implicate în gestionarea proceselor vitale ale activităţii republicii. Această listă ar putea fi suplimentată cu sectoarele inspectoratului fiscal, serviciilor vamale, ordinii publice, ocrotirii sănătăţii, situaţiilor excepţionale etc.

I. BAZA DE ELABORARE A PLANULUI NAŢIONAL DE ACŢIUNI

1. Iniţiativele Guvernului Republicii Moldova întru

soluţionarea Problemei anului 2000

Acţiunile pentru soluţionarea Problemei anului 2000 au fost stipulate în Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.1079 din 23 octombrie 1998. Responsabil pentru îndeplinirea acestei hotărîri a fost desemnat Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor. Prin aceeaşi hotărîre a fost creată Comisia interdepartamentală pentru soluţionarea Problemei anului 2000. În cadrul ministerelor, departamentelor şi instituţiilor sectorului privat au fost create grupuri de lucru. La Banca Mondială a fost prezentată cererea pentru obţinerea unui grant în vederea soluţionării Problemei anului 2000.

2. Lucrările de pregătire pentru soluţionarea Problemei anului 2000

În perioada octombrie 1998 - mai 1999 au fost întreprinse următoarele măsuri organizatorice avînd drept scop desfăşurarea lucrărilor în vederea soluţionării Problemei anului 2000:

• Din partea Băncii Mondiale a fost obţinut un grant în sumă de 100 mii dolari SUA în vederea elaborării Planului naţional de acţiuni pentru soluţionarea Problemei anului 2000 în sistemele informatice în Republica Moldova.

• Sub egida Ministerului Transporturilor şi Comunicaţiilor a fost creat un grup special de lucru, care include specialişti iniţiaţi în domeniul informaticii şi reprezentanţi competenţi ai sectoarelor-cheie din economia naţională. De competenţa acestui grup ţine elaborarea şi corectarea Planului naţional de acţiuni, elaborarea strategiilor şi scenariilor optime pentru conversiunea produselor informatice, analiza periodică a situaţiei etc.

• În scopul informării societăţii, în mass-media se publică articole consacrate Problemei anului 2000, iar la radiou şi televiziune se organizează emisiuni speciale. Se convoacă seminare şi conferinţe de lucru, funcţionează două linii telefonice "fierbinţi" pentru acordarea consultaţiilor operative privind Problema anului 2000.

• La elaborarea şi coordonarea acţiunilor pentru soluţionarea Problemei anului 2000 în diferite sectoare ale economiei naţionale au participat Consiliul pentru resurse informaţionale şi informatizare pe lîngă Preşedintele Republicii Moldova, Asociaţia informaticienilor din Moldova, Centrul de informatică şi tehnologii informaţionale, Centrul republican de informatică al Ministerului Transporturilor şi Comunicaţiilor, Secţia regională a Academiei Internaţionale de Informatizare pe lîngă Organizaţia Naţiunilor Unite.

• Au fost specificate sectoarele prioritare ale economiei naţionale, în care consecinţele negative ale Problemei anului 2000 pot fi considerabile: producerea şi repartizarea energiei, telecomunicaţii, transporturi (feroviar, aerian şi auto), protecţia socială, instituţiile financiar-bancare, inspectoratul fiscal, ocrotirea sănătăţii, asigurarea ordinii publice etc.

• În cadrul tuturor ministerelor, departamentelor şi unităţilor subordonate au fost organizate echipe de lucru, s-a efectuat inventarierea şi clasificarea sistemelor informaţionale şi calculatoarelor. S-au estimat riscurile, inclusiv cele comerciale, legate de eventualele consecinţe negative ale Problemei anului 2000, s-au concretizat măsurile necesare pentru minimizarea acestor riscuri. S-a efectuat modificarea şi testarea a 70% din sistemele informaţionale şi calculatoare, aceste lucrări urmînd a fi finalizate în noiembrie 1999. Implementarea sistemelor modificate se planifică pentru octombrie-decembrie 1999 (cu unele excepţii).

• A fost creată baza de date referitoare la Problema anului 2000 pentru stocarea şi analiza informaţiei curente despre etapele executării conversiunii Y2K în diferite sectoare. În Internet s-a lansat o pagină Web consacrată Problemei anului 2000 în Republica Moldova. Se elaborează şi se expediază diverse materiale metodice.

• Savanţii de la Institutul de Matematică şi Informatică (în colaborare cu colegii din Federaţia Rusă) au editat monografiile "Технoлoгические решения Прoблемы 2000 года" (Изд-во ВИНИТИ, Mocквa, 1999, 234 стр.) şi "Прoблема 2000 года. Антикризисная прoграмма для предприятия" (Изд-во Всемирного банка, Москва, 1999, 248 стр.).

• În cadrul colaborării internaţionale întru soluţionarea Problemei anului 2000 se menţin relaţii permanente cu instituţii din România şi Federaţia Rusă, avînd drept scop consultări reciproce şi schimb de experienţă.

• Au fost estimate eventualele cheltuieli necesare pentru soluţionarea Problemei anului 2000 în republică, care se cifrează la circa 9 milioane dolari SUA. Aceste mijloace vor fi utilizate pentru modificarea şi modernizarea sistemelor informatice şi calculatoarelor în cele mai importante sectoare ale economiei naţionale.

• În domeniul telecomunicaţiilor şi în sistemul bancar, prin acţiuni concrete, cu investiţii proprii, Problema anului 2000 se soluţionează în termene acceptabile.

• Drept rezultat al inventarierii efectuate în februarie-martie şi (repetat) în mai-iunie, s-a constatat o situaţie deosebit de alarmantă în sectoarele energetic, calea ferată şi la calcularea pensiilor.

Aşadar, în Republica Moldova este acumulată o anumită experienţă în cercetarea şi soluţionarea Problemei anului 2000, ceea ce permite determinarea scopului şi lucrărilor de bază întru realizarea Planului naţional de acţiuni.

II. SCOPUL ŞI PRINCIPIILE DE ELABORARE A PLANULUI NAŢIONAL DE ACŢIUNI

1. Scopul concret al Planului naţional de acţiuni

Planul naţional de acţiuni are drept scop diminuarea impactului negativ al Problemei anului 2000 asupra sferelor economice şi sociale, viabilităţii societăţii şi a statului.

Republica Moldova, ca şi alte ţări în curs de dezvoltare, se află în prezent într-o profundă criză economică. Din cauza lipsei resurselor financiare, posibilităţile ei de a soluţiona Problema anului 2000 sînt destul de limitate. Aceste circumstanţe, precum şi necesitatea de a activa în condiţii de deficit de timp, determină particularităţile de elaborare a Planului naţional de acţiuni.

2. Analiza sistemelor informaţionale-cheie ale economiei naţionale şi

estimarea costului lucrărilor de soluţionare a Problemei anului 2000

În prezent parcul de calculatoare al Moldovei include circa 24 mii calculatoare, dintre care 45 la sută sînt utilizate în sectoarele de importanţă majoră. Exemplificăm în cele ce urmează complexitatea problemelor ce apar în unele sectoare din cauza pregătirii insuficiente a sistemelor informaţionale şi a calculatoarelor pentru anul 2000.

În domeniul energetic al Republicii Moldova (inclusiv al Transnistriei) funcţionează circa 1280 calculatoare, 569 dintre care sînt moral învechite şi necesită schimbare sau modernizare. Aceste calculatoare se utilizează în asemenea sisteme cum sînt dispeceratul, supravegherea schimbului de energie cu ţările vecine, pe de o parte, şi cu întreprinderile de repartizare şi consum al energiei, pe de alta, asigurarea tehnico-materială, contabilitatea.

Trecerea incorectă a acestor calculatoare la 1 ianuarie 2000, precum şi erorile ce pot apărea din cauza Problemei anului 2000 în sistemele operaţionale şi aplicative, pot provoca deranjamente serioase în funcţionarea sistemului energetic al ţării.

Întreprinderea de Stat "Transportul Feroviar al Republicii Moldova" utilizează un complex informaţional care include Sistemul automatizat de gestionare operativă, Sistemul de evidenţă a traficului de mărfuri, Sistemul de automatizare a rezervării şi vînzării biletelor. Aceste sisteme funcţionează în regim interactiv cu sisteme analogice ale ţărilor din C.S.I. şi ţările Baltice, iar ultimul sistem – şi cu sistemele de rezervare a biletelor din multe alte ţări europene. Cea mai mare parte a echipamentului şi a produselor program utilizate în întreprindere sînt învechite, deci urmează sau a fi schimbate, sau esenţial modernizate. Dacă aceasta nu se va efectua la timp, către anul 2000 poate deveni inevitabilă stoparea procesului tehnologic al traficului de mărfuri, blocarea activităţii staţiilor de sortare, rezervării şi vînzării automatizate a biletelor, dereglarea evidenţei tehnologice şi financiare.

O situaţie critică s-a creat, de asemenea, în sistemele informaţionale voluminoase utilizate în cadrul Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei. Aceste sisteme gestionează baza de date pentru pensionari (760 mii persoane, pentru care se prelucrează anual circa 1,5 milioane de documente), persoane neîncadrate în cîmpul muncii (50 mii), agenţi economici (270 mii, inclusiv gospodăriile individuale şi de fermier) etc. Circa 53 la sută din calculatoarele şi produsele program utilizate sînt învechite şi urmează a fi înlocuite cu altele noi. În caz contrar, ar apărea erori şi reţineri la calcularea pensiilor, indemnizaţiilor şi înlesnirilor, ceea ce ar afecta interesele unui grup mare al populaţiei.

În mare măsură Problema anului 2000 este o consecinţă a prevalării tehnicii învechite, care trebuie, după cum s-a menţionat mai sus, schimbată sau esenţial modernizată. În tabelul de mai jos prezentăm starea parcului de calculatoare al unor instituţii şi sectoare importante ale economiei naţionale.

O situaţie similară s-a creat şi în ceea ce priveşte produsele program utilizate de către sistemele informaţionale. Mai mult de 80 la sută din produsele program şi bazele de date utilizate astăzi în republică au fost elaborate fără a se ţine cont de Problema anului 2000 – situaţie tipică pentru toate ţările. În Republica Moldova situaţia este şi mai critică, deoarece în urma restructurării social-economice multe întreprinderi/firme elaboratoare de produse program s-au desfiinţat. Pe lîngă aceasta, produsele program nu erau însoţite de documentaţia necesară. În unele cazuri este mai lesne să elaborezi un produs nou, decît să-l modernizezi pe cel vechi. Această problemă este foarte actuală pentru sectorul transportului feroviar, protecţiei sociale şi energetică. De exemplu, la întreprinderile complexului energetic al republicii necesită reprogramare completă sau modificări considerabile peste 220 de sisteme de programare.

Toate cele sus-spuse constituie argumente convingătoare pentru a prevedea resurse financiare în vederea soluţionării Problemei anului 2000. Prezentăm informaţia (care permanent se actualizează) despre necesităţile financiare pentru pregătirea sistemelor informaţionale către anul 2000:

3. Principiile de elaborare a Planului naţional de acţiuni

La elaborarea Planului naţional de acţiuni s-a ţinut cont de particularităţile specifice ale problemei şi posibilităţile de finanţare pentru implementarea lui în Republica Moldova, adică au fost luaţi în considerare următorii factori:

globalitatea şi complexitatea problemei, consecinţele negative care pot cauza pierderi esenţiale în mai multe sectoare ale economiei naţionale. Soluţionarea acestei probleme necesită acţiuni bine coordonate şi organizate atît din partea conducerii superioare a ţării, cît şi din partea grupurilor de lucru;

gradul diferenţiat de vulnerabilitate faţă de Problema anului 2000 în diferite sectoare ale economiei, care permite precizarea priorităţilor mutuale ale acestor sectoare;

caracterul sistemic al Problemei anului 2000, determinat de interacţiunea informaţională a organizaţiilor de stat, precum şi de relaţiile cu lumea exterioară. La evaluarea riscurilor Problemei anului 2000 această interacţiune necesită luarea în considerare a tuturor factorilor externi şi elaborarea unor planuri alternative de acţiune în situaţii excepţionale;

resurse financiare şi tehnice reduse, lipsa de cadre caracteristice ţărilor în curs de dezvoltare. Acest factor necesită o planificare minuţioasă a cheltuielilor la diferite etape de soluţionare a Problemei anului 2000 şi selectarea celor mai economicoase strategii şi scenarii ale conversiunii Y2K;

procentul înalt al calculatoarelor învechite, care sînt deosebit de vulnerabile faţă de Problema anului 2000 în toate sectoarele economiei naţionale;

o parte considerabilă a sistemelor informaţionale, la elaborarea cărora au fost utilizate sisteme de programare învechite. Circa 50 la sută din sistemele de programare comerciale şi 80 la sută din programele proprii nu satisfac cerinţele de pregătire pentru anul 2000. De exemplu, la întreprinderile complexului energetic este necesar de a reprograma sau de a modifica complet peste 220 sisteme critice, o parte dintre care funcţionează în regim real de timp. Testarea şi modificarea lor este legată de cheltuieli de timp considerabile şi de dificultatea de a le planifica, precum şi de necesitatea de a atrage la acest proces un număr mare de specialişti calificaţi.

III. LUCRĂRILE DE BAZĂ ÎNTRU REALIZAREA PLANULUI NAŢIONAL DE ACŢIUNI

Întru realizarea scopului Planului naţional de acţiuni, pentru soluţionarea Problemei anului 2000 pot fi indicate următoarele lucrări de bază:

1. Asistarea informaţională a lucrărilor

1.1. Continuarea activităţii de informare a societăţii prin mass-media şi prin canalele televiziunii şi radioului despre importanţa soluţionării oportune a Problemei anului 2000 şi despre mersul lucrărilor.

1.2. Continuarea lucrărilor de organizare şi desfăşurare a conferinţelor şi seminarelor, acordarea consultaţiilor etc. cu scopul de a pune în dezbatere diferite aspecte ale Problemei anului 2000 şi a face schimb de experienţă. Participarea la acţiuni analogice internaţionale.

1.3. Informarea periodică a organelor administraţiei publice centrale şi locale despre mersul soluţionării Problemei anului 2000 şi dificultăţile apărute.

1.4. Interacţiunea informaţională eficientă cu organizaţiile internaţionale şi grupurile de lucru în vederea acordării ajutorului reciproc la soluţionarea Problemei anului 2000.

1.5. Publicarea în ediţiile periodice specializate a articolelor de analiză a aspectelor concrete ale Problemei anului 2000, de metodologie şi strategie a soluţionării ei.

2. Crearea cadrului juridico-normativ pentru soluţionarea Problemei anului 2000

2.1. Elaborarea unui proiect de hotărîre a Guvernului Republicii Moldova, care să prevadă următoarele acţiuni:

• recunoaşterea soluţionării Problemei anului 2000 drept direcţie prioritară a activităţii organelor administraţiei publice centrale şi locale;

• activizarea de către organele puterii executive a lucrărilor în scopul soluţionării Problemei anului 2000;

• stabilirea responsabilităţii personale a şefilor instituţiilor de stat pentru soluţionarea constructivă a Problemei anului 2000;

• acordarea înlesnirilor la impozite şi taxe vamale la procurarea echipamentului şi produselor program destinate soluţionării Problemei anului 2000.

2.2. Elaborarea şi adoptarea actelor juridico-normative pentru asigurarea controlului asupra executării acţiunilor de soluţionare a Problemei anului 2000:

• asigurarea controlului îndeplinirii (în perioada 15 august 1999-31 decembrie 1999) a acţiunilor de soluţionare a Problemei anului 2000 în sectoarele-cheie ale economiei naţionale;

• finalizarea în cadrul acestor sectoare a etapelor de modificare, testare şi implementare a produselor.

2.3. Elaborarea şi aprobarea instrucţiunilor departamentale cu privire la regimul de lucru al organizaţiilor pentru preîntîmpinarea ieşirii din funcţiune a calculatoarelor în activitatea sa (pînă la 1 octombrie 1999).

3. Crearea infrastructurii tehnico-organizaţionale pentru soluţionarea Problemei anului 2000

3.1. Asigurarea unei activităţi eficiente a Comisiei interdepartamentale pentru coordonarea tuturor lucrărilor referitoare la soluţionarea Problemei anului 2000, examinarea lunară la şedinţele Comisiei a situaţiei în diferite sectoare ale economiei naţionale şi prezentarea informaţiei respective Guvernului Republicii Moldova.

Elaborarea şi adoptarea reglementărilor pentru organizarea controlului sistemelor critice (pînă la 1 septembrie 1999).

3.2. Formarea centrelor competente pentru soluţionarea Problemei anului 2000 în vederea acordării ajutorului metodic de consultanţă şi ştiinţifico-tehnic calificat în scopul rezolvării problemelor concrete ce ţin de testarea şi modificarea sistemelor critice, elaborarea şi aprobarea actelor normative necesare pentru instituirea şi funcţionarea centrelor nominalizate, contribuirea la înzestrarea cu mijloace tehnice şi sisteme de programare (pînă la 1 septembrie 1999).

4. Pregătirea nemijlocită a sistemelor critice către anul 2000

4.1. Procesul de soluţionare a Problemei anului 2000 a început cu analiza riscurilor la care poate fi supus obiectul (ministerul, departamentul, întreprinderea, banca, firma etc.) în caz că nu va fi asigurată pregătirea către anul 2000, înzestrarea tehnică şi cu sisteme de programare. Pentru evaluarea şi lichidarea acestor riscuri, la fiecare obiect a fost formată echipa anului 2000, în componenţa căreia intră specialişti principali ai obiectului. Echipele anului 2000 au alcătuit lista obiectelor de importanţă vitală incluse în Planul detaliat de acţiuni–2000 – document care conţine un plan desfăşurat de soluţionare a Problemei anului 2000 pentru obiectul concret, cu specificarea termenului de soluţionare a problemelor, a resurselor necesare şi a executanţilor responsabili. Relevarea funcţiilor de bază ale obiectului permite a conştientiza globalitatea şi a preciza scopul Planului detaliat de acţiuni – 2000. Astfel, s-a determinat ce înseamnă pregătirea către anul 2000 pentru fiecare obiect concret. Această etapă a fost deja finalizată.

4.2. În procesul de inventariere complexă a asistenţei tehnice şi a sistemelor de programare au fost alcătuite listele complete ale elementelor mediului informaţional al obiectelor, care asigură îndeplinirea funcţiilor de importanţă vitală. Informaţia a fost colectată după următorul principiu: de la categoriile sistemelor de programare s-a trecut la sisteme de programe aparte, iar apoi la programe, module şi proceduri. Această etapă a fost, de asemenea, finalizată.

4.3. Evaluarea detaliată a nivelului de pregătire către anul 2000 presupune elaborarea scenariilor speciale de testare a elementelor tehnice şi a sistemelor de programare. Rezultatele obţinute permit să fie trase concluzii privind apariţia eventualelor erori ale anului 2000, care pot periclita funcţiile de bază ale obiectului, precum şi să fie determinată strategia conversiunii Y2K pentru fiecare element tehnic şi sistem de programare.

4.4. Rezultatul planificării constituie o descriere amplă a acţiunilor necesare pentru următoarele etape ale conversiunii Y2K: testării şi implementării ei. Fiecare din aceste etape se confruntă cu un şir de probleme şi de aceea pentru fiecare problemă se indică resursele necesare, termenele de îndeplinire şi executanţii responsabili. Aşadar, Planul detaliat de acţiuni–2000 reprezintă un îndrumar pentru următoarele etape ale conversiunii Y2K. Concomitent cu Planul detaliat de acţiuni–2000 se elaborează Planul de acţiuni în situaţii excepţionale în care sînt descrise detaliat acţiunile care urmează a fi întreprinse în cazul nesoluţionării în termenele stabilite a Problemei anului 2000 sau în cazul apariţiei unor circumstanţe imprevizibile. Această etapă este îndeplinită numai 50 la sută. Planurile de acţiuni în situaţii excepţionale vor fi elaborate pînă la 1 octombrie 1999.

4.5. În etapa de modificare se efectuează corectarea şi înlocuirea elementelor tehnice şi a sistemelor de programare ale obiectului, ceea ce ar permite atingerea nivelului adecvat de pregătire pentru anul 2000. Eforturile de bază sînt orientate spre corectarea sistemelor de programe proprii. Există patru modalităţi de corectare: metoda formatelor extinse, metoda de comprimare, metoda de codificare şi metoda ferestrei logice. Alegerea celei mai optime metode este determinată de prezenţa memoriei libere, diapazonul de date cu care funcţionează sistemul de programare şi de timpul acordat pentru corectarea erorilor. Această etapă este îndeplinită 30 la sută, cu excepţia băncilor din republică, în care lucrările de modificare a sistemelor bancare sînt deja finalizate. Îndeplinirea la termen a acestor lucrări în sectoarele energetică şi transport, în cadrul Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei se tărăgănează din cauza lipsei resurselor financiare. La aceste obiecte modificarea va fi efectuată pînă la1 noiembrie 1999.

4.6. Testarea şi implementarea reprezintă etapele finale ale conversiunii Y2K. Sistemele de programare se testează, în primul rînd, din punctul de vedere al depistării erorilor anului 2000, adică se repetă din nou scenariile specifice etapelor de evaluare detaliată. În cazul în care nu sînt detectate erorile anului 2000, sistemul se consideră pregătit pentru anul 2000. Însă modificările operate în codul iniţial pot conduce la nefuncţionarea sistemului modificat sau la dereglarea schimbului de date cu alte sisteme de programare. De aceea sistemele de programare, pregătite pentru anul 2000, sînt supuse unui control suplimentar, care presupune o testare tradiţională sistemelor de programare:

testarea modulelor,

testarea asociaţiilor,

testarea subsistemelor,

testarea complexă,

testarea continuităţii.

Etapa de testare va fi definitivată pînă la 15 decembrie 1999, date fiind volumul mare de lucru şi insuficienţa resurselor de cadre şi tehnice.

4.7 După finalizarea testării sistemul de programare poate fi dat în exploatare, adică poate fi inclus în mediul informaţional al obiectului. Această etapă de implementare a sistemului de programare presupune supravegherea funcţionării lui în condiţiile exploatării nemijlocite la obiect, lichidarea defecţiunilor apărute, convertirea conţinutului bazelor de date şi arhivelor de date şi instruirea personalului. Drept confirmare formală de pregătire către anul 2000 este considerată certificarea ei, adică concluzia de pregătire către anul 2000, efectuată de un organ autoritar, de exemplu, o companie de consulting sau un grup de experţi. Etapa de implementare a sistemelor modificate va fi definitivată pînă la 15 decembrie 1999.

5. Elaborarea Planului de acţiuni în situaţii excepţionale

Oricît de minuţios ar fi soluţionată Problema anului 2000, probabilitatea apariţiei erorilor anului 2000 nu dispare. Situaţii de tipul ieşire din funcţiune a calculatorului sau a sistemelor de programare în urma erorilor anului 2000 se numesc situaţii excepţionale. Pentru a asigura continuitatea activităţilor în cazul situaţiilor excepţionale, pe lîngă Planul detaliat de acţiuni–2000 este necesar de a elabora aşa-numitul Plan de acţiuni în situaţii excepţionale. În el vor fi specificate toate situaţiile posibile de avariere şi vor fi prevăzute acţiuni capabile să diminueze sau să prevină complet consecinţele negative legate de ele. Sub acest aspect este foarte important a se crea rezervele materiale necesare pentru atare situaţii. Planul de acţiuni în situaţii excepţionale se adoptă oficial de către conducerea obiectului şi se ia în considerare la întocmirea planului respectiv ce ţine de asigurarea funcţionării continue a obiectului.

Se disting două tipuri de situaţii de avariere: pragmatică şi funcţională. Situaţiile pragmatice de avariere apar nemijlocit în procesul de conversiune Y2K din cauza imposibilităţii de a finaliza lucrul planificat în termenele stabilite. Situaţiile funcţionale de avariere pot apărea după anul 2000 din două motive. În primul rînd, situaţia de avariere este o consecinţă a erorilor anului 2000 în sistemele-cheie tehnice şi de programare. Aceste erori apar din cauza evaluării insuficiente a pregătirii către anul 2000 şi conduc la defectarea celor mai importante elemente ale obiectului. În rîndul al doilea, situaţiile de avariere sînt consecinţe ale erorilor anului 2000 în sistemele tehnice şi de programare, care n-au fost incluse în Planul detaliat de acţiuni–2000 ca nefiind legate de cele mai importante funcţii ale obiectului.

Fiecare dintre aceste două tipuri de situaţii de avariere este legat de riscuri specifice, de aceea fiecare va fi reflectat în compartimente aparte în Planul de acţiuni în situaţii excepţionale.

Situaţiile pragmatice pot necesita reexaminarea celor mai importante funcţii specificate în Planul detaliat de acţiuni–2000 şi, ca urmare, revizuirea listei sistemelor-cheie tehnice şi de programare ale obiectului. Ca rezultat, conversiunea Y2K a sistemelor poate fi efectuată într-un termen mai îndelungat sau anulată în general. Planul de acţiuni în situaţii excepţionale trebuie să includă:

reguli de sortare a sistemelor tehnice şi de programare în conformitate cu rolul lor în activitatea obiectului;

descrierea procedurilor referitoare la aplicarea acestor reguli în practică;

lista măsurilor sistematice care urmează să fie executate de colaboratorii şi utilizatorii sistemelor de programe.

Situaţiile funcţionale de avariere prezintă pericol pentru funcţiile de importanţă vitală ale întreprinderii după anul 2000. În compartimentul respectiv din Planul de acţiuni în situaţii excepţionale se indică măsurile preventive care urmează a fi întreprinse pînă la apariţia situaţiei de avariere, imediat după ea şi în procesul de lichidare a consecinţelor, legate de situaţia de avariere.

6. Recomandări metodice

Recomandările metodice au drept scop asigurarea unităţii de acţiuni în organizaţii la toate etapele de bază ale conversiunii Y2K. În particular, în materialele metodice trebuie să fie descris mecanismul de planificare şi de dirijare a procesului de soluţionare a Problemei anului 2000 pe tot parcursul ciclului vital al Planului detaliat de acţiuni–2000. Pentru economisire de timp şi de alte resurse, va fi reglat schimbul de materiale metodice în cadrul colaborării internaţionale (pe parcursul semestrului II al anului 1999).

7. Termenele şi graficele de executare a lucrărilor

La toate obiectele-cheie este necesar să fie întocmite grafice, care să reflecte planificarea pe etape a lucrărilor de executare a Planului detaliat de acţiuni–2000, cu precizarea termenelor de executare, persoanelor responsabile şi cheltuielilor necesare. La elaborarea graficelor se va lua în considerare orizontul de timp al anului 2000 pentru fiecare element al tehnicii de calcul şi al sistemelor de programare. Graficele se vor corecta în funcţie de posibilele schimbări ale situaţiei la obiecte pe parcursul îndeplinirii lucrărilor.

8. Rapoarte

Vor fi elaborate şi puse în aplicare următoarele tipuri de rapoarte:

Rapoarte lunare despre îndeplinirea lucrărilor în cadrul Planului detaliat de acţiuni–2000;

Comunicări operative despre circumstanţele imprevizibile, ce pot periclita executarea Planului detaliat de acţiuni–2000;

Raportul final despre definitivarea lucrărilor de executare a Planului detaliat de acţiuni–2000 la obiecte (pînă la 1 decembrie 1999). Raportul final, alcătuit în baza rapoartelor anterioare, va fi prezentat Guvernului Republicii Moldova pînă la 15 decembrie 1999. Toate documentele vor fi elaborate şi prezentate de un grup special la Comisia interdepartamentală pentru soluţionarea Problemei anului 2000.

IV. FINANŢAREA LUCRĂRILOR DE SOLUŢIONAREA PROBLEMEI ANULUI 2000

După cum s-a menţionat în pct.2.2, la data elaborării Planului naţional de acţiuni, cheltuielile pentru soluţionarea Problemei anului 2000 se cifrează la circa 9 milioane dolari SUA. Aceste cheltuieli pot fi acoperite din mijloace proprii ale agenţilor economici care activează în condiţii de autogestiune (telecomunicaţii, sistemul bancar), de la bugetul de stat, din donaţii (granturi) ale ţărilor donatoare şi ale organizaţiilor internaţionale. Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor conlucrează cu Banca Mondială, Agenţia americană pentru dezvoltare internaţională şi alte organizaţii pentru a obţine donaţii sau granturi. Totodată, luînd în considerare complexitatea problemei şi prejudiciile materiale, morale şi politice ce pot fi provocate, este necesar să fie alocate şi mijloace financiare din partea statului.

CONCLUZII

Planul naţional de acţiuni propus conţine acţiunile de bază, realizarea cărora va permite de a diminua consecinţele negative ale Problemei anului 2000 pentru securitatea Republicii Moldova. Aceste consecinţe sînt deosebit de periculoase pentru producerea şi repartizarea energiei, pentru sistemele de transport, telecomunicaţii, activitatea legislativă, asigurările sociale, finanţele, colectarea impozitelor şi taxelor, ocrotirea sănătăţii, comerţul exterior. Implementarea Planului naţional de acţiuni va permite reconstruirea la timp a sistemelor de calculatoare şi minimizarea pierderilor posibile.