joi, 25 iulie 2002
937/12.07.2002 Hotărîre pentru aprobarea Regulamentului casei de copii de tip familial
                HOTĂRÎREA GUVERNULUI REPUBLICII MOLDOVA
    pentru aprobarea Regulamentului casei de copii de tip familial

                        Nr.937  din  12.07.2002

     Monitorul Oficial al R.Moldova nr.106-109/1055 din 25.07.2002

                                * * *

    În scopul asigurării protecţiei drepturilor copiilor orfani şi celor
rămaşi  fără  îngrijirea  părinţilor,  precum  şi  pentru  îmbunătăţirea
activităţii  caselor  de  copii  de tip  familial,  Guvernul  Republicii
Moldova HOTĂRĂŞTE:
    1. Se aprobă  Regulamentul  casei  de  copii  de  tip  familial  (se
anexează).
    2. Ministerul  Învăţămîntului,  în  comun cu  Ministerul  Muncii  şi
Protecţiei  Sociale,  Ministerul Finanţelor şi Ministerul Sănătăţii,  în
termen  de două luni va prezenta spre examinare Guvernului proiectul  de
hotărîre  privind  standardele  de  îngrijire şi  normele  de  asigurare
materială  a  copiilor orfani şi celor rămaşi fără ocrotire  părintească
din casele de copii de tip familial.
    3. Se abrogă  Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.170 din  26
martie  1996 "Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la  activitatea
caselor  de copii tip familie" (Monitorul Oficial al Republicii Moldova,
1996, nr.35-37, art.246).

    PRIM-MINISTRU
    AL REPUBLICII MOLDOVA                       Vasile TARLEV

    Contrasemnată:
    Ministrul învăţămîntului                    Gheorghe Sima
    Ministrul finanţelor                        Zinaida Grecianîi

    Chişinău, 12 iulie 2002.
    Nr. 937.

                                                     Aprobat
                                            prin Hotărîrea Guvernului
                                           Republicii Moldova nr. 937
                                                din 12 iulie 2002

                             REGULAMENTUL
                    casei de copii de tip familial

                        I. DISPOZIŢII GENERALE

    1. Casa de copii  de  tip familial (în continuare - casa  de  copii)
reprezintă   o  instituţie  creată  în  baza  unei  familii  în   scopul
întreţinerii  parţiale  şi educaţiei copiilor orfani şi a  celor  rămaşi
fără ocrotire părintească.
    Fondatorii caselor    de   copii   de   tip   familial   se   numesc
părinţi-educatori.
    2. Casa de copii  se creează prin decizia autorităţii administraţiei
publice     locale     respective,    adoptată    în    baza     cererii
părinţilor-educatori,   a   actelor  anexate  la  aceasta  şi   avizului
autorităţii  tutelare.  Casa de copii poate fi întemeiată doar  în  baza
unei familii complete.
    La înfiinţarea  unei  case de copii se va lua în considerare  opinia
tuturor  membrilor familiei care locuiesc împreună, inclusiv a  copiilor
proprii şi a celor adoptaţi, iar celor care au împlinit vîrsta de 10 ani
li se va cere acordul.
    3. Casa de copii   dispune  de  conturi  trezoreriale  (bugetar   şi
extrabugetar) deschise în unităţile teritoriale ale Trezoreriei de stat.
    4. Autorităţile  administraţiei publice locale vor asigura asistenţa
materială necesară şi controlul asupra funcţionalităţii caselor de copii
de tip familial în conformitate cu prevederile legislaţiei.
    5. Autoritatea  tutelară va efectua selectarea părinţilor-educatori,
creînd  în acest scop o comisie de experţi compusă din pedagogi, medici,
jurişti  şi  asistenţi  sociali. Părinţii-educatori  sînt  selectaţi  în
funcţie  de aptitudinile lor personale, de starea sănătăţii,  dispunerea
de  un  spaţiu  locativ adecvat şi de pregătirea pe care o au  pentru  a
îndeplini obligaţiile ce ţin de îngrijirea şi educaţia copiilor.
    6. Despre hotărîrea comisiei de experţi solicitanţii vor fi anunţaţi
în termen de 15 zile din data adoptării ei.
    7. Candidaturile   acceptate   ale   părinţilor-educatori   vor   fi
familiarizate  cu  prevederile  prezentului regulament şi cu  alte  acte
legislative în domeniu.
    8. Autoritatea tutelară va asigura instruirea iniţială şi continuă a
părinţilor educatori, exercitînd, totodată, şi funcţia de control asupra
calităţii  îngrijirii şi educaţiei oferite de aceştia copiilor din  casa
de copii. Controlul va fi efectuat cel puţin o dată în 6 luni.

                    II. PLASAREA COPIILOR ÎN CASELE
                       DE COPII DE TIP FAMILIAL

    9. Plasarea copiilor în casa de copii de tip familial se va coordona
în mod obligatoriu cu autoritatea tutelară.
    10. Casa de copii  de  tip familial se va completa cu  primii  cinci
copii pe parcursul a 30 de zile din data adoptării deciziei respective a
autorităţii administraţiei publice locale.
    11. Îngrijirea  şi educarea copiilor în casa de copii se  realizează
în   baza   unui  contract  de  plasare  a  copiilor,   încheiat   între
părinţii-educatori şi autoritatea tutelară.
    12. Contractul  de  plasare  a  copiilor  va  conţine  prevederi  ce
reglementează   condiţiile  de  întreţinere,  îngrijire  şi  educaţie  a
copiilor,     drepturile     şi    obligaţiile     părinţilor-educatori,
responsabilităţile  autorităţii  tutelare faţă de părinţii-educatori  şi
copiii plasaţi, condiţiile şi consecinţele rezilierii contractului.
    Contractul de  plasare  a  copiilor va fi  aprobat  de  conducătorul
direcţiei generale de învăţămînt.
    13. În casa de copii pot fi luaţi spre îngrijire de la cinci pînă la
zece copii cu vîrste de pînă la 14 ani.
    Numărul total  al  copiilor plasaţi în casa de copii şi al  copiilor
proprii nu va depăşi 10 persoane.
    14. Plasarea în casa de copii a unui copil care a atins vîrsta de 10
ani  se  va  face doar cu acordul acestuia,  certificat  de  autoritatea
tutelară.
    15. Copiii din  casa de copii deţin calitatea de membru al  acesteia
pînă  la atingerea vîrstei de 18 ani. În cazul continuării studiilor  în
licee,  şcoli  profesionale, şcoli de meserii, instituţii de  învăţămînt
superior, ei îşi păstrează această calitate pînă la încheierea studiilor
(dar numai pînă la vîrsta de 23 ani).
    16. Copiii din   casa  de  copii,  care  frecventează  o  instituţie
preşcolară  şi alte instituţii de învăţămînt, beneficiază de înlesnirile
prevăzute pentru familiile cu mulţi copii.
    17. La plasarea  copiilor în casa de copii se va lua în  considerare
provenienţa  etnică  a copilului, apartenenţa lui la o anumită  cultură,
religia,  limba  vorbită,  starea sănătăţii şi gradul  de  dezvoltare  a
copilului  în  vederea  creării  condiţiilor de viaţă  care  ar  asigura
continuitatea educaţiei acestuia.
    Copiii aflaţi  în raporturi de rudenie sînt plasaţi în aceeaşi  casă
de  copii,  cu excepţia cazurilor cînd separarea se face  în  interesele
copiilor.
    18. În caz de   incompatibilitate   psihologică   între   copii   şi
părinţii-educatori  sau  de  lichidare  a casei  de  copii,  autoritatea
tutelară  va  căuta pentru minorii respectivi o altă formă  adecvată  de
plasament.
    19. Copiii cu  contraindicaţii vizînd starea sănătăţii  (specificate
în  anexa nr.1) nu pot fi plasaţi în case de copii. Decizia organelor de
ocrotire  a sănătăţii privind inoportunitatea plasării minorului în casa
de copii este irevocabilă.
    Asistenţa medicală  a  copiilor  din aceste case este  asigurată  de
instituţiile medicale din teritoriu.
    20. Copiii plasaţi  în  casele de copii beneficiază  de  înlesnirile
pentru  copiii orfani şi cei rămaşi fără ocrotire părintească  prevăzute
de  legislaţia  în  vigoare  şi îşi păstrează  dreptul  la  pensiile  şi
indemnizaţiile  stabilite  anterior,  acestea  fiind  virate  la  contul
personal al copilului, deschis în instituţiile bancare.
    21. Copiilor  plasaţi  în casele de copii li se rezervă  dreptul  la
spaţiul  locativ  de  care au dispus părinţii lor sau la un  alt  spaţiu
echivalent.
    Copiii orfani  şi  cei rămaşi fără ocrotire părintească din casa  de
copii,  ai  căror  părinţi nu au avut locuinţă, la ieşirea  din  această
instituţie vor fi asiguraţi de către autorităţile administraţiei publice
locale   de   la   baştina   lor   sau  de   la   locul   de   trai   al
părinţilor-educatori,  ţinînd  cont  de doleanţele copiilor,  cu  spaţiu
locativ  sau  cu teren şi un credit bănesc pe termen lung fără  dobîndă,
pentru construcţia unei case de locuit.
    22. Dacă în casa  de  copii  au rămas mai puţin  de  cinci  persoane
plasate,  părinţii-educatori au dreptul s-o completeze cu alţi copii, în
temeiul deciziei autorităţilor tutelare.
    23. La atingerea  vîrstei  de  18 ani,  autorităţile  administraţiei
publice  locale  de  la locul de naştere a copiilor educaţi în  casa  de
copii vor contribui la plasarea acestora în cîmpul muncii.
    24. Autoritatea  tutelară va asigura exercitarea controlului  asupra
folosirii  şi păstrării corecte a patrimoniului copiilor orfani şi celor
rămaşi  fără  ocrotire  părintească, aflaţi în casa de  copii,  pînă  la
atingerea  de  către  aceştia a vîrstei de 18  ani.  Bunurile  materiale
parvenite  în  urma donaţiilor şi sponsorizării caselor de copii vor  fi
partajate în mod egal la toţi copiii luaţi în îngrijire.
    25. Dispoziţiile   legislaţiei  în  vigoare  vizînd  succesiunea  şi
asigurarea  cu pensii şi alocaţii sociale de stat în raporturile  dintre
părinţi  şi  copii  nu au efecte juridice pentru  părinţii-educatori  şi
minorii din casa de copii.
    26. Copiii plasaţi  în casa de copii se află la evidenţa autorităţii
tutelare  şi  pot fi prezentaţi spre adopţie sau plasaţi sub tutelă  (în
cazul  în care nu se reuşeşte integrarea copilului în familia  biologică
sau lărgită) în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare.
    27. Părinţii-educatori  vor  facilita  şi vor  sprijini  comunicarea
copiilor  luaţi  în  îngrijire cu părinţii şi rudele  apropiate  (fraţi,
surori,  bunei),  dacă aceasta nu va contraveni  intereselor  copilului.
Întreţinerea  relaţiilor  copiilor  cu părinţii biologici şi  alte  rude
apropiate se va realiza cu acordul autorităţii tutelare.

                  III. MODUL DE CREARE ŞI FUNCŢIONARE
          A CASEI DE COPII DE TIP FAMILIAL ŞI ACTELE NECESARE

    28. Solicitanţii  calităţii  de  părinţi-educatori vor  prezenta  la
autoritatea tutelară următoarele acte:
    - cererea semnată de ambii soţi;
    - buletinul de identitate;
    - copiile actului de studii şi adeverinţei de căsătorie;
    - copia carnetului de muncă;
    - caracteristica de la ultimul loc de muncă;
    - actul medical despre starea sănătăţii tuturor membrilor  familiei,
conform anexei nr.2;
    - certificatul privind veniturile familiei;
    - certificatul privind spaţiul locativ;
    - certificatul de  la  Centrul  teritorial  de  medicină  preventivă
privind starea sanitaro-igienică a spaţiului locativ;
    - cazierul judiciar.
    29. Autoritatea  tutelară  va întocmi, în termen de o lună,  ancheta
socială  a familiei care doreşte să întemeieze o casă de copii, în  care
vor fi reflectate condiţiile ei de viaţă.
    În baza actelor   menţionate  în  pct.28,  autoritatea  tutelară  va
elibera  un  aviz  care,  împreună  cu  cererea  solicitantului,  va  fi
prezentat  autorităţilor administraţiei publice locale pentru  adoptarea
deciziei referitor la înfiinţarea casei de copii.
    30. La plasarea  copilului în casa de copii, autoritatea tutelară va
transmite părinţilor-educatori următoarele documente:
    - decizia autorităţiilor administraţiei publice locale cu privire la
crearea casei de copii;
    - certificatul   despre    numirea    soţilor    în    funcţia    de
părinţi-educatori, eliberat de autoritatea administraţiei publice locale;
    - decizia autorităţilor tutelare cu privire la plasarea copiilor;
    - contractul de plasament al copiilor;
    - certificatele de naştere ale copiilor plasaţi spre îngrijire;
    - certificatul  despre  starea  sănătăţii  fiecărui  copil  (conform
anexei  nr.3)  şi  extrasul din fişa medicală  a  copilului  (adeverinţa
despre  starea  sănătăţii  mamei  copilului şi modul în  care  a  decurs
naşterea - în cazul cînd copilul este luat de la maternitate);
    - caracteristica  psiho-pedagogică   a  copilului,   perfectată   de
instituţia în care s-a aflat anterior copilul;
    - actele de studii ale copilului;
    - actul autorităţii tutelare  cu privire la  examinarea  condiţiilor
anterioare de trai ale copilului;
    - informaţiile  privind  părinţii  biologici  ai  copilului   (copia
certificatului  de  deces, hotărîri ale judecăţii, alte  documente  care
confirmă  lipsa  părinţilor  sau  a condiţiilor  şi  posibilităţilor  de
educaţie a copilului în familia biologică);
    - informaţiile  privind  alte  rude  ale  copilului  (locul  aflării
fraţilor, surorilor, altor rude apropiate);
    - informaţiile privind  patrimoniul  copilului  şi  persoanele  care
poartă răspundere pentru păstrarea lui;
    - copiile documentelor  ce atestă  dreptul copilului  la  pensii  şi
indemnizaţii.
    31. Părinţii-educatori  sînt  obligaţi să păstreze toate  actele  şi
documentele primite de la autoritatea tutelară.
    32. În cazul  în  care minorii se întorc la părinţi sau la  plecarea
lor  din  casa  de copii, patrimoniul şi actele  copilului  se  transmit
părinţilor  (sau  instituţiei  în care se transferă copilul  minor)  sau
copilului printr-o listă autentificată notarial.

          IV. DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE PĂRINŢILOR-EDUCATORI

    33. Părinţi-educatori  se consideră soţul şi soţia, care se ocupă de
îngrijirea  şi  educaţia copiilor din casa de copii, purtînd,  totodată,
responsabilitatea pentru îndeplinirea funcţiilor ce le revin. Funcţia de
părinte-educator  li  se atribuie solicitanţilor din data  adoptării  de
către  organele  de  resort  a  deciziei de  creare  a  casei  de  copii
respective.
    34. Părinţi-educatori  pot fi cetăţenii Republicii Moldova, care  au
atins  vîrsta de 25 ani, locuiesc pe teritoriul republicii şi ale  căror
calităţi   morale   şi   stare  a  sănătăţii  le   permit   îndeplinirea
obligaţiunilor  respective. Diferenţa de vîrstă între părinţii-educatori
şi copilul plasat în casa de copii va fi de minimum 15 ani şi maximum 50
de  ani.  Pentru motive temeinice, această diferenţă de vîrstă poate  fi
redusă, dar nu mai mult decît cu 5 ani.
    35. Părinţii-educatori  au  dreptul  prioritar la  adopţia  copiilor
aflaţi în propria casă de copii, cu păstrarea statutului acesteia.
    36. Nu pot fi părinţi-educatori persoanele:
    - decăzute din drepturile părinteşti;
    - declarate,  în  condiţiile  legii, incapabile  sau  cu  capacitate
redusă de exerciţiu;
    - eliberate de obligaţiile de tutore sau curator din culpa lor;
    - care au avut  calitatea de părinţi adoptivi, dar adopţia le-a fost
anulată din culpa lor;
    - care suferă de bolile cronice grave sau contagioase specificate în
anexa nr.4;
    - cu antecedente penale.
    37. Părinţii-educatori  au  dreptul  să determine de  sine  stătător
metodele  de educaţie, luînd în considerare vîrsta şi  particularităţile
individuale ale copiilor şi recomandările autorităţii tutelare.
    38. În cadrul  exercitării împuternicirilor sale, părintele-educator
nu  are  dreptul  să aplice metode care ar  putea  prejudicia  sănătatea
fizică  şi  psihică  şi  dezvoltarea spirituală  a  copiilor  îngrijiţi.
Procesele educative vor exclude orice formă de violenţă asupra copiilor,
manifestare   de  desconsiderare,  cruzime  şi  ultragii  la  demnitatea
persoanei copiilor.
    39. Părinţii-educatori  sînt  în drept să aleagă pentru  copiii  din
casa  de copii instituţia de învăţămînt, luînd în considerare dorinţa şi
aptitudinile  acestora  şi fiind obligaţi să le asigure condiţii  pentru
absolvirea instituţiei de învăţămînt obligatoriu. Părinţii-educatori vor
stimula  şi  vor  sprijini copiii în vederea  continuării  studiilor  în
liceu,  şcoli  de  meserii  şi profesionale,  instituţii  de  învăţămînt
superior  şi  alte  instituţii de învăţămînt, ţinînd cont de  opinia  şi
capacităţile fiecărui minor.
    40. Părinţii-educatori  poartă  răspundere pentru  starea  sănătăţii
copiilor  şi pentru condiţiile de întreţinere şi educaţie a acestora. Ei
sînt  reprezentanţii  legali  ai copilului şi îi apără  fără  o  procură
specială  drepturile şi interesele în toate instanţele, inclusiv în cele
judecătoreşti.
    Părinţii-educatori   nu  sînt  în  drept  să  reprezinte  interesele
copiilor  dacă  autoritatea tutelară va stabili că  interesele  acestora
contravin intereselor copiilor.
    41. În cazul  în  care părinţii-educatori îşi exercită funcţiile  în
detrimentul  intereselor  şi  drepturilor  copiilor, ei  sînt  traşi  la
răspundere în modul stabilit de legislaţia în vigoare.
    42. O dată în  an  părinţii-educatori  şi persoanele  care  locuiesc
împreună cu ei sînt obligaţi să treacă examenul medical indicat în anexa
nr.2.
    43. Părinţii-educatori  sînt  obligaţi să ţină  evidenţa  bunurilor,
veniturilor  (inclusiv ajutoarele umanitare) şi cheltuielilor  efectuate
şi  să prezinte o dată în an autorităţilor publice locale darea de seamă
respectivă. Mijloacele băneşti economisite nu sînt supuse decontării.
    Părinţii-educatori  nu  au  dreptul  să vîndă,  să  schimbe  sau  să
dăruiască altor persoane bunurile materiale primite în dar sau procurate
pentru discipolii casei de copii.
    44. Cel puţin  o  dată  în an părinţii-educatori  sînt  obligaţi  să
prezinte  autorităţii  tutelare  o informaţie cu  privire  la  sănătatea
copiilor, lucrul educativ efectuat, problemele cu care se confruntă etc.
    45. Asupra părinţilor-educatori   se  extind  aceleaşi  condiţii  de
remunerare  a muncii şi înlesnirile stabilite lucrătorilor instituţiilor
de  îngrijire  şi instruire pentru copii orfani, în funcţie  de  numărul
copiilor aflaţi în plasament.
    Remunerarea muncii  părinţilor-educatori începe din data plasării în
casă a minimum trei copii (conform normelor stabilite de Guvern) pînă la
data încetării activităţii acesteia.
    46. În cazul  îmbolnăvirii părintelui-educator, autoritatea tutelară
numeşte  temporar  în  funcţie  altă persoană  (de  dorit,  din  aceeaşi
familie)  pentru perioada respectivă. Remuneraţia ambelor persoane va fi
efectuată în conformitate cu legislaţia în vigoare.
    47. Părinţii-educatori  din casele de copii au dreptul  preferenţial
la  bilete  de odihnă (inclusiv gratuite) în sanatorii şi în  casele  de
odihnă, pentru tratament şi odihnă împreună cu discipolii lor.
    48. Perioada în care părinţii-educatori au lucrat în casele de copii
se include în stagiul lor de muncă general neîntrerupt, în cazul în care
s-au achitat contribuţiile respective de asigurări sociale de stat.

               V. ASIGURAREA MATERIALĂ A CASEI DE COPII

    49. Activitatea  casei  de copii poate fi finanţată din  următoarele
surse:
    mijloacele prevăzute în bugetele judeţene (municipale) şi în bugetul
central al unităţii teritoriale autonome Găgăuzia;
    mijloacele extrabugetare;
    sponsorizări.
    50. Mijloacele  băneşti destinate procurării obiectelor de  inventar
şi  utilajelor  necesare,  hainelor şi rechizitelor şcolare,  precum  şi
pentru  alimentaţia copiilor, procurarea obiectelor de igienă  personală
şi a medicamentelor sînt transferate lunar pe contul caselor de copii de
către  consiliul  judeţean  (municipal), Adunarea  Populară  a  Unităţii
teritorial-administrative Găgăuzia, în conformitate cu normele stabilite
prin hotărîrea Guvernului.
    51. Consiliile  judeţene (municipale), Adunarea Populară a  Unităţii
teritorial-administrative   Găgăuzia   eliberează   caselor   de   copii
mijloacele  financiare, necesare pentru deservirea clădirilor, achitarea
consumului  de gaze, energie electrică şi termică, procurarea cărbunilor
şi  lemnelor  şi  suportarea altor cheltuieli de  gospodărire,  în  baza
facturilor   de   achitare  sau  altor  documente  financiare,   conform
normativelor şi tarifelor stabilite în localitatea respectivă.
    52. Copiii plasaţi  în  casele  de copii, care îşi fac  studiile  în
instituţiile  de  învăţămînt şi locuiesc separat de  părinţii-educatori,
beneficiază  de  toate  înlesnirile prevăzute de legislaţia  în  vigoare
pentru  copiii  orfani şi cei rămaşi fără ocrotire  părintească.  Aceste
înlesniri  vor  fi stabilite în baza certificatului de înmatriculare  şi
demersului     autorităţii    tutelare.    În    perioada     respectivă
părinţilor-educatori nu li se plăteşte indemnizaţia pentru aceşti copii.
    53. După absolvirea studiilor în şcoli profesionale şi instituţii de
învăţămînt  superior,  copiilor  din  casa de copii  li  se  plăteşte  o
indemnizaţie  unică  prevăzută pentru copiii orfani şi cei  rămaşi  fără
ocrotire părintească, potrivit legislaţiei în vigoare.
    54. Copiii din  casele de copii au dreptul preferenţial la bilete de
odihnă gratuite în tabere de odihnă şi întremare pentru copii, sanatorii
şi alte instituţii de odihnă şi recuperare.
    55. Pentru dezvoltarea  gospodăriei  auxiliare,  casa de  copii,  în
condiţiile legii, beneficiază de loturi de pămînt arabil, repartizate în
baza deciziei autorităţii administraţiei publice locale.
    56. În cazul  apariţiei  unor  probleme  financiare  neprevăzute  în
prezentul  regulament, ele pot fi soluţionate de autoritatea tutelară în
comun cu autorităţile administraţiei publice locale, conform legislaţiei
în vigoare.

                    VI. ÎNCETAREA ACTIVITĂŢII CASEI
                       DE COPII DE TIP FAMILIAL

    57. Casa de copii îşi încetează activitatea în baza:
    hotărîrii autorităţilor  administraţiei publice locale cu privire la
desfiinţarea casei de copii;
    hotărîrii instanţei  judecătoreşti cu privire la anularea  hotărîrii
de creare a casei de copii.
    58. Decizia privind  încetarea  activităţii casei de copii poate  fi
luată  şi  la  cererea părinţilor-educatori sau  în  temeiul  demersului
autorităţii tutelare şi este condiţionată de următorii factori:
    atingerea majoratului de către toţi copiii luaţi în îngrijire;
    decesul părinţilor-educatori sau al unuia dintre ei;
    depistarea oricărei   forme  de  abuz  asupra  copiilor  din  partea
părinţilor-educatori sau a altor membri ai familiei;
    reintegrarea  copiilor  în  familia lor biologică sau  adopţia  lor,
precum şi instituirea tutelei asupra acestora;
    depistarea la  părinţii-educatori  sau  la membrii  familiei  lor  a
maladiilor specificate în anexa nr.4, care nu permit aflarea copiilor în
casa de copii.
    59. Activitatea   casei  de  copii  încetează  din  data   adoptării
hotărîrii respective, dacă aceasta din urmă nu prevede alt termen.
    60. Anexele nr.1-4 fac parte integrantă din prezentul regulament.


                                                            Anexa nr.1

                            Contraindicaţii
          pentru plasarea unui copil într-o casă de copii de
            tip familial decurgînd din starea sănătăţii lui

    Contraindicaţii absolute:
    - leziuni organice grave ale sistemului nervos central;
    - maladii psihice  (schizofrenia, epilepsia, oligofrenia şi demenţia
de orice grad);
    - atrofia nervilor  optici şi alte maladii ale ochilor, cu  scăderea
considerabilă a acuităţii vederii;
    - scăderea considerabilă a auzului şi surditatea;
    - vicii congenitale grave unice sau multiple;
    - maladii genetice grave;
    - hidrocefalia progresivă şi microcefalia de grad avansat;
    - sifilis congenital;
    - SIDA
    - maladiile ce se încadrează în gradele I şi II de invaliditate.
    Contraindicaţii relative:
    - prag înalt de stigmaţie;
    - sindrom epileptic;
    - psihopatii de diferită geneză;
    - tuberculoză activă;
    - hepatita cronică B sau D;
    - hidrocefalia compensată;
    - tumori;
    - astm bronşic,  diabet  zaharat şi alte maladii cronice  grave,  cu
progresarea procesului patologic;
    - invaliditate de gradul II.
    În cazul contraindicaţiilor   relative,   sînt  necesare   examinări
repetate   la   comisiile  medicale  consultative  pentru   soluţionarea
definitivă  a problemei privind posibilitatea plasării copilului  într-o
casă  de  copii de tip familial. Retenţia în  dezvoltarea  psihoverbală,
condiţionată  de  mediul  în  care se educă  copilul,  nu  constituie  o
contraindicaţie  pentru  plasarea minorului într-o casă de copii  de tip
familial.

    Notă. Dacă în cadrul diagnosticării şi examinării posibilităţii de a
plasa  copilul într-o casă de copii de tip familial apar controverse, se
indică  consultul unui consiliu medical, compus din specialişti  notorii
din ţară, concluzia căruia este decisivă.

                                                         Anexa nr.2

                                  ACT
         privind examenul medical al solicitanţilor statutului
          de părinte-educator (şi al membrilor familiei lor)

 Numele, prenumele ____________________________________________
 Vîrsta _______________________________________________________
 Domiciliul ___________________________________________________

                      Concluziile specialiştilor

    1. Terapeutul:
    2. Psihiatrul:
       a) dezvoltarea intelectuală: _________________________________ 
       b) concluzia generală a psihiatrului: ________________________
    3. Venerologul-dermatolog: 
    4. Narcologul:
    5. Ftiziatrul:
    6. Alţi specialişti (după indicaţii)

                   Rezultatele examenului paraclinic:

    1. Analiza sîngelui la SIDA: ____________________________________
    2. Analiza sîngelui la reacţia Wasserman: _______________________
    3. Radiografia organelor cavităţii toracice: ____________________
    4. Marcherii hepatici virali: ___________________________________
    5. Alte investigaţii, după necesităţi: __________________________

    Diagnoza definitivă:

    Concluzia: (există  sau  nu există contraindicaţii  medicale  pentru
acordarea statutului de fondator al unei case de copii de tip familial).

    L.Ş.                             Conducătorul instituţiei medicale

    "  "
    ---- ---------------
             (data)
    Notă. 
    Actul este valabil   pentru  o  perioadă  de  şase  luni  din   data
eliberării.  Pe  parcursul activităţii instituţiei respective  părinţii-
educatori sînt obligaţi să treacă examenul medical o dată pe an.

                                                         Anexa nr.3 

                                  ACT
          privind starea sănătăţii copilului care se plasează
                   în casa de copii de tip familial

 Numele, prenumele (patronimicul) copilului ____________________________ 
 Data, luna şi anul naşterii ___________________________________________
 Extras din istoria   dezvoltării   copilului  (date  privind   părinţii
biologici, maladiile familial-ereditare, eventuala afectare a părinţilor
de  alcoolism,  narcomanie, maladii venerice şi psihice, datele  privind
graviditatea şi evoluţia naşterii. Informaţii privind dezvoltarea fizică
şi neuropsihică a copilului la momentul examinării; maladiile suportate;
vaccinările profilactice etc.)

    Rezultatele examenului  medical  complex al copilului,  efectuat  de
către  medicii  specialişti (se indică exact patologia existentă şi,  în
mod   obligatoriu,  gradul  de  dereglare  a  funcţiilor  organelor   şi
sistemelor):

    Pediatrul:

    Neuropatologul:

    Psihiatrul:

    Oftalmologul:

    Chirurgul pentru copii:

    Dermatovenerologul:

    Logopedul:

    Alţi specialişti, după indicaţii: 

    Datele privind   investigaţiile  de  laborator  (reacţia  Wasserman,
virusul  imunodeficitar  la om, analiza generală a sîngelui  şi  urinei,
fecale  la  helminţi,  marcherii  hepatici  virali,  alte  investigaţii,
conform indicaţiilor):

    Diagnosticul  de  bază,  cu  specificarea gradului  de  gravitate  a
maladiei:

    Concluzia:
 
    L.Ş.                             Conducătorul instituţiei medicale

    "  "
    ---- ---------------
             (data)
    Notă. 
    Actul este valabil  pentru o perioadă de şase luni. Pe viitor copiii
din  casele de copii de tip familial trebuie să treacă examenul  medical
anual obligatoriu, ca şi alţi copii de vîrstă respectivă, beneficiind de
facilităţile acordate copiilor orfani.

                                                         Anexa nr.4

                            CONTRAINDICAŢII
          pentru crearea unei case de copii de tip familial,
           ce decurg din starea sănătăţii solicitanţilor sau
                      a membrilor familiilor lor

    Pentru solicitanţii  calităţii de fondatori ai unei case de copii de
tip familial:
    - invaliditate de gradul I şi II;
    - leziuni organice grave ale sistemului nervos central;
    - maladii psihice;
    - maladii ale ochilor, cu scăderea considerabilă a acuităţii vederii;
    - scăderea considerabilă a auzului şi surditatea;
    - alcoolismul;
    - narcomania;
    - SIDA;
    - bolile venerice;
    - tuberculoza şi alte maladii contagioase grave;
    - hepatita cronică B şi D;
    - maladii cronice grave cu evoluţie nefavorabilă.
    Pentru membrii familiilor solicitanţilor:
    - maladii psihice;
    - alcoolismul;
    - narcomania;
    - SIDA;
    - bolile venerice;
    - tuberculoza şi alte maladii contagioase grave;
    - hepatita cronică B şi D.