HOTĂRÎREA GUVERNULUI REPUBLICII MOLDOVA pentru aprobarea Regulamentului casei de copii de tip familial Nr.937 din 12.07.2002 Monitorul Oficial al R.Moldova nr.106-109/1055 din 25.07.2002 * * * În scopul asigurării protecţiei drepturilor copiilor orfani şi celor rămaşi fără îngrijirea părinţilor, precum şi pentru îmbunătăţirea activităţii caselor de copii de tip familial, Guvernul Republicii Moldova HOTĂRĂŞTE: 1. Se aprobă Regulamentul casei de copii de tip familial (se anexează). 2. Ministerul Învăţămîntului, în comun cu Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, Ministerul Finanţelor şi Ministerul Sănătăţii, în termen de două luni va prezenta spre examinare Guvernului proiectul de hotărîre privind standardele de îngrijire şi normele de asigurare materială a copiilor orfani şi celor rămaşi fără ocrotire părintească din casele de copii de tip familial. 3. Se abrogă Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.170 din 26 martie 1996 "Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la activitatea caselor de copii tip familie" (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1996, nr.35-37, art.246). PRIM-MINISTRU AL REPUBLICII MOLDOVA Vasile TARLEV Contrasemnată: Ministrul învăţămîntului Gheorghe Sima Ministrul finanţelor Zinaida Grecianîi Chişinău, 12 iulie 2002. Nr. 937. Aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 937 din 12 iulie 2002 REGULAMENTUL casei de copii de tip familial I. DISPOZIŢII GENERALE 1. Casa de copii de tip familial (în continuare - casa de copii) reprezintă o instituţie creată în baza unei familii în scopul întreţinerii parţiale şi educaţiei copiilor orfani şi a celor rămaşi fără ocrotire părintească. Fondatorii caselor de copii de tip familial se numesc părinţi-educatori. 2. Casa de copii se creează prin decizia autorităţii administraţiei publice locale respective, adoptată în baza cererii părinţilor-educatori, a actelor anexate la aceasta şi avizului autorităţii tutelare. Casa de copii poate fi întemeiată doar în baza unei familii complete. La înfiinţarea unei case de copii se va lua în considerare opinia tuturor membrilor familiei care locuiesc împreună, inclusiv a copiilor proprii şi a celor adoptaţi, iar celor care au împlinit vîrsta de 10 ani li se va cere acordul. 3. Casa de copii dispune de conturi trezoreriale (bugetar şi extrabugetar) deschise în unităţile teritoriale ale Trezoreriei de stat. 4. Autorităţile administraţiei publice locale vor asigura asistenţa materială necesară şi controlul asupra funcţionalităţii caselor de copii de tip familial în conformitate cu prevederile legislaţiei. 5. Autoritatea tutelară va efectua selectarea părinţilor-educatori, creînd în acest scop o comisie de experţi compusă din pedagogi, medici, jurişti şi asistenţi sociali. Părinţii-educatori sînt selectaţi în funcţie de aptitudinile lor personale, de starea sănătăţii, dispunerea de un spaţiu locativ adecvat şi de pregătirea pe care o au pentru a îndeplini obligaţiile ce ţin de îngrijirea şi educaţia copiilor. 6. Despre hotărîrea comisiei de experţi solicitanţii vor fi anunţaţi în termen de 15 zile din data adoptării ei. 7. Candidaturile acceptate ale părinţilor-educatori vor fi familiarizate cu prevederile prezentului regulament şi cu alte acte legislative în domeniu. 8. Autoritatea tutelară va asigura instruirea iniţială şi continuă a părinţilor educatori, exercitînd, totodată, şi funcţia de control asupra calităţii îngrijirii şi educaţiei oferite de aceştia copiilor din casa de copii. Controlul va fi efectuat cel puţin o dată în 6 luni. II. PLASAREA COPIILOR ÎN CASELE DE COPII DE TIP FAMILIAL 9. Plasarea copiilor în casa de copii de tip familial se va coordona în mod obligatoriu cu autoritatea tutelară. 10. Casa de copii de tip familial se va completa cu primii cinci copii pe parcursul a 30 de zile din data adoptării deciziei respective a autorităţii administraţiei publice locale. 11. Îngrijirea şi educarea copiilor în casa de copii se realizează în baza unui contract de plasare a copiilor, încheiat între părinţii-educatori şi autoritatea tutelară. 12. Contractul de plasare a copiilor va conţine prevederi ce reglementează condiţiile de întreţinere, îngrijire şi educaţie a copiilor, drepturile şi obligaţiile părinţilor-educatori, responsabilităţile autorităţii tutelare faţă de părinţii-educatori şi copiii plasaţi, condiţiile şi consecinţele rezilierii contractului. Contractul de plasare a copiilor va fi aprobat de conducătorul direcţiei generale de învăţămînt. 13. În casa de copii pot fi luaţi spre îngrijire de la cinci pînă la zece copii cu vîrste de pînă la 14 ani. Numărul total al copiilor plasaţi în casa de copii şi al copiilor proprii nu va depăşi 10 persoane. 14. Plasarea în casa de copii a unui copil care a atins vîrsta de 10 ani se va face doar cu acordul acestuia, certificat de autoritatea tutelară. 15. Copiii din casa de copii deţin calitatea de membru al acesteia pînă la atingerea vîrstei de 18 ani. În cazul continuării studiilor în licee, şcoli profesionale, şcoli de meserii, instituţii de învăţămînt superior, ei îşi păstrează această calitate pînă la încheierea studiilor (dar numai pînă la vîrsta de 23 ani). 16. Copiii din casa de copii, care frecventează o instituţie preşcolară şi alte instituţii de învăţămînt, beneficiază de înlesnirile prevăzute pentru familiile cu mulţi copii. 17. La plasarea copiilor în casa de copii se va lua în considerare provenienţa etnică a copilului, apartenenţa lui la o anumită cultură, religia, limba vorbită, starea sănătăţii şi gradul de dezvoltare a copilului în vederea creării condiţiilor de viaţă care ar asigura continuitatea educaţiei acestuia. Copiii aflaţi în raporturi de rudenie sînt plasaţi în aceeaşi casă de copii, cu excepţia cazurilor cînd separarea se face în interesele copiilor. 18. În caz de incompatibilitate psihologică între copii şi părinţii-educatori sau de lichidare a casei de copii, autoritatea tutelară va căuta pentru minorii respectivi o altă formă adecvată de plasament. 19. Copiii cu contraindicaţii vizînd starea sănătăţii (specificate în anexa nr.1) nu pot fi plasaţi în case de copii. Decizia organelor de ocrotire a sănătăţii privind inoportunitatea plasării minorului în casa de copii este irevocabilă. Asistenţa medicală a copiilor din aceste case este asigurată de instituţiile medicale din teritoriu. 20. Copiii plasaţi în casele de copii beneficiază de înlesnirile pentru copiii orfani şi cei rămaşi fără ocrotire părintească prevăzute de legislaţia în vigoare şi îşi păstrează dreptul la pensiile şi indemnizaţiile stabilite anterior, acestea fiind virate la contul personal al copilului, deschis în instituţiile bancare. 21. Copiilor plasaţi în casele de copii li se rezervă dreptul la spaţiul locativ de care au dispus părinţii lor sau la un alt spaţiu echivalent. Copiii orfani şi cei rămaşi fără ocrotire părintească din casa de copii, ai căror părinţi nu au avut locuinţă, la ieşirea din această instituţie vor fi asiguraţi de către autorităţile administraţiei publice locale de la baştina lor sau de la locul de trai al părinţilor-educatori, ţinînd cont de doleanţele copiilor, cu spaţiu locativ sau cu teren şi un credit bănesc pe termen lung fără dobîndă, pentru construcţia unei case de locuit. 22. Dacă în casa de copii au rămas mai puţin de cinci persoane plasate, părinţii-educatori au dreptul s-o completeze cu alţi copii, în temeiul deciziei autorităţilor tutelare. 23. La atingerea vîrstei de 18 ani, autorităţile administraţiei publice locale de la locul de naştere a copiilor educaţi în casa de copii vor contribui la plasarea acestora în cîmpul muncii. 24. Autoritatea tutelară va asigura exercitarea controlului asupra folosirii şi păstrării corecte a patrimoniului copiilor orfani şi celor rămaşi fără ocrotire părintească, aflaţi în casa de copii, pînă la atingerea de către aceştia a vîrstei de 18 ani. Bunurile materiale parvenite în urma donaţiilor şi sponsorizării caselor de copii vor fi partajate în mod egal la toţi copiii luaţi în îngrijire. 25. Dispoziţiile legislaţiei în vigoare vizînd succesiunea şi asigurarea cu pensii şi alocaţii sociale de stat în raporturile dintre părinţi şi copii nu au efecte juridice pentru părinţii-educatori şi minorii din casa de copii. 26. Copiii plasaţi în casa de copii se află la evidenţa autorităţii tutelare şi pot fi prezentaţi spre adopţie sau plasaţi sub tutelă (în cazul în care nu se reuşeşte integrarea copilului în familia biologică sau lărgită) în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare. 27. Părinţii-educatori vor facilita şi vor sprijini comunicarea copiilor luaţi în îngrijire cu părinţii şi rudele apropiate (fraţi, surori, bunei), dacă aceasta nu va contraveni intereselor copilului. Întreţinerea relaţiilor copiilor cu părinţii biologici şi alte rude apropiate se va realiza cu acordul autorităţii tutelare. III. MODUL DE CREARE ŞI FUNCŢIONARE A CASEI DE COPII DE TIP FAMILIAL ŞI ACTELE NECESARE 28. Solicitanţii calităţii de părinţi-educatori vor prezenta la autoritatea tutelară următoarele acte: - cererea semnată de ambii soţi; - buletinul de identitate; - copiile actului de studii şi adeverinţei de căsătorie; - copia carnetului de muncă; - caracteristica de la ultimul loc de muncă; - actul medical despre starea sănătăţii tuturor membrilor familiei, conform anexei nr.2; - certificatul privind veniturile familiei; - certificatul privind spaţiul locativ; - certificatul de la Centrul teritorial de medicină preventivă privind starea sanitaro-igienică a spaţiului locativ; - cazierul judiciar. 29. Autoritatea tutelară va întocmi, în termen de o lună, ancheta socială a familiei care doreşte să întemeieze o casă de copii, în care vor fi reflectate condiţiile ei de viaţă. În baza actelor menţionate în pct.28, autoritatea tutelară va elibera un aviz care, împreună cu cererea solicitantului, va fi prezentat autorităţilor administraţiei publice locale pentru adoptarea deciziei referitor la înfiinţarea casei de copii. 30. La plasarea copilului în casa de copii, autoritatea tutelară va transmite părinţilor-educatori următoarele documente: - decizia autorităţiilor administraţiei publice locale cu privire la crearea casei de copii; - certificatul despre numirea soţilor în funcţia de părinţi-educatori, eliberat de autoritatea administraţiei publice locale; - decizia autorităţilor tutelare cu privire la plasarea copiilor; - contractul de plasament al copiilor; - certificatele de naştere ale copiilor plasaţi spre îngrijire; - certificatul despre starea sănătăţii fiecărui copil (conform anexei nr.3) şi extrasul din fişa medicală a copilului (adeverinţa despre starea sănătăţii mamei copilului şi modul în care a decurs naşterea - în cazul cînd copilul este luat de la maternitate); - caracteristica psiho-pedagogică a copilului, perfectată de instituţia în care s-a aflat anterior copilul; - actele de studii ale copilului; - actul autorităţii tutelare cu privire la examinarea condiţiilor anterioare de trai ale copilului; - informaţiile privind părinţii biologici ai copilului (copia certificatului de deces, hotărîri ale judecăţii, alte documente care confirmă lipsa părinţilor sau a condiţiilor şi posibilităţilor de educaţie a copilului în familia biologică); - informaţiile privind alte rude ale copilului (locul aflării fraţilor, surorilor, altor rude apropiate); - informaţiile privind patrimoniul copilului şi persoanele care poartă răspundere pentru păstrarea lui; - copiile documentelor ce atestă dreptul copilului la pensii şi indemnizaţii. 31. Părinţii-educatori sînt obligaţi să păstreze toate actele şi documentele primite de la autoritatea tutelară. 32. În cazul în care minorii se întorc la părinţi sau la plecarea lor din casa de copii, patrimoniul şi actele copilului se transmit părinţilor (sau instituţiei în care se transferă copilul minor) sau copilului printr-o listă autentificată notarial. IV. DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE PĂRINŢILOR-EDUCATORI 33. Părinţi-educatori se consideră soţul şi soţia, care se ocupă de îngrijirea şi educaţia copiilor din casa de copii, purtînd, totodată, responsabilitatea pentru îndeplinirea funcţiilor ce le revin. Funcţia de părinte-educator li se atribuie solicitanţilor din data adoptării de către organele de resort a deciziei de creare a casei de copii respective. 34. Părinţi-educatori pot fi cetăţenii Republicii Moldova, care au atins vîrsta de 25 ani, locuiesc pe teritoriul republicii şi ale căror calităţi morale şi stare a sănătăţii le permit îndeplinirea obligaţiunilor respective. Diferenţa de vîrstă între părinţii-educatori şi copilul plasat în casa de copii va fi de minimum 15 ani şi maximum 50 de ani. Pentru motive temeinice, această diferenţă de vîrstă poate fi redusă, dar nu mai mult decît cu 5 ani. 35. Părinţii-educatori au dreptul prioritar la adopţia copiilor aflaţi în propria casă de copii, cu păstrarea statutului acesteia. 36. Nu pot fi părinţi-educatori persoanele: - decăzute din drepturile părinteşti; - declarate, în condiţiile legii, incapabile sau cu capacitate redusă de exerciţiu; - eliberate de obligaţiile de tutore sau curator din culpa lor; - care au avut calitatea de părinţi adoptivi, dar adopţia le-a fost anulată din culpa lor; - care suferă de bolile cronice grave sau contagioase specificate în anexa nr.4; - cu antecedente penale. 37. Părinţii-educatori au dreptul să determine de sine stătător metodele de educaţie, luînd în considerare vîrsta şi particularităţile individuale ale copiilor şi recomandările autorităţii tutelare. 38. În cadrul exercitării împuternicirilor sale, părintele-educator nu are dreptul să aplice metode care ar putea prejudicia sănătatea fizică şi psihică şi dezvoltarea spirituală a copiilor îngrijiţi. Procesele educative vor exclude orice formă de violenţă asupra copiilor, manifestare de desconsiderare, cruzime şi ultragii la demnitatea persoanei copiilor. 39. Părinţii-educatori sînt în drept să aleagă pentru copiii din casa de copii instituţia de învăţămînt, luînd în considerare dorinţa şi aptitudinile acestora şi fiind obligaţi să le asigure condiţii pentru absolvirea instituţiei de învăţămînt obligatoriu. Părinţii-educatori vor stimula şi vor sprijini copiii în vederea continuării studiilor în liceu, şcoli de meserii şi profesionale, instituţii de învăţămînt superior şi alte instituţii de învăţămînt, ţinînd cont de opinia şi capacităţile fiecărui minor. 40. Părinţii-educatori poartă răspundere pentru starea sănătăţii copiilor şi pentru condiţiile de întreţinere şi educaţie a acestora. Ei sînt reprezentanţii legali ai copilului şi îi apără fără o procură specială drepturile şi interesele în toate instanţele, inclusiv în cele judecătoreşti. Părinţii-educatori nu sînt în drept să reprezinte interesele copiilor dacă autoritatea tutelară va stabili că interesele acestora contravin intereselor copiilor. 41. În cazul în care părinţii-educatori îşi exercită funcţiile în detrimentul intereselor şi drepturilor copiilor, ei sînt traşi la răspundere în modul stabilit de legislaţia în vigoare. 42. O dată în an părinţii-educatori şi persoanele care locuiesc împreună cu ei sînt obligaţi să treacă examenul medical indicat în anexa nr.2. 43. Părinţii-educatori sînt obligaţi să ţină evidenţa bunurilor, veniturilor (inclusiv ajutoarele umanitare) şi cheltuielilor efectuate şi să prezinte o dată în an autorităţilor publice locale darea de seamă respectivă. Mijloacele băneşti economisite nu sînt supuse decontării. Părinţii-educatori nu au dreptul să vîndă, să schimbe sau să dăruiască altor persoane bunurile materiale primite în dar sau procurate pentru discipolii casei de copii. 44. Cel puţin o dată în an părinţii-educatori sînt obligaţi să prezinte autorităţii tutelare o informaţie cu privire la sănătatea copiilor, lucrul educativ efectuat, problemele cu care se confruntă etc. 45. Asupra părinţilor-educatori se extind aceleaşi condiţii de remunerare a muncii şi înlesnirile stabilite lucrătorilor instituţiilor de îngrijire şi instruire pentru copii orfani, în funcţie de numărul copiilor aflaţi în plasament. Remunerarea muncii părinţilor-educatori începe din data plasării în casă a minimum trei copii (conform normelor stabilite de Guvern) pînă la data încetării activităţii acesteia. 46. În cazul îmbolnăvirii părintelui-educator, autoritatea tutelară numeşte temporar în funcţie altă persoană (de dorit, din aceeaşi familie) pentru perioada respectivă. Remuneraţia ambelor persoane va fi efectuată în conformitate cu legislaţia în vigoare. 47. Părinţii-educatori din casele de copii au dreptul preferenţial la bilete de odihnă (inclusiv gratuite) în sanatorii şi în casele de odihnă, pentru tratament şi odihnă împreună cu discipolii lor. 48. Perioada în care părinţii-educatori au lucrat în casele de copii se include în stagiul lor de muncă general neîntrerupt, în cazul în care s-au achitat contribuţiile respective de asigurări sociale de stat. V. ASIGURAREA MATERIALĂ A CASEI DE COPII 49. Activitatea casei de copii poate fi finanţată din următoarele surse: mijloacele prevăzute în bugetele judeţene (municipale) şi în bugetul central al unităţii teritoriale autonome Găgăuzia; mijloacele extrabugetare; sponsorizări. 50. Mijloacele băneşti destinate procurării obiectelor de inventar şi utilajelor necesare, hainelor şi rechizitelor şcolare, precum şi pentru alimentaţia copiilor, procurarea obiectelor de igienă personală şi a medicamentelor sînt transferate lunar pe contul caselor de copii de către consiliul judeţean (municipal), Adunarea Populară a Unităţii teritorial-administrative Găgăuzia, în conformitate cu normele stabilite prin hotărîrea Guvernului. 51. Consiliile judeţene (municipale), Adunarea Populară a Unităţii teritorial-administrative Găgăuzia eliberează caselor de copii mijloacele financiare, necesare pentru deservirea clădirilor, achitarea consumului de gaze, energie electrică şi termică, procurarea cărbunilor şi lemnelor şi suportarea altor cheltuieli de gospodărire, în baza facturilor de achitare sau altor documente financiare, conform normativelor şi tarifelor stabilite în localitatea respectivă. 52. Copiii plasaţi în casele de copii, care îşi fac studiile în instituţiile de învăţămînt şi locuiesc separat de părinţii-educatori, beneficiază de toate înlesnirile prevăzute de legislaţia în vigoare pentru copiii orfani şi cei rămaşi fără ocrotire părintească. Aceste înlesniri vor fi stabilite în baza certificatului de înmatriculare şi demersului autorităţii tutelare. În perioada respectivă părinţilor-educatori nu li se plăteşte indemnizaţia pentru aceşti copii. 53. După absolvirea studiilor în şcoli profesionale şi instituţii de învăţămînt superior, copiilor din casa de copii li se plăteşte o indemnizaţie unică prevăzută pentru copiii orfani şi cei rămaşi fără ocrotire părintească, potrivit legislaţiei în vigoare. 54. Copiii din casele de copii au dreptul preferenţial la bilete de odihnă gratuite în tabere de odihnă şi întremare pentru copii, sanatorii şi alte instituţii de odihnă şi recuperare. 55. Pentru dezvoltarea gospodăriei auxiliare, casa de copii, în condiţiile legii, beneficiază de loturi de pămînt arabil, repartizate în baza deciziei autorităţii administraţiei publice locale. 56. În cazul apariţiei unor probleme financiare neprevăzute în prezentul regulament, ele pot fi soluţionate de autoritatea tutelară în comun cu autorităţile administraţiei publice locale, conform legislaţiei în vigoare. VI. ÎNCETAREA ACTIVITĂŢII CASEI DE COPII DE TIP FAMILIAL 57. Casa de copii îşi încetează activitatea în baza: hotărîrii autorităţilor administraţiei publice locale cu privire la desfiinţarea casei de copii; hotărîrii instanţei judecătoreşti cu privire la anularea hotărîrii de creare a casei de copii. 58. Decizia privind încetarea activităţii casei de copii poate fi luată şi la cererea părinţilor-educatori sau în temeiul demersului autorităţii tutelare şi este condiţionată de următorii factori: atingerea majoratului de către toţi copiii luaţi în îngrijire; decesul părinţilor-educatori sau al unuia dintre ei; depistarea oricărei forme de abuz asupra copiilor din partea părinţilor-educatori sau a altor membri ai familiei; reintegrarea copiilor în familia lor biologică sau adopţia lor, precum şi instituirea tutelei asupra acestora; depistarea la părinţii-educatori sau la membrii familiei lor a maladiilor specificate în anexa nr.4, care nu permit aflarea copiilor în casa de copii. 59. Activitatea casei de copii încetează din data adoptării hotărîrii respective, dacă aceasta din urmă nu prevede alt termen. 60. Anexele nr.1-4 fac parte integrantă din prezentul regulament. Anexa nr.1 Contraindicaţii pentru plasarea unui copil într-o casă de copii de tip familial decurgînd din starea sănătăţii lui Contraindicaţii absolute: - leziuni organice grave ale sistemului nervos central; - maladii psihice (schizofrenia, epilepsia, oligofrenia şi demenţia de orice grad); - atrofia nervilor optici şi alte maladii ale ochilor, cu scăderea considerabilă a acuităţii vederii; - scăderea considerabilă a auzului şi surditatea; - vicii congenitale grave unice sau multiple; - maladii genetice grave; - hidrocefalia progresivă şi microcefalia de grad avansat; - sifilis congenital; - SIDA - maladiile ce se încadrează în gradele I şi II de invaliditate. Contraindicaţii relative: - prag înalt de stigmaţie; - sindrom epileptic; - psihopatii de diferită geneză; - tuberculoză activă; - hepatita cronică B sau D; - hidrocefalia compensată; - tumori; - astm bronşic, diabet zaharat şi alte maladii cronice grave, cu progresarea procesului patologic; - invaliditate de gradul II. În cazul contraindicaţiilor relative, sînt necesare examinări repetate la comisiile medicale consultative pentru soluţionarea definitivă a problemei privind posibilitatea plasării copilului într-o casă de copii de tip familial. Retenţia în dezvoltarea psihoverbală, condiţionată de mediul în care se educă copilul, nu constituie o contraindicaţie pentru plasarea minorului într-o casă de copii de tip familial. Notă. Dacă în cadrul diagnosticării şi examinării posibilităţii de a plasa copilul într-o casă de copii de tip familial apar controverse, se indică consultul unui consiliu medical, compus din specialişti notorii din ţară, concluzia căruia este decisivă. Anexa nr.2 ACT privind examenul medical al solicitanţilor statutului de părinte-educator (şi al membrilor familiei lor) Numele, prenumele ____________________________________________ Vîrsta _______________________________________________________ Domiciliul ___________________________________________________ Concluziile specialiştilor 1. Terapeutul: 2. Psihiatrul: a) dezvoltarea intelectuală: _________________________________ b) concluzia generală a psihiatrului: ________________________ 3. Venerologul-dermatolog: 4. Narcologul: 5. Ftiziatrul: 6. Alţi specialişti (după indicaţii) Rezultatele examenului paraclinic: 1. Analiza sîngelui la SIDA: ____________________________________ 2. Analiza sîngelui la reacţia Wasserman: _______________________ 3. Radiografia organelor cavităţii toracice: ____________________ 4. Marcherii hepatici virali: ___________________________________ 5. Alte investigaţii, după necesităţi: __________________________ Diagnoza definitivă: Concluzia: (există sau nu există contraindicaţii medicale pentru acordarea statutului de fondator al unei case de copii de tip familial). L.Ş. Conducătorul instituţiei medicale " " ---- --------------- (data) Notă. Actul este valabil pentru o perioadă de şase luni din data eliberării. Pe parcursul activităţii instituţiei respective părinţii- educatori sînt obligaţi să treacă examenul medical o dată pe an. Anexa nr.3 ACT privind starea sănătăţii copilului care se plasează în casa de copii de tip familial Numele, prenumele (patronimicul) copilului ____________________________ Data, luna şi anul naşterii ___________________________________________ Extras din istoria dezvoltării copilului (date privind părinţii biologici, maladiile familial-ereditare, eventuala afectare a părinţilor de alcoolism, narcomanie, maladii venerice şi psihice, datele privind graviditatea şi evoluţia naşterii. Informaţii privind dezvoltarea fizică şi neuropsihică a copilului la momentul examinării; maladiile suportate; vaccinările profilactice etc.) Rezultatele examenului medical complex al copilului, efectuat de către medicii specialişti (se indică exact patologia existentă şi, în mod obligatoriu, gradul de dereglare a funcţiilor organelor şi sistemelor): Pediatrul: Neuropatologul: Psihiatrul: Oftalmologul: Chirurgul pentru copii: Dermatovenerologul: Logopedul: Alţi specialişti, după indicaţii: Datele privind investigaţiile de laborator (reacţia Wasserman, virusul imunodeficitar la om, analiza generală a sîngelui şi urinei, fecale la helminţi, marcherii hepatici virali, alte investigaţii, conform indicaţiilor): Diagnosticul de bază, cu specificarea gradului de gravitate a maladiei: Concluzia: L.Ş. Conducătorul instituţiei medicale " " ---- --------------- (data) Notă. Actul este valabil pentru o perioadă de şase luni. Pe viitor copiii din casele de copii de tip familial trebuie să treacă examenul medical anual obligatoriu, ca şi alţi copii de vîrstă respectivă, beneficiind de facilităţile acordate copiilor orfani. Anexa nr.4 CONTRAINDICAŢII pentru crearea unei case de copii de tip familial, ce decurg din starea sănătăţii solicitanţilor sau a membrilor familiilor lor Pentru solicitanţii calităţii de fondatori ai unei case de copii de tip familial: - invaliditate de gradul I şi II; - leziuni organice grave ale sistemului nervos central; - maladii psihice; - maladii ale ochilor, cu scăderea considerabilă a acuităţii vederii; - scăderea considerabilă a auzului şi surditatea; - alcoolismul; - narcomania; - SIDA; - bolile venerice; - tuberculoza şi alte maladii contagioase grave; - hepatita cronică B şi D; - maladii cronice grave cu evoluţie nefavorabilă. Pentru membrii familiilor solicitanţilor: - maladii psihice; - alcoolismul; - narcomania; - SIDA; - bolile venerice; - tuberculoza şi alte maladii contagioase grave; - hepatita cronică B şi D.

Lasă-ne feedback-ul tău! 😊
Ne dorim să îți oferim cea mai bună experiență pe site-ul nostru și apreciem orice sugestie care ne poate ajuta să îl îmbunătățim.
Trimite-ne feedback-ul tău pe email-ul nostru moldlex@stisc.gov.md, facând click pe butonul de mai jos.
Opinia ta contează și ne ajută să devenim mai buni! 🚀