HOTĂRÎREA GUVERNULUI REPUBLICII MOLDOVA
pentru aprobarea Regulamentului casei de copii de tip familial
Nr.937 din 12.07.2002
Monitorul Oficial al R.Moldova nr.106-109/1055 din 25.07.2002
* * *
În scopul asigurării protecţiei drepturilor copiilor orfani şi celor
rămaşi fără îngrijirea părinţilor, precum şi pentru îmbunătăţirea
activităţii caselor de copii de tip familial, Guvernul Republicii
Moldova HOTĂRĂŞTE:
1. Se aprobă Regulamentul casei de copii de tip familial (se
anexează).
2. Ministerul Învăţămîntului, în comun cu Ministerul Muncii şi
Protecţiei Sociale, Ministerul Finanţelor şi Ministerul Sănătăţii, în
termen de două luni va prezenta spre examinare Guvernului proiectul de
hotărîre privind standardele de îngrijire şi normele de asigurare
materială a copiilor orfani şi celor rămaşi fără ocrotire părintească
din casele de copii de tip familial.
3. Se abrogă Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.170 din 26
martie 1996 "Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la activitatea
caselor de copii tip familie" (Monitorul Oficial al Republicii Moldova,
1996, nr.35-37, art.246).
PRIM-MINISTRU
AL REPUBLICII MOLDOVA Vasile TARLEV
Contrasemnată:
Ministrul învăţămîntului Gheorghe Sima
Ministrul finanţelor Zinaida Grecianîi
Chişinău, 12 iulie 2002.
Nr. 937.
Aprobat
prin Hotărîrea Guvernului
Republicii Moldova nr. 937
din 12 iulie 2002
REGULAMENTUL
casei de copii de tip familial
I. DISPOZIŢII GENERALE
1. Casa de copii de tip familial (în continuare - casa de copii)
reprezintă o instituţie creată în baza unei familii în scopul
întreţinerii parţiale şi educaţiei copiilor orfani şi a celor rămaşi
fără ocrotire părintească.
Fondatorii caselor de copii de tip familial se numesc
părinţi-educatori.
2. Casa de copii se creează prin decizia autorităţii administraţiei
publice locale respective, adoptată în baza cererii
părinţilor-educatori, a actelor anexate la aceasta şi avizului
autorităţii tutelare. Casa de copii poate fi întemeiată doar în baza
unei familii complete.
La înfiinţarea unei case de copii se va lua în considerare opinia
tuturor membrilor familiei care locuiesc împreună, inclusiv a copiilor
proprii şi a celor adoptaţi, iar celor care au împlinit vîrsta de 10 ani
li se va cere acordul.
3. Casa de copii dispune de conturi trezoreriale (bugetar şi
extrabugetar) deschise în unităţile teritoriale ale Trezoreriei de stat.
4. Autorităţile administraţiei publice locale vor asigura asistenţa
materială necesară şi controlul asupra funcţionalităţii caselor de copii
de tip familial în conformitate cu prevederile legislaţiei.
5. Autoritatea tutelară va efectua selectarea părinţilor-educatori,
creînd în acest scop o comisie de experţi compusă din pedagogi, medici,
jurişti şi asistenţi sociali. Părinţii-educatori sînt selectaţi în
funcţie de aptitudinile lor personale, de starea sănătăţii, dispunerea
de un spaţiu locativ adecvat şi de pregătirea pe care o au pentru a
îndeplini obligaţiile ce ţin de îngrijirea şi educaţia copiilor.
6. Despre hotărîrea comisiei de experţi solicitanţii vor fi anunţaţi
în termen de 15 zile din data adoptării ei.
7. Candidaturile acceptate ale părinţilor-educatori vor fi
familiarizate cu prevederile prezentului regulament şi cu alte acte
legislative în domeniu.
8. Autoritatea tutelară va asigura instruirea iniţială şi continuă a
părinţilor educatori, exercitînd, totodată, şi funcţia de control asupra
calităţii îngrijirii şi educaţiei oferite de aceştia copiilor din casa
de copii. Controlul va fi efectuat cel puţin o dată în 6 luni.
II. PLASAREA COPIILOR ÎN CASELE
DE COPII DE TIP FAMILIAL
9. Plasarea copiilor în casa de copii de tip familial se va coordona
în mod obligatoriu cu autoritatea tutelară.
10. Casa de copii de tip familial se va completa cu primii cinci
copii pe parcursul a 30 de zile din data adoptării deciziei respective a
autorităţii administraţiei publice locale.
11. Îngrijirea şi educarea copiilor în casa de copii se realizează
în baza unui contract de plasare a copiilor, încheiat între
părinţii-educatori şi autoritatea tutelară.
12. Contractul de plasare a copiilor va conţine prevederi ce
reglementează condiţiile de întreţinere, îngrijire şi educaţie a
copiilor, drepturile şi obligaţiile părinţilor-educatori,
responsabilităţile autorităţii tutelare faţă de părinţii-educatori şi
copiii plasaţi, condiţiile şi consecinţele rezilierii contractului.
Contractul de plasare a copiilor va fi aprobat de conducătorul
direcţiei generale de învăţămînt.
13. În casa de copii pot fi luaţi spre îngrijire de la cinci pînă la
zece copii cu vîrste de pînă la 14 ani.
Numărul total al copiilor plasaţi în casa de copii şi al copiilor
proprii nu va depăşi 10 persoane.
14. Plasarea în casa de copii a unui copil care a atins vîrsta de 10
ani se va face doar cu acordul acestuia, certificat de autoritatea
tutelară.
15. Copiii din casa de copii deţin calitatea de membru al acesteia
pînă la atingerea vîrstei de 18 ani. În cazul continuării studiilor în
licee, şcoli profesionale, şcoli de meserii, instituţii de învăţămînt
superior, ei îşi păstrează această calitate pînă la încheierea studiilor
(dar numai pînă la vîrsta de 23 ani).
16. Copiii din casa de copii, care frecventează o instituţie
preşcolară şi alte instituţii de învăţămînt, beneficiază de înlesnirile
prevăzute pentru familiile cu mulţi copii.
17. La plasarea copiilor în casa de copii se va lua în considerare
provenienţa etnică a copilului, apartenenţa lui la o anumită cultură,
religia, limba vorbită, starea sănătăţii şi gradul de dezvoltare a
copilului în vederea creării condiţiilor de viaţă care ar asigura
continuitatea educaţiei acestuia.
Copiii aflaţi în raporturi de rudenie sînt plasaţi în aceeaşi casă
de copii, cu excepţia cazurilor cînd separarea se face în interesele
copiilor.
18. În caz de incompatibilitate psihologică între copii şi
părinţii-educatori sau de lichidare a casei de copii, autoritatea
tutelară va căuta pentru minorii respectivi o altă formă adecvată de
plasament.
19. Copiii cu contraindicaţii vizînd starea sănătăţii (specificate
în anexa nr.1) nu pot fi plasaţi în case de copii. Decizia organelor de
ocrotire a sănătăţii privind inoportunitatea plasării minorului în casa
de copii este irevocabilă.
Asistenţa medicală a copiilor din aceste case este asigurată de
instituţiile medicale din teritoriu.
20. Copiii plasaţi în casele de copii beneficiază de înlesnirile
pentru copiii orfani şi cei rămaşi fără ocrotire părintească prevăzute
de legislaţia în vigoare şi îşi păstrează dreptul la pensiile şi
indemnizaţiile stabilite anterior, acestea fiind virate la contul
personal al copilului, deschis în instituţiile bancare.
21. Copiilor plasaţi în casele de copii li se rezervă dreptul la
spaţiul locativ de care au dispus părinţii lor sau la un alt spaţiu
echivalent.
Copiii orfani şi cei rămaşi fără ocrotire părintească din casa de
copii, ai căror părinţi nu au avut locuinţă, la ieşirea din această
instituţie vor fi asiguraţi de către autorităţile administraţiei publice
locale de la baştina lor sau de la locul de trai al
părinţilor-educatori, ţinînd cont de doleanţele copiilor, cu spaţiu
locativ sau cu teren şi un credit bănesc pe termen lung fără dobîndă,
pentru construcţia unei case de locuit.
22. Dacă în casa de copii au rămas mai puţin de cinci persoane
plasate, părinţii-educatori au dreptul s-o completeze cu alţi copii, în
temeiul deciziei autorităţilor tutelare.
23. La atingerea vîrstei de 18 ani, autorităţile administraţiei
publice locale de la locul de naştere a copiilor educaţi în casa de
copii vor contribui la plasarea acestora în cîmpul muncii.
24. Autoritatea tutelară va asigura exercitarea controlului asupra
folosirii şi păstrării corecte a patrimoniului copiilor orfani şi celor
rămaşi fără ocrotire părintească, aflaţi în casa de copii, pînă la
atingerea de către aceştia a vîrstei de 18 ani. Bunurile materiale
parvenite în urma donaţiilor şi sponsorizării caselor de copii vor fi
partajate în mod egal la toţi copiii luaţi în îngrijire.
25. Dispoziţiile legislaţiei în vigoare vizînd succesiunea şi
asigurarea cu pensii şi alocaţii sociale de stat în raporturile dintre
părinţi şi copii nu au efecte juridice pentru părinţii-educatori şi
minorii din casa de copii.
26. Copiii plasaţi în casa de copii se află la evidenţa autorităţii
tutelare şi pot fi prezentaţi spre adopţie sau plasaţi sub tutelă (în
cazul în care nu se reuşeşte integrarea copilului în familia biologică
sau lărgită) în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare.
27. Părinţii-educatori vor facilita şi vor sprijini comunicarea
copiilor luaţi în îngrijire cu părinţii şi rudele apropiate (fraţi,
surori, bunei), dacă aceasta nu va contraveni intereselor copilului.
Întreţinerea relaţiilor copiilor cu părinţii biologici şi alte rude
apropiate se va realiza cu acordul autorităţii tutelare.
III. MODUL DE CREARE ŞI FUNCŢIONARE
A CASEI DE COPII DE TIP FAMILIAL ŞI ACTELE NECESARE
28. Solicitanţii calităţii de părinţi-educatori vor prezenta la
autoritatea tutelară următoarele acte:
- cererea semnată de ambii soţi;
- buletinul de identitate;
- copiile actului de studii şi adeverinţei de căsătorie;
- copia carnetului de muncă;
- caracteristica de la ultimul loc de muncă;
- actul medical despre starea sănătăţii tuturor membrilor familiei,
conform anexei nr.2;
- certificatul privind veniturile familiei;
- certificatul privind spaţiul locativ;
- certificatul de la Centrul teritorial de medicină preventivă
privind starea sanitaro-igienică a spaţiului locativ;
- cazierul judiciar.
29. Autoritatea tutelară va întocmi, în termen de o lună, ancheta
socială a familiei care doreşte să întemeieze o casă de copii, în care
vor fi reflectate condiţiile ei de viaţă.
În baza actelor menţionate în pct.28, autoritatea tutelară va
elibera un aviz care, împreună cu cererea solicitantului, va fi
prezentat autorităţilor administraţiei publice locale pentru adoptarea
deciziei referitor la înfiinţarea casei de copii.
30. La plasarea copilului în casa de copii, autoritatea tutelară va
transmite părinţilor-educatori următoarele documente:
- decizia autorităţiilor administraţiei publice locale cu privire la
crearea casei de copii;
- certificatul despre numirea soţilor în funcţia de
părinţi-educatori, eliberat de autoritatea administraţiei publice locale;
- decizia autorităţilor tutelare cu privire la plasarea copiilor;
- contractul de plasament al copiilor;
- certificatele de naştere ale copiilor plasaţi spre îngrijire;
- certificatul despre starea sănătăţii fiecărui copil (conform
anexei nr.3) şi extrasul din fişa medicală a copilului (adeverinţa
despre starea sănătăţii mamei copilului şi modul în care a decurs
naşterea - în cazul cînd copilul este luat de la maternitate);
- caracteristica psiho-pedagogică a copilului, perfectată de
instituţia în care s-a aflat anterior copilul;
- actele de studii ale copilului;
- actul autorităţii tutelare cu privire la examinarea condiţiilor
anterioare de trai ale copilului;
- informaţiile privind părinţii biologici ai copilului (copia
certificatului de deces, hotărîri ale judecăţii, alte documente care
confirmă lipsa părinţilor sau a condiţiilor şi posibilităţilor de
educaţie a copilului în familia biologică);
- informaţiile privind alte rude ale copilului (locul aflării
fraţilor, surorilor, altor rude apropiate);
- informaţiile privind patrimoniul copilului şi persoanele care
poartă răspundere pentru păstrarea lui;
- copiile documentelor ce atestă dreptul copilului la pensii şi
indemnizaţii.
31. Părinţii-educatori sînt obligaţi să păstreze toate actele şi
documentele primite de la autoritatea tutelară.
32. În cazul în care minorii se întorc la părinţi sau la plecarea
lor din casa de copii, patrimoniul şi actele copilului se transmit
părinţilor (sau instituţiei în care se transferă copilul minor) sau
copilului printr-o listă autentificată notarial.
IV. DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE PĂRINŢILOR-EDUCATORI
33. Părinţi-educatori se consideră soţul şi soţia, care se ocupă de
îngrijirea şi educaţia copiilor din casa de copii, purtînd, totodată,
responsabilitatea pentru îndeplinirea funcţiilor ce le revin. Funcţia de
părinte-educator li se atribuie solicitanţilor din data adoptării de
către organele de resort a deciziei de creare a casei de copii
respective.
34. Părinţi-educatori pot fi cetăţenii Republicii Moldova, care au
atins vîrsta de 25 ani, locuiesc pe teritoriul republicii şi ale căror
calităţi morale şi stare a sănătăţii le permit îndeplinirea
obligaţiunilor respective. Diferenţa de vîrstă între părinţii-educatori
şi copilul plasat în casa de copii va fi de minimum 15 ani şi maximum 50
de ani. Pentru motive temeinice, această diferenţă de vîrstă poate fi
redusă, dar nu mai mult decît cu 5 ani.
35. Părinţii-educatori au dreptul prioritar la adopţia copiilor
aflaţi în propria casă de copii, cu păstrarea statutului acesteia.
36. Nu pot fi părinţi-educatori persoanele:
- decăzute din drepturile părinteşti;
- declarate, în condiţiile legii, incapabile sau cu capacitate
redusă de exerciţiu;
- eliberate de obligaţiile de tutore sau curator din culpa lor;
- care au avut calitatea de părinţi adoptivi, dar adopţia le-a fost
anulată din culpa lor;
- care suferă de bolile cronice grave sau contagioase specificate în
anexa nr.4;
- cu antecedente penale.
37. Părinţii-educatori au dreptul să determine de sine stătător
metodele de educaţie, luînd în considerare vîrsta şi particularităţile
individuale ale copiilor şi recomandările autorităţii tutelare.
38. În cadrul exercitării împuternicirilor sale, părintele-educator
nu are dreptul să aplice metode care ar putea prejudicia sănătatea
fizică şi psihică şi dezvoltarea spirituală a copiilor îngrijiţi.
Procesele educative vor exclude orice formă de violenţă asupra copiilor,
manifestare de desconsiderare, cruzime şi ultragii la demnitatea
persoanei copiilor.
39. Părinţii-educatori sînt în drept să aleagă pentru copiii din
casa de copii instituţia de învăţămînt, luînd în considerare dorinţa şi
aptitudinile acestora şi fiind obligaţi să le asigure condiţii pentru
absolvirea instituţiei de învăţămînt obligatoriu. Părinţii-educatori vor
stimula şi vor sprijini copiii în vederea continuării studiilor în
liceu, şcoli de meserii şi profesionale, instituţii de învăţămînt
superior şi alte instituţii de învăţămînt, ţinînd cont de opinia şi
capacităţile fiecărui minor.
40. Părinţii-educatori poartă răspundere pentru starea sănătăţii
copiilor şi pentru condiţiile de întreţinere şi educaţie a acestora. Ei
sînt reprezentanţii legali ai copilului şi îi apără fără o procură
specială drepturile şi interesele în toate instanţele, inclusiv în cele
judecătoreşti.
Părinţii-educatori nu sînt în drept să reprezinte interesele
copiilor dacă autoritatea tutelară va stabili că interesele acestora
contravin intereselor copiilor.
41. În cazul în care părinţii-educatori îşi exercită funcţiile în
detrimentul intereselor şi drepturilor copiilor, ei sînt traşi la
răspundere în modul stabilit de legislaţia în vigoare.
42. O dată în an părinţii-educatori şi persoanele care locuiesc
împreună cu ei sînt obligaţi să treacă examenul medical indicat în anexa
nr.2.
43. Părinţii-educatori sînt obligaţi să ţină evidenţa bunurilor,
veniturilor (inclusiv ajutoarele umanitare) şi cheltuielilor efectuate
şi să prezinte o dată în an autorităţilor publice locale darea de seamă
respectivă. Mijloacele băneşti economisite nu sînt supuse decontării.
Părinţii-educatori nu au dreptul să vîndă, să schimbe sau să
dăruiască altor persoane bunurile materiale primite în dar sau procurate
pentru discipolii casei de copii.
44. Cel puţin o dată în an părinţii-educatori sînt obligaţi să
prezinte autorităţii tutelare o informaţie cu privire la sănătatea
copiilor, lucrul educativ efectuat, problemele cu care se confruntă etc.
45. Asupra părinţilor-educatori se extind aceleaşi condiţii de
remunerare a muncii şi înlesnirile stabilite lucrătorilor instituţiilor
de îngrijire şi instruire pentru copii orfani, în funcţie de numărul
copiilor aflaţi în plasament.
Remunerarea muncii părinţilor-educatori începe din data plasării în
casă a minimum trei copii (conform normelor stabilite de Guvern) pînă la
data încetării activităţii acesteia.
46. În cazul îmbolnăvirii părintelui-educator, autoritatea tutelară
numeşte temporar în funcţie altă persoană (de dorit, din aceeaşi
familie) pentru perioada respectivă. Remuneraţia ambelor persoane va fi
efectuată în conformitate cu legislaţia în vigoare.
47. Părinţii-educatori din casele de copii au dreptul preferenţial
la bilete de odihnă (inclusiv gratuite) în sanatorii şi în casele de
odihnă, pentru tratament şi odihnă împreună cu discipolii lor.
48. Perioada în care părinţii-educatori au lucrat în casele de copii
se include în stagiul lor de muncă general neîntrerupt, în cazul în care
s-au achitat contribuţiile respective de asigurări sociale de stat.
V. ASIGURAREA MATERIALĂ A CASEI DE COPII
49. Activitatea casei de copii poate fi finanţată din următoarele
surse:
mijloacele prevăzute în bugetele judeţene (municipale) şi în bugetul
central al unităţii teritoriale autonome Găgăuzia;
mijloacele extrabugetare;
sponsorizări.
50. Mijloacele băneşti destinate procurării obiectelor de inventar
şi utilajelor necesare, hainelor şi rechizitelor şcolare, precum şi
pentru alimentaţia copiilor, procurarea obiectelor de igienă personală
şi a medicamentelor sînt transferate lunar pe contul caselor de copii de
către consiliul judeţean (municipal), Adunarea Populară a Unităţii
teritorial-administrative Găgăuzia, în conformitate cu normele stabilite
prin hotărîrea Guvernului.
51. Consiliile judeţene (municipale), Adunarea Populară a Unităţii
teritorial-administrative Găgăuzia eliberează caselor de copii
mijloacele financiare, necesare pentru deservirea clădirilor, achitarea
consumului de gaze, energie electrică şi termică, procurarea cărbunilor
şi lemnelor şi suportarea altor cheltuieli de gospodărire, în baza
facturilor de achitare sau altor documente financiare, conform
normativelor şi tarifelor stabilite în localitatea respectivă.
52. Copiii plasaţi în casele de copii, care îşi fac studiile în
instituţiile de învăţămînt şi locuiesc separat de părinţii-educatori,
beneficiază de toate înlesnirile prevăzute de legislaţia în vigoare
pentru copiii orfani şi cei rămaşi fără ocrotire părintească. Aceste
înlesniri vor fi stabilite în baza certificatului de înmatriculare şi
demersului autorităţii tutelare. În perioada respectivă
părinţilor-educatori nu li se plăteşte indemnizaţia pentru aceşti copii.
53. După absolvirea studiilor în şcoli profesionale şi instituţii de
învăţămînt superior, copiilor din casa de copii li se plăteşte o
indemnizaţie unică prevăzută pentru copiii orfani şi cei rămaşi fără
ocrotire părintească, potrivit legislaţiei în vigoare.
54. Copiii din casele de copii au dreptul preferenţial la bilete de
odihnă gratuite în tabere de odihnă şi întremare pentru copii, sanatorii
şi alte instituţii de odihnă şi recuperare.
55. Pentru dezvoltarea gospodăriei auxiliare, casa de copii, în
condiţiile legii, beneficiază de loturi de pămînt arabil, repartizate în
baza deciziei autorităţii administraţiei publice locale.
56. În cazul apariţiei unor probleme financiare neprevăzute în
prezentul regulament, ele pot fi soluţionate de autoritatea tutelară în
comun cu autorităţile administraţiei publice locale, conform legislaţiei
în vigoare.
VI. ÎNCETAREA ACTIVITĂŢII CASEI
DE COPII DE TIP FAMILIAL
57. Casa de copii îşi încetează activitatea în baza:
hotărîrii autorităţilor administraţiei publice locale cu privire la
desfiinţarea casei de copii;
hotărîrii instanţei judecătoreşti cu privire la anularea hotărîrii
de creare a casei de copii.
58. Decizia privind încetarea activităţii casei de copii poate fi
luată şi la cererea părinţilor-educatori sau în temeiul demersului
autorităţii tutelare şi este condiţionată de următorii factori:
atingerea majoratului de către toţi copiii luaţi în îngrijire;
decesul părinţilor-educatori sau al unuia dintre ei;
depistarea oricărei forme de abuz asupra copiilor din partea
părinţilor-educatori sau a altor membri ai familiei;
reintegrarea copiilor în familia lor biologică sau adopţia lor,
precum şi instituirea tutelei asupra acestora;
depistarea la părinţii-educatori sau la membrii familiei lor a
maladiilor specificate în anexa nr.4, care nu permit aflarea copiilor în
casa de copii.
59. Activitatea casei de copii încetează din data adoptării
hotărîrii respective, dacă aceasta din urmă nu prevede alt termen.
60. Anexele nr.1-4 fac parte integrantă din prezentul regulament.
Anexa nr.1
Contraindicaţii
pentru plasarea unui copil într-o casă de copii de
tip familial decurgînd din starea sănătăţii lui
Contraindicaţii absolute:
- leziuni organice grave ale sistemului nervos central;
- maladii psihice (schizofrenia, epilepsia, oligofrenia şi demenţia
de orice grad);
- atrofia nervilor optici şi alte maladii ale ochilor, cu scăderea
considerabilă a acuităţii vederii;
- scăderea considerabilă a auzului şi surditatea;
- vicii congenitale grave unice sau multiple;
- maladii genetice grave;
- hidrocefalia progresivă şi microcefalia de grad avansat;
- sifilis congenital;
- SIDA
- maladiile ce se încadrează în gradele I şi II de invaliditate.
Contraindicaţii relative:
- prag înalt de stigmaţie;
- sindrom epileptic;
- psihopatii de diferită geneză;
- tuberculoză activă;
- hepatita cronică B sau D;
- hidrocefalia compensată;
- tumori;
- astm bronşic, diabet zaharat şi alte maladii cronice grave, cu
progresarea procesului patologic;
- invaliditate de gradul II.
În cazul contraindicaţiilor relative, sînt necesare examinări
repetate la comisiile medicale consultative pentru soluţionarea
definitivă a problemei privind posibilitatea plasării copilului într-o
casă de copii de tip familial. Retenţia în dezvoltarea psihoverbală,
condiţionată de mediul în care se educă copilul, nu constituie o
contraindicaţie pentru plasarea minorului într-o casă de copii de tip
familial.
Notă. Dacă în cadrul diagnosticării şi examinării posibilităţii de a
plasa copilul într-o casă de copii de tip familial apar controverse, se
indică consultul unui consiliu medical, compus din specialişti notorii
din ţară, concluzia căruia este decisivă.
Anexa nr.2
ACT
privind examenul medical al solicitanţilor statutului
de părinte-educator (şi al membrilor familiei lor)
Numele, prenumele ____________________________________________
Vîrsta _______________________________________________________
Domiciliul ___________________________________________________
Concluziile specialiştilor
1. Terapeutul:
2. Psihiatrul:
a) dezvoltarea intelectuală: _________________________________
b) concluzia generală a psihiatrului: ________________________
3. Venerologul-dermatolog:
4. Narcologul:
5. Ftiziatrul:
6. Alţi specialişti (după indicaţii)
Rezultatele examenului paraclinic:
1. Analiza sîngelui la SIDA: ____________________________________
2. Analiza sîngelui la reacţia Wasserman: _______________________
3. Radiografia organelor cavităţii toracice: ____________________
4. Marcherii hepatici virali: ___________________________________
5. Alte investigaţii, după necesităţi: __________________________
Diagnoza definitivă:
Concluzia: (există sau nu există contraindicaţii medicale pentru
acordarea statutului de fondator al unei case de copii de tip familial).
L.Ş. Conducătorul instituţiei medicale
" "
---- ---------------
(data)
Notă.
Actul este valabil pentru o perioadă de şase luni din data
eliberării. Pe parcursul activităţii instituţiei respective părinţii-
educatori sînt obligaţi să treacă examenul medical o dată pe an.
Anexa nr.3
ACT
privind starea sănătăţii copilului care se plasează
în casa de copii de tip familial
Numele, prenumele (patronimicul) copilului ____________________________
Data, luna şi anul naşterii ___________________________________________
Extras din istoria dezvoltării copilului (date privind părinţii
biologici, maladiile familial-ereditare, eventuala afectare a părinţilor
de alcoolism, narcomanie, maladii venerice şi psihice, datele privind
graviditatea şi evoluţia naşterii. Informaţii privind dezvoltarea fizică
şi neuropsihică a copilului la momentul examinării; maladiile suportate;
vaccinările profilactice etc.)
Rezultatele examenului medical complex al copilului, efectuat de
către medicii specialişti (se indică exact patologia existentă şi, în
mod obligatoriu, gradul de dereglare a funcţiilor organelor şi
sistemelor):
Pediatrul:
Neuropatologul:
Psihiatrul:
Oftalmologul:
Chirurgul pentru copii:
Dermatovenerologul:
Logopedul:
Alţi specialişti, după indicaţii:
Datele privind investigaţiile de laborator (reacţia Wasserman,
virusul imunodeficitar la om, analiza generală a sîngelui şi urinei,
fecale la helminţi, marcherii hepatici virali, alte investigaţii,
conform indicaţiilor):
Diagnosticul de bază, cu specificarea gradului de gravitate a
maladiei:
Concluzia:
L.Ş. Conducătorul instituţiei medicale
" "
---- ---------------
(data)
Notă.
Actul este valabil pentru o perioadă de şase luni. Pe viitor copiii
din casele de copii de tip familial trebuie să treacă examenul medical
anual obligatoriu, ca şi alţi copii de vîrstă respectivă, beneficiind de
facilităţile acordate copiilor orfani.
Anexa nr.4
CONTRAINDICAŢII
pentru crearea unei case de copii de tip familial,
ce decurg din starea sănătăţii solicitanţilor sau
a membrilor familiilor lor
Pentru solicitanţii calităţii de fondatori ai unei case de copii de
tip familial:
- invaliditate de gradul I şi II;
- leziuni organice grave ale sistemului nervos central;
- maladii psihice;
- maladii ale ochilor, cu scăderea considerabilă a acuităţii vederii;
- scăderea considerabilă a auzului şi surditatea;
- alcoolismul;
- narcomania;
- SIDA;
- bolile venerice;
- tuberculoza şi alte maladii contagioase grave;
- hepatita cronică B şi D;
- maladii cronice grave cu evoluţie nefavorabilă.
Pentru membrii familiilor solicitanţilor:
- maladii psihice;
- alcoolismul;
- narcomania;
- SIDA;
- bolile venerice;
- tuberculoza şi alte maladii contagioase grave;
- hepatita cronică B şi D.
Lasă-ne feedback-ul tău! 😊
Ne dorim să îți oferim cea mai bună experiență pe site-ul nostru și apreciem orice sugestie care ne poate ajuta să îl îmbunătățim.
Trimite-ne feedback-ul tău pe email-ul nostru moldlex@stisc.gov.md, facând click pe butonul de mai jos.
Opinia ta contează și ne ajută să devenim mai buni! 🚀