H O T Ă R Î R E

privind activitatea serviciului de colectare a impozitelor şi taxelor

locale din cadrul primăriei

nr. 998  din  20.08.2003

Monitorul Oficial al R.Moldova nr.191-195/1059 din 05.09.2003

* * *

În scopul executării prevederilor art.158 şi 160 din Titlul V al Codului fiscal şi ţinînd cont de faptul că autorităţile administraţiei publice locale (primăriile), prin intermediul serviciilor de colectare a impozitelor şi taxelor locale din cadrul acestora, sînt obligate să ţină evidenţa contribuabililor şi a obligaţiilor fiscale calculate de respectivele servicii, Guvernul Republicii Moldova

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă:

Regulamentul-tip privind serviciul de colectare a impozitelor şi taxelor locale din cadrul primăriei (anexa nr.1);

Instrucţiunea privind modul de calculare, evidenţă şi achitare a impozitelor şi taxelor locale administrate de serviciul de colectare a impozitelor şi taxelor locale din cadrul primăriei (anexa nr.2).

2. În baza Regulamentului-tip privind serviciul de colectare a impozitelor şi taxelor locale din cadrul primăriei, autorităţile executive ale satelor (comunelor), oraşelor şi municipiilor vor elabora în termen de 30 de zile regulamentele serviciilor de colectare a impozitelor şi taxelor locale din cadrul primăriilor respective şi le vor prezenta consiliilor locale, care urmează să le adopte în termen de 10 zile şi să le prezinte organului fiscal teritorial.

3. Evidenţa contribuabililor şi a obligaţiilor fiscale ale acestora, calculate de serviciile de colectare a impozitelor şi taxelor locale, se va ţine de către aceste servicii în modul şi forma stabilite în Regulamentul-tip privind serviciul de colectare a impozitelor şi taxelor locale din cadrul primăriei şi în Instrucţiunea privind modul de calculare, evidenţă şi achitare a impozitelor şi taxelor locale administrate de serviciul de colectare a impozitelor şi taxelor locale din cadrul primăriei.

4. Autorităţile administraţiei publice locale vor asigura din contul bugetelor proprii serviciile cu baza tehnico-materială, resurse umane, formulare de strictă evidenţă şi alte documente, necesare pentru administrarea impozitelor şi taxelor locale, calculate de ele.

5. Ministerul Finanţelor va aduce actele sale normative în concordanţă cu prevederile prezentei hotărîri.

6. Ministerul Finanţelor şi Inspectoratul Fiscal Principal de Stat vor da explicaţiile de rigoare referitor la aplicarea Instrucţiunii privind modul de calculare, evidenţă şi achitare a impozitelor şi taxelor locale administrate de serviciul de colectare a impozitelor şi taxelor locale din cadrul primăriei.

Anexa nr.1

la Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova

nr.998 din 20 august 2003

REGULAMENTUL-tip

privind serviciul de colectare a impozitelor şi taxelor locale

din cadrul primăriei

I. DISPOZIŢII GENERALE

1. Prezentul regulament este elaborat în baza prevederilor art.160 al Titlului V, Titlului VI ale Codului fiscal, Legii pentru punerea în aplicare a Titlului VI al Codului fiscal nr.1056-XIV din 16 iunie 2000, Legii privind taxele locale nr.186-XIII din 19 iulie 1994, Legii privind administraţia publică locală nr.123-XV din 18 martie 2003 şi Legii privind finanţele publice locale nr.491-XIV din 9 iulie 1999.

2. Noţiunile utilizate corespund noţiunilor definite prin actele normative, în baza cărora a fost elaborat acest regulament.

3. Serviciul de colectare a impozitelor şi taxelor locale din cadrul primăriei (în continuare – serviciul) este un organ cu atribuţii de administrare fiscală. Funcţiile serviciului sînt exercitate prin intermediul perceptorilor fiscali. Ca excepţie, aceste funcţii pot fi exercitate de secretarul sau de un alt funcţionar al primăriei, care nu este investit cu dreptul de a semna documente de casă.

4. Serviciul va administra următoarele impozite şi taxe locale, stabilite prin actele legislative indicate la pct.1 al prezentului regulament:

impozitul funciar de la persoanele fizice (cetăţeni) şi gospodăriile ţărăneşti (de fermier);

impozitul pe bunurile imobiliare de la persoanele fizice (cetăţeni);

taxa de piaţă (în cazul cînd organul administraţiei publice încasează direct această taxă);

taxa pentru dreptul de a organiza licitaţii locale şi loterii;

taxa pentru amenajarea teritoriului, percepută de la gospodăriile ţărăneşti (de fermier);

taxa pentru amplasarea publicităţii (reclamei), în special instalarea de afişe, pancarte, panouri, de diverse mijloace tehnice;

taxa pentru amplasarea unităţilor comerciale;

taxa pentru trecerea frontierei de stat;

taxa pentru dreptul de a vinde în zona vamală;

taxa pentru dreptul de a presta servicii de transportare a călătorilor.

5. Asigurarea serviciului cu documentele necesare pentru ţinerea evidenţei obligaţiilor fiscale, cu blanchete ale dărilor de seamă fiscale, cu avize de plată şi chitanţe de recepţie a plăţilor fiscale, precum şi cu alte documente pentru administrarea impozitelor şi taxelor locale, indicate la pct.4 al prezentului regulament, este pusă în sarcina autorităţilor administraţiei publice locale. Blanchetele de strictă evidenţă se vor utiliza în modul stabilit.

6. Serviciul Fiscal de Stat exercită controlul asupra respectării legislaţiei fiscale de către serviciul de colectare.

7. Reviziile documentare de casă la primării privind exercitarea funcţiilor serviciului de percepere şi transferare a mijloacelor băneşti în buget se efectuează de către direcţiile generale finanţe teritoriale, precum şi de alte organe abilitate cu acest drept.

La concedierea perceptorului fiscal sau a persoanei care exercită funcţiile acestuia, se efectuează în mod obligatoriu revizia documentară a casei de încasări a impozitelor, taxelor şi altor plăţi şi transmiterea la contabilitatea primăriei a chitanţelor şi altor documente de care persoanele menţionate poartă răspundere. Respectiv, înainte de concedierea acestor persoane, primăriile sînt obligate să informeze oficial organele financiare teritoriale pentru a efectua reviziile stabilite.

La încadrarea altor persoane în funcţia de perceptor fiscal sau la delegarea acestor funcţii altei persoane din cadrul primăriei, contabilitatea acesteia urmează să le transmită chitanţierele şi alte documente necesare pentru exercitarea funcţiilor respective.

În lipsa temporară a perceptorilor fiscali, controlul casei de încasări şi transmiterea-primirea chitanţelor şi altor documente, de care aceştia poartă răspundere, îl efectuează contabilitatea primăriei.

II. ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA SERVICIULUI

8. Organizarea şi funcţionarea serviciului sînt reglementate printr-un regulament, aprobat de consiliul local. Regulamentul se elaborează în baza prezentului regulament-tip. În termen de 30 de zile după publicarea prezentului regulament, autorităţile executive ale satelor (comunelor), oraşelor şi municipiilor vor elabora proiectul regulamentului de funcţionare a Serviciului şi îl vor înainta consiliilor locale, care urmează să-l adopte în termen de 10 zile din data prezentării.

După adoptarea de către consiliul local, regulamentul se prezintă în termen de 10 zile organului fiscal teritorial.

9. Serviciul este o structură publică locală sub conducerea primarului localităţii respective. Perceptorul fiscal activează în baza contractului de răspundere materială şi este încadrat în serviciu de primarul localităţii respective în conformitate cu legislaţia privind serviciul public şi legislaţia muncii, cu avizul organului fiscal teritorial.

În scopul majorării acumulărilor impozitelor şi taxelor locale şi reducerii nivelului restanţelor, conducătorii autorităţilor publice locale sînt în drept să stabilească lunar perceptorilor fiscali adaosurile la salarii, prevăzute prin Hotărîrea Guvernului nr.139 din 9 februarie 1998 "Cu privire la salarizarea funcţionarilor publici şi persoanelor care efectuează deservirea tehnică ce asigură funcţionarea autorităţilor publice în baza Reţelei tarifare unice", în dependenţă de nivelul de executare a părţii de venituri a bugetului repartizate pentru luna gestionară, care este pusă în sarcina lor, pentru fiecare procent de îndeplinire. În acest scop se poate utiliza mecanismul prezentat în tabela ce urmează.

Unde X reprezintă mărimea adaosului la salariu, stabilit de primărie pentru luna gestionară.

10. Organul fiscal este obligat să asigure testarea perceptorului pînă la angajare, să asigure instruirea lui şi să-i acorde asistenţă în exercitarea atribuţiilor.

Atestarea periodică (o dată în trei ani) a perceptorilor fiscali se efectuează cu participarea organului fiscal teritorial.

11. Serviciul, în procesul exercitării atribuţiilor sale, conlucrează cu celelalte organe cu atribuţii de administrare fiscală şi colaborează cu alte autorităţi publice. El are dreptul să colaboreze cu organe competente din alte ţări şi să fie membru al organizaţiilor internaţionale de specialitate în baza acordurilor (convenţiilor) internaţionale. În cazul desfăşurării unor acţiuni în baza înţelegerilor reciproce cu alte organe de administrare fiscală, serviciul informează şi este informat despre măsurile întreprinse şi rezultatele lor, face schimb de informaţii în scopul exercitării atribuţiilor sale.

1. Atribuţiile serviciului

12. Serviciul exercită, corespunzător domeniului de activitate, următoarele atribuţii:

a) asigură evidenţa integrală şi conformă a contribuabililor ale căror obligaţii fiscale sînt calculate de serviciu şi evidenţa acestor obligaţii, cu excepţia celor administrate de alte organe;

b) percepe impozitele, taxele şi alte plăţi, întreprinde măsuri pentru asigurarea stingerii obligaţiilor fiscale;

c) popularizează legislaţia fiscală şi examinează scrisorile, cererile şi reclamaţiile contribuabililor;

d) efectuează controale fiscale, în limitele competenţei sale. Metodele şi operaţiunile concrete utilizate la organizarea şi exercitarea controlului fiscal sînt determinate în baza Codului fiscal şi instrucţiunilor cu caracter intern ale Inspectoratului Fiscal Principal de Stat;

e) compensează sau restituie sumele plătite în plus şi sumele care, conform legislaţiei fiscale, urmează a fi restituite;

f) exercită executarea silită a obligaţiilor fiscale;

g) contribuie la tragerea la răspundere pentru încălcări fiscale;

h) exercită alte atribuţii prevăzute expres de legislaţia fiscală.

13. Atribuţiile prevăzute la lit.e), f) şi g) din pct.12 sînt exercitate, conform prevederilor Codului fiscal, în comun cu organul fiscal.

2. Drepturile serviciului

14. Serviciul este investit cu următoarele drepturi privind plăţile administrate:

a) să efectueze controale asupra modului în care contribuabilul respectă legislaţia fiscală;

b) să ceară explicaţiile şi informaţiile de rigoare asupra problemelor identificate în timpul controlului;

c) să încaseze în numerar impozite, taxe, majorări de întîrziere (penalităţi) şi/sau amenzi;

d) să solicite în procesul controalelor fiscale şi să obţină gratuit de la orice persoană informaţii, date, documente, necesare în executarea atribuţiilor sale, cu excepţia informaţiilor care constituie secret de stat, precum şi copii de pe ele, dacă acestea se anexează la actul de control;

e) să deschidă şi să examineze, să sigileze, după caz, indiferent de locul aflării lor, încăperile de producţie, depozitele, spaţiile comerciale şi alte locuri, cu excepţia domiciliului şi reşedinţei, folosite pentru obţinerea de venituri sau pentru întreţinerea obiectelor impozabile, altor obiecte şi documentelor;

f) să controleze autenticitatea datelor din documentele de evidenţă şi din dările de seamă fiscale ale contribuabilului;

g) să aibă acces la sistemul electronic de evidenţă contabilă al contribuabilului;

h) să utilizeze dări de seamă fiscale, corespondenţa cu contribuabilii şi informaţii ale autorităţilor publice pe suporţi electronici şi de alt fel, perfectaţi şi protejaţi conform legislaţiei în domeniu;

i) alte drepturi prevăzute expres în legislaţia fiscală.

15. Suplimentar la drepturile specificate în pct.14 al prezentului regulament, serviciul, în comun cu organul fiscal, este investit cu următoarele drepturi:

a) să ridice de la contribuabil documente în cazurile şi în modul prevăzut de Titlul V al Codului fiscal;

b) să constate încălcările legislaţiei fiscale şi să aplice măsurile prevăzute de legislaţie;

c) să intenteze în instanţele judecătoreşti competente acţiuni contra contribuabililor privind:

- anularea unor tranzacţii şi încasarea la buget a mijloacelor obţinute din aceste tranzacţii;

- anularea înregistrării întreprinderii sau organizaţiei în cazul încălcării modului stabilit de fondare a acestora sau al necorespunderii actelor de constituire prevederilor legislaţiei şi încasarea veniturilor obţinute de acestea;

- lichidarea întreprinderii sau organizaţiei în temeiurile stabilite de legislaţie şi încasarea veniturilor obţinute de acestea;

- alte acţiuni în conformitate cu legislaţia;

d) să ceară şi să verifice lichidarea încălcării legislaţiei fiscale, să aplice, după caz, măsuri de constrîngere;

e) la estimarea obiectelor impozabile şi la calcularea impozitelor şi taxelor, să utilizeze metode şi surse directe şi indirecte;

f) să efectueze executarea silită a obligaţiunilor fiscale în modul stabilit de legislaţia fiscală;

g) să sechestreze, în modul stabilit de lege, orice bun, cu excepţia celui care, în conformitate cu Codul fiscal şi cu alte acte legislative, nu este sechestrabil;

h) să citeze la organul fiscal contribuabilul, persoana presupusă a fi subiectul impozitării, persoana cu funcţie de răspundere a contribuabilului, inclusiv responsabilul de evidenţa documentelor referitoare la persoana presupusă a fi subiectul impozitării pentru a depune mărturii, a prezenta documente şi informaţii în problema de interes pentru autoritatea fiscală, cu excepţia documentelor şi informaţiilor care, potrivit legii, constituie secret de stat.

3. Obligaţiile serviciului

16. Serviciul, în corespundere cu domeniul de activitate, este obligat:

a) să acţioneze în strictă conformitate cu Constituţia Republicii Moldova, Codul fiscal şi cu alte acte normative;

b) să trateze cu respect şi corect contribuabilul, reprezentantul lui, alţi participanţi la raporturile fiscale;

c) să popularizeze legislaţia fiscală;

d) să informeze contribuabilul, în cazurile prevăzute de legislaţia fiscală sau la solicitarea acestuia, despre drepturile şi obligaţiile lui;

e) să informeze contribuabilul, la cerere, despre impozitele şi taxele în vigoare, despre modul şi termenele lor de achitare şi despre actele normative respective;

f) să primească şi să înregistreze cereri, comunicări şi alte informaţii despre încălcările fiscale şi să le verifice, după caz;

g) să examineze petiţiile, cererile şi reclamaţiile în modul stabilit de legislaţie;

h) să efectueze controale fiscale şi să întocmească actele de rigoare;

i) să verifice, în timpul controalelor fiscale, documentele de evidenţă şi dările de seamă fiscale ale contribuabilului;

j) să nu divulge informaţiile care constituie secret fiscal. Persoanele cu funcţii de răspundere ale serviciului sînt obligate şi în drept să prezinte informaţiile de care dispun referitor la un contribuabil concret, inclusiv după eliberarea lor din funcţie, numai:

- funcţionarilor fiscali şi personalului organelor de stat abilitate cu dreptul de control asupra respectării legislaţiei fiscale, în scopul îndeplinirii de către ei a obligaţiunilor de serviciu;

- colaboratorilor organelor de drept, în scopul urmăririi legale a persoanelor care au comis încălcări fiscale;

- instanţelor judecătoreşti, în scopul examinării cazurilor ce fac competenţa acestora;

- organelor fiscale ale altor ţări, în conformitate cu tratatele (acordurile) internaţionale, la care Republica Moldova este parte.

Persoanele cu funcţii de răspundere ale serviciului sînt în drept să prezinte informaţia indicată şi:

- personalului Ministerului Finanţelor responsabil pentru politica fiscală, exclusiv în scopul perfecţionării acesteia;

- mijloacelor de informare în masă, exclusiv despre derogările de la legislaţia fiscală, dacă aceasta nu este în detrimentul intereselor legale ale organelor de drept şi celor judiciare;

k) la cererea scrisă a contribuabilului, să elibereze certificate ce atestă lipsa sau existenţa restanţelor faţă de buget la impozitele administrate;

l) să ţină evidenţa contribuabililor, ale căror obligaţii fiscale sînt calculate de serviciu, şi a contribuabililor, care prin legislaţie sînt obligaţi să prezinte serviciului dările de seamă fiscale, a obligaţiilor lor fiscale, inclusiv a restanţelor, şi să transfere la buget sumele încasate ca impozite, taxe, majorări de întîrziere (penalităţi), amenzi, conform legislaţiei fiscale şi în modul stabilit prin Instrucţiunea privind modul de calculare, evidenţă şi achitare a impozitelor şi taxelor locale administrate de serviciul de colectare a impozitelor şi taxelor locale din cadrul primăriei;

m) să întocmească, cu concursul organului fiscal, avizele de plată a obligaţiilor fiscale, să distribuie gratuit contribuabililor formularele tipizate de dări de seamă fiscale;

n) să remită contribuabililor, conform legislaţiei fiscale, avizele de plată a obligaţiilor fiscale, precum şi deciziile emise de serviciu;

o) cel mult pînă la data de 3 a fiecărei luni, să prezinte organului fiscal darea de seamă fiscală privind impozitele şi taxele administrate, în modul stabilit prin Instrucţiunea privind modul de calculare, evidenţă şi achitare a impozitelor şi taxelor locale administrate de serviciul de colectare a impozitelor şi taxelor din cadrul primăriei;

p) să efectueze, inclusiv la cererea contribuabilului, compensarea sau perfectarea materialelor pentru restituirea sumelor plătite în plus sau a sumelor care, conform legislaţiei fiscale, urmează a fi restituite;

r) în cazul depistării unei încălcări fiscale şi neîndeplinirii cerinţelor legale ale funcţionarului fiscal şi/sau perceptorului fiscal, să emită decizii privind aplicarea de sancţiuni;

s) să exercite alte obligaţii prevăzute expres de legislaţia fiscală.

17. Obligaţiile prevăzute la lit.p) şi r) din pct.16 al prezentului regulament sînt executate de serviciu în comun cu organul fiscal. Deciziile privind aplicarea de sancţiuni în cazurile prevăzute la lit.r) a pct.16 se adoptă de conducerea organului fiscal după coordonarea prealabilă cu primarul (pretorul).

4. Actele serviciului

18. Decizia privind executarea atribuţiilor serviciului este emisă prin dispoziţia primarului (pretorului). Prin derogare de la prevederile Titlului V al Codului fiscal, dispoziţiile primarului (pretorului) şi acţiunile perceptorului pot fi contestate în modul stabilit de lege.

19. În cazul atribuţiilor exercitate în comun cu organul fiscal, decizia este emisă de conducerea organului fiscal după ce a fost coordonată cu primarul (pretorul).

Dacă primarul (pretorul) refuză să semneze decizia, aceasta capătă putere juridică din momentul semnării de către conducerea organului fiscal, care face înscrierea despre refuzul primarului (pretorului) de a o semna.

Anexa nr.2

la Hotărîrea Guvernului

Republicii Moldova

nr.998 din 20 august 2003

Instrucţiunea privind modul

de calculare, evidenţă şi achitare a impozitelor şi taxelor locale administrate

de serviciul de colectare a impozitelor şi taxelor locale din cadrul primăriei

În conformitate cu prevederile alin.(2) al art.156 şi lit.b) a art.158 din Titlul V al Codului fiscal, serviciul de colectare a impozitelor şi taxelor locale din cadrul primăriei (în continuare – serviciul) este obligat să ţină evidenţa contribuabililor, ale căror obligaţii fiscale sînt calculate de serviciu, a obligaţiunilor lor fiscale, inclusiv a restanţelor, să transfere la buget sumele încasate ca impozite, taxe, majorări de întîrziere (penalităţi), amenzi.

În scopul asigurării supravegherii modului de utilizare şi păstrare a documentelor de strictă evidenţă, ce ţin de administrarea fiscală, autorităţile administraţiei publice locale, după aprovizionarea serviciului cu aceste documente, în mod obligatoriu trebuie să informeze organul fiscal privind cantitatea, numărul şi seria acestora.

I. EVIDENŢA CONTRIBUABILILOR ŞI A OBLIGAŢIILOR LOR FISCALE LA PLATA

IMPOZITULUI FUNCIAR ŞI IMPOZITULUI PE BUNURILE IMOBILIARE

 1. Serviciul ţine evidenţa impozitelor funciar şi pe bunurile imobiliare pentru fiecare contribuabil în parte. Pentru persoanele fizice (cetăţeni) – în Registrul de evidenţă a contribuabililor – persoane fizice (cetăţeni) la impozitul funciar şi impozitul pe bunurile imobiliare, iar pentru gospodăriile ţărăneşti (de fermier) – în Registrul de evidenţă a gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) la impozitul funciar.

1. Registrul de evidenţă a contribuabililor – persoane fizice (cetăţeni)

la impozitul funciar şi impozitul pe bunurile imobiliare

2. Evidenţa în Registrul de evidenţă a contribuabililor – persoane fizice (cetăţeni) la impozitul funciar şi impozitul pe bunurile imobiliare (anexa nr.1 la prezenta instrucţiune) începe cu atribuirea numărului de rînd fiecărui contribuabil din unitatea administrativ-teritorială (primărie) în cauză. Numerotarea se efectuează în creştere şi trebuie să coincidă cu numerotarea conturilor personale din Registrul de evidenţă a gospodăriilor din localitatea respectivă (aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1358 din 07.12.2001), care va corespunde numărului paginii din registru. Acest registru se completează în modul următor:

"Numărul din registrul de evidenţă a gospodăriilor", "Numele şi prenumele contribuabilului", "Data, luna şi anul naşterii" , "Numărul membrilor familiei" şi "Adresa contribuabilului" – se completează din Registrul de evidenţă a gospodăriilor din localitatea respectivă;

La "Numărul din registrul cadastrului funciar" se înscrie numărul corespunzător din Registrul cadastral al deţinătorilor de terenuri, care se ţine de către primăria respectivă.

Indicatorul "Suprafaţa terenului" (ha) se completează astfel:

- la poziţia "terenul de pe lîngă casă" se înscrie suprafaţa terenului indicată în Registrul de evidenţă a gospodăriilor la pct.2 "Terenurile gospodăriei", care în prealabil se verifică cu suprafaţa terenului indicată în Registrul cadastral al deţinătorilor de terenuri;

- la poziţia "terenul privatizat din întovărăşirea pomicolă" se înscrie suprafaţa terenului indicată în Registrul cadastral al deţinătorilor de terenuri la contribuabilul în cauză. Acest indicator se completează numai în cazurile în care contribuabilul a privatizat lotul pomicol şi este înregistrat în registrul menţionat din primăria respectivă ca proprietar al acestui lot;

- la poziţia "alte terenuri" se indică suprafaţa terenului din documentele respective, cu excepţia terenurilor repartizate gospodăriilor ţărăneşti (de fermier).

Rubrica "Valoarea impozabilă a bunurilor imobiliare" se completează cu datele privind valoarea bunurilor imobiliare conform situaţiei de la 1 ianuarie a anului gestionar, iar în lipsa lor – conform situaţiei de la altă dată, indicată în documentele de care dispune primăria privind valoarea acestor bunuri. Aceste documente sînt informaţiile şi documentele organelor cadastrale, iar în lipsa lor – registrele vechi de evidenţă a contribuabililor – persoane fizice la impozitul funciar şi impozitul pe bunurile imobiliare, transmise primăriei de către organele fiscale teritoriale şi actele de evaluare provizorie a clădirilor, întocmite de comisia în componenţa căreia sînt incluşi reprezentanţi ai administraţiei publice locale, organului fiscal şi organului cadastral teritorial.

Indicatorul "Semnătura proprietarului şi data" se completează în cazul dezacordului contribuabilului cu suma impozitelor calculate pe obiectele impozabile.

3. După completarea indicatorilor privind subiectul şi obiectul impunerii, se calculează impozitele funciar şi pe bunurile imobiliare.

Impozitul funciar se calculează prin înmulţirea cotelor concrete, stabilite la acest impozit de către autorităţile administraţiei publice locale la aprobarea bugetului pe anul respectiv, cu suprafaţa terenului. La calcularea impozitului funciar pentru terenurile indicate la poziţia "Alte terenuri" este necesar să se ţină cont de faptul că unele din aceste terenuri pot avea indici cadastrali. Pentru terenurile menţionate impozitul funciar se calculează ca produsul dintre valoarea cotei concrete, a suprafeţei terenului şi indicele cadastral. Rezultatul se indică în rubrica "Calculat impozit funciar (lei)", inclusiv pentru fiecare categorie de teren în parte.

La poziţia "Suma înlesnirilor la impozitul funciar (lei)" se indică suma înlesnirilor de care beneficiază contribuabilul în conformitate cu legislaţia în vigoare. Suma indicatorului menţionat, în cazul în care contribuabilul corespunde cerinţelor pentru a beneficia de scutire integrală de plata impozitului, va coincide cu suma calculată a impozitului.

Suma impozitului funciar către plată se determină ca diferenţa dintre suma calculată a impozitului şi suma înlesnirilor acordate. În cazul în care suma înlesnirii acordate coincide cu suma calculată a impozitului, în rubrica "Suma impozitului funciar către plată (lei)" se pune cratimă ("-").

Indicatorul "Calculat impozit pe bunurile imobiliare (lei)" se completează cu suma impozitului care se obţine ca produsul dintre valoarea impozabilă a bunului imobiliar şi cota concretă a impozitului, stabilită de autoritatea administraţiei publice locale.

Modul de completare a indicatorilor "Suma înlesnirii la impozitul pe bunurile imobiliare (lei)", "Suma impozitului pe bunurile imobiliare către plată (lei)" este analogic modului de completare a indicatorilor pentru impozitul funciar.

4. În rubrica "Date de care urmează să se ţină cont la calcularea şi acordarea înlesnirilor la impozitul funciar şi impozitul pe bunurile imobiliare" se fac înscrieri referitor la numărul şi data documentului care confirmă dreptul la scutire şi a altor documente utilizate la determinarea subiecţilor şi obiectelor impozitării.

5. După calcularea impozitelor pentru toţi contribuabilii, pe ultima foaie a registrului se înscrie suma totală a impozitelor calculate, a înlesnirilor acordate şi suma impozitelor către plată, precum şi numele şi prenumele perceptorului fiscal care a efectuat calculele.

6. Sumele calculate ale impozitelor se trec în Registrul conturilor personale pentru impozitul funciar şi impozitul pe bunurile imobiliare separat pentru fiecare contribuabil. În cazul în care contribuabilul beneficiază de înlesnire la unul sau la ambele impozite, compartimentul fiecărui impozit se completează cu cratimă ("-").

2. Registrul de evidenţă a gospodăriilor ţărăneşti

(de fermier) la impozitul funciar

7. Evidenţa contribuabililor în Registrul de evidenţă a gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) la impozitul funciar (anexa nr.2 la prezenta instrucţiune) începe cu atribuirea fiecărui contribuabil a numărului de rînd, care corespunde numărului de ordine din Registrul de evidenţă a gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.977 din 14 septembrie 2001. Pentru completarea Registrului de evidenţă a gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) la impozitul funciar se utilizează informaţia din fişa de înregistrare a gospodăriei ţărăneşti (de fermier) – forma nr.1 din Registrul de evidenţă a gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) şi decizia autorităţii administraţiei publice locale privind stabilirea cotelor concrete la impozitul funciar pentru anul în curs.

Astfel, la completarea indicatorilor "codul fiscal", "numărul de înregistrare a gospodăriei", "suprafaţa terenurilor proprietate privată sau arendate" se vor utiliza datele din fişa de înregistrare a gospodăriei ţărăneşti (de fermier) – forma nr.1 din Registrul de evidenţă a gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), iar pentru determinarea indicelui mediu cadastral se vor aplica indicii cadastrali respectivi din Registrul cadastral al deţinătorilor de terenuri pentru fiecare categorie de teren.

Pentru determinarea indicelui mediu cadastral se va aplica formula cuprinsă în nota din registru, conform căreia

unde S₁, S₂ şi S_n sînt suprafeţele terenurilor, iar B(S₁), B(S₂) şi B(S_n) – indicii cadastrali ai acestor terenuri.

Indicatorul "Cota impozitului funciar pentru terenurile cu destinaţie agricolă şi cu destinaţie neagricolă" se completează cu valorile cotelor concrete ale impozitului funciar stabilite de autoritatea administraţiei publice locale pentru anul fiscal în curs.

"Suma impozitului calculat" (pct.4) se obţine prin aplicarea cotei concrete la suprafaţa terenului şi la indicele mediu cadastral, în cazul în care terenul are indici cadastrali.

Indicatorul "Suma înlesnirii la plata impozitului funciar (lei)" se completează în cazul în care gospodăria ţărănească (de fermier) beneficiază de înlesniri la plata impozitului funciar în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Indicatorul "Suma impozitului către plată", în cazul în care contribuabilul nu beneficiază de scutiri, coincide cu suma impozitului calculat, iar în cazul în care contribuabilul beneficiază de înlesniri la plata impozitului funciar, ea se calculează ca diferenţă dintre suma indicată la pct.4 şi suma înlesnirilor indicată la pct.5 ale registrului.

Indicatorul "Datele de care urmează să se ţină cont la calcularea şi acordarea înlesnirilor la impozitul funciar" pentru anul respectiv se completează cu numărul şi data eliberării documentului, care confirmă dreptul la înlesnirea dată.

8. După calcularea impozitului contribuabililor, pe ultima foaie a registrului se înscrie suma totală a impozitului calculat, a înlesnirilor acordate, suma impozitului către plată, precum şi numele şi prenumele perceptorului fiscal care a efectuat calculele.

3. Registrul conturilor personale pentru impozitul funciar

şi impozitul pe bunurile imobiliare

9. Registrul conturilor personale pentru impozitul funciar şi impozitul pe bunurile imobiliare (anexa nr.3) se ţine în baza datelor din registrele de evidenţă a gospodăriilor din localitatea respectivă, Registrul de evidenţă a contribuabililor – persoane fizice (cetăţeni) la impozitul funciar şi impozitul pe bunurile imobiliare şi Registrul de evidenţă a gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) la impozitul funciar.

În Registrul conturilor personale pentru impozitul funciar şi impozitul pe bunurile imobiliare evidenţa încasării impozitului se ţine pe fiecare contribuabil în parte.

Pînă la deschiderea conturilor personale, perceptorul fiscal este obligat să verifice conturile personale ale plătitorilor pe anul precedent şi să evidenţieze restanţa sau sumele plătite în plus.

10. Conturile personale trebuie să fie numerotate în ordinea în care sînt înregistraţi contribuabilii în registrul conturilor gospodăriilor din primăria respectivă. Conturile personale pentru aceste impozite se deschid de către perceptorul fiscal, iar controlul asupra completării şi sigilării lor se efectuează de organul fiscal teritorial.

11. La indicarea numărului contului, care urmează sa fie înregistrat în Registrul conturilor personale pentru impozitul funciar şi impozitul pe bunurile imobiliare, se utilizează numărul atribuit contribuabilului persoană fizică-cetăţean în registrul de evidenţă a gospodăriilor din primăria respectivă, iar la numărul de evidenţă a gospodăriei ţărăneşti (de fermier) (în cazul în care ea este înregistrată ca astfel de gospodărie) şi numărul de evidenţă a persoanelor fizice-cetăţeni la impozitul funciar şi impozitul pe bunurile imobiliare – se indică numerele atribuite acestor persoane în registrele respective.

12. În cazurile în care în aceeaşi gospodărie (familie) numele şi prenumele contribuabilului – deţinător al terenului de pe lîngă casă şi al bunurilor imobiliare nu coincide cu numele şi prenumele conducătorului gospodăriei ţărăneşti (de fermier) din registrul respectiv, la indicatorul "Numele şi prenumele contribuabilului" se înscriu atît numele şi prenumele deţinătorului, cît şi al conducătorului gospodăriei ţărăneşti.

13. Anterior trecerii în contul personal al persoanelor fizice-cetăţeni, la rubrica "anul de gestiune," a sumelor calculate la impozitele menţionate, perceptorul fiscal trece soldul, inclusiv penalităţile, conform situaţiei din 31 decembrie a anului precedent.

În rîndul cu indicatorul "Calculat", în coloanele 4, 7, 10, 13 şi 16 se înscriu sumele impozitelor calculate din registrele respective, divizînd fiecare sumă în două părţi egale (inclusiv la 15 august şi 15 octombrie a anului curent) în următoarele două coloane imediat următoare după coloana respectivă.

14. La achitarea anticipată (pînă la 30 iunie a anului respectiv) a obligaţiei fiscale pentru anul de gestiune, inclusiv restanţele, amenzile şi penalităţile, în contul personal al contribuabilului se efectuează următoarele înscrieri:

- în coloana 1 se înscrie data înregistrării operaţiei efectuate;

- în coloana 2 se înscrie data, seria şi numărul chitanţei de recepţie a plăţilor fiscale;

- în coloana 3 se înscrie "Achitat", iar în coloanele 4, 7 şi 16 din acelaşi rînd – sumele impozitelor diminuate cu 15 la sută.

În rîndul următor, în coloana 3 se înscrie suma reducerii şi, respectiv, în coloana 4, 7, 10, 13 şi 16 – suma reducerii acordate.

În rubrica "Documentul de plată" se indică seria şi numărul chitanţei, data şi luna eliberării chitanţei, iar la poziţia "Achitat" din rubrica "Denumirea operaţiei" se înscrie suma indicată în chitanţă.

În caz de restituire a sumelor achitate în plus sau în cazul trecerii lor în contul achitării altor plăţi sau impozite, în coloana 3 ("Denumirea operaţiei") se va înscrie "restituit" şi/sau "trecut în contul ...". Celelalte înscrieri sînt similare celor descrise în acest punct.

15. Dacă pe parcursul anului fiscal apar unele modificări privind calcularea obligaţiei fiscale la impozitele funciar şi pe bunurile imobiliare, recalcularea, în funcţie de caz, se efectuează în baza deciziei adoptate de primărie, altor documente ce confirmă apariţia sau stingerea obligaţiei fiscale (de exemplu: certificatul de moştenire, contractul de vînzare-cumpărare etc.).

16. În cazul completării tuturor rîndurilor atribuite pentru înscrierea sumelor plăţilor, contul personal se trece pe o altă pagină la sfîrşitul aceluiaşi registru, cu păstrarea numărului contului. Totodată, pe pagina nouă se trec sumele plăţilor rămase de la ultima înscriere. Pe pagina precedentă se face inscripţia: "Trecut pe pagina nr....", iar pe pagina nouă – "Trecut de pe pagina nr....".

17. La expirarea anului calendaristic perceptorul fiscal trebuie sa închidă conturile personale la care a fost stinsă obligaţia fiscală, au fost achitate sau restituite plăţile în plus după efectuarea ultimului control şi să verifice înscrierile în conturile personale la care se enumeră restanţe sau plăţi în plus.

18. Conturile personale se închid la finele anului gestionar, inclusiv în cazurile cînd contribuabilul beneficiază de reducerea sus-menţionată, deoarece pe parcursul anului, şi anume după 30 iunie a anului curent, pot surveni unele modificări de natură să genereze apariţia obligaţiei fiscale.

19. Închiderea conturilor personale, la care sînt achitate toate plăţile calculate şi restanţele, se efectuează de perceptorul fiscal.

La închidere, pe contul personal se efectuează înscrierea "Contul închis, perceptorul fiscal (familia) şi data înscrierii".

Conturile personale, la care la finele anului calendaristic se enumeră restanţele, se închid doar după deschiderea noilor conturi personale şi trecerea restanţelor pe anii precedenţi în conturile nou-deschise. În cazul în care se deschid noi registre de conturi personale, închiderea conturilor personale din registrele vechi se efectuează doar după trecerea restanţelor din aceste registre în conturile nou-deschise.

Închiderea conturilor personale se perfectează cu înscrierea "Contul închis. Restanţa e trecută în contul personal Nr. ... pe anul 200__", după care urmează semnătura perceptorului fiscal, care a închis contul şi data înscrierii.

20. Toate conturile personale închise se controlează de către funcţionarii fiscali şi rezultatele se confirmă prin întocmirea actului respectiv.

4. Avizele de plată

21. După trecerea din Registrul de evidenţă a contribuabililor – persoane fizice-cetăţeni la impozitul funciar şi impozitul pe bunurile imobiliare şi Registrul de evidenţă a gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) la impozitul funciar în contul personal al contribuabililor a sumelor calculate pentru anul fiscal curent, se completează avizele de plată, în care se indică datele despre contribuabil, sumele restanţelor din anii precedenţi, majorarea de întîrziere (penalitatea) la aceste restanţe şi plăţile anului curent, cu divizarea lor în două părţi egale, precum şi suma plăţii – în cazul achitării anticipate.

22. La completarea avizelor de plată pentru persoanele fizice-cetăţeni şi gospodăriile ţărăneşti (de fermier) este necesar să se ia în calcul reducerea la plata impozitelor de care beneficiază acestea în conformitate cu prevederile alineatelor (6) şi (7) ale art.4 din Legea pentru punerea în aplicare a Titlului VI din Codul fiscal nr.1056-XIV din 16 iunie 2000.

23. Avizele de plată urmează a fi înmînate cît mai devreme posibil, astfel încît contribuabilii să poată beneficia de reducerea menţionată, dar cu cel mult 60 de zile pînă la expirarea primului termen de plată a impozitului.

24. Înmînarea avizelor de plată se confirmă prin semnătura contribuabilului şi data la care i-a fost predat.

În cazul în care contribuabilul refuză să primească avizul de plată, perceptorul notează acest fapt pe aviz, indicînd data, şi semnează, cerînd şi semnătura contribuabilului. Dacă contribuabilul nu confirmă prin semnătură refuzul, el va fi chemat la sediul autorităţii publice locale în termenul stabilit pentru înmînarea avizului de plată pentru a depune lămuriri referitoare la refuz.

25. Dacă avizul de plată nu a fost înmînat contribuabilului în termen, majorarea de întîrziere (penalitatea) şi/sau amenda pentru nestingerea în termen a obligaţiei fiscale se aplică după expirarea a 10 zile calendaristice din data la care contribuabilul a primit avizul de plată.

5. Darea de seamă privind sumele impozitului funciar şi impozitului

pe bunurile imobiliare calculate persoanelor fizice – cetăţeni şi

gospodăriilor ţărăneşti (de fermier)

26. După calcularea impozitelor funciar şi pe bunurile imobiliare şi înmînarea avizelor de plată, se întocmeşte şi se prezintă organului fiscal teritorial pînă la data de 15 iulie a anului curent Darea de seamă privind sumele impozitului funciar şi impozitului pe bunurile imobiliare calculate persoanelor fizice-cetăţeni şi gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) de Forma BIPF (anexa nr.4), aprobată prin Instrucţiunea Serviciului Fiscal de Stat cu privire la modul de calculare şi achitare la buget a impozitelor funciar şi pe bunurile imobiliare nr.11 din 4 septembrie 2001. La întocmirea dării de seamă se utilizează datele din Registrul de evidenţă a contribuabililor – persoane fizice-cetăţeni la impozitul funciar şi impozitul pe bunurile imobiliare, Registrul de evidenţă a gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) la impozitul funciar, precum şi din Registrul conturilor personale pentru impozitul funciar şi impozitul pe bunurile imobiliare. Coloanele 4, 5 şi 7 din darea de seamă, respectiv "Suma calculată a impozitului (lei)", "Suma înlesnirilor acordate (lei)" şi "Suma impozitului către plată (lei)", se completează cu suma datelor indicate pe ultima foaie a tuturor registrelor de evidenţă a contribuabililor – persoane fizice - cetăţeni la impozitul funciar şi impozitul pe bunurile imobiliare şi registrelor de evidenţă a gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) la impozitul funciar, iar "Suma reducerii în cazul achitării anticipate a impozitelor" se completează cu datele privind reducerea acordată din registrele conturilor personale.

Indicatorul "Numărul contribuabililor" se determină ca numărul total al contribuabililor din registre, separat pentru persoanele fizice-cetăţeni şi pentru gospodăriile ţărăneşti (de fermier).

II. MODUL DE CALCULARE ŞI ACHITARE LA BUGET A TAXELOR

LOCALE ŞI DE PREZENTARE A DĂRILOR DE SEAMĂ

27. Punerea în aplicare şi administrarea taxelor locale ţine de competenţa organelor administraţiei publice locale din teritoriul administrat de acestea.

Cuantumurile maxime ale taxelor locale sînt stabilite în Legea privind taxele locale nr.186-XIII din 19 iulie 1994.

Conform dispoziţiilor art.156-160 ale Titlului V al Codului fiscal şi Legii privind taxele locale, la administrarea şi calcularea taxelor locale serviciul se va conduce de decizia consiliului local cu privire la stabilirea taxelor şi cuantumurilor acestora.

1. Modul de evidenţă a taxelor locale în cadrul serviciului

28. Serviciul este obligat să ţină evidenţa taxelor locale calculate în fişa nr.1 a contului personal al fiecărui agent economic, divizate după cum urmează:

2. Modul de calculare a taxelor locale, plătitorii, obiectul taxabil,

cotele, formularele dărilor de seamă

29. Taxele pentru amenajarea teritoriului, încasate de la gospodăriile ţărăneşti.

Obiectul taxabil este volumul fondului anual de retribuire a muncii, calculat din mărimea salariului minim.

Plătitori ai acestei taxe sînt gospodăriile ţărăneşti care practică activitate de întreprinzător pe teritoriul localităţii.

Pentru gospodăriile ţărăneşti – persoane fizice mărimea anuală a taxei este de maximum 2 salarii minime şi 10 la sută din volumul fondului anual de retribuire a muncii, determinat ca produsul mărimii salariului minim, numărului mediu scriptic de salariaţi şi numărului de luni ale perioadei de gestiune.

Numărul mediu scriptic de salariaţi se determină conform Instrucţiunilor cu privire la statistica efectivului şi retribuţiei salariaţilor, aprobate prin Hotărîrea Departamentului Statisticii şi Sociologiei nr.30 din 1 iunie 1994.

Efectivul de personal al unităţii cuprinde toţi lucrătorii încadraţi în serviciul permanent, sezonier, precum şi temporar pe termen de una şi mai multe zile din momentul angajării. În calcul se iau atît persoanele care prestează munca efectiv, cît şi cele care temporar nu lucrează, deşi fac parte din personalul scriptic.

Modelul dării de seamă privind taxa pentru amenajarea teritoriului actualmente în vigoare se prezintă în continuare:

30. Taxa de piaţă (în cazul cînd organul administraţiei publice locale încasează direct această taxă)

Plătitori ai taxei de piaţă sînt persoanele juridice şi fizice care comercializează producţia industrială, agricolă şi alte mărfuri în pieţe, pavilioane, la mese acoperite şi neacoperite, din automobile, căruţe, motociclete, cărucioare de mînă.

Taxa de piaţă se percepe pentru fiecare zi de vînzare.

Mărimea taxei este de maximum 3 salarii minime. Cota concretă a taxei se stabileşte ţinînd cont de tipul pieţei, de amplasarea ei şi tipul mărfurilor ce se comercializează.

Modelul formularului actualmente în vigoare se prezintă în continuare:

31. Taxa pentru dreptul de a organiza licitaţii şi loterii

Plătitori ai taxei sînt persoanele juridice şi fizice, care dispun de licenţă pentru organizarea şi desfăşurarea licitaţiilor şi loteriilor, eliberată de organele abilitate cu funcţii de licenţiere.

Obiectul taxabil este valoarea mărfurilor declarate la licitaţiile desfăşurate în localitate, precum şi valoarea biletelor emise pentru loteriile desfăşurate pe teritoriul localităţii.

Mărimea taxei reprezintă maximum 0,1% din valoarea obiectului taxabil.

Licitaţiile şi loteriile se desfăşoară în localitate numai cu permisul eliberat de primărie, în baza demersului depus de organizator cu 15 zile înainte de începutul licitaţiei sau loteriei. Pentru a obţine permisul, organizatorii sînt obligaţi să prezinte originalul sau copia autentificată de notar a licenţei eliberate de organele respective şi raportul privind valoarea mărfurilor şi obiectelor care urmează să fie scoase la licitaţie sau valoarea biletelor de loterie emise pentru a stabili obiectul taxabil.

Permisul pentru dreptul de a organiza licitaţii locale şi loterii este eliberat de primărie numai după achitarea de către organizatori a taxei sus-indicate, fiind legalizat în modul stabilit şi înregistrat întru-un registru special.

Achitarea taxei se confirmă prin dispoziţia (bonul) de plată.

În cazurile în care licitaţia sau loteria nu au avut loc, taxa pentru dreptul de a organiza licitaţii locale şi loterii nu se restituie.

Modelul formularului actualmente în vigoare se prezintă în continuare:

32. Taxa pentru amplasarea publicităţii (reclamei), în special instalarea de afişe, pancarte, panouri, de diverse mijloace tehnice

Plătitori ai taxei pentru amplasarea publicităţii sînt persoanele fizice şi juridice beneficiari ai serviciilor de instalare şi amplasare a publicităţii şi mijloacelor publicitare.

Obiectul taxabil este costul serviciilor de instalare şi amplasare a publicităţii şi mijloacelor publicitare.

La publicitate şi mijloace publicitare se atribuie toate tipurile de anunţuri şi informaţii comerciale difuzate prin intermediul afişelor, pancartelor, panourilor şi diverselor mijloace tehnice.

Nu se consideră obiect taxabil costul serviciilor de instalare şi amplasare a mijloacelor publicitare şi a publicităţii în zona de protecţie a drumurilor.

Taxa pentru amplasarea publicităţii (reclamei) este stabilită în mărime maximă de 100 salarii minime anual pentru instalarea de afişe, pancarte, panouri, de diverse mijloace tehnice.

Instalarea de afişe, pancarte, panouri, de diverse mijloace tehnice se efectuează numai cu permisul primăriei. Pentru a obţine permisul, beneficiarul lui urmează să achite la bugetul local taxa pentru amplasarea publicităţii (reclamei), conform cotei stabilite prin decizia consiliului local.

Modelul formularului actualmente în vigoare se prezintă în continuare:

33. Taxa pentru amplasarea unităţilor comerciale

Amplasarea unităţilor comerciale în teritoriul localităţii (cu excepţia zonei de protecţie a drumurilor) se permite numai cu autorizarea primăriei*. Autorizaţia se eliberează (se prelungeşte) după achitarea taxei pentru amplasarea unităţii comerciale.

Plătitori ai taxei pentru amplasarea unităţilor comerciale sînt persoanele fizice şi juridice, cărora li se eliberează autorizaţii de amplasare a unităţilor comerciale**, cu excepţia obiectelor situate total în zona de protecţie a drumurilor.

Autorizaţia de amplasare se eliberează (se prelungeşte) de către primăria localităţii pentru fiecare an calendaristic, pe parcursul căruia funcţionează unitatea de comerţ.

Mărimile taxei pentru amplasarea unităţilor comerciale, stabilite de Parlament, sînt următoarele:

- maximum 500 salarii minime anual în mun.Chişinău;

- maximum 400 salarii minime anual în mun.Bălţi;

- maximum 300 salarii minime anual în alte municipii;

- maximum 200 salarii minime anual în oraşe şi localităţi rurale***.

Pentru a obţine (a prelungi) termenul autorizaţiei, beneficiarul ei achită taxa pentru amplasarea unităţilor comerciale în mărimea stabilită prin decizia consiliului local.

_______________

* În conformitate cu Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.517 din 18 septembrie 1996 (Monitorul Oficial din 07.11.96, nr.72-73. P.II) cu privire la aprobarea Regulilor de funcţionare a reţelei de comerţ ambulant şi a Regulilor de comerţ în pieţele din Republica Moldova, agenţii economici cu activităţi comerciale îşi pot desfăşura comerţul ambulant doar în baza autorizaţiei pentru amplasarea unităţilor de comerţ.

Funcţionarea unităţii de comerţ ambulant fără autorizaţia autorităţilor administraţiei publice locale pentru amplasarea acestei unităţi atrage după sine răspunderea administrativă în conformitate cu art.156 al Codului cu privire la contravenţiile administrative (Veştile R.S.S.M. 1985, nr.3).

** În conformitate cu alin.(4) lit.a) art.18 al Legii cooperaţiei de consum nr.1252-XIV din 28 septembrie 2000, organizaţia cooperatistă de consum şi întreprinderea beneficiază de dreptul de a plăti doar o singură dată (la amplasarea iniţială) taxa pentru amplasarea unităţilor de comerţ (cu condiţia că practică nemijlocit activitate de întreprinzător, iar în cazurile cînd încăperea se dă în arendă taxa se achită pe principii generale).

*** În caz de comercializare a băuturilor spirtoase sau articolelor din tutun, sau în regim "non-stop", în decizia consiliului pot fi prevăzute majorări ale taxei. În total taxa pentru amplasarea unităţilor comerciale nu trebuie să depăşească mărimea maximă stabilită prin lege. Totodată, în decizia respectivă pot fi prevăzute reduceri ale taxei pentru unităţile de comerţ, a căror perioadă de activitate pe parcursul anului calendaristic este mai mică decît numărul de zile stabilit.

Modelul formularului actualmente în vigoare se prezintă în continuare:

34. Taxa pentru dreptul de a presta servicii de transport auto de călători

Plătitori ai taxei pentru dreptul de a presta servicii de transport auto de călători sînt agenţii transportatori înregistraţi sub orice formă de organizare juridică, ce practică transportul călătorilor pe rutele municipale, orăşeneşti şi săteşti (comunale), dispun de licenţe pentru acest gen de activitate, eliberate de autorităţile administraţiei publice locale.

Obiectul taxabil este capacitatea mijlocului de transport în dependenţă de numărul de locuri.

Mărimea maximă a taxei lunare pentru dreptul de a presta servicii de transport auto de călători este de:

- 56 salarii minime pentru transportul cu autobuze cu capacitatea de la 8 la 16 locuri;

- 73 de salarii minime pentru transportul cu autobuze cu capacitatea de la 17 la 24 de locuri;

- 84 de salarii minime pentru transportul cu autobuze cu capacitatea de la 25 la 35 de locuri;

- 95 salarii minime pentru transportul cu autobuze cu capacitatea de peste 35 de locuri.

În cazurile în care plătitorul taxei nu a activat, taxa nu se restituie.

Taxa lunară se percepe înainte de eliberarea autorizaţiei pentru fiecare unitate de transport utilizată în scopul obţinerii venitului prin prestarea serviciilor de transportare a călătorilor, luîndu-se în considerare perioada efectivă de activitate a unităţii de transport în luna precedentă.

Modelul formularului actualmente în vigoare se prezintă în continuare:

35. Taxa pentru trecerea frontierei de stat

Plătitori ai taxei pentru trecerea frontierei de stat sînt persoanele fizice şi juridice posesori ai mijloacelor de transport şi pietonii care trec frontiera de stat.

Mărimea taxei este de:

- maximum 50% din salariul minim pentru un autobuz, camion, tractor cu remorcă;

- maximum 25% din salariul minim pentru un autoturism;

- maximum 20% din salariul minim pentru un vehicul cu tracţiune animală, motocicletă, motoretă, tractor şi altă tehnică agricolă;

- maximum 5% din salariul minim pentru un pieton.

Beneficiază de înlesniri la plata taxei pentru trecerea frontierei de stat:

- persoanele fizice cu aparatul locomotor dereglat, care se folosesc de autoturisme cu dirijare manuală;

- vehiculele care transportă ajutor umanitar.

Taxa pentru trecerea frontierei de stat se încasează de către organele vamale în baza bonului unic de plată cu virarea ulterioară a mijloacelor financiare la contul primăriilor respective.

În ziua următoare zilei în care s-a perceput taxa, persoana responsabilă va depune mijloacele încasate la contul bugetului local.

Serviciul de colectare va prezenta lunar organului fiscal, pînă la data de 3 a lunii următoare, darea de seamă despre sumele taxelor încasate la buget.

Modelul formularului actualmente în vigoare se prezintă în continuare:

36. Taxa pentru dreptul de a vinde în zona vamală

Plătitori ai taxei pentru dreptul de a vinde în zona vamală sînt persoanele fizice şi juridice care practică comerţul în respectiva zonă.

Mărimea taxei este de maximum 10% din salariul minim pentru fiecare zi de vînzare.

Modelul formularului actualmente în vigoare se prezintă în continuare:

III. ÎNTOCMIREA RAPOARTELOR PRIVIND IMPOZITELE

ŞI TAXELE ADMINISTRATE

37. Responsabili pentru prezentarea dărilor de seamă sînt autorităţile administraţiei publice locale şi contribuabilii. Serviciul de colectare va prezenta lunar organului fiscal, pe formulare tipizate, dările de seamă indicate în capitolul 2. "Modul de calculare a taxelor locale, plătitorii, obiectul taxabil, cotele, formularele dărilor de seamă" pentru următoarele taxe locale:

- taxa pentru amenajarea teritoriului – de la gospodăriile ţărăneşti;

- taxa de piaţă (în cazul cînd organul administraţiei publice locale încasează direct această taxă);

- taxa pentru dreptul de a organiza licitaţii locale şi loterii;

- taxa pentru amplasarea publicităţii (reclamei), în special instalarea de afişe, pancarte, panouri, de diverse mijloace tehnice;

- taxa pentru amplasarea unităţilor comerciale;

- taxa pentru dreptul de a presta servicii de transportare a călătorilor;

- taxa pentru trecerea frontierei de stat;

- taxa pentru dreptul de a vinde în zona vamală.

38. Darea de seamă privind sumele impozitului funciar şi impozitului pe bunurile imobiliare, încasate de la persoanele fizice-cetăţeni şi de la gospodăriile ţărăneşti (de fermier), se prezintă conform modelului stabilit în anexa nr.5 la prezenta instrucţiune.

IV. STINGEREA OBLIGAŢIEI FISCALE ŞI RESTITUIREA SUMEI PLĂTITE

ÎN PLUS ŞI A SUMEI CARE, CONFORM LEGISLAŢIEI FISCALE,

URMEAZĂ A FI RESTITUITĂ

39. Stingerea obligaţiei fiscale se face prin achitare, anulare, prescripţie, scădere sau executare silită.

40. Stingerea obligaţiei fiscale prin achitare se efectuează în monedă naţională. Perceperea mijloacelor băneşti în contul stingerii obligaţiei fiscale a contribuabililor se efectuează de către perceptorul fiscal sau ele pot fi achitate de contribuabili prin intermediul instituţiilor financiare. În anumite cazuri pentru perceperea mijloacelor băneşti pot fi antrenaţi şi alţi funcţionari ai primăriilor, care nu sînt investiţi cu dreptul de a semna documente de casă. Autorităţile administraţiei publice locale pot stabili încasarea impozitelor şi taxelor locale şi prin intermediul altor persoane.

41. În cazul în care autorităţile administrativ-teritoriale optează pentru achitarea obligaţiilor fiscale şi prin intermediul instituţiilor financiare, este necesar de a aduce la cunoştinţa contribuabililor numărul contului primăriei.

42. În cazurile neachitării în termenele stabilite a impozitelor, perceptorul fiscal este obligat să se deplaseze nemijlocit la contribuabili pentru a încasa mijloacele băneşti în contul stingerii restanţelor.

43. Serviciul stabileşte regimul de primire a plăţilor de la populaţie în localul primăriei.

44. La încasarea plăţilor în baza avizului de plată şi înscrierilor în contul personal al plătitorului, se efectuează distribuirea sumei încasate pentru restanţă, penalitate şi plăţile curente în următoarea ordine:

a) restanţa anilor precedenţi;

b) penalitatea la această restanţă;

c) restanţa pe primul termen de plată a anului curent;

d) penalitatea la această restanţă etc.

După aceasta se sting plăţile curente.

Calculul efectuat trebuie să fie adus la cunoştinţa plătitorului.

45. În caz de depăşire a termenului de plată perceptorul fiscal calculează penalitatea în mărimea stabilită de legislaţie pentru perioada respectivă.

Penalitatea se calculează pentru fiecare zi de întîrziere, începînd cu ziua următoare de la expirarea termenului de plată, inclusiv ziua achitării plăţilor.

46. Dacă termenul stabilit pentru plată cade în ziua de odihnă (de sărbătoare), atunci penalitatea se calculează începînd cu ziua care urmează după ziua de odihnă (de sărbătoare).

47. Pentru confirmarea primirii banilor în contul achitării impozitului funciar şi impozitului pe bunurile imobiliare, plătitorilor li se eliberează chitanţe Forma 2SF.

Pentru perceperea plăţilor fiscale, pentru fiecare tip de plată se distribuie diferite seturi de chitanţe.

48. Se interzice perceperea plăţilor fără eliberarea chitanţelor de strictă evidenţă, eliberarea unor chitanţe de altă forma decît cea în vigoare, precum şi eliberarea unei singure chitanţe pentru perceperea plăţilor la diferite impozite şi taxe.

49. Înscrierile în chitanţe, efectuate în două exemplare, urmează a fi îndeplinite cu pix, fără corectări. Primul exemplar al chitanţei este înmînat plătitorului, iar al doilea (copia) rămîne în setul de chitanţe ca document justificativ.

Completarea separată a originalului de chitanţă şi a copiei acesteia se interzice.

50. Chitanţa şi copia ei se semnează de perceptorul fiscal şi de plătitor în momentul achitării.

51. Înscrierile în chitanţe trebuie să se efectueze cu acurateţe, clar, cu indicarea tuturor datelor prevăzute în formular, iar amprentele pe copiile chitanţelor trebuie să fie clare.

Pe chitanţă în rîndul "Plata în contul ____" se înscrie denumirea impozitului sau taxei achitate.

În rîndul atribuit pentru înscrierea cu litere a sumei percepute locurile rămase libere după înscriere se completează cu inscripţia Z.

52. Chitanţele incorect îndeplinite se consideră nevalabile şi în acest caz se eliberează alte chitanţe. Chitanţele deteriorate şi copiile lor se anulează, inscripţionîndu-se pe ele "Deteriorat", cu semnătura persoanei care a eliberat chitanţa.

Chitanţele deteriorate şi copiile lor trebuie sa rămînă în setul de chitanţe.

53. În caz de pierdere sau furt al chitanţelor, cel tîrziu în ziua următoare perceptorul fiscal este obligat să comunice despre aceasta în scris consiliului unităţii administrativ-teritoriale şi autorităţii fiscale, cu indicarea cantităţii, seriilor şi numerelor chitanţelor pierdute sau furate, precum şi a explicaţiilor de rigoare asupra acestui fapt. Persoanele vinovate sînt trase la răspundere conform legislaţiei în vigoare.

54. Stingerea obligaţiei fiscale prin anulare se efectuează prin acte cu caracter general sau individual, adoptate conform legislaţiei.

55. Stingerea obligaţiei fiscale prin scădere are loc în temeiul unei decizii a conducerii organului fiscal, inclusiv în cazul cînd stingerea ei prin executare silită este imposibilă. Situaţiile de stingere a obligaţiei fiscale prin scădere sînt specificate în art.174 al Titlului V din Codul fiscal. În scopul stingerii obligaţiei fiscale prin scădere, autorităţile administraţiei publice locale pregătesc şi înaintează organului fiscal materialele necesare adoptării deciziei pentru fiecare caz în parte.

56. Stingerea obligaţiei fiscale prin compensare se efectuează prin trecerea în contul restanţei a sumei plătite în plus sau a sumei care, conform legislaţiei fiscale, urmează a fi restituită.

Compensarea se efectuează la iniţiativa autorităţilor administraţiei publice locale, organului fiscal sau la cererea contribuabilului, dacă legislaţia nu prevede altfel.

57. Stingerea obligaţiei fiscale prin executare silită se efectuează de către serviciul de colectare a impozitelor şi taxelor locale în comun cu organul fiscal, conform modului stabilit de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat.

58. Data stingerii obligaţiei fiscale în dependenţă de modul de stingere este specificată în art.178 al Titlului V din Codul fiscal.

V. RESTITUIREA SUMELOR ACHITATE ÎN PLUS ŞI ELIBERAREA CERTIFICATULUI

PRIVIND LIPSA SAU EXISTENŢA RESTANŢELOR FAŢĂ DE BUGET LA

IMPOZITELE ŞI TAXELE ADMINISTRATE DE SERVICIU

59. Restituirea sumelor achitate în plus se efectuează în comun cu organul fiscal teritorial. Sumele achitate în plus pot fi restituite în cazul în care cererea de restituire, înaintată de plătitor, a fost primită de primărie în termen de cel mult 6 ani din ziua achitării lor. Depunerea cererii sistează curgerea termenului indicat.

60. În cazurile cînd plata în plus nu se trece în contul altor plăţi (toate impozitele calculate au fost achitate de către plătitor), ea, conform cererii înaintate, trebuie să fie restituită plătitorului din încasările la acel tip de plată, la care s-a constituit plata în plus. Restituirea plăţii în plus se efectuează în termenii stabiliţi prin prevederile art.176 al Titlului V din Codul fiscal – 37 de zile din data depunerii cererii.

Pentru restituirea sumei achitate în plus de plătitor la impozitul funciar şi/sau impozitul pe bunurile imobiliare, perceptorul fiscal întocmeşte în 2 exemplare calculul pentru restituirea plăţii în plus (anexa nr.6). După verificare de către organul fiscal teritorial, calculul se aprobă de primar.

După restituirea plăţii în plus, primăria prezintă organului fiscal exemplarul doi al calculului şi copia documentelor care confirmă restituirea mijloacelor băneşti.

În cazurile cînd în casa primăriei nu sînt bani la plăţile la care s-a constituit plata în plus, restituirea acesteia se efectuează de organul fiscal din contul bugetului localităţii respective conform modului stabilit în art.175 al Titlului V din Codul fiscal, în temeiul calculului pe care există menţiunea primăriei că restituirea nu a fost efectuată. Despre restituirea plăţii în plus organul fiscal comunică primăriei.

61. La cererea scrisă a contribuabilului, serviciul de colectare a impozitelor şi taxelor locale este obligat să-i elibereze un certificat privind lipsa sau existenţa restanţelor faţă de buget la impozitele şi taxele administrate de el.

62. Formularul-tip al certificatului este stabilit în anexa nr.7 la prezenta instrucţiune.

63. Pentru eliberarea certificatului, contribuabilul depune o cerere, întocmită în mod arbitrar, pe numele primarului cu indicarea obligatorie a codului fiscal şi a informaţiei solicitate (privind lipsa sau existenţa restanţelor).

64. Certificatul se va elibera în termen de cel mult două zile. Data eliberării certificatului va corespunde cu data la care au fost analizate conturile personale ale solicitantului. În dependenţă de solicitarea expusă în cerere, se va examina faptul existenţei restanţei la data eliberării certificatului. În corespundere cu art.129 pct.13 al Titlului V din Codul fiscal nr.407-XV din 26 iulie 2001, restanţa este suma pe care contribuabilul era obligat să o plătească la buget ca impozit, taxă, majorare de întîrziere (penalitate) şi/sau amendă, dar pe care nu a plătit-o în termen. În scopul eliberării certificatului se va examina restanţa aferentă tuturor plăţilor la buget, administrate de serviciu.

În cazul în care solicitantul nu are restanţă, în certificat se subliniază textul de la lit.a).

În cazul în care solicitantul are restanţă, în certificat se subliniază textul de la lit.b), cu indicarea în cifre a mărimii restanţei şi descifrarea ei (impozite, taxe, majorare de întîrziere (penalitate), amendă).

65. Certificatul se va emite în două exemplare: primul – pentru solicitant, al doilea – pentru a fi cusut în dosarul contribuabilului sau în alt dosar conform nomenclatorului dosarelor lucrărilor de secretariat din primărie. La exemplarul cusut în dosar se va anexa cererea depusă de solicitant. Certificatele eliberate se vor înregistra în registrul de ieşire a corespondenţei al primăriei. Primul exemplar se va elibera solicitantului contra semnătură în registrul indicat. Numărul certificatului eliberat va fi cel de înregistrare a acestuia în registrul menţionat. Data certificatului este data eliberării lui.

VI. EVIDENŢA ÎNCASĂRILOR ŞI TRANSFERAREA

SUMELOR BĂNEŞTI

66. Evidenţa încasărilor zilnice şi predarea sumelor impozitelor şi taxelor primite se ţine în registrul de evidenţă a încasărilor la impozitele şi taxele locale şi de predare a mijloacelor băneşti în buget, în modul stabilit (anexa nr.8).

Pentru fiecare tip de impozite şi taxe în registru se atribuie numărul necesar de foi, cu indicarea plăţii respective.

67. Înscrierile încasărilor se efectuează în baza calculelor conform copiilor chitanţelor de recepţionare a sumelor timp de o zi. Nu se permite înscrierea în registru a încasărilor pentru cîteva zile într-o singură sumă.

Pentru fiecare tip de plată la început se calculează suma totală a încasărilor pe o zi, apoi, separat, suma încasărilor restanţelor din anii precedenţi, a plăţilor pe anul curent şi a penalităţilor. După aceasta se verifică dacă calculele au fost corect efectuate.

După verificarea corectitudinii calculării, totalurile obţinute se înscriu în registru.

68. După transferul mijloacelor băneşti în buget, în baza copiei borderoului de însoţire, în registrul sus-menţionat se înscrie suma transferată cu indicarea datei, numărului borderoului de însoţire şi numărului chitanţei instituţiei prin intermediul căreia a fost efectuat transferul.

69. În ultima zi a fiecărei luni, în baza înscrierilor încasărilor zilnice, în registru se face totalul încasărilor şi transferurilor lunare ale mijloacelor băneşti în buget şi totalul cumulativ de la începutul anului. Concomitent, în registru se evidenţiază soldul de bani în casă.

70. Restituirea sumei plătite în plus şi a sumei care, conform legislaţiei fiscale, urmează a fi restituită contribuabilului se face în modul şi în termenele stabilite în Titlul V al Codului fiscal.

VII. MODUL DE PREDARE A SUMELOR ÎNCASATE ÎN BUGET

71. Pînă la transferarea lor în buget, mijloacele băneşti se păstrează în safeuri (dulapuri neinflamabile) sau lăzi pentru bani.

72. Serviciul care a încasat bani în numerar de la contribuabil este obligat să verse la buget, în numele acestuia, în aceeaşi zi sau în următoarea zi lucrătoare sumele încasate.

73. Pentru fiecare operaţiune de transferare a banilor în buget se întocmesc borderouri de însoţire de forma stabilită, separat pentru fiecare impozit şi taxă (anexa nr.9).

74. Borderourile de însoţire trebuie să fie îndeplinite clar, fără corectări, ştersături, în trei exemplare, cu pix şi prin indigo. După înscrierea sumei predate, locurile libere în rîndul respectiv al borderoului de însoţire se completează cu inscripţia Z.

75. Borderourile de însoţire se numerotează pe parcursul anului începînd cu numărul 1.

76. Borderourile de însoţire se întocmesc în baza înscrierilor din Registrul de evidenţă a încasărilor impozitelor şi taxelor locale şi de predare a lor în buget şi se semnează de primar (în lipsa lui – de persoana care îl înlocuieşte) şi de perceptorul fiscal.

77. La predarea sumelor încasate prin instituţiile financiare sau prin intermediul oficiilor poştale, borderourile de însoţire se întocmesc în trei exemplare, dintre care două exemplare se predau împreună cu banii, iar al treilea rămîne la serviciu.

78. Drept document de justificare a predării mijloacelor băneşti serveşte chitanţa, care împreună cu exemplarul trei al borderoului de însoţire trebuie să se păstreze în dosarele serviciului ca document financiar.

VIII. MODUL DE PĂSTRARE A DOCUMENTELOR DE PERCEPERE

ŞI TRANSFERARE A MIJLOACELOR BĂNEŞTI

79. Toate documentele de percepere şi transferare a mijloacelor băneşti provenite din impozite şi taxe urmează a fi îndeplinite cu acurateţe şi păstrate cu stricteţe.

80. Documentele privind predarea mijloacelor băneşti în buget (copiile borderourilor de însoţire, chitanţele instituţiilor prin intermediul cărora se efectuează transferul) pe fiecare impozit şi taxă în parte, precum şi chitanţierele neutilizate se păstrează în safeuri (dulapuri neinflamabile).

81. Toate registrele de evidenţă a contribuabililor şi a obligaţiilor lor fiscale, registrele de evidenţă a încasărilor şi de transferare a mijloacelor băneşti, copiile chitanţelor eliberate, precum şi alte documente ce ţin de administrarea fiscală se păstrează în dulapuri încuiate.

82. Scindarea (descoaserea) seturilor de chitanţe nu se permite.

83. Registrele de evidenţă a contribuabililor şi a obligaţiilor lor fiscale, registrele de evidenţă a încasărilor şi de transferare a mijloacelor băneşti, precum şi alte registre utilizate în activitatea serviciului de colectare a impozitelor şi taxelor locale trebuie să fie numerotate, şnuruite, semnate de perceptor, primar şi şeful autorităţii fiscale şi confirmate prin aplicarea ştampilei cu stema ţării.

84. Registrele conturilor personale îndeplinite, documentele pentru sumele calculate în plus sau anulate, încasarea şi restituirea plăţilor în plus, documentele privind transferarea mijloacelor băneşti, precum şi copiile de pe chitanţele de recepţie a impozitelor şi taxelor locale se păstrează pe parcursul a 5 ani, apoi se nimicesc în baza actului, întocmit de comisia de experţi a primăriei, în modul stabilit de organul de arhivă respectiv.

unde S_1, S₂ şi S_n sunt suprafeţele terenurilor, iar B(S₁), B(S₂) şi B(S_n) – indicii cadastrali a acestor terenuri.

Datele care urmează să se ţină cont la calcularea şi acordarea înlesnirilor la impozitul funciar: