H O T Ă R Î R E

cu privire la dezvoltarea sectorului financiar al Republicii Moldova

în perioada 2005-2010

nr. 135  din  08.02.2005

Monitorul Oficial al R.Moldova nr.30-33/252 din 25.02.2005

* * *

Abrogat: 31.10.2012

Hotărîrea Guvernului nr.796 din 25.10.2012

Notă: În tot textul hotărîrii cuvintele “hîrtii de valoare” se substituie prin cuvintele “valori mobiliare” conform Hot.Guv. nr.986 din 30.08.2007, în vigoare 07.09.2007

Guvernul şi Banca Naţională a Moldovei, pornind de la necesitatea menţinerii şi asigurării creşterii economice durabile, reducerii nivelului inflaţiei, menţinerii cursului stabil al monedei naţionale, precum şi în scopul corelării politicilor bugetar-fiscală şi monetar-valutară,

HOTĂRĂSC:

1. Se aprobă:

Strategia Guvernului şi Băncii Naţionale a Moldovei cu privire la dezvoltarea sectorului financiar al Republicii Moldova în perioada 2005-2010, conform anexei nr.1;

Declaraţia cu privire la politicile economică şi financiară comune ale Guvernului şi Băncii Naţionale a Moldovei pentru anul 2005, conform anexei nr.2.

2. Se stabileşte că, în scopul monitorizării realizării Strategiei şi Declaraţiei, specificate la pct.1 al prezentei hotărîri, Ministerului Economiei i se atribuie funcţia de coordonator.

Anexa nr.1

la Hotărîrea Guvernului

şi Băncii Naţionale a Moldovei

nr.135 din 8 februarie 2005

STRATEGIA

Guvernului şi Băncii Naţionale a Moldovei cu privire la dezvoltarea

sectorului financiar al Republicii Moldova în perioada 2005-2010

INTRODUCERE

Prezenta Strategie a Guvernului şi Băncii Naţionale a Moldovei constituie un document comun ce include politicile economice şi financiare privind dezvoltarea sectorului financiar în perioada 2005-2010. Aceste politici sînt conforme cu Strategia de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei (2004-2006), Cadrul de Cheltuieli pe Termen Mediu pe anii 2005-2007, Legea bugetului de stat pe anul 2005 şi Politica monetară şi valutară a Băncii Naţionale a Moldovei pe anul 2005.

Strategia Guvernului şi Băncii Naţionale a Moldovei privind dezvoltarea sectorului financiar în perioada 2005-2010 (în continuare – Strategia) are drept scop:

a) asigurarea dezvoltării şi perfecţionării în continuare a sistemului financiar-fiscal;

b) reducerea nivelului inflaţiei şi menţinerea inflaţiei la un nivel jos, acceptabil pentru o creştere economică durabilă;

c) creşterea rolului funcţional al Guvernului şi al Băncii Naţionale a Moldovei în elaborarea, promovarea şi corelarea politicilor bugetar-fiscale, monetare, valutare, de credit şi investiţionale în vederea dezvoltării continuă a unui sistem financiar, inclusiv bancar, viabil, stabil, armonizat cu principiile şi standardele internaţionale, care să asigure resursele financiare necesare transformărilor structurale, creării unui climat antreprenorial şi investiţional maxim favorabil pentru susţinerea creşterii economice durabile.

I. EVOLUŢII ALE ECONOMIEI NAŢIONALE ÎN PERIOADA 2000 – SEPTEMBRIE 2004

1.1. Evaluarea situaţiei macroeconomice

Tendinţele de creştere economică înregistrate începînd cu anul 2000 au evoluat pe o traiectorie ascendentă. Această creştere a fost condiţionată de o totalitate de factori, inclusiv: (i) stabilizarea situaţiei pe pieţele ţărilor Comunităţii Statelor Independente (CSI); (ii) majorarea volumului producţiei interne şi al exporturilor; (iii) creşterea cererii interne, inclusiv pe seama majorării sumelor încasate din munca rezidenţilor Republicii Moldova în străinătate; (iv) diminuarea ratei inflaţiei.

În perioada 2000-2004 în Republica Moldova au fost obţinute unele rezultate pozitive în ceea ce priveşte reformarea cadrului instituţional al economiei naţionale, fiind înregistrată o creştere economică cumulativă cu 31.2 la sută: astfel, produsul intern brut (PIB) s-a majorat, în termeni reali, în anul 2000 – cu 2.1 la sută, în 2001 – cu 6.1 la sută, în 2002 – cu 7.8 la sută, în 2003 – cu 6.3 la sută. Ritmul pozitiv de creştere a PIB s-a menţinut şi în perioada ianuarie – septembrie 2004, înregistrînd 5.7 la sută. Corespunzător, valoarea adăugată brută în perioada 2000 – septembrie 2004 a sporit cu 25.3 la sută pe fondalul majorării celei formate în industrie – cu 41.3 la sută, în sfera prestări servicii – cu 20.8 la sută şi în agricultură – cu 7.7 la sută. Sfera prestări servicii şi-a sporit ponderea în structura PIB de la 48.2 la sută în 2000 pînă la 52.6 la sută în perioada ianuarie – septembrie 2004. De menţionat că, odată cu înviorarea activităţii economice şi îmbunătăţirea administrării fiscale, volumul impozitelor nete pe produs şi importuri (incluse în calculul PIB) a crescut cu 84.8 la sută.

Volumul total al producţiei industriale a consemnat o majorare reală cu 66.3 la sută, fiind susţinută de creşterea cu 25.5 la sută a investiţiilor totale în capital fix.

Efectele creşterii economice au contribuit la o majorare continuă a veniturilor reale ale populaţiei, inclusiv a salariului mediu pe economie, care în perioada de referinţă a crescut cu 92.8 la sută, în termeni reali. Sporirea consumului final a avut o influenţă pozitivă asupra creşterii volumului producţiei interne, dar, într-o măsură mai mare, a exercitat presiuni asupra stării balanţei comerciale. În aceste condiţii, exporturile de bunuri şi servicii au înregistrat o creştere de 2.1 ori, iar importurile – de 2.3 ori.

În condiţiile revigorării economiei naţionale, s-a redus deficitul bugetului consolidat în raport cu PIB, de la minus 1.0 la sută în anul 2000 la minus 0.5 la sută în 2002, înregistrînd un excedent bugetar de 1.3 la sută din PIB în anul 2003.

1.2. Evoluţii monetare

Banca Naţională a Moldovei, prin conlucrare cu Guvernul, stabileşte şi promovează politica monetară şi valutară ca parte componentă a politicii economice unice a statului. Obiectivul principal al Băncii Naţionale a Moldovei (art.4 din Legea cu privire la Banca Naţională a Moldovei) este de a realiza şi menţine stabilitatea monedei naţionale. Pentru atingerea acestui obiectiv, Banca Naţională a Moldovei stabileşte şi menţine condiţiile pieţei monetare, de credit şi valutare, care contribuie la dezvoltarea economică susţinută, stabilă a statului, inclusiv a sistemului financiar şi valutar bazat pe legile pieţei.

De la introducerea monedei naţionale, Banca Naţională a Moldovei a promovat o politică monetară orientată spre îndestularea economiei cu bani şi, totodată, spre asigurarea stabilităţii financiare.

Politica monetară are un caracter de ţintire monetară. Strategia acestei politici este fundamentată pe utilizarea bazei monetare – ca obiectiv operaţional şi al masei monetare – ca obiectiv intermediar. În ultimii ani promovarea politicii monetare şi valutare este influenţată considerabil de expunerea Republicii Moldovei la factorii şi şocurile externe. Astfel, Banca Naţională a Moldovei este preocupată de menţinerea stabilităţii cursului de schimb al monedei naţionale. Această situaţie (majorarea volumului de emisiune monetară în urma procurărilor semnificative de valută în vederea stabilizării cursului de schimb al monedei naţionale şi completării rezervelor internaţionale) necesită stabilirea unui echilibru între stabilitatea monedei naţionale interne (inflaţia) şi celei externe (cursul de schimb).

Un obiectiv permanent al băncii centrale a fost reducerea şi stabilizarea ratei inflaţiei la un nivel jos. În perioada 2000-2004 procesul de reducere a inflaţiei s-a manifestat pe fondalul unei majorări considerabile a cererii de bani, ca urmare a creşterii reale a economiei naţionale. Pe parcursul anului 2000 inflaţia s-a redus cu 25.3 puncte procentuale, pînă la nivelul de 18.4 la sută, în 2001 – 6.3 la sută, în 2002 – 4.4 la sută. În anul 2003 majorarea inflaţiei a fost cauzată preponderent de factori nemonetari, preţurile de consum înregistrînd un ritm de creştere cu 15,7 la sută – evoluţie determinată de majorarea preţurilor la produsele alimentare cu 20,0 la sută (inclusiv la produsele de panificaţie – cu 44,9 la sută). Ulterior, pe parcursul a 9 luni ale anului 2004, preţurile de consum au crescut mai lent, cu 6.4 la sută, comparativ cu nivelul de 11.4 la sută consemnat în perioada similară a anului 2003.

Relevantă este evoluţia agregatelor monetare. În acest context, este semnificativă accelerarea dinamicii indicatorilor monetari în perioada 2000 – septembrie 2004 în vederea susţinerii ritmului de creştere economică: masa monetară M3 s-a majorat, în termeni reali, de 2.6 ori, masa monetară în monedă naţională M2 – de 2.4 ori, creditele în economie, acordate în monedă naţională – de 2.6 ori şi depozitele în monedă naţională – de 3.4 ori. Această dinamică reflectă sporirea nivelului de îndestulare a economiei naţionale cu mijloace financiare fără a afecta stabilitatea leului moldovenesc. Evoluţia indicatorului monetizării (raportul dintre masa monetară M3 şi PIB nominal) caracterizează nivelul cererii de bani şi gradul de intermediere financiară în economie: astfel, nivelul monetizării a sporit de la 21.9 la sută în anul 2000 pînă la 31.2 la sută la finele anului 2003 şi 32.5 la sută – în septembrie 2004.

Totodată, în perioada analizată, ponderea depozitelor la termen în cadrul masei monetare M3 a avut o tendinţă ascendentă, de la 33.6 la sută în anul 2000 pînă la 38.6 la sută în 2003 şi 40.4 la sută la finele trimestrului III al anului 2004.

Politica ratelor dobînzilor

Politica ratelor dobînzilor la instrumentele de reglementare monetară ale Băncii Naţionale a Moldovei capătă din an în an un rol tot mai important în implementarea politicii monetare şi valutare.

Începînd cu anul 2001, Banca Naţională a Moldovei stabileşte ratele dobînzilor la instrumentele financiare utilizînd metoda coridorului, în care limita de sus o constituie rata la creditele overnight, iar cea de jos – rata la operaţiunile de depozit (din septembrie 2003 – rata la depozitele overnight). Punctul de reper în stabilirea ratelor dobînzilor la instrumentele monetare ale Băncii Naţionale a Moldovei este rata REPO de cumpărare, pe un termen de două luni, a valorilor mobiliare de stat, fiind considerată rata de bază a Băncii Naţionale a Moldovei.

Pe parcursul anilor 2001-2004 Banca Naţională a Moldovei a diminuat semnificativ ratele dobînzilor la instrumentele sale de reglementare monetară. În perioada nominalizată, Banca a diminuat rata de bază – de la 21.0 la sută în ianuarie 2001 pînă la 14.5 la sută în septembrie 2004.

Dinamica ratelor la facilităţile de lombard şi la creditele overnight a evoluat în descreştere, respectiv, de la 26.0 şi 30.0 la sută anual – în luna ianuarie 2001 pînă la 16.0 şi 17.0 la sută anual – la finele trimestrului III al anului 2004.

Rata de bază a Băncii Naţionale a Moldovei la creditele acordate pe termen lung (mai mare de 5 ani) în perioada 2001-2004 a avut o tendinţă de descreştere lentă, constituind valori regresive de la 15.0 la sută anual – în ianuarie 2001 pînă la 11.5 la sută anual – la finele trimestrului III al anului 2004.

Politica monetară a băncii centrale a favorizat reducerea continuă a ratelor dobînzilor atît la depozitele atrase de băncile comerciale, cît şi la creditele acordate în monedă naţională. Rata anuală medie ponderată la depozitele atrase în monedă naţională de băncile comerciale a constituit 14.98 la sută în perioada ianuarie-septembrie 2004 faţă de 24.62 la sută în anul 2000, iar cea la creditele acordate – 20.92 la sută faţă de 33.29 la sută, respectiv.

Totodată, marja aferentă operaţiunilor în monedă naţională ale băncilor comerciale s-a diminuat de la 8.67 puncte procentuale în anul 2000 pînă la 5.94 puncte procentuale în perioada ianuarie-septembrie 2004.

Reducerea nivelului inflaţiei, stabilitatea leului moldovenesc urmărită pe parcursul perioadei analizate, au creat premisele de diminuare a normei rezervelor obligatorii de la 15.0 la sută în anul 2000 la 10.0 la sută în anul 2004 faţă de volumul mijloacelor atrase.

Începînd cu trimestrul III al anului 2004, Banca Naţională a Moldovei a operat modificări esenţiale în regimul de constituire şi menţinere a rezervelor obligatorii:

băncile au început să constituie rezervele obligatorii separat în lei moldoveneşti şi în valută liber convertibilă de la mijloacele atrase în valutele respective;

în baza de calcul, conform căreia se efectuează rezervarea, au fost incluse mijloacele atrase în valute neconvertibile;

băncile au început să menţină rezervele obligatorii numai în conturi la Banca Naţională a Moldovei.

Datoria contractată de către Guvern de la Banca Naţională a Moldovei

Datoria contractată de către Guvern de la Banca Naţională a Moldovei conform situaţiei de la 31 decembrie 1999, a constituit 1675.9 mil.lei, inclusiv datoria la împrumuturi – 1315.2 mil.lei şi datoria reprezentată prin valori mobiliare de stat în portofoliul Băncii – 360.7 mil.lei. Pe parcursul anilor 2000-2004 datoria statului contractată de la Banca Naţională a Moldovei a înregistrat un trend ascendent, majorîndu-se către 30 septembrie 2004 cu 1062.1 mil.lei.

În anul 2004, în temeiul Legii nr.195-XV din 17 iunie 2004, Banca Naţională a Moldovei a acordat Guvernului un împrumut în sumă de 594.0 mil.lei, pentru achitarea datoriei de stat externe. Conform situaţiei din 30 septembrie 2004, datoria de stat contractată de la Banca Naţională a Moldovei a constituit 2738.0 mil.lei, inclusiv datoria la împrumuturi – 2338.0 mil.lei şi datoria reprezentată prin valori mobiliare de stat în portofoliul Băncii – 400.0 mil.lei.

Piaţa valorilor mobiliare de stat

Acţionînd ca agent fiscal al statului în ceea ce priveşte vînzarea, evidenţa şi răscumpărarea valorilor mobiliare de stat, Banca Naţională a Moldovei, în perioada 2000-2003, a derulat 951 emisiuni de valori mobiliare de stat, care au avut drept obiectiv finanţarea deficitului bugetar. În ansamblu, în această perioadă, oferta de valori mobiliare de stat a însumat 7894.5 mil.lei, cererea – 11269.5 mil.lei, iar volumul emis s-a cifrat la 7370.5 mil.lei. Volumul anual al cererilor a depăşit volumul anual al ofertei în fiecare din ultimii patru ani, iar cota valorilor mobiliare de stat plasate a variat între 91.8 la sută şi 96.2 la sută.

Cererea de valori mobiliare de stat a fost destul de mare în primele nouă luni ale anului 2004 – volumul solicitat la licitaţiile pe piaţa primară în această perioadă (2851.2 mil.lei) a depăşit volumele anuale din anii 2002-2003, fapt ce a permis plasarea a 98.7 la sută din ofertă.

Soldul valorilor mobiliare de stat în circulaţie la preţul de vînzare (din cele emise la licitaţii pe piaţa primară) a constituit 952.6 mil.lei, conform situaţiei de la 30 septembrie 2004, fiind în creştere cu 718.8 mil.lei comparativ cu situaţia existentă la 31 decembrie 1999.

Rata anuală medie ponderată la valorile mobiliare de stat plasate pe piaţa primară s-a diminuat de la 22.14 la sută în anul 2000 pînă la 12.85 la sută în primele nouă luni ale anului 2004.

1.3. Evoluţii valutare

În perioada 2000 – septembrie 2004 piaţa valutară a fost relativ stabilă şi, într-o anumită măsură, sensibilă la factorii externi şi interni ce au provocat fluctuaţii bruşte de scurtă durată ale cursului de schimb. În această perioadă a fost promovată politica regimului cursului valutar flotant, conform căruia rata de schimb se determină în funcţie de cererea şi oferta pe piaţa valutară internă. Evoluţia indicatorilor pieţei valutare demonstrează că regimul cursului valutar flotant a fost optimal din punctul de vedere al cadrului macroeconomic şi consolidării rezervelor valutare ale statului.

Pe parcursul anilor 2000 – septembrie 2004 cursul oficial nominal al monedei naţionale faţă de dolarul SUA s-a depreciat cu 4.9 la sută (de la 11.5902 lei pentru 1 dolar SUA la finele lunii decembrie 1999 pînă la 12.1617 lei pentru 1 dolar SUA la sfîrşitul lunii septembrie 2004). Deprecierea mai accentuată a leului faţă de dolarul SUA în anii 2000-2002 a fost condiţionată de refluxul net de valută, iar tendinţa generală de apreciere a cursului de schimb al monedei naţionale în perioada 2003 – aprilie 2004 a fost cauzată de creşterea fluxurilor valutare aferente exportului şi ofertei excesive a valutei străine pe piaţa valutară internă, provenită din transferurile de peste hotare efectuate de cetăţenii republicii, precum şi de fluctuaţiile cererii şi ofertei de valută străină în urma evoluţiilor pe pieţele valutare internaţionale.

Stabilirea cursului de schimb al leului moldovenesc prin mecanismele de piaţă a asigurat consolidarea rezervelor internaţionale ale statului – de la 222.6 mil.dolari SUA la finele anului 2000 pînă la 391.6 mil.dolari SUA în septembrie 2004.

La finele lunii septembrie 2004 cursul de schimb real efectiv al monedei naţionale, calculat faţă de luna decembrie 1999, conform ponderii principalilor parteneri comerciali în cadrul tranzacţiilor de comerţ exterior, a constituit 97,0 la sută, ceea ce denotă o depreciere cu 3.0 la sută, contribuind la menţinerea caracterului competitiv al exporturilor Republicii Moldova.

1.4. Dezvoltarea sistemului bancar

Dezvoltarea sectorului financiar contribuie la satisfacerea necesităţilor economiei în servicii financiare calitative şi în infrastructura financiară, precum şi la asigurarea implementării eficiente a politicilor economice şi sociale ale statului.

Exercitînd funcţia de intermediar financiar, băncile comerciale au reuşit să mobilizeze şi să reinvestească resurse financiare considerabile. Astfel, activele totale ale sistemului bancar s-au majorat în ultimii ani (2001 – septembrie 2004) cu 7405.0 mil.lei (158.6 la sută), constituind 12072.7 mil.lei la 30 septembrie 2004. De asemenea s-a majorat şi ponderea activelor faţă de PIB de la 29.1 la sută pînă la 37.7 la sută.

Sporirea activelor totale ale sistemului bancar se datorează creşterii obligaţiunilor băncilor cu 6397.0 mil.lei (197.5 la sută) şi majorării capitalului acţionar cu 1008.1 mil.lei (70.5 la sută). Respectiv, majorarea resurselor băncilor a condus la creşterea substanţială a volumului creditelor acordate în economie cu 4556.3 mil.lei (198.7 la sută), constituind 6849.0 mil.lei la 30 septembrie 2004.

Ponderea cea mai mare din totalul portofoliului de credite, conform situaţiei de la 30 septembrie 2004, au deţinut-o creditele acordate industriei şi comerţului – 47.1 la sută, creditele acordate agriculturii şi industriei alimentare – 27.7 la sută şi creditele acordate pentru imobil, construcţii şi dezvoltare – 6.0 la sută.

Majorarea obligaţiunilor băncilor în perioada 31 decembrie 2000 – 30 septembrie 2004, în cea mai mare măsură, a fost cauzată de creşterea depozitelor totale cu 5849.3 mil.lei (235.0 la sută), atingînd cifra de 8338.2 mil.lei. Majorarea a avut loc din contul creşterii depozitelor persoanelor fizice cu 3190.5 mil.lei (330.2 la sută) şi a depozitelor persoanelor juridice – cu 2660.5 mil.lei (192.9 la sută). Sporirea volumului depozitelor denotă o mai mare credibilitate în sistemul bancar.

Depozitele în lei moldoveneşti s-au majorat cu 3565.5 mil.lei (284.6 la sută) faţă de 31 decembrie 2000, cele în valută străină – cu 2283.8 mil.lei (184.8 la sută), constituind, respectiv, 4818.5 mil.lei şi 3519.7 mil.lei.

Capitalul reprezintă una din principalele componente ale stabilităţii financiare a băncii. Capitalul de gradul I al băncilor comerciale a sporit în perioada analizată cu 977.7 mil.lei (73.2 la sută) din contul veniturilor obţinute şi aporturilor suplimentare ale acţionarilor.

Cota investiţiilor străine în capitalul sistemului bancar rămîne a fi semnificativă – 53.5 la sută. În perioada menţionată investiţiile acţionarilor rezidenţi s-au majorat cu 186.4 mil.lei (61.3 la sută), pe cînd investiţiile acţionarilor nerezidenţi – cu 116.0 mil.lei sau cu 25.8 la sută.

Media suficienţei capitalului ponderat la risc pe sistemul bancar rămîne la un nivel înalt, constituind 31.9 la sută, nivelul minim necesar fiind de 12.0 la sută. Nivelul înalt al suficienţei capitalului se datorează ponderii semnificative a capitalului acţionar în total active, care reprezintă 20.2 la sută, şi ponderii mari a activelor lichide, care au un grad jos de risc. Cele menţionate denotă un nivel ridicat de acoperire a activelor cu capital propriu şi, totodată, rezerve mari nevalorificate de către bănci ce ţin de creşterea activelor sale.

Rentabilitatea activelor (venitul net anualizat / media activelor), conform situaţiei de la 30 septembrie 2004, a constituit 3.9 la sută, iar rentabilitatea capitalului acţionar (venitul net anualizat /media capitalului acţionar) – 18.2 la sută.

II. DEZVOLTAREA SECTORULUI FINANCIAR ÎN PERIOADA 2005-2010

2.1. Componentele dezvoltării macroeconomice

Politicile Guvernului şi Băncii Naţionale a Moldovei privind dezvoltarea sectorului financiar în contextul integrării europene se bazează pe principiile stabilităţii macroeconomice, dezvoltării sectorului real prin promovarea reformelor structurale, intensificarea relaţiilor comerciale externe şi activităţii investiţionale. Prezenta Strategie are drept scop:

crearea unor condiţii adecvate pentru asigurarea creşterii economice durabile;

reducerea nivelului inflaţiei, în scopul asigurării unui mediu favorabil pentru desfăşurarea activităţilor antreprenoriale şi investiţionale, precum şi pentru protecţia veniturilor reale ale populaţiei;

promovarea unei politici a cursului de schimb a monedei naţionale, determinat de cererea şi oferta pe piaţa valutară; crearea unor condiţii favorabile pentru activitatea economică externă;

stabilizarea situaţiei în domeniul datoriei de stat externe şi optimizarea gestionării datoriei pentru diminuarea riscurilor externe;

implementarea reformelor structurale şi a cadrului regulatoriu;

promovarea unei politici bugetar-fiscale care să asigure o evoluţie echilibrată a veniturilor şi cheltuielilor publice.

2.1.1. Creşterea produsului intern brut

Creşterea economică în perioada 2005-2010 va fi asigurată prin îmbunătăţirea echilibrului macroeconomic. Politicile economice vor avea drept scop atingerea unei creşteri cu 6.0 la sută în anul 2005, iar în următorii ani – cu 5.0 la sută anual, în contextul reducerii inflaţiei şi menţinerii unui nivel prudent al rezervelor internaţionale de cca 3 luni de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii. Se prevede ca nivelul inflaţiei medii anuale să fie redus sub 10.0 la sută în anul 2005, ulterior diminuîndu-se pînă la 5.0 la sută – către anul 2010, în condiţiile promovării unei politici bugetar-fiscale şi monetare echilibrate.

Implementarea consecventă a reformelor structurale va consolida potenţialul de creştere economică. Se preconizează că ritmurile de creştere a producţiei industriale vor fi mai înalte decît ritmurile de creştere a PIB: în anul 2005 este prevăzută o creştere a producţiei industriale cu 13.0 la sută, în anii 2006 şi 2007 – cu 11.5 şi 10.5 la sută, respectiv.

Sporirea producţiei industriale va contribui la o evoluţie ascendentă a exporturilor: în anul 2005 se prevede ca exportul să înregistreze o majorare cu 9.0 la sută, menţinînd în perioada 2006-2010 ritmuri de creştere superioare nivelului de 8.0 la sută. Sporirea volumului producţiei industriale va contribui la substituirea treptată a importurilor, ceea ce va conduce la o diminuare a deficitului balanţei comerciale. Corespunzător, pentru perioada de referinţă este prognozat un ritm moderat de creştere a importului cu 8.0 la sută în 2005, cu 7.0 şi 6.0 la sută – în anii 2006-2007. Astfel, conform indicatorilor comerţului exterior, se estimează o reducere treptată a deficitului balanţei comerciale în raport cu PIB de la 26.4 la sută în anul 2005 pînă la 24.7 la sută în anul 2007. Aceeaşi dinamică se va menţine pînă în anul 2010.

Menţinerea ritmurilor de creştere economică va fi asigurată prin majorarea volumului de investiţii în capital fix, fiind prevăzute ritmuri superioare de creştere comparativ cu cele ale PIB: investiţiile capitale vor atinge un nivel estimat de majorare, în termeni reali, cu 10.0 la sută în anul 2005 şi cu 9.0 la sută – în perioada 2006-2007.

Pentru perioada de dezvoltare pe termen mediu (2005-2010), sarcina de bază constă în ameliorarea considerabilă a mediului investiţional, în scopul creării condiţiilor de creştere accelerată a investiţiilor private interne şi străine. Obiectivele primordiale ale politicii statului în acest domeniu sînt susţinerea stabilităţii macroeconomice şi promovarea reformelor sectorului public şi a cadrului regulatoriu.

Printre acţiunile prioritare, cu tangenţă la funcţionarea sistemului financiar, menţionăm următoarele:

dezvoltarea infrastructurii regionale, în scopul ameliorării activităţii investiţionale la nivel regional;

susţinerea dezvoltării pieţei financiare sub aspect instituţional şi de infrastructură pentru consolidarea rolului sectorului financiar în mobilizarea şi circulaţia resurselor investiţionale, precum şi reducerea riscurilor investiţionale;

elaborarea instrumentelor şi mecanismelor de stimulare a băncilor pentru acordarea creditelor pe termen lung, precum şi pentru atragerea economiilor populaţiei, inclusiv a transferurilor angajaţilor de peste hotare, în activitatea investiţională.

Creşterea economică va fi însoţită de o participare mai largă a forţei de muncă în sectorul de producţie şi prestări servicii, contribuind astfel la sporirea rolului veniturilor sub formă de salariu în reducerea sărăciei. Măsurile care vor fi întreprinse în acest context de Guvern în perioada de referinţă sînt: perfecţionarea sistemului de protecţie socială a şomerilor şi crearea sistemului informaţional al pieţei muncii.

2.1.2. Reducerea ratei inflaţiei

Diminuarea nivelului inflaţiei şi menţinerea stabilităţii monedei naţionale constituie obiectivele principale în asigurarea unei creşteri economice durabile. Aceste obiective se preconizează a fi atinse prin aplicarea instrumentelor politicilor monetare, creditare, fiscale şi investiţionale, urmărind scopul de a stimula procesele investiţionale şi de a majora ritmurile de creştere economică.

Printre cei mai importanţi factori ce determină inflaţia în Republica Moldova pot fi menţionaţi: modificarea preţurilor stabilite pe cale administrativă (la energia electrică, gazele naturale, combustibil etc.); măsurile cu caracter bugetar-fiscal (modificarea cotelor impozitelor şi a mărimilor taxelor); modificarea cursului de schimb al monedei naţionale; creşterea veniturilor populaţiei (în special, drept rezultat al transferurilor valutei străine provenite din munca prestată în străinătate de către cetăţenii Republicii Moldova); factorul monetar-creditar. În scopul reducerii nivelului inflaţiei, vor fi promovate următoarele politici:

politica bugetar-fiscală antiinflaţionistă, prin intermediul căreia se vor obţine proporţiile optime în fluxurile băneşti, controlate de către stat, inclusiv prin menţinerea excedentului bugetar (primar);

politica monetară antiinflaţionistă, ce prevede volume adecvate situaţiei economiei naţionale ale masei monetare, creditelor în economie şi numerarului în circulaţie;

politica structurală antiinflaţionistă, realizată prin:

a) corelarea ritmurilor de creştere a salariului mediu pe economie cu ritmurile de creştere a productivităţii muncii în economia naţională, b) aplicarea instrumentelor financiare de tranziţie de la piaţa de consum la piaţa de acumulări, c) indexarea pensiilor cu ritmurile preconizate ale creşterii anuale a salariului mediu pe economie şi rata inflaţiei.

2.1.3. Stabilizarea monedei naţionale

Pentru atenuarea impactului asupra cursului de schimb al monedei naţionale, vor fi întreprinse acţiuni concrete, în scopul creării unui climat investiţional favorabil ce ar permite atragerea investiţiilor străine şi direcţionarea surselor provenite din munca prestată în străinătate de către cetăţenii Republicii Moldova în sectorul real al economiei, inclusiv în sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii.

[Pct.2.1.3 modificat prin Hot.Guv. nr.56 din 22.01.2007, în vigoare 02.02.2007

2.1.4. Eficientizarea politicilor de echilibrare a balanţei de plăţi a statului

Aceste politici vor fi orientate spre:

reducerea deficitului contului curent (pînă la 5.0 la sută în raport cu PIB);

raţionalizarea structurii importurilor şi stimularea dezvoltării sectorului de producere (de bunuri şi servicii) ca bază de sporire a exporturilor, urmărind alinierea producţiei naţionale la standardele europene de calitate; susţinerea şi încurajarea activităţilor de marketing spre extinderea şi diversificarea pieţelor de desfacere;

stimularea activă a procesului inovaţional;

atragerea fluxurilor de remitenţe ale cetăţenilor ce lucrează peste hotare spre investire productivă sau acumulare de economii în bănci;

onorarea, în măsura posibilităţii, a angajamentelor externe contractate, raţionalizarea condiţiilor de contractare a celor noi, depunerea eforturilor întru restructurarea datoriilor externe istorice;

liberalizarea treptată a mişcărilor de capital;

încurajarea dezvoltării activităţii burselor, atît de bunuri, cît şi a celor de valori mobiliare (pieţele primară şi secundară);

utilizarea eficientă a asistenţei tehnice şi financiare străine;

implementarea standardelor internaţionale (europene) de evidenţă şi statistică.

2.2. Politica bugetar-fiscală

2.2.1. Politica fiscală

În perioada 2005-2010 politica fiscală va fi orientată spre obţinerea unor performanţe în vederea asigurării unui climat antreprenorial favorabil, stabilităţii şi previzibilităţii veniturilor la buget. În acest context, principalele obiective ale politicii fiscale în sectorul financiar vor fi strict corelate cu obiectivele trasate în Cadrul de Cheltuieli pe Termen Mediu, aprobat anual de Guvern. În acest context, obiectivele generale sînt:

atingerea unui nivel optim al presiunii fiscale şi extinderea bazei de impozitare;

asigurarea echităţii, stabilităţii şi transparenţei fiscale;

codificarea şi perfecţionarea (simplificarea) în continuare a legislaţiei fiscale;

stimularea activităţii economice, în special prin încurajarea dezvoltării sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii, atragerea investiţiilor atît străine, cît şi a celor autohtone în economia naţională, crearea noilor locuri de muncă etc.;

armonizarea legislaţiei fiscale cu cea a Uniunii Europene.

În scopul stimulării activităţii economice, Guvernul va întreprinde şi în continuare măsuri pentru asigurarea unui climat antreprenorial favorabil. Acestea prevăd următoarele:

păstrarea facilităţilor fiscale stabilite la plata impozitului pe venit pentru investitori, agenţii economici ai sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii, prevăzute de legislaţia fiscală;

perfecţionarea (simplificarea) procedurilor de administrare a facilităţilor menţionate.

În special, obiectivele menţionate mai sus privind sectorul financiar se vor atinge prin acceptarea celor mai importante scutiri acordate instituţiilor financiare:

deducerea defalcărilor de reduceri pentru pierderi de credite (în fondul de risc), precum şi a vărsămintelor obligatorii anuale, contribuţiilor iniţiale, contribuţiilor trimestriale şi contribuţiilor speciale ale băncilor în fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar, la calcularea impozitului pe venit;

scutirea, în mărime de 100.0 la sută de impozitul pe venit, a veniturilor obţinute de băncile comerciale din creditele acordate pe un termen de peste 3 ani şi în proporţie de 50.0 la sută – pe veniturile obţinute din creditele pe un termen de la 2 la 3 ani;

scutirea de impozitul pe venit, pînă la 1 ianuarie 2010, a dobînzilor persoanelor fizice, obţinute de la depozitele bancare, valorile mobiliare, care sînt instrumente ale pieţei monetare, cum ar fi certificatele bancare de depozit şi cambiile bancare, şi de la depunerile membrilor pe conturile de economii personale în asociaţiile de economii şi împrumut ale cetăţenilor, amplasate pe teritoriul republicii, precum şi dobînzile de la valorile mobiliare de stat şi valorile mobiliare emise de Banca Naţională a Moldovei;

scutirea de TVA a serviciilor financiare.

[Pct.2.2.1 modificat prin Hot.Guv. nr.56 din 22.01.2007, în vigoare 02.02.2007

2.2.2. Principalele obiective ale politicii bugetare pe termen mediu

Obiectivele politicii bugetare vizează următoarele:

ajustarea în continuare a serviciilor publice la posibilităţile reale de acumulare a veniturilor la buget şi obţinerea unei stabilităţi bugetare;

optimizarea priorităţii cheltuielilor publice şi reconsiderarea politicii sociale prin asigurarea protecţiei sociale pe baza unor măsuri focalizate spre cele mai defavorizate categorii ale populaţiei;

aplicarea în continuare a modului de programare bugetară prin fundamentarea bugetului şi alocarea fondurilor publice pe bază de programe. Programele vor fi elaborate în sectoare prioritare, înglobînd obiective de performanţă şi impactul acestora asupra creşterii economice şi nivelului de viaţă al populaţiei.

Guvernul va stabili un control strict asupra cheltuielilor prin îmbunătăţirea managementului cheltuielilor, optimizarea numărului de personal, lichidarea instituţiilor cu activitate ineficientă, implementarea unor noi forme (alternative) de prestare a serviciilor cu costuri mai mici, externalizarea serviciilor, posibilitatea utilizării noilor tehnologii, identificarea unor servicii de o calitate mai înaltă.

Ţinînd cont de impactul direct asupra nivelului de trai, în domeniul cheltuielilor publice, în următorii ani se va acorda o importanţă sporită transferurilor sociale către populaţie şi cheltuielilor de salarizare.

Alocarea resurselor pe sectoare se va efectua în baza analizei programelor sectoriale de cheltuieli, cu luarea în considerare a factorilor de influenţă strategică asupra dezvoltării sectoarelor, precum şi a rezervelor de eficientizare a cheltuielilor în unele sectoare, identificate de analizele Cadrului de Cheltuieli pe Termen Mediu.

În scopul atingerii unei transparenţe bugetare mai largi, se va promova politica de integrare a tranzacţiilor în cadrul bugetului. Ca rezultat, bugetul de stat, pe lîngă veniturile şi cheltuielile tradiţionale, va include fondurile şi mijloacele speciale, precum şi proiectele investiţionale cu finanţare externă.

2.2.3. Gestionarea datoriei

Această sferă prevede:

colaborarea activă şi permanentă cu instituţiile financiare internaţionale. În cazul semnării programului susţinut de FMI, se va pregăti baza pentru restructurarea datoriei externe;

continuarea negocierilor cu Banca Mondială în scopul refinanţării creditelor, obţinute de la BIRD în condiţii comerciale în credite cu condiţii concesionale;

continuarea politicii de abţinere de la emiterea garanţiilor de stat pentru împrumuturile interne şi externe;

continuarea negocierilor cu întreprinderile ce au beneficiat de împrumuturi garantate de stat în trecut şi nu şi-au onorat obligaţiunile vizînd restabilirea la buget a mijloacelor sustrase pentru onorarea garanţiilor de stat, inclusiv prin intermediul Consiliului Creditorilor;

lărgirea spectrului de instrumente financiare utilizate, în special obligaţiunile de stat cu termenul de circulaţie de pînă la 5 ani. Utilizarea obligaţiunilor de stat pe termen lung, în scopul realizării politicii bugetare, va conduce la crearea unei pieţe interne stabile de instrumente financiare, pe care ratele dobînzilor se vor stabili în condiţiile pieţei şi vor servi drept împrumuturi pe diverse termene;

diminuarea datoriei de stat interne faţă de Banca Naţională a Moldovei.

III. POLITICA MONETARĂ ŞI VALUTARĂ A BĂNCII NAŢIONALE A MOLDOVEI.

CONSOLIDAREA SISTEMULUI BANCAR

3.1. Strategia politicii monetare şi valutare a Băncii Naţionale a Moldovei în perioada 2005-2010

Politica monetară şi valutară, ca parte componentă a politicii economice a statului, poate fi definită ca un ansamblu al acţiunilor întreprinse de Banca Naţională a Moldovei în vederea creării unor condiţii monetare favorabile pentru menţinerea stabilităţii macroeconomice şi încurajarea creşterii economice durabile. Astfel, scopurile politicii monetare şi valutare a Băncii Naţionale a Moldovei sînt trasate prin coordonare cu politicile bugetar-fiscală şi instituţională ale Guvernului, contribuind la asigurarea unei dezvoltări economice susţinute.

Conform Cadrului de Cheltuieli pe Termen Mediu pe anii 2005-2007, Strategiei de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei pe anii 2004-2006, scopurile principale ale politicii macroeconomice ale statului pe termen mediu şi lung le constituie creşterea economică durabilă şi majorarea nivelului de trai al populaţiei. Elaborînd şi implementînd politica monetară şi valutară în cadrul politicii economice unice a statului, Banca Naţională a Moldovei reiese din necesitatea creării unor condiţii favorabile pentru atingerea obiectivelor propuse.

Una din aceste condiţii este stabilitatea monedei naţionale, ceea ce presupune o dinamică controlabilă şi prognozabilă a nivelului preţurilor şi lipsa fluctuaţiilor bruşte şi neprevăzute ale cursului de schimb al monedei naţionale faţă de alte valute. Realizarea stabilităţii monedei naţionale va contribui la reducerea incertitudinilor şi a riscurilor în procesul de adoptare a deciziilor în domeniul investiţional, consolidarea încrederii populaţiei în sistemul financiar al statului, implementarea mai eficientă a reformelor sociale. Este cert faptul că stabilizarea dinamicii preţurilor în perspectivă de lungă durată va conduce la creşterea bunăstării economice şi a potenţialului de dezvoltare a economiei naţionale. Astfel, luînd în considerare orientările politicii social-economice şi a celei externe a Republicii Moldova spre apropierea nivelului de dezvoltare şi a standardelor de trai de cele înregistrate în ţările dezvoltate, a cursului primordial de integrare în Uniunea Europeană, Banca Naţională a Moldovei stabileşte drept scop final al politicii monetare pentru perioada trasată reducerea nivelului inflaţiei şi menţinerea ei la un nivel jos, acceptabil pentru creşterea economică durabilă.

Experienţa Băncii Naţionale a Moldovei demonstrează că, pentru atingerea şi menţinerea stabilităţii macroeconomice, Banca trebuie să ţină cont de o multitudine de circumstanţe în cadrul cărora evoluează politicile şi instituţiile financiare. Aceste circumstanţe şi evoluţia rapidă a pieţei financiare impune Banca Naţională a Moldovei, pe lîngă urmărirea obiectivului principal, să atragă atenţia asupra unor obiective adiţionale şi să analizeze importanţa lor pentru atingerea şi menţinerea stabilităţii macroeconomice.

În acest sens, Banca Naţională a Moldovei îşi rezervă dreptul de a se călăuzi în deciziile privind politica monetară şi valutară de un indicator sintetic al inflaţiei, bazat pe indicele preţurilor de consum, şi anume inflaţia de bază, care ar reflecta creşterea preţurilor cauzată nemijlocit de factorii monetari şi ar exclude variaţiile de scurtă durată ale preţurilor de consum din motive ce nu ţin de activitatea Băncii, cum sînt: şocurile provocate de modificarea preţurilor la resurse energetice, deciziile administrative de modificare a tarifelor la servicii, efecte ale sezonalităţii preţurilor la produsele agroalimentare (legume şi fructe) etc.

O altă sarcină a politicii monetare şi valutare în perioada vizată este accentuarea rolului politicii ratelor dobînzilor a Băncii Naţionale a Moldovei la formarea condiţiilor pieţei monetare a Republicii Moldova.

Reieşind din caracterul transparent al economiei, precum şi luînd în considerare sensibilitatea ei înaltă la influenţa factorilor economici externi, un rol important în cadrul politicii monetare şi valutare îl va deţine cursul de schimb al monedei naţionale. Stabilind un regim de flotare liberă, Banca Naţională a Moldovei îşi rezervă dreptul de a efectua intervenţii valutare în cazul necesităţii de a atenua fluctuaţiile excesive ale cursului valutar. Totodată, politica monetară şi valutară a Băncii Naţionale a Moldovei în anii 2005-2010 va fi promovată ţinînd cont de necesitatea reducerii nivelului inflaţiei şi stabilizării preţurilor.

În contextul celor expuse, realizarea sarcinilor ce ţin de implementarea politicii monetare şi valutare se va efectua cu luarea în considerare a următorilor factori:

dependenţa Republicii Moldovei de factorii externi, precum sînt conjunctura economică pe pieţele internaţionale la produsele petroliere şi resursele energetice, dezvoltarea macroeconomică a ţărilor-partenere ale Republicii Moldova, dinamica preţurilor pe pieţele internaţionale la produsele similare celor exportate din ţară;

intensitatea afluxului remitenţelor din munca cetăţenilor peste hotare;

indicatorii bugetului de stat;

dinamica dezvoltării sectorului bancar;

rezultatele implementării reformelor în sectorul real al economiei.

De menţionat că realizarea obiectivului principal al politicii monetare şi valutare pe termen mediu şi lung va fi posibilă prin susţinerea consecventă a restructurării economiei naţionale. De asemenea, eficienţa politicii monetare şi valutare pe termen lung depinde de realizarea consecventă a tuturor obiectivelor macroeconomice, perfecţionarea cadrului legal şi instituţional. Pe lîngă aceasta, autonomia Băncii Naţionale a Moldovei este un factor important pentru susţinerea credibilităţii ce serveşte drept precondiţie pentru eficientizarea politicii monetare şi valutare.

Dat fiind faptul că integrarea europeană este, cu referinţă la Republica Moldova, obiectivul fundamental al dezvoltării, se impune implementarea consecventă a modelului de dezvoltare economică prin armonizarea treptată a legislaţiei naţionale cu cea europeană în toate domeniile, inclusiv în sistemul vamal, bancar, fiscal, juridic şi social. Astfel, activitatea Băncii Naţionale a Moldovei în vederea reducerii inflaţiei, menţinerii stabilităţii sistemului bancar trebuie să prezinte priorităţi clare pentru anii 2005-2010. În acest sens, Banca Naţională a Moldovei se va conforma la standardele Uniunii Europene în definitivarea cadrului de promovare a politicii monetare şi valutare. În special, Banca Naţională a Moldovei consideră necesară o corespundere dintre definirea obiectivului principal al politicii monetare şi valutare a Băncii Naţionale a Moldovei şi a obiectivului principal al Băncii Centrale Europene. Astfel, va fi posibilă modificarea Legii cu privire la Banca Naţională a Moldovei cu specificarea obiectivului principal al Băncii – menţinerea stabilităţii preţurilor. În acest sens, va continua conlucrarea cu Guvernul în vederea convergenţei politicilor promovate.

Din cele expuse rezultă că politica monetară şi valutară a Băncii Naţionale a Moldovei pentru anii 2005-2010 îşi va păstra caracterul prudent, urmărind majorarea gradului de monetizare a economiei, care va fi susţinută de stabilizarea încrederii în moneda naţională, de consolidarea în continuare a sistemului bancar în contextul creşterii reale a PIB.

Instrumentele politicii monetare

Opţiunile strategice care stau la baza Strategiei politicii monetare şi valutare în perioada 2005-2010 se vor realiza prin aplicarea flexibilă a setului instrumentarului monetar.

Banca Naţională a Moldovei va menţine caracterul prudent al politicii ratelor dobînzilor, ţinînd cont de dinamica proceselor inflaţioniste, de conjunctura pieţei monetare şi valutare, de indicatorii macroeconomici. În vederea promovării continue eficiente a politicii ratelor, Banca va utiliza metoda coridorului ratelor dobînzilor.

Banca Naţională a Moldovei va continua determinarea ratei dobînzii pentru creditele pe termen lung, care va fi utilizată la deservirea creditelor acordate anterior de către Bancă.

Politica monetară şi valutară va fi orientată spre menţinerea lichidităţilor din sistemul bancar la un nivel optimal, utilizînd, în funcţie de evoluţia macroeconomică şi de situaţia pe piaţa monetară, atît instrumente de sterilizare a excesului de lichiditate, cît şi instrumente de injectare a lichidităţii. În acest scop, Banca va diversifica instrumentarul, armonizîndu-l cu cel al Băncii Centrale Europene şi, pe lîngă instrumentele deja utilizate (operaţiunile de piaţă deschisă, acceptarea de depozite de la bănci, rezervele obligatorii, facilităţile de lombard, creditele/depozitele overnight), va emite certificatele Băncii Naţionale a Moldovei, care vor favoriza sterilizări mai eficiente ale excesului de lichiditate din sistemul bancar.

După implementarea Sistemului Automatizat de Plăţi Interbancare de generaţie nouă, Banca Naţională a Moldovei va introduce mecanismul creditului "intraday", continuînd, totodată, utilizarea facilităţilor permanente – credite/depozite overnight. Banca va utiliza preponderent operaţiunile de piaţă deschisă în gestionarea lichidităţii, în detrimentul instrumentelor de natură mai pronunţat administrativă (rezervele obligatorii), va continua diminuarea treptată a normei rezervelor obligatorii, ţinînd cont de indicatorii macroeconomici şi agregatele monetare.

Relaţiile dintre Banca Naţională a Moldovei şi Guvern

În anii 2005-2010 Banca Naţională a Moldovei va continua reperfectarea împrumuturilor acordate anterior statului, în condiţiile asigurării acestora cu valori mobiliare de stat la rata pieţei şi va accepta reemisiunea ulterioară de către Ministerul Finanţelor a valorilor mobiliare de stat (la rata dobînzii de piaţă), transmise anterior Băncii Naţionale a Moldovei contra împrumuturi contractate de Guvern în anii precedenţi.

În vederea dezvoltării continue a pieţei valorilor mobiliare de stat, Banca Naţională a Moldovei, ca agent fiscal al statului, în colaborare cu Ministerul Finanţelor, va contribui la:

plasarea valorilor mobiliare de stat dematerializate prin desfăşurarea licitaţiilor de vînzare a acestora pe piaţa primară, acordarea asistenţei de marketing şi a serviciilor de depozitar pentru valorile mobiliare emise;

promovarea unei politici orientate spre stimularea evoluţiei pieţei, în limite ce nu ar putea afecta starea în ansamblu a bugetului de stat, încurajarea participanţilor pieţei valorilor mobiliare pentru eficientizarea activităţii pe această piaţă, raţionalizarea politicii emisionale prin emiterea titlurilor de stat pe termen lung, inclusiv în scopul finanţării proiectelor investiţionale în economia naţională.

Banca Naţională a Moldovei, în colaborare cu Ministerul Finanţelor şi Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, va întreprinde măsuri de rigoare pentru o dezvoltare mai vastă a pieţei secundare a valorilor mobiliare de stat, prin lărgirea şi diversificarea bazei de investitori, comercializarea valorilor mobiliare de stat cu termenul de circulaţie mai mare de un an şi la Bursa de Valori.

Contribuirea la ameliorarea mediului de afaceri

În scopul ameliorării mediului de afaceri, Banca Naţională a Moldovei va contribui şi în continuare la diminuarea ratelor dobînzilor promovate de către bănci, atît la depozite, cît şi la credite, prin următoarele acţiuni:

realizarea şi menţinerea stabilităţii monedei naţionale prin stabilirea condiţiilor pieţei monetare, de credit şi valutare;

asigurarea lichidităţii suficiente în sectorul bancar;

promovarea politicii ratelor la instrumentele monetare aplicate de Bancă la un nivel adecvat situaţiei pe piaţa financiară;

promovarea în continuare a politicii de consolidare şi de creştere a gradului de credibilitate în sistemul bancar, prin întreprinderea măsurilor orientate spre:

a) diminuarea riscurilor aferente operaţiunilor active ale băncilor;

b) sporirea gradului de acoperire a acestui risc cu capital propriu;

c) dezvoltarea sistemului de control intern;

d) ridicarea nivelului de dezvăluire de către băncile comerciale a informaţiei ce ţine de activitatea sa.

Pentru atingerea obiectivelor trasate, în scopul majorării investiţiilor în economia naţională şi diminuării preţului creditelor bancare, Guvernul va întreprinde următoarele acţiuni:

promovarea în continuare a politicii de macrostabilizare în vederea realizării cu succes a reformelor structurale, contribuirea la creşterea ratingului ţării, ceea ce va conduce la reducerea costului investiţiilor străine atrase de bănci;

în comun cu Banca Naţională a Moldovei, va promova un dialog permanent cu instituţiile financiare internaţionale (FMI, BIRD, UE, BERD) în vederea stabilirii unui parteneriat real şi al unui climat de încredere;

adoptarea de măsuri în vederea diminuării treptate a datoriei interne a statului faţă de Banca Naţională a Moldovei.

Avînd în vedere că expansiunea numerarului în masa monetară creează aşteptări inflaţioniste şi poate perturba piaţa valutară, precum şi în scopul dezrădăcinării economiei tenebre, Banca Naţională a Moldovei, în colaborare cu Guvernul, va întreprinde măsuri de restrîngere a numerarului în circulaţie, printre care menţionăm următoarele:

perfecţionarea cadrului legislativ în vederea restrîngerii utilizării numerarului în tranzacţii;

implementarea şi asigurarea aplicării în continuare a instrumentelor şi modalităţilor de plată fără numerar în toate domeniile economiei naţionale.

Banca Naţională a Moldovei, în comun cu Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare şi alte organe de stat, va contribui la lărgirea spectrului de instrumente ale pieţei financiare. În acest sens, utilizînd asistenţa tehnică a programului "FIRST Initiative", va fi îmbunătăţit cadrul legislativ în vederea emiterii instrumentelor pieţei monetare, cum sînt certificatele bancare de depozit şi cambiile bancare.

Politica valutară

Prin promovarea politicii valutare Banca Naţională a Moldovei preconizează şi în continuare flotarea liberă a monedei naţionale şi stabilirea cursului valutar oficial de schimb al leului moldovenesc faţă de dolarul SUA în baza cursurilor valutare preponderente pe piaţa valutară.

În cazul majorării esenţiale a ponderii monedei euro în rulajul total al pieţei valutare, Banca Naţională a Moldovei va modifica metodologia de stabilire a cursului oficial de schimb al leului moldovenesc faţă de euro. Ca urmare, Banca Naţională a Moldovei preconizează trecerea de la determinarea cursului oficial al leului moldovenesc faţă de euro prin cros-cursul faţă de dolarul SUA cotat pe piaţa internaţională la stabilirea cursului oficial al leului moldovenesc faţă de euro, reieşind din cotaţiile băncilor comerciale pe piaţa intra şi interbancară din Republica Moldova.

Banca Naţională a Moldovei îşi rezervă dreptul de a efectua intervenţii valutare în cazul necesităţii de a atenua fluctuaţiile excesive ale cursului valutar. În calitate de instrumente ale politicii valutare vor fi utilizate în continuare cumpărările directe de valută străină şi operaţiunile valutare de tip swap valutar, tranzacţii forward.

În acest context, politica monetară şi valutară a Băncii Naţionale a Moldovei va fi direcţionată spre căutarea unui echilibru între emisiunea monetară şi stabilitatea relativă a monedei naţionale, ceea ce nu va afecta atingerea obiectivului său principal.

În cadrul implementării politicii valutare, Banca Naţională a Moldovei va tinde spre menţinerea rezervelor valutare internaţionale la un nivel acceptabil pentru acoperirea a cel puţin trei luni de import şi va continua alocarea activelor sale valutare în instrumente investiţionale care corespund criteriilor de siguranţă şi lichiditate.

În sensul perfecţionării cadrului legal în domeniul reglementării valutare pe teritoriul Republicii Moldova se preconizează ajustarea legislaţiei în domeniul valutar la legislaţia Uniunii Europene. Totodată, în funcţie de politica monetară şi valutară, situaţia economică a ţării, inclusiv evoluţia indicatorilor macroeconomici, se planifică liberalizarea treptată a unor operaţiuni ce ţin de transferul de capital din Republica Moldova.

3.2. Consolidarea sistemului bancar

3.2.1. Politica statului privind dezvoltarea durabilă a sistemului bancar în perioada 2005-2010

Scopul principal urmărit prin politica şi acţiunile statului în domeniul vizat este perfecţionarea în continuare a modului de funcţionare a băncilor, ceea ce va asigura creşterea gradului de siguranţă în activitatea acestora, precum şi va spori capacitatea băncilor de a satisface necesităţile economiei naţionale şi ale persoanelor fizice în servicii bancare.

Pentru realizarea numitului scop, vor fi stimulate acţiunile orientate spre consolidarea sistemului bancar, care, la rîndul său, va fi promovată şi în cadrul fiecărei bănci în parte. Proprietarii şi administraţia băncilor vor stabili şi întreprinde măsuri în vederea diminuării riscurilor aferente operaţiunilor active ale băncilor, sporirea gradului de acoperire a acestui risc cu capital propriu, perfecţionarea metodelor de dirijare a activelor şi pasivelor, dezvoltarea sistemului de control intern şi perfecţionarea modului de activitate a organelor de conducere.

În cadrul sistemului bancar va fi susţinut procesul de consolidare prin limitarea sau suspendarea activităţilor băncilor problematice privind atragerea depozitelor de pe piaţa financiară, creînd astfel condiţii favorabile pentru concentrarea mijloacelor temporar libere, disponibile pe piaţă, în băncile care îşi desfăşoară activitatea cu un grad comparativ mai înalt de prudenţă. De asemenea, vor fi susţinute procesele de fuziune şi asociere a băncilor, care vor decide astfel să-şi majoreze capacitatea de competitivitate pe piaţă. Vor fi retrase autorizaţiile de la băncile care admit în activitatea sa abateri de la prevederile legislaţiei şi actelor normative bancare, fapt ce conduce sau poate conduce la înregistrarea pierderilor şi reducerea substanţială sau totală a capitalului. În acelaşi timp, vor fi menţinute cerinţe efective de prudenţă faţă de procesul de autorizare a băncilor noi, astfel urmărindu-se scopul de a înfiinţa numai acele bănci noi care, la momentul autorizării, sînt lipsite de condiţii prealabile pentru apariţia problemelor pe viitor.

Activitatea băncilor străine pe piaţa serviciilor bancare din Republica Moldova şi experienţa acumulată de către acestea vor contribui la îmbogăţirea cu noi cunoştinţe a băncilor autohtone şi, ca rezultat, la promovarea în continuare a unui sector bancar puternic şi competitiv. În acest scop, vor fi susţinute investiţiile strategice din străinătate, care vor stimula consolidarea în continuare a sistemului bancar autohton.

Pentru încurajarea acordării creditelor, precum şi în scopul reducerii riscurilor băncilor în activitatea de creditare vor fi oportune: crearea birourilor de credit care vor acumula şi vor face disponibile informaţiile privind istoria creditară a agenţilor economici şi care se vor afla în gestiunea utilizatorilor acestor birouri; crearea unui centru informaţional cu un statut bine definit, centru care va acumula baza informaţională referitor la întreprinderile înregistrate, activitatea desfăşurată, poziţia lor fiscală, imobilul gajat, litigiile în care este antrenat, inclusiv fiscale etc.; accelerarea implementării unui registru centralizat şi computerizat al gajului, astfel încît toţi notarii să fie apţi să înregistreze gajul, iar băncile – să consulte registrul în cauză; crearea unui registru public de raportare financiară accesibil pentru investitori, publicul larg şi organele de stat interesate.

Avînd drept scop diminuarea riscurilor operaţiunilor active ale băncilor şi oferirea pe piaţă a unor produse de importanţă socială majoră şi cu un grad sporit de risc, se vor întreprinde măsuri orientate spre optimizarea impozitării băncilor prin:

crearea condiţiilor legale pentru a permite deducerea defalcărilor de reduceri pentru pierderi la active, altele decît creditele, precum şi pentru acoperirea riscului de piaţă şi de ţară aferent activităţii băncilor comerciale pe plan internaţional;

extinderea metodei de calculare în timp util a TVA asupra obiectului gajat vîndut.

Funcţionarea eficientă a sistemului de garantare a depozitelor va conduce la creşterea încrederii în sistemul bancar, la micşorarea costurilor serviciilor bancare, la majorarea resurselor financiare ale băncilor, care, ulterior, vor putea fi investite de către acestea pe termen lung. Băncile vor promova politicile sale interne cu scopul de a determina şi a menţine baza de date necesare pentru transferul mijloacelor în Fondul de garantare a depozitelor.

Sistemul bancar se va dezvolta în conformitate cu standardele general acceptate, elaborate de organismele financiare internaţionale, specializate în acest domeniu, inclusiv standardele stabilite de Directivele Uniunii Europene, Comitetul Basel pentru supraveghere bancară eficientă.

Ţinînd cont de dezvoltarea rapidă a sistemului bancar şi de necesitatea implementării în continuare a standardelor general acceptate, vor fi susţinute eforturile depuse în vederea funcţionării Centrului de instruire pe lîngă Asociaţia Băncilor din Moldova, care va organiza cursuri cu tematici financiar-bancare pentru perfecţionarea specialiştilor din sistemul bancar.

3.2.2. Direcţiile principale de dezvoltare a sistemului bancar

În scopul menţinerii stabilităţii şi consolidării sistemului bancar, Banca Naţională a Moldovei şi Guvernul vor promova în continuare politica de stimulare a dezvoltării prudente a sistemului bancar prin direcţiile strategice expuse în cele ce urmează.

Cadrul legal

Vor fi întreprinse următoarele măsuri orientate spre perfecţionarea legislaţiei în vigoare, aferentă activităţii băncilor, privind ajustarea acesteia la principiile internaţionale:

modificarea legislaţiei bancare, în scopul obţinerii unei informaţii suficiente privind acţionarii băncilor şi proprietarii lor, pentru a stabili influenţa acestora asupra activităţii băncii;

modificarea Legii cu privire la societăţile pe acţiuni, în scopul stabilirii clare a responsabilităţii pentru aplicarea obligaţiunilor companiilor ce prezintă rapoarte financiare, precum şi în scopul promovării principiilor de guvernare corporativă, în conformitate cu principiile general acceptate pe plan internaţional;

modernizarea legislaţiei în domeniul contabilităţii, raportării financiare şi auditului, în conformitate cu practicile internaţionale, inclusiv cu Directivele Uniunii Europene.

Capitalul

Consolidarea sistemului bancar are o importanţă majoră în asigurarea funcţionării stabile a economiei naţionale. Ţinînd cont de aceasta, Banca Naţională a Moldovei depune eforturi orientate spre sporirea stabilităţii băncilor din republică prin majorarea exigenţelor faţă de capitalul minim necesar. Necesitatea majorării acestor exigenţe este condiţionată de un şir de factori expuşi în cele ce urmează, care rezultă din rolul pe care îl are capitalul în activitatea băncilor.

Pentru ca băncile autohtone să fie competitive pe plan internaţional, este oportună majorarea cerinţei faţă de capitalul minim necesar în atare mod, încît capitalul acestora să fie comparabil cu cerinţele existente în majoritatea statelor europene.

De investirea băncilor cu capital depinde în mod direct şi stabilitatea financiară a acestora, deoarece mărimea capitalului determină abilitatea băncii de a amortiza influenţa negativă a riscurilor la care este supusă permanent banca şi de a menţine, totodată, capacitatea de plată faţă de deponenţi şi creditori. Acesta este un factor deosebit de important în condiţiile economiei în perioada de tranziţie, dependentă în mare măsură de fluctuaţiile economice externe, riscul insolvabilităţii fiind cu mult mai înalt la băncile cu un grad redus de capitalizare.

Ţinînd cont de cele menţionate, precum şi de prevederile Directivei 2000/12/CE a Parlamentului European şi a Consiliului Europei din 20 martie 2000 privind accesul la activitatea instituţiilor de credit şi exerciţiul acestora, conform cărora capitalul iniţial al băncilor trebuie să constituie 5 mil.euro, au fost depuse eforturi orientate spre consolidarea sistemului bancar din republică prin majorarea exigenţelor faţă de capitalul minim necesar pînă la 50 mil.lei. Băncile îşi vor majora eşalonat capitalul pînă la finele anului 2005, în funcţie de categoria autorizaţiei deţinute. Banca Naţională a Moldovei va determina şi în continuare necesitatea majorării cerinţei faţă de capitalul băncilor în vederea sporirii gradului de stabilitate şi solvabilitate a sistemului bancar. În această ordine de idei menţionăm următoarele.

Exigenţele privind mărimea minimă a valorii absolute a capitalului, precum şi a suficienţei capitalului ponderat la risc, vor continua să se considere instrumente importante de promovare a procesului de consolidare a sistemului bancar.

La înaintarea noilor cerinţe faţă de structura capitalului băncilor, precum şi a exigenţelor faţă de mărimea absolută a capitalului şi suficienţa capitalului ponderat la risc, se va lua în considerare practica general acceptată în acest domeniu.

În scopul întăririi disciplinei de piaţă va fi promovată practica privind dezvăluirea informaţiilor aferente proprietarilor băncilor.

Acţiunile băncilor privind asocierea şi fuziunea acestora vor fi susţinute în cazul în care nu vor exista premise pentru apariţia băncilor neviabile şi a pericolului monopolizării pieţei serviciilor bancare.

Va fi stimulată atragerea investitorilor strategici din străinătate, ceea ce va contribui la consolidarea în continuare a sistemului bancar autohton prin transferul cunoştinţelor de domeniu băncilor autohtone.

Activele

Se vor depune şi în continuare eforturi pentru diminuarea riscurilor aferente activelor băncilor, inclusiv spre diversificarea acestora, crearea provizioanelor adecvate pentru acoperirea riscurilor aferente creditelor.

Se vor stabili şi în continuare limite maxime. Limitele maxime existente ale exigenţelor privind expunerile la riscurile aferente acordurilor încheiate cu persoanele afiliate, precum şi la acordarea creditelor "mari", se vor menţine şi pe viitor, luînd în considerare practica internaţională general acceptată.

Se va examina posibilitatea extinderii cerinţelor privind formarea provizioanelor la alte tipuri de active, altele decît creditele, inclusiv la investiţii în alte entităţi nebancare, precum şi la angajamentele extrabilanţiere, stabilind modul de formare a acestor provizioane similar celui care există pentru formarea provizioanelor la riscurile creditare.

Se vor căuta posibilităţi în vederea formării de către băncile comerciale a rezervelor deductibile pentru acoperirea riscului de piaţă şi de ţară aferent activităţii acestora pe plan internaţional. Băncile comerciale vor continua să perfecţioneze sistemele de control intern în vederea asigurării de către acestea a minimizării riscurilor menţionate.

Managementul

Avînd în vedere influenţa considerabilă a proprietarilor asupra politicii băncii, se vor permite şi în continuare transferurile prin tranzacţii ale cotelor substanţiale din capitalul băncilor numai către persoanele care, reieşind din situaţia sa financiară şi activitatea din trecut, pot fi considerate suficient de capabile de a-şi conduce afacerile eficient şi prudent.

Vor fi promovate politicile privind identificarea proprietarilor care exercită o influenţă considerabilă asupra managementului şi activităţii băncii, în vederea determinării structurii proprietarilor şi surselor mijloacelor vărsate în capitalul băncii. Va fi supravegheată desfăşurarea unei eventuale activităţi în comun a persoanelor care deţin cote substanţiale în capitalul băncilor.

Vor fi menţinute şi perfecţionate în continuare criteriile faţă de calificarea, experienţa şi integritatea morală ale administratorilor băncilor comerciale necesare pentru a conduce eficient şi prudent afacerile băncii.

Sistemele de control intern (controale organizatorice şi administrative, metode de dirijare, separarea funcţiilor şi obligaţiilor, procedee de autorizare şi aprobare, procedee de ţinere a evidenţei etc.) vor fi dezvoltate în continuare. Va fi verificată existenţa şi realizarea procedurilor de stabilire a activităţii în comun a debitorilor şi proprietarilor băncii pentru a minimiza riscurile aferente activităţii de creditare.

Veniturile, lichiditatea

Se va considera în continuare un aspect important al situaţiei financiare a băncii capacitatea acesteia de a genera regulat, prin activitatea sa prudentă, venituri suficiente pentru acoperirea cheltuielilor curente ale băncii şi asigurarea dezvoltării eficiente a acesteia pe viitor.

Va fi promovată creşterea ponderii activelor generatoare de venituri. Capitalizarea veniturilor nete va fi considerată o practică adecvată îndeosebi în situaţiile cînd banca nu dispune de capital suficient pentru a corespunde nivelului de autorizaţie pe care o deţine.

Se va considera o practică pozitivă existenţa în bănci a unei strategii privind administrarea activelor lichide, în scopul asigurării unei atare capacităţi a băncilor care ar satisface cererile la termen şi fără pierderi, precum şi exigenţele normative privind lichidităţile disponibile. Administrarea lichidităţilor se va baza pe existenţa sistemelor interne de planificare a fluxurilor de mijloace băneşti şi de schimb operativ de informaţii.

Faţă de băncile ale căror active sînt excesiv de riscante sau nu sînt suficient de capitalizate, vor fi înaintate exigenţe adiţionale privind lichidităţile disponibile.

Se va considera o practică inadecvată existenţa în bănci a lichidităţilor excesive care nu generează venituri sau generează venituri relativ mici.

Sensibilitatea la riscul pieţei

Ţinînd cont de faptul că băncile sînt implicate în tranzacţii internaţionale, în special cu agenţii economici din ţările cu economia în curs de tranziţie, pe viitor vor fi perfecţionate procedurile de control intern în vederea perfecţionării metodelor de dirijare a riscului ţării, în scopul minimizării impactului negativ al situaţiilor de criză din alte ţări asupra stabilităţii sistemului bancar autohton.

Pentru gestionarea eficientă a riscului asociat cu activităţile băncilor pe piaţa internă şi cea internaţională, acestea trebuie să dispună de sisteme sigure de stabilire şi clasificare a volumului şi naturii expunerii. În vederea majorării capacităţii băncii de a dirija eficient expunerile sale la riscurile implicate, vor fi promovate următoarele:

încurajarea existenţei în băncile comerciale a unor politici bine definite, care să permită evaluarea sensibilităţii profitului băncii sau a valorii capitalului la modificările nefavorabile ale ratelor dobînzilor, ratelor valutare, preţurilor portofoliului de investiţii, precum şi evaluarea riscurilor investiţiilor băncilor în diferite sectoare ale economiei. În cadrul verificării respectării de către bănci a acestor politici se va determina, de asemenea, capacitatea conducerii de a identifica, estima, supraveghea şi controla expunerea la riscul pieţei, avînd în vedere amploarea, complexitatea şi profilul riscului băncii;

încurajarea băncilor de a-şi evalua vulnerabilitatea la pierderi în condiţii de stres ale pieţei, inclusiv distribuţia ipotezelor-cheie, şi de a considera rezultatele respective la stabilirea şi revizuirea politicilor şi limitelor aferente acestor riscuri;

utilizarea informaţiei, aferente activităţii băncilor, obţinută de către alte organe de supraveghere în cadrul exercitării funcţiilor sale, în scopul monitorizării în continuare a riscurilor aferente activităţii băncilor în cadrul supravegherii bancare.

3.3. Perfecţionarea evidenţei contabile şi a sistemului de plăţi în perioada 2005-2010

În scopul perfecţionării legislaţiei în vigoare, cu luarea în considerare a cerinţelor Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară (SIRF) şi ţinînd cont de condiţiile economiei de piaţă, va fi supusă unei revizuiri detaliate Legea contabilităţii.

Instituţiile financiare vor dezvolta în continuare sistemul de evidenţă contabilă şi rapoarte financiare în vederea implementării standardelor internaţionale. Concomitent cu liberalizarea pieţei financiare şi de capital, creşterea volatilităţii pieţei, cresc şi cerinţele de informare a participanţilor pieţei. Cresc cerinţele faţă de dezvăluirea informaţiei, faţă de calitatea şi cantitatea acesteia, necesară pentru asigurarea stabilităţii financiare şi adoptarea unor decizii cu caracter economic. Vor fi perfecţionate standardele existente şi metodele adecvate de dezvăluire a informaţiei şi a rapoartelor financiare ale instituţiilor financiare, ceea ce va contribui la asigurarea transparenţei informaţiei.

Vor fi elaborate şi aplicate metodele de evaluare a activelor şi pasivelor instituţiilor financiare la valorile reale, respectînd principiile prudenţei şi netransferării riscurilor existente pentru perioada anilor următori, fapt ce va îmbunătăţi şi managementul instituţiilor.

Banca Naţională a Moldovei va actualiza periodic planul de conturi şi sistemele de raportare conform prevederilor SIRF, Standardelor Naţionale de Contabilitate (SNC) şi actelor legislative în vigoare.

SNC urmează a fi revizuite şi ajustate în continuare la Standardele Internaţionale de Raportare Financiară prin determinarea unilaterală a cerinţelor faţă de îndeplinirea prevederilor şi scopurilor stabilite.

Dezvoltarea sistemului naţional de plăţi

Întru facilitarea utilizării instrumentelor de plată fără numerar, Banca Naţională a Moldovei, prin perfecţionarea cadrului normativ existent, va contribui şi la perfecţionarea instrumentelor de plată existente.

În vederea dezvoltării sistemului de plăţi interbancare existent, Banca Naţională a Moldovei va implementa Sistemul Automatizat de Plăţi Interbancare de generaţie nouă, care va include sistemul de decontare pe bruto în timp real, destinat plăţilor urgente şi de mare valoare, şi sistemul de compensare cu decontare pe neto la intervale de timp prestabilite, destinat plăţilor de mică valoare, precum şi mecanismul de decontare a operaţiunilor cu valori mobiliare bazat pe principiul "livrare contra plată".

Implementarea Sistemului Automatizat de Plăţi Interbancare de generaţie nouă se va efectua în două etape. În prima etapă de implementare vor fi antrenate băncile comerciale, iar în etapa următoare – Bursa de Valori a Moldovei. Banca Naţională a Moldovei va elabora cadrul normativ relevant privind activitatea băncilor comerciale în cadrul Sistemului Automatizat de Plăţi Interbancare de generaţie nouă, care va intra în vigoare imediat după finalizarea primei etape de implementare a acestui sistem. În a doua etapă de implementare a Sistemului Automatizat de Plăţi Interbancare de generaţie nouă, Banca Naţională a Moldovei, în comun cu Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, va elabora cadrul normativ privind reglementarea şi supravegherea procedurilor de decontare a operaţiunilor cu valori mobiliare care circulă la Bursa de Valori a Moldovei.

În scopul conformării cu practica internaţională, Ministerul Finanţelor va fi integrat în Sistemul Automatizat de Plăţi Interbancare de generaţie nouă în calitate de participant direct.

ÎNCHEIERE

Un sistem financiar eficient poate contribui la realizarea scopurilor politicii economice a statului – creşterea economică durabilă, stabilitatea financiară şi cea a preţurilor, asigurarea unui nivel înalt al ocupării forţei de muncă. Guvernul şi Banca Naţională a Moldovei consideră crearea şi dezvoltarea unui astfel de sistem financiar drept un proces participativ, ce poate fi realizat doar cu concursul tuturor părţilor interesate.

Implementarea prezentei Strategii se va efectua conform unui Plan de acţiuni, conform anexei, care prevede măsurile concrete, termenele şi responsabilii de executare a lor.

Anexă

la Strategia Guvernului şi Băncii Naţionale

a Moldovei cu privire la dezvoltarea sectorului

financiar al Republicii Moldova în perioada

anilor 2005-2010

PLAN DE ACŢIUNI

pentru realizarea Strategiei Guvernului şi Băncii Naţionale a Moldovei

cu privire la dezvoltarea sectorului financiar al Republicii Moldova

în perioada 2005-2010

[Anexa modificată prin Hot.Guv. nr.1493 din 28.12.2006, în vigoare 31.12.2006]

[Anexa modificată prin Hot.Guv. nr.30 din 10.01.06, în vigoare 24.01.06]

Anexa nr.2

la Hotărîrea Guvernului

şi Băncii Naţionale a Moldovei

nr.135 din 8 februarie 2005

DECLARAŢIA

cu privirea la politicile economică şi financiară comune ale

Guvernului şi Băncii Naţionale a Moldovei pe anul 2005

Prezenta Declaraţie stabileşte politicile economică şi financiară comune ale Guvernului şi Băncii Naţionale a Moldovei pentru anul 2005. Aceste politici sînt conforme şi completează Programul Guvernului pe anii 2001-2005 "Renaşterea Economiei – Renaşterea Ţării", Strategia de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei şi Cadrul de Cheltuieli pe Termen Mediu, Legea bugetului de stat pe anul 2005 şi Politica monetară şi valutară a Băncii Naţionale a Moldovei pe anul 2005.

Diminuarea nivelului inflaţiei, realizarea şi menţinerea stabilităţii monedei naţionale sînt obiectivele principale în asigurarea unei creşteri economice durabile. Aceste obiective se preconizează a fi atinse prin aplicarea instrumentelor politicilor monetar-creditare şi valutare, în scopul stimulării proceselor investiţionale şi de majorare a ritmurilor de creştere economică.

1. Componentele dezvoltării macroeconomice

Promovarea politicii macroeconomice în anul 2005 va avea drept scop: (i) reducerea inflaţiei în vederea asigurării unor condiţii favorabile pentru desfăşurarea activităţilor antreprenoriale şi investiţionale, precum şi pentru protecţia veniturilor reale ale populaţiei; (ii) menţinerea unei politici privind rata de schimb determinată de piaţă şi crearea condiţiilor favorabile pentru activitatea economică externă; (iii) stabilizarea situaţiei în domeniul datoriei externe şi optimizarea gestionării datoriei pentru diminuarea riscurilor externe; (iv) promovarea unei politici bugetar-fiscale care să asigure o evoluţie echilibrată a veniturilor şi cheltuielilor.

Prin promovarea politicilor macroeconomice, în anul 2005 se preconizează o creştere a PIB de 6%, reducerea inflaţiei şi menţinerea unui nivel prudent al rezervelor oficiale. Pentru a atinge obiectivul creşterii PIB cu 6%, în 2005 vor fi implementate reforme structurale ale cadrului regulatoriu şi politici fiscale. Nivelul inflaţiei medii anuale va fi redus sub 9% concomitent cu promovarea unor politici monetare şi financiare riguroase. Se prevede ca rezervele externe să atingă echivalentul aproximativ al 3 luni de import de bunuri şi servicii.

Implementarea consecventă a reformelor structurale va consolida potenţialul de creştere economică. În anul 2005 este prevăzută o creştere a producţiei industriale de 13%, iar rata de creştere a producţiei agricole va constitui 7,8%.

Mărimea volumului producţiei industriale va influenţa dinamica exportului, care în 2005 va înregistra o eventuală creştere de 9%. Sporirea volumului producţiei industriale va contribui la diminuarea deficitului balanţei comerciale.

Menţinerea ritmurilor prevăzute de creştere economică va fi asigurată prin majorarea volumului de investiţii în capitalul fix. În anul 2005 se preconizează ritmuri de creştere a investiţiilor mai înalte decît cele ale PIB, investiţiile capitale atingînd nivelul de majorare de 10%.

Afluxul transferurilor băneşti ale rezidenţilor Republicii Moldova de peste hotare va constitui în 2005 circa 23% din PIB. Se prevede ca rata medie de schimb a leului moldovenesc să nu depăşească 12,7 lei/dolar SUA. Este preconizată o reducere treptată a deficitului contului curent, de la 7,7% din PIB – în 2004 pînă la 5,8% din PIB – în 2005.

Se prevede soluţionarea problemei ce ţine de datoria de stat a ţării în baza stabilizării în continuare a sistemului bugetar-fiscal, îmbunătăţirii balanţei comerciale şi de plăţi. În anul de referinţă deservirea datoriei de stat va constitui circa 3,6% din PIB.

Creşterea economică va fi însoţită de un nivel mai înalt al participării forţei de muncă în sectorul de producţie şi prestări servicii prin plasarea mai mare în cîmpul muncii şi sporirea veniturilor sub formă de salariu. Măsurile care vor fi întreprinse în acest context de către Guvern în anul 2005 sînt: (i) perfecţionarea sistemului de protecţie socială a şomerilor şi (ii) crearea sistemului informaţional al pieţei muncii.

2. Cadrul regulatoriu

Ameliorarea climatului antreprenorial prin reformarea sistemului reglementării de stat a activităţii antreprenoriale Reforma reglementării de stat a activităţii antreprenoriale are drept scop diminuarea substanţială, atît a gradului de dependenţă a întreprinderilor de reglementarea administrativă a activităţii antreprenoriale, cît şi a cheltuielilor financiare şi pierderii de timp suportate de întreprinderi pentru obţinerea licenţelor, autorizaţiilor, permisiunilor, inclusiv a cheltuielilor aferente serviciilor cu plată acordate de către organele abilitate cu funcţii de supraveghere şi control.

Acţiunile Guvernului în acest domeniu vor fi direcţionate spre:

divizarea funcţiilor organelor de control de funcţiile organismelor de evaluare a conformităţii;

comasarea unor organe de control în organe de control specializate;

limitarea numărului de controale, efectuate anual la un agent economic de unul şi acelaşi organ de control;

împuternicirea unor organe de control de a antrena mai multe organe de control la efectuarea unor controale complexe;

limitarea accesului la agentul economic a organismelor de evaluare a conformităţii (acces numai în caz de solicitare a serviciilor acestora de către agentul economic sau de organul de control respectiv);

achitarea serviciilor de evaluare a conformităţii de către persoanele care au solicitat aceste servicii.

Se preconizează obţinerea unui suport multilateral din partea comunităţii internaţionale.

Relansarea semnificativă a procesului investiţional

În scopul ameliorării climatului investiţional în Moldova, Guvernul va întreprinde următoarele acţiuni:

determinarea direcţiilor prioritare de investiţii şi a listei genurilor prioritare de activitate, care vor fi susţinute de către stat, luîndu-se în considerare posibilităţile statului şi potenţialul economiei naţionale;

monitorizarea funcţionării legislaţiei privind investiţiile în activitatea de întreprinzător;

analiza funcţionării legislaţiei cu privire la operaţiunile de leasing şi înaintarea propunerilor de perfecţionare a acesteia.

Protecţia concurenţei

Crearea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Concurenţei este unul din primii paşi în promovarea politicii de stat în domeniul respectiv. Agenţia va prelua funcţiile de reglementare antimonopol. Aceasta va permite concentrarea reglementărilor antimonopol într-un singur organ, asigurarea aplicării uniforme şi respectarea politicii competitive în toate sferele economiei naţionale.

În domeniul politicii antimonopol şi de protecţie a concurenţei se vor întreprinde următoarele acţiuni:

elaborarea şi promovarea Legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, inclusiv a Legii pentru modificarea şi completarea Codului cu privire la contravenţiile administrative, întru legiferarea politicilor antimonopol şi protecţiei concurenţei;

analiza dezvoltării concurenţei pe principalele pieţe de mărfuri;

ţinerea Registrului întreprinderilor monopoliste care sînt monitorizate de organul de concurenţă;

efectuarea controalelor în vederea respectării legislaţiei cu privire la protecţia concurenţei de către unele întreprinderi, uniuni şi organe de stat;

promovarea unei politici transparente în domeniul reglementării preţurilor şi tarifelor, orientate spre neadmiterea abuzurilor din partea întreprinderilor cu dominaţie şi monopoliste;

participarea mai activă a Republicii Moldova în cadrul Consiliului interstatal privind promovarea politicii antimonopol, în scopul protecţiei şi apărării intereselor producătorilor autohtoni pe pieţele interne şi externe;

editarea unei culegeri de acte legislative şi pregătirea materialelor speciale de studii şi de informare privind legislaţia în domeniul politicii antimonopol.

Dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii

Obiectivele de bază pentru dezvoltarea şi susţinerea întreprinderilor mici şi mijlocii sînt următoarele:

majorarea aportului numitelor întreprinderi la creşterea economică şi soluţionarea problemelor de angajare a forţei de muncă, de reducere a şomajului şi a sărăciei;

excluderea factorilor negativi, precum sînt presiunea fiscală excesivă, sistemul complicat şi costisitor de rapoarte, inclusiv în contabilitate, accesul dificil la surse financiare şi lipsa unor mecanisme eficiente de susţinere din partea statului la etapa iniţierii afacerilor, precum şi posibilităţi reduse de asigurare a împrumuturilor cu gaj şi ratele înalte ale dobînzii la băncile comerciale;

facilitarea accesului întreprinderilor mici şi mijlocii la resursele financiare.

3. Politica bugetar-fiscală

În anul 2005 politica fiscală va fi orientată spre obţinerea indicilor performanţi în vederea asigurării unui climat antreprenorial favorabil, stabilităţii şi previzibilităţii acumulării veniturilor la buget. În acest context, principalele obiective ale politicii fiscale sînt:

reducerea treptată a presiunii fiscale şi extinderea bazei de impozitare;

echitatea şi transparenţa fiscală.

Reducerea treptată a presiunii fiscale şi extinderea bazei de impozitare

Guvernul a întreprins următoarele măsuri pentru asigurarea unui climat antreprenorial favorabil:

scutirea de plata impozitului pe venit în mărime de 50%, pe parcursul a 5 ani, a agenţilor economici în al căror capital social investiţiile străine depăşesc suma echivalentă cu 250 mii dolari SUA;

scutirea în mărime de 100% de plata impozitului pe venit, pe parcursul a 3 ani, a agenţilor economici în al căror capital social investiţiile străine depăşesc suma echivalentă cu 2 milioane dolari SUA;

scutirea de impozitul pe venit prin reducerea venitului impozabil cu suma ce constituie 50% din investiţiile făcute pentru procurarea mijloacelor fixe în regim de leasing.

La facilităţile cele mai importante acordate instituţiilor financiare se raportă:

cu referinţă la impozitul pe venit – deducerea defalcărilor de reduceri pentru pierderi de credite (în fondul de risc), precum şi a vărsămintelor obligatorii anuale, contribuţiilor iniţiale, contribuţiilor trimestriale şi contribuţiilor speciale ale băncilor în fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar;

scutirea în mărime de 100% de impozitul pe venit a veniturilor obţinute de băncile comerciale din creditele acordate pe un termen de peste 3 ani şi în proporţie de 50% – a veniturilor obţinute din creditele acordate pe un termen de la 2 la 3 ani;

scutirea de impozitul pe venit, pînă la 1 ianuarie 2010, a dobînzilor persoanelor fizice (cetăţeni), obţinute de la depozitele bancare şi depunerile membrilor pe conturile de economii personale în asociaţiile de economii şi împrumut ale cetăţenilor, amplasate pe teritoriul republicii, precum şi dobînzile de la valorile mobiliare de stat;

scutirea de TVA a serviciilor financiare.

În scopul extinderii fluxului de credite pe termen lung în sectorul real al economiei, în anul 2005 se preconizează preluarea practicii de emitere de către băncile comerciale a certificatelor bancare de depozit şi a cambiilor bancare – instrumente financiare atractive atît pentru bănci, cît şi pentru deţinători. De menţionat, în acest context, că dobînzile obţinute de persoanele fizice de la numitele tipuri de valori mobiliare, de rînd cu cele obţinute de la depozitele bancare, nu se impozitează.

Totodată, în anul 2005 reducerea treptată a presiunii fiscale, inclusiv în sectorul bancar, se va realiza prin optimizarea structurii cotelor impozitelor, şi anume – pentru anul 2005 cota impozitului pe venitul persoanelor juridice a fost stabilită în mărime de 18% comparativ cu 20% – pentru anul 2004.

Echitatea şi transparenţa fiscală

Echitatea fiscală va fi asigurată prin crearea condiţiilor egale pentru toţi antreprenorii, precum şi prin eliminarea şi neadmiterea unor tratări preferenţiale între agenţii economici care activează în acest sector. Transparenţa reglementărilor va permite aplicarea promptă a legislaţiei fiscale. Se preconizează derularea unui proces extins de consultări publice şi dialog public cu reprezentanţii mediului de afaceri, agenţiile naţionale şi internaţionale de consultanţă, precum şi cu partenerii sociali.

Principalele obiective ale politicii bugetare

Obiectivele politicii bugetare vizează următoarele:

ajustarea în continuare a cheltuielilor bugetare la posibilităţile reale de acumulare a veniturilor la buget şi obţinerea unei stabilităţi bugetare;

acordarea de priorităţi cheltuielilor publice şi reconsiderarea politicii sociale prin asigurarea protecţiei sociale pe baza unor măsuri focalizate spre cele mai defavorizate categorii ale populaţiei;

aplicarea în continuare a modului de programare bugetară prin fundamentarea bugetului şi alocarea fondurilor publice pe bază de programe. Programele vor fi elaborate în sectoare prioritare, înglobînd obiective de performanţă şi impactul acestora asupra creşterii economice şi nivelului de viaţă al populaţiei.

Guvernul va stabili un control strict asupra cheltuielilor prin îmbunătăţirea managementului acestora, optimizarea numărului de personal, lichidarea instituţiilor cu activitate ineficientă, implementarea unor noi forme (alternative) de prestare a serviciilor cu costuri mai mici, specificarea accesului la unele servicii, posibilitatea utilizării noilor tehnologii, identificarea unor servicii de performanţă.

În scopul unei transparenţe bugetare mai largi, se va promova politica de inserare a tranzacţiilor în cadrul bugetului. Ca rezultat, bugetul de stat, pe lîngă veniturile şi cheltuielile tradiţionale, va include fondurile şi mijloacele speciale, precum şi proiectele investiţionale cu finanţare externă.

Guvernul va promova ferm şi în continuare actuala politică bugetară, pentru a preveni creşterea neplanificată a creditării nete din partea Băncii Naţionale a Moldovei, cu excepţia necesităţii stringente (strategice) de deservire şi rambursare a datoriei de stat externe.

Gestionarea datoriei

În acest domeniu se prevede:

colaborarea activă şi permanentă cu instituţiile financiare internaţionale. În cazul semnării programului susţinut de FMI, va fi pusă baza pentru restructurarea datoriei externe prin intermediul Clubului de la Paris;

continuarea negocierilor cu Banca Mondială în scopul refinanţării creditelor obţinute de la BIRD în condiţii comerciale în credite cu condiţii concesionale;

continuarea politicii de abţinere de la emiterea garanţiilor de stat pentru împrumuturile interne şi externe;

continuarea negocierilor cu întreprinderile ce au beneficiat în trecut de împrumuturi garantate de stat şi nu şi-au onorat obligaţiunile vizînd restabilirea la buget a mijloacelor sustrase pentru stingerea garanţiilor de stat;

lărgirea spectrului de instrumente financiare utilizate, în special obligaţiunile de stat cu termenul de circulaţie de pînă la 5 ani. Utilizarea obligaţiunilor de stat pe termen lung în scopul realizării politicii bugetare va conduce la crearea unei pieţe interne stabile de instrumente financiare, piaţă pe care ratele dobînzilor se vor stabili în condiţii de piaţă şi vor servi drept împrumuturi pe diverse termene;

desfăşurarea activităţii în vederea lărgirii cercului de participanţi pe piaţa valorilor mobiliare de stat şi acordarea posibilităţii de investire a mijloacelor băneşti în valori mobiliare de stat de către păturile largi ale populaţiei.

4. Politica monetară şi valutară

Consolidarea sistemului bancar

Obiectivul principal al Băncii Naţionale a Moldovei îl constituie realizarea şi menţinerea stabilităţii monedei naţionale. Pentru atingerea acestui obiectiv, Banca stabileşte şi respectă condiţiile pieţei monetare, de credit şi valutare, care conduc la o dezvoltare economică susţinută, stabilă a statului şi, în special, a sistemului financiar şi valutar bazat pe legile pieţei.

În anul 2005 Banca Naţională a Moldovei va implementa în continuare o politică monetară şi valutară adecvată situaţiei economice, orientată spre atingerea sus-numitului obiectiv. În acest context, acţiunile Băncii Naţionale a Moldovei vor fi orientate spre asigurarea stabilităţii preţurilor şi, ca rezultat, spre reducerea nivelului inflaţiei.

Politica monetară

Politica monetară promovată de Banca Naţională a Moldovei are un caracter de ţintire monetară, ceea ce presupune stabilirea limitelor cantitative ale ofertei de bani în economie. Strategia acestei politici se întemeiază pe utilizarea bazei monetare ca obiectiv operaţional şi utilizarea masei monetare ca obiectiv intermediar.

Instrumentele politicii monetare vor fi aplicate astfel, încît să asigure o eficienţă sporită a politicii monetare. Banca Naţională a Moldovei va diversifica instrumentarul şi, pe lîngă instrumentele deja utilizate (operaţiunile de piaţă deschisă – operaţiuni REPO şi vînzări definitive de valori mobiliare de stat din portofoliul Băncii; atragerea de depozite de la bănci, rezervele obligatorii, facilităţile de lombard, creditele/depozitele overnight). În scopul sterilizării mai oportune a lichidităţii în exces, vor fi emise certificatele Băncii Naţionale a Moldovei. Pe parcursul anului 2005, Banca Naţională a Moldovei va utiliza preponderent operaţiunile de piaţă în gestionarea lichidităţii, în detrimentul instrumentelor de natură mai pronunţat administrativă (norma rezervelor obligatorii). Aceste instrumente financiare ale Băncii Naţionale a Moldovei vor permite băncilor de a mări operativitatea în dirijarea lichidităţii lor. În situaţia în care se va crea deficitul structural (pe termen lung) de lichiditate în sistemul bancar, Banca Naţională a Moldovei va examina posibilitatea diminuării normei rezervelor obligatorii.

Politica valutară

Politica valutară a Băncii Naţionale a Moldovei pentru anul 2005 preconizează flotarea liberă în continuare a monedei naţionale şi stabilirea cursului valutar oficial în baza cursurilor valutare preponderente pe piaţa valutară.

Banca Naţională a Moldovei îşi rezervează dreptul de a efectua intervenţii valutare în cazul necesităţii de atenuare a fluctuaţiilor excesive ale cursului valutar. În calitate de instrumente ale politicii valutare vor fi utilizate cumpărările directe de valută străină şi operaţiunile valutare de tip swap valutar, tranzacţii forward.

În cadrul implementării politicii valutare, Banca Naţională a Moldovei va urmări în continuare menţinerea rezervelor valutare internaţionale la un nivel acceptabil pentru acoperirea volumului a cel puţin trei luni de import şi va plasa activele sale valutare în instrumente investiţionale care corespund criteriilor de siguranţă şi lichiditate.

Politica creditară

Politica de creditare va fi orientată spre creşterea cererii de credite din partea sectorului real al economiei. În acest scop, politica creditară va cuprinde:

politica ratelor dobînzilor – Banca Naţională a Moldovei va tinde spre menţinerea ratelor reale la un nivel pozitiv scăzut, ceea ce va stimula cererea de credite din partea sectorului real al economiei şi, ca urmare, creşterea economică. La promovarea politicii ce ţine de ratele dobînzilor, Banca va utiliza în continuare metoda "coridorului"; cea mai înaltă rată va fi rata la creditele overnight, iar cea mai joasă – rata la depozitele overnight;

măsuri de asigurare a nivelului suficient de lichiditate a sistemului bancar în diverse condiţii ale conjuncturii pieţei monetare;

măsuri de contribuire la dezvoltarea segmentelor noi ale pieţei serviciilor bancare, orientate spre acordarea creditelor sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii, creditelor de ipotecă şi de consum.

Echilibrarea balanţei de plăţi a statului

Pentru echilibrarea balanţei de plăţi a statului, se vor întreprinde măsuri direcţionate spre:

orientarea politicii economice şi valutare spre reducerea deficitului contului curent;

raţionalizarea importurilor şi stimularea dezvoltării sectorului de producţie (de bunuri şi servicii) ca bază de sporire a exporturilor, urmărind alinierea producţiei autonome la standardele europene de calitate;

susţinerea şi încurajarea activităţilor de marketing şi promoţionale spre extinderea şi diversificarea pieţelor de desfacere;

stimularea activă a procesului inovaţional;

atragerea de fluxuri băneşti ale persoanelor care lucrează peste hotare în scopul unei investiri productive sau acumulării de economii în bănci;

liberalizarea treptată a mişcărilor de capital;

încurajarea dezvoltării activităţii burselor, atît de bunuri, cît şi de valori mobiliare (piaţa primară şi secundară);

utilizarea eficientă a asistenţei tehnice şi financiare străine;

investigarea bazei informaţionale statistice (în primul rînd, a comerţului cu bunuri şi servicii) în vederea reducerii erorilor şi omisiunilor din balanţa de plăţi;

gestionarea eficientă a datoriei externe prin structurarea datoriilor acumulate şi raţionalizarea noilor angajamente;

investigarea posibilităţilor alinierii mecanismelor de colectare a informaţiei aferente statisticii sectorului extern al economiei la cele europene.

Consolidarea sistemului bancar

În scopul menţinerii stabilităţii şi consolidării sistemului bancar, Banca Naţională a Moldovei va promova în continuare o politică de stimulare a dezvoltării favorabile a sistemului bancar prin:

supravegherea respectării de către băncile comerciale a cerinţei minime faţă de capital, stabilită de Banca Naţională a Moldovei; faţă de băncile al căror capital va fi sub nivelul prevăzut, vor fi aplicate acţiuni în conformitate cu legislaţia în vigoare;

întreprinderea unor acţiuni în vederea minimizării limitei aferente cotei substanţiale în capitalul băncii deţinute de o persoană sau de un grup de persoane care acţionează în comun;

promovarea politicilor privind cunoaşterea proprietarilor care exercită o influenţă considerabilă asupra managementului şi activităţii băncii, în scopul determinării structurii proprietarilor şi resurselor vărsate în capitalul băncii;

supravegherea băncilor, avînd drept scop verificarea existenţei şi realizării, în cadrul sistemelor de control, a procedurilor de stabilire a tipului de relaţii, inclusiv activităţi în comun ale debitorilor şi proprietarilor băncii, pentru a minimiza riscurile aferente activităţii de creditare.

Cooperare şi coordonare

În dezvoltarea sistemului financiar, unul din elementele cheie este aplicarea practicii de atragere a comunităţii financiare, inclusiv a asociaţiilor bancare, în rezolvarea problemelor cu care se confruntă acest sector, precum şi în activitatea de perfecţionare a bazei legislativ-normative existente. Guvernul şi Banca Naţională a Moldovei consideră dezvoltarea sistemului financiar drept un proces realizabil prin participarea şi susţinerea tuturor părţilor interesate ale societăţii civile, reprezentanţilor antreprenoriatului, partenerilor internaţionali.

În scopul facilitării lucrului analitic, schimbului de opinii vizavi de dezvoltarea curentă şi coordonarea activităţilor, trimestrial, vor fi organizate consultări care vor implica analişti de la Ministerul Economiei, Ministerul Finanţelor şi Banca Naţională a Moldovei. Un subiect comun al acestor consultări va fi analiza evoluţiei pe piaţa financiară reală, pentru a aprecia măsura în care au fost atinse obiectivele specificate în însuşi raportul anual şi pentru a aduce la cunoştinţa factorilor de decizie care ar putea fi implicările strategice ale procesului actual de dezvoltare.

[Pct.4 modificat prin Hot.Guv. nr.56 din 22.01.2007, în vigoare 02.02.2007