H O T Ă R Î R E

cu privire la aprobarea Strategiei de atragere a investiţiilor

şi promovare a exporturilor pentru anii 2006-2015

nr. 1288  din  09.11.2006

Monitorul Oficial nr.181-183/1391 din 24.11.2006

* * *

În scopul creării unor condiţii favorabile de atragere a investiţiilor în economia Moldovei şi asigurării promovării eficiente a exporturilor de mărfuri şi servicii autohtone, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Strategia de atragere a investiţiilor şi promovare a exporturilor pentru anii 2006-2015 (se anexează).

2. Ministerele, alte autorităţi administrative centrale, autorităţile administraţiei publice locale vor asigura implementarea prevederilor Strategiei de atragere a investiţiilor şi promovare a exporturilor pentru anii 2006-2015.

3. Toate instituţiile implicate în realizarea Strategiei, anual, pînă la data de 31 ianuarie, vor prezenta Ministerului Economiei şi Comerţului informaţia privind realizarea acesteia. Ministerul Economiei şi Comerţului va sintetiza informaţia respectivă şi, pînă la 1 martie, va prezenta Guvernului pentru examinare şi aprobare Raportul anual privind realizarea Strategiei de atragere a investiţiilor şi promovare a exporturilor pentru anii 2006-2015.

4. Biroul Naţional de Statistică va prezenta trimestrial Ministerului Economiei şi Comerţului informaţia statistică privind indicatorii de performanţă.

5. Monitorizarea şi coordonarea procesului de realizare a Strategiei de atragere a investiţiilor şi promovare a exportului pentru anii 2006-2015 se pune în sarcina Ministerului Economiei şi Comerţului.

 Aprobată

prin Hotărîrea Guvernului

nr.1288 din 9 noiembrie 2006

STRATEGIA

de atragere a investiţiilor şi promovare a exporturilor pentru anii 2006-2015

I. INTRODUCERE

1. Prezenta Strategie este un document de planificare strategică ce reprezintă cadrul politicilor de stat în domeniul atragerii investiţiilor şi promovării exporturilor.

2. Prioritatea strategică a Guvernului constă în asigurarea creşterii economice durabile şi reducerii nivelului sărăciei. Politicile eficiente de atragere a investiţiilor şi promovare a exporturilor sînt unele din instrumentele de bază pentru realizarea priorităţilor.

3. Dezvoltarea economică durabilă a ţării este posibilă doar în cazul implementării unor politici coordonate şi proactive de stimulare a activităţii investiţionale. Experienţa acumulată de statele care au atras un volum considerabil al investiţiilor străine (ţările Baltice, Republica Cehă, Republica Slovenia etc.), demonstrează că, crearea mediului de afaceri favorabil pentru activitatea investiţională stimulează fluxul de investiţii în ţară şi contribuie esenţial la creşterea potenţialului de export.

4. Una din tentativele de elaborare a politicilor în domeniul investiţional şi cel de promovare a exporturilor a fost aprobarea Strategiei de investiţii a Republicii Moldova pentru perioada 2000-2005 şi Strategiei de promovare a exporturilor pentru perioada 2000-2005. Totodată, o mare parte din acţiunile prevăzute în strategiile respective nu au fost realizate din următoarele motive:

axarea pe viziunea de dezvoltare a economiei naţionale, bazată pe structura economică moştenită din sistemul sovietic;

dezechilibrele globale şi schimbarea conjuncturii regionale;

abordarea nesistemică la nivelul autorităţilor publice şi sectorului privat, manifestată prin nivelul insuficient de coerenţă dintre politicile/acţiunile de dezvoltare a regimurilor comerciale (promovarea exporturilor) şi activităţilor investiţionale, inclusiv de asigurare a unei oferte de produse şi servicii competitive, precum şi a celei de dezvoltare a infrastructurii calităţii, imperfecţiunea sistemului de subvenţionare a întreprinderilor autohtone, nivelul redus al acţiunilor de promovare a exporturilor pe pieţele de desfacere externe.

5. Reieşind din cele expuse mai sus, pentru dezvoltarea economico-socială ulterioară a ţării se impune o viziune calitativ nouă şi un cadru coerent al politicilor în ce priveşte atragerea investiţiilor şi promovarea exporturilor, care au la bază abordarea liberală şi realizarea reformelor structurale, prin aplicarea conceptului de “economie nouă”.

6. Îmbinarea politicii de atragere a investiţiilor cu cea de promovare a exporturilor creează o premisă puternică pentru asigurarea în continuare a generării creşterii economice şi ridicarea bunăstării poporului. Astfel, o atenţie deosebită Guvernul va acorda atragerii investiţiilor în sectoarele economiei naţionale cu orientare la export, care sînt capabile să asigure inovaţii şi transfer de know-how, valoare adăugată înaltă şi crearea unei infrastructuri tehnice şi economice eficiente.

7. Strategia de atragere a investiţiilor şi promovare a exporturilor pentru anii 2006-2015 (în continuare – Strategia) este elaborată în conformitate cu Hotărîrea Guvernului nr.1314 din 12 decembrie 2005 “Cu privire la realizarea Programului de activitate a Guvernului pe anii 2005-2009 “Modernizarea ţării – bunăstarea poporului”.

II. EVOLUŢIA COMERŢULUI EXTERIOR ŞI A FLUXURILOR

DE CAPITAL ÎN REPUBLICA MOLDOVA

2.1. Analiza comerţului exterior şi a proceselor investiţionale

8. În Republica Moldova se constată deficitul balanţei comerciale şi nivelul insuficient al investiţiilor, în special ale celor străine directe, în sectorul real al economiei.

9. Contul curent al balanţei de plăţi în anul 2005 a înregistrat un deficit în sumă de 285 mil. dolari SUA, depăşindu-l pe cel din anul 2004 de 5,5 ori. Acest deficit a fost în totalitate determinat de soldul negativ din comerţul exterior cu bunuri. Excedentul sumar din venituri şi transferuri curente, în creştere cu 28,4%, a acoperit deficitul din comerţul exterior cu bunuri şi servicii în proporţie de 76,5% (anexa nr.1).

Evoluţia comerţului exterior

10. Exporturile în anul 2005 au însumat 1091,3 mil. dolari SUA şi au sporit cu 10,8% comparativ cu anul 2004, prin urmare, ponderea exporturilor în PIB a constituit 37,4% (anexa nr.2).

11. Concomitent, volumul total al importurilor a însumat 2292,3 mil. dolari SUA sau cu 29,6% mai mult faţă de anul 2004. Importul în raport cu PIB a înregistrat 78,5%, această proporţie majorîndu-se cu 11,4 puncte procentuale comparativ cu anul precedent.

12. În ceea ce priveşte deficitul balanţei comerciale, în anul 2005 acesta a însumat 1201,0 mil. dolari SUA şi a sporit de 1,5 ori faţă de anul 2004, iar comparativ cu anul 2003 – de 2 ori.

13. Indicatorul care determină gradul de diversificare a exporturilor este în descreştere. În anul 2005 au fost exportate mărfuri din cadrul a peste 700 grupe tarifare comparativ cu cele peste 1000 de grupe înregistrate în anul 1998. Concomitent, gradul de concentrare a exporturilor este foarte avansat, fapt ce denotă că Moldova devine dependentă de exportul doar a unor categorii de mărfuri, cum ar fi produsele agroalimentare, textilele etc. (anexa nr.3).

14. Balanţa serviciilor în 2005 s-a soldat cu un deficit în valoare de 20,2 mil. dolari, cu 8,0% mai mare comparativ cu cel înregistrat în anul 2004. Serviciile au fost prestate preponderent în domeniul transporturilor şi turismului. În acelaşi timp, în comparaţie cu anii precedenţi, balanţa serviciilor are o dinamică pozitivă, ritmurile de creştere ale exportului de servicii în medie depăşeau ritmurile de creştere a importului acestora cu circa 38,6%, deficitul în perioada 2003 – 2005 micşorîndu-se de la 45,53 mil. dolari SUA pînă la 20,23 mil. dolari SUA (anexa nr.4).

15. Printre problemele întîmpinate de către producătorii şi prestatorii de servicii autohtoni în extinderea exporturilor de produse şi servicii moldoveneşti sînt următoarele:

gradul redus de competitivitate a producţiei şi serviciilor autohtone, condiţionat de costurile ridicate şi managementul ineficient, care face producţia moldovenească mai puţin solicitată pe pieţele externe;

utilizarea insuficientă a preferinţelor comerciale acordate de ţările occidentale pe motivul neconformării la sistemele internaţionale de standardizare, certificare şi control al calităţii.

16. Totodată, intensificarea importului în Moldova se datorează dependenţei ţării noastre de resursele energetice importate, sporirii importului tehnologiilor şi echipamentelor moderne, materiilor prime (textile, piei etc.) necesare pentru fabricarea preponderent a mărfurilor şi serviciilor la export.

17. Una din cauzele principale ale valorificării insuficiente a potenţialului de export constă în ineficienţa sistemului existent de subvenţionare a sectoarelor economiei naţionale. Deşi în ultimul timp au sporit cheltuielile bugetare destinate subvenţionării, în special pentru sectorul agroalimentar, scopul final, care constă în ridicarea competitivităţii şi calităţii acestui sector, nu este atins. Mai mult ca atît, subvenţionarea din sectorul agroalimentar generează o valoare adăugată modestă în raport cu ramurile industriale, cu excepţia ramurii vitivinicole, ceea ce este nejustificat din punct de vedere economic.

18. Eliminarea tendinţelor negative în sfera comerţului exterior este sarcina primordială a Guvernului. Problema principală rămîne a fi ridicarea eficienţei producerilor existente şi îmbunătăţirea continuă a nivelului calităţii, însuşirea noilor tipuri de producţie şi servicii, precum şi diversificarea structurii exporturilor.

19. Pentru a asigura o creştere stabilă a exporturilor trebuie atrase investiţii calitative considerabile în domeniile de activitate capabile să ofere producerea mărfurilor şi prestarea serviciilor înalt competitive şi solicitate pe pieţele de desfacere externe.

Procese investiţionale

20. Volumul investiţiilor în capital fix, în preţuri comparabile, s-a majorat pe parcursul anilor 2000 – 2005 aproximativ de 1,6 ori (anexa nr.5). Această tendinţă a contribuit la majorarea ponderii investiţiilor în capital fix în PIB (norma investiţiilor) de la 11% în anul 2000 pînă la 19,6% în anul 2005, factor ce denotă înviorarea proceselor investiţionale.

21. Actualmente, principalele mijloace de finanţare pentru investiţii sînt sursele proprii ale întreprinderilor, constituind circa 62% din volumul total al investiţiilor în capital fix (anexa nr.6).

22. Activitatea investiţională redusă a producătorilor şi investitorilor autohtoni poate fi explicată nu numai prin mijloacele financiare limitate. Deşi baza legislativă şi normativă în vigoare în ce priveşte activitatea investiţională s-a îmbunătăţit considerabil, se observă prezenţa diferitelor impedimente de ordin administrativ la faza de aplicare a legislaţiei, care au impact negativ asupra lansării şi dezvoltării în continuare a activităţilor respective.

23. Referitor la mijloacele investitorilor străini, este de menţionat că, deşi în ultimii cinci ani, acest indicator s-a majorat de 3 ori, ponderea surselor de finanţare în volumul total al investiţiilor în capitalul fix nu este satisfăcătoare. Luînd în considerare potenţialul limitat al altor surse, atragerea investiţiilor străine trebuie să devină o direcţie prioritară pentru Guvern.

24. Una din particularităţile proceselor investiţionale în economia naţională este diferenţierea considerabilă a sectoarelor în ce priveşte volumul investiţiilor (anexa nr.7). În ultimii 5 ani, investitorii au depus capitalul preponderent în industria prelucrătoare, transporturi şi comunicaţii, tranzacţii imobiliare, sfera serviciilor, comerţul cu ridicata şi cu amănuntul. Aceste domenii, în prezent, constituie peste 70% din volumul total al investiţiilor în economia ţării.

25. Fluxul total al investiţiilor străine directe în economia naţională la sfîrşitul anului 2005 a constituit 1129 mil. dolari SUA sau 333 dolari SUA pe cap de locuitor. Dinamica anuală a investiţiilor străine directe în economia naţională în perioada anilor 2000-2005 este prezentată în anexa nr.8. Nivelul înregistrat al investiţiilor străine nu este suficient pentru asigurarea ritmurilor de creştere economică preconizate.

26. Actualmente, în Moldova investesc întreprinzători din 42 de ţări, cele mai mari investiţii fiind din ţările Uniunii Europene, Comunităţii Statelor Independente (C.S.I.), SUA, România, Cipru şi Canada. Investiţiile străine în capital social după ţări investitoare (conform situaţiei de la 1 ianuarie 2006) sînt prezentate în anexa nr.9.

27. Conform datelor Camerei Înregistrării de Stat, la 1 iulie 2006 în ţară erau înregistrate 4907 întreprinderi cu investiţii străine. În 2005 au fost înregistrate 653 de întreprinderi, cu 65% mai mult decît în anul precedent, iar în semestrul I, 2006 au fost înregistrate deja 409 întreprinderi cu participarea capitalului străin.

28. Cea mai mare pondere în totalul investiţiilor străine o au investiţiile directe în capitalul social (circa 60%), creditele şi împrumuturile (35%). Soldul investiţiilor străine alocate, conform situaţiei de la 1 ianuarie 2006, pe genuri de activitate, este prezentat în anexa nr.10.

29. Indiferent de unele tendinţe pozitive în domeniul atragerii investiţiilor în Moldova, volumul acestora este comparativ mai mic faţă de volumul investiţiilor atrase de majoritatea statelor din Europa de Sud-Est şi ţările Baltice. Conform datelor Băncii Naţionale a Moldovei, în 2005 volumul total al investiţiilor străine directe pe cap de locuitor a constituit în Polonia – 1502 dolari SUA, Ungaria – 3693 dolari SUA, Cehia – 4080 dolari SUA, Slovacia – 2128 dolari SUA, România – 747 dolari SUA, Estonia – 2995 dolari SUA, Letonia – 1686 dolari SUA, Lituania – 1217 dolari SUA etc.

30. Pe parcursul anilor 2004-2005 au fost introduse unele facilităţi fiscale şi vamale pentru investiţii în partea ce ţine de scutirea de plata impozitului pe venit a întreprinderilor al căror capital social este constituit sau majorat cu echivalentul respectiv de 250 mii şi 2 mil. dolari SUA (art.49² al Codului fiscal), precum şi scutirii de plata TVA şi tarifului vamal în cazul importului valorilor materiale în valoare de mai mult de 1000 lei şi cu termen de exploatare mai mult de 1 an, destinate introducerii şi majorării capitalului social (art.103 al Codului fiscal şi art.28 al Legii cu privire la tariful vamal).

31. Analizînd rezultatele beneficierii de facilităţile specificate la art.30, s-a constatat nivelul redus al beneficiarilor, iar facilităţile acordate pentru importul activelor materiale practic nu se aplică. Cauzele principale ale acestui fenomen sînt: înaintarea unor condiţii suplimentare faţă de beneficiari şi necesitatea introducerii modificărilor în statut în urma modificărilor respective la Camera Înregistrării de Stat, ceea ce necesită o anumită perioadă de timp şi implică unele proceduri şi costuri suplimentare.

32. Astfel, investiţiile, deocamdată, nu au devenit fundamentul şi forţa motrice a creşterii economice în ţară. Totuşi, rezultatele dezvoltării economice din ultimii ani, stabilitatea social-economică şi politică creează premise pentru asigurarea unui “salt investiţional calitativ” şi, respectiv, promovarea exporturilor de mărfuri şi servicii competitive. În aceste condiţii în calitate de surse de finanţare a investiţiilor pot deveni mijloacele băneşti ale populaţiei, instrumentele pieţei de capital şi, îndeosebi, mijloacele investitorilor străini.

33. Reieşind din faptul că Moldova, la moment, are o structură economică dezechilibrată din punct de vedere structural şi regional, se confruntă cu insuficienţa resurselor materiale, inclusiv a celor naturale, şi dispune de active “industriale” decapitalizate considerabile, apare necesitatea formării unei viziuni calitativ noi în ce priveşte dezvoltarea social-economică a ţării, inclusiv politicile de atragere a investiţiilor şi promovare a exporturilor.

2.2. Acţiunile Guvernului în domeniul atragerii investiţiilor şi promovării exporturilor

34. Pornind de la importanţa asigurării unui cadru de programare a politicilor în domeniul stimulării investiţiilor şi promovării exporturilor, au fost elaborate şi aprobate un şir de strategii şi programe, care prevăd realizarea măsurilor ce pot contribui la creşterea economiei naţionale, principalele fiind:

Strategia de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei (SCERS);

Strategia pentru promovarea exporturilor pentru perioada 2002-2005;

Strategia investiţională a Republicii Moldova (2001-2005);

Strategia de dezvoltare a industriei pe perioada pînă în anul 2015;

Strategia de dezvoltare a sectorului agroalimentar în perioada anilor 2006-2015;

Planul de Acţiuni Republica Moldova – Uniunea Europeană;

Programul de activitate a Guvernului pentru anii 2005-2009 «Modernizarea ţării – bunăstarea poporului».

35. Una din cele mai importante pîrghii de influenţă asupra creşterii economice în ţară este cadrul legal. În anii 2001-2005 Guvernul a elaborat un şir de acte legislative, orientate spre crearea unui mediu investiţional favorabil şi întăririi potenţialului la export al republicii. O atenţie deosebită a fost acordată reducerii numărului de documente regulatorii, înlăturarea barierelor în dezvoltarea activităţii economice externe, oferirii facilităţilor fiscale şi suportului financiar investitorilor.

36. Guvernul a demarat o luptă decisivă în vederea asigurării caracterului transparent al economiei şi înlăturării barierelor birocratice în activitatea de întreprinzător. Prevederile Legii nr.424-XV din 16 decembrie 2004 privind revizuirea şi optimizarea cadrului normativ de reglementare a activităţii de întreprinzător (“Ghilotina 1”), presupun excluderea din baza legislativă şi normativă a tuturor acestor documente. De asemenea, a fost aprobată Legea nr.235-XVI din 20 iulie 2006 cu privire la principiile de bază şi mecanismul de reglementare a activităţii de întreprinzător, aşa-numita “Ghilotina 2”.

37. Dintre principalele legi, elaborate în perioada analizată, fac parte Legea nr.81-XV din 18 martie 2004 cu privire la investiţiile în activitatea de întreprinzător, Legea nr.59-XVI din 28 aprilie 2005 cu privire la leasing (în redacţie nouă), Legea nr.280-XV din 22 iulie 2004 cu privire la organizaţiile de microfinanţare, Legea nr.208-XVI din 7 iulie 2006 cu privire la patenta de întreprinzător, Legea nr.264-XV din 15 iulie 2004 cu privire la documentul electronic şi semnătura digitală, Legea nr.284-XV din 22 iulie 2004 privind comerţul electronic, Legea nr.223-XVI din 14 iulie 2006 privind modificarea şi completarea Legii insolvabilităţii nr.632-XV din 14 iulie 2006, Legea nr.234-XVI din 20 iulie 2006 privind modificarea şi completarea Legii cu privire la întreprinderea de stat nr.146-XIII din 16 iunie 1994, aprobarea unui set de hotărîri ale Guvernului ce vizează aplicarea procedurilor de privatizare. De asemenea, au fost introduse unele modificări în legislaţia vamală şi fiscală, în partea ce ţine de facilităţi pentru investitori.

38. O premisă importantă pentru atragerea investiţiilor şi promovarea exporturilor este existenţa cadrului normativ bilateral. În prezent, Moldova este parte la 35 de acorduri bilaterale privind promovarea si protejarea reciprocă a investiţiilor (anexa nr.11).

39. Totodată, Moldova a întreprins o serie de măsuri direcţionate spre crearea cadrului juridic special de reglementare şi promovare a comerţului exterior prin semnarea a 38 de acorduri bilaterale privind colaborarea comercial-economică şi 16 acorduri de comerţ liber în cadrul C.S.I. şi Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est (anexa nr.12).

40. De la 1 ianuarie 2006 Moldova beneficiază de noul sistem generalizat de preferinţe (GSP+) acordat de Uniunea Europeană (Regulamentul UE nr.980/2005 din 27 iunie 2005 privind aplicarea sistemului preferinţelor tarifare generalizate). Astfel, 7200 grupe de produse obţin acces liber fără aplicarea taxelor vamale pe piaţa Uniunii Europene, ceea ce constituie cca 87,77 % din exporturile Republicii Moldova către Uniunea Europeană.

III. ANALIZA SWOT ÎN DOMENIUL ATRAGERII INVESTIŢIILOR

ŞI PROMOVĂRII EXPORTURILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

IV. OBIECTIVELE ŞI DIRECŢIILE PRIORITARE ALE STRATEGIEI

4.1 Obiectivele şi sarcinile

41. Prezenta Strategie este axată pe asigurarea unui flux stabil şi de lungă durată a investiţiilor în sectoarele economiei naţionale cu un potenţial sporit de competitivitate şi orientare la export, precum şi pătrunderea pe noile pieţe de desfacere prin integrarea ţării în economia mondială.

42. Obiectivul Strategiei constă în asigurarea atragerii investiţiilor, care vor permite diversificarea gamei şi creşterea volumelor de producţie şi prestarea de servicii competitive pe pieţele internă şi externă, şi sporirea considerabilă a potenţialului de export.

43. Principalele sarcini ale Strategiei sînt:

majorarea volumelor investiţiilor, preponderent a celor străine directe, în economia naţională, care va permite ridicarea competitivităţii sectoarelor existente, modernizarea şi restructurarea economiei naţionale şi crearea noilor sectoare eficiente cu orientare la export;

reducerea disproporţiilor structurale şi regionale în dezvoltarea economiei naţionale;

asigurarea unei balanţe de plăţi pozitive din contul extinderii exporturilor şi fabricării mărfurilor şi prestării serviciilor substituibile celor importate;

maximizarea utilizării resurselor financiare locale în calitate de investiţii, inclusiv a cetăţenilor, remitenţilor şi surselor proprii ale agenţilor economici.

44. Realizarea obiectivelor şi sarcinilor nominalizate va contribui la implementarea strategiilor aferente şi tangenţiale subiectului de dezvoltare a antreprenoriatului, cum ar fi Strategia de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei (SCERS), Programul de activitate a Guvernului pentru anii 2005-2009 “Modernizarea ţării – bunăstarea poporului”, Obiectivele de dezvoltare ale mileniului în Republica Moldova pînă în anul 2015, Strategia de dezvoltare a industriei pe perioada pînă în anul 2015, Strategia de dezvoltare a sectorului agroalimentar în perioada anilor 2006-2015, Strategia de susţinere a dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii pentru anii 2006-2008 etc.

45. Rezultatul principal, obţinut în urma realizării obiectivelor şi sarcinilor trasate, trebuie să fie asigurarea dezvoltării economice durabile a Republicii Moldova şi creşterea bunăstării populaţiei ţării.

4.2. Direcţiile strategice de bază

46. Politica de stat în domeniul atragerii investiţiilor şi promovării exporturilor pentru anii 2006-2015 urmează a fi orientată spre direcţiile prioritare, expuse în schema de mai jos.

4.2.1. Direcţiile strategice pe anii 2006-2010

4.2.1.1. Perfecţionarea cadrului de politici în atragerea investiţiilor

47. În contextul prezentei Strategii, acţiunile Guvernului în domeniul perfecţionării cadrului de politici în domeniul atragerii investiţiilor vor fi îndreptate spre implementarea unui mix multidimensional, coordonat şi coerent de politici ce va include:

Promovarea imaginii ţării

48. Republica Moldova va dezvolta branding-ul de ţară pentru a forma o imagine binechibzuită şi coerentă lumii din exterior, a fi mai competitivă pe pieţele de desfacere externe, atragerea investiţiilor străine directe (ISD) şi promovarea exporturilor de bunuri şi servicii.

49. Pentru dezvoltarea branding-ului de ţară Guvernul va întreprinde următoarele acţiuni:

stabilirea unui cadru instituţional-operaţional. Aceasta presupune pentru etapa iniţială înfiinţarea unei echipe de promovare a brandului, adică un grup de experţi în comunicare şi branding, responsabil pentru administrarea brandului, aprobarea la nivel tehnic a plasării brandului pe materialele promoţionale şi informaţionale etc.;

crearea mesajului brandului. Crearea istoriilor şi mesajelor în jurul brandului şi afirmaţiilor-cheie, aplicarea logotipului asupra celor mai bune produse şi proiecte, crearea mixului promoţional etc.;

elaborarea instrumentelor de promovare a brandului şi promovarea activă. Definirea unui cod de aplicare vizuală a logotipului, crearea unei pagini-web privind brandul, asigurarea plasării articolelor despre Republica Moldova în mass-media internaţională, utilizarea titlurilor onorifice pentru promovarea republicii, organizarea forumurilor în Moldova şi prezentărilor de ţară în exterior, organizarea evenimentelor culturale şi sportive etc.

Îmbunătăţirea mediului de afaceri

50. Îmbunătăţirea mediului de afaceri va servi drept temelie pentru sporirea investiţiilor private şi promovarea exporturilor. În acest scop, Guvernul va continua implementarea reformelor privind îmbunatăţirea mediului investiţional şi va întreprinde următoarele acţiuni:

reforma regulatorie – continuarea reformelor regulatorii, lansate în perioada anilor 2004 – 2005, în scopul simplificării procedurilor de înregistrare, licenţiere, autorizare, control şi raportare a întreprinderilor în procesul lansării şi dezvoltării afacerilor, asigurarea implementării “Ghilotinei-II”, care presupune revizuirea actelor legislative ce reglementează activitatea de întreprinzător, focusarea acţiunilor în scopul implementării Legii nr.235-XVI din 20 iulie 2006 cu privire la principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător;

limitarea implicării organelor de control în activitatea de întreprinzător – delimitarea funcţiilor diferitelor organe de control în procesul monitorizării şi controlului activităţii de întreprinzător, în special a organelor ce au atribuţii de control financiar;

concurenţa – suportul autorităţii independente de protejare a concurenţei (Consiliul Concurenţei), pentru efectuarea activităţilor şi luarea măsurilor necesare;

sistemul fiscal – asigurarea acordării facilităţilor fiscale investitorilor, perfecţionarea sistemului de administrare fiscală, precum şi informarea pe larg despre existenţa acestora în cadrul implementării Cadrului de Cheltuieli pe Termen Mediu (CCTM) şi Strategiei de perfecţionare a administraţiei fiscale;

prevenirea şi combaterea corupţiei – asigurarea executării la nivel naţional a acţiunilor de prevenire şi combatere a corupţiei prevăzute în Strategia Naţională de prevenire şi combatere a corupţiei în anul 2006, precum şi în cadrul iniţiativei “Provocările Mileniului”;

exportul – simplificarea procedurilor vamale şi administrative în scopul reducerii complexităţii şi timpului necesar pentru efectuarea operaţiunilor de export;

sistemul judiciar independent şi calificat – perfecţionarea sistemului judiciar existent prin transformarea acestuia în unul independent, integru şi calificat.

[Pct.50 modificat prin Hot.Guv. nr.1049 din 23.12.2013, în vigoare 27.12.2013]

51. Pentru o studiere mai detaliată a proceselor de creare şi activitate a întreprinderilor în Moldova, Guvernul va asigura efectuarea regulată a investigaţiilor sociologice printre investitorii străini şi autohtoni (respectarea de către organele de stat a procedurilor de înregistrare, eliberare a certificatelor, licenţelor, autorizaţiilor, eficienţa politicilor promovate de stat în domeniul îmbunătăţirii climatului investiţional etc.), va lua în considerare rezultatele investigaţiilor realizate de organizaţii-partenere (de exemplu, studiul “Cost of Doing Business” etc.), precum şi va ajusta politicile în materie de îmbunătăţire a mediului de afaceri derivate din studiile/sondajele efectuate.

Domeniile prioritare

52. Orientarea spre domeniile de activitate prioritare, cu perspectiva dezvoltării durabile, va fi bazată pe o abordare liberală din punctul de vedere al dezvoltării sectoriale, care presupune crearea condiţiilor pentru dezvoltarea tuturor sectoarelor prin asigurarea de către stat a unei infrastructuri bine dezvoltate şi a unui mediu de afaceri favorabil lansării activităţilor investiţionale, în special promovarea dezvoltării sectorului de servicii la export, în baza următoarelor criterii:

competitivitatea şi potenţialul de penetrare pe pieţele de desfacere externe;

posibilitatea de substituire a importurilor;

eficienţa prin asigurarea valorii adăugate înalte;

diversificarea sectorială, în special din contul utilizării avantajelor sectorului de servicii la export;

prezenţa efectului multiplicator.

53. Fortificarea avantajelor competitive ale domeniilor prioritare va fi posibilă prin dezvoltarea infrastructurii economice şi tehnice necesare şi asigurarea unui climat investiţional favorabil, ceea ce va asigura întărirea potenţialului de export, ridicarea eficienţei economice, precum şi sporirea capacităţilor şi interacţiunii instituţiilor abilitate cu funcţii de elaborare, precum şi implementarea politicilor în domeniul atragerii investiţiilor şi promovării exporturilor.

Investitorii

54. În scopul asigurării unei politici coerente şi echilibrate, inclusiv prin optica dezvoltării regionale, Guvernul va promova următoarele mecanisme şi condiţii de atragere a investitorilor:

Greenfield – facilitarea accesului investitorilor la active, inclusiv terenuri pentru construcţii industriale şi cu destinaţie agricolă, prin intermediul principiului “Greenfield” şi excluderea diferitelor impedimente în procesul lansării activităţilor investiţionale noi;

deetatizarea patrimoniului public, inclusiv implementarea principiilor de parteneriat-public-privat (PPP) – utilizarea pe larg şi cît mai eficientă a diferitelor modalităţi de deetatizare a patrimoniului public;

fuziunea şi achiziţia – va reprezenta o parte componentă majoră a investiţiilor străine prin preluarea şi reorganizarea unor întreprinderi;

facilitarea regimului nerezidenţilor (investitorilor) – modificarea legislaţiei cu privire la regimul nerezidenţilor (investitorilor) în Moldova, în scopul facilitării intrărilor noi de investiţii străine şi oferirii acestora unor oportunităţi investiţionale mai vaste (stabilirea unui statut special pentru tranzacţiile nerezidente, oferirea unor facilităţi fiscale şi vamale, simplificarea procedurilor de obţinere a vizelor, permiselor de şedere şi de muncă etc.);

stabilirea sediilor regionale ale unor organizaţii şi companii în Republica Moldova – oferirea unor spaţii libere pentru facilitarea amplasării sediilor, filialelor şi reprezentanţelor organizaţiilor internaţionale şi corporaţiilor transnaţionale.

Resursele umane

55. Guvernul va promova o nouă abordare a problemei învăţămîntului şi ocupării forţei de muncă, bazată pe necesităţile economiei ţării şi, concomitent, pe următoarele acţiuni:

implementarea Strategiei Naţionale privind politicile de ocupare a forţei de muncă în Republica Moldova pentru anii 2006-2020;

ajustarea planurilor şi programelor de studii la cerinţele contemporane privind pregătirea specialiştilor în domeniile solicitate de piaţa muncii;

promovarea politicilor şi crearea parteneriatelor sociale în vederea reabilitării şi modernizării învăţămîntului secundar profesional (îndeosebi, pentru populaţia din zona rurală);

crearea locurilor de muncă, în special în regiuni, şi reducerea discrepanţelor regionale în domeniul ocupării forţei de muncă şi salarizării;

asigurarea accesului la angajare pentru toţi cetăţenii în baza principiului de liberă alegere;

asigurarea proporţionalităţii între cererea de studii şi oferta locurilor de muncă;

dezvoltarea unei pieţe a muncii moderne şi flexibile.

Investiţii străine directe (ISD)

56. În politicile de atragere a investiţiilor Guvernul va acorda o atenţie majoră atragerii ISD, acordînd o atenţie deosebită celor strategice, care vor asigura transferul de tehnologii noi, know-how şi management eficient, precum şi accesul pe pieţele de desfacere externe. Direcţiile strategice prioritare pentru atragerea ISD sînt:

Formarea viziunii în domeniul atragerii ISD

57. Pentru dezvoltarea social-economică a ţării se impune promovarea unei viziuni calitativ noi, care va avea la bază trei aspecte de bază:

aspect structural – trecerea de la “economia clasică” la “economia nouă” (bazată preponderent pe inteligenţă), cu reconsiderarea coraportului mărfuri/servicii. Pentru a asigura o dezvoltare dinamică a economiei naţionale vor fi promovate domeniile de activitate capabile să ofere producerea mărfurilor şi prestarea serviciilor, unde valoarea adăugată se obţine preponderent în baza resurselor intelectuale;

aspect sectorial – domeniile de activitate prioritare, cu perspectiva dezvoltării durabile, vor fi selectate în baza criteriilor de competitivitate şi potenţial de penetrare pe pieţele de desfacere externe, posibilitate de substituire a importurilor, asigurare a unei valori adăugate înalte, prezenţa efectului multiplicator etc.;

aspect teritorial – reducerea disproporţiilor regionale şi promovarea, îndeosebi, a dezvoltării regiunilor rurale. În acest context va fi definitivată şi implementată Legea privind dezvoltarea regională prin care se va stabili crearea (în baza structurii teritorial-administrative actuale) a regiunilor de dezvoltare economică, elaborată şi implementată Strategia de dezvoltare regională la nivel central şi regional, în baza principiilor şi practicilor Uniunii Europene. În acest context Guvernul preconizează ca volumul transferturilor de la bugetul de stat pentru bugetele raionale, precum şi alocarea suplimentară a mijloacelor, să depindă de performanţele obţinute de regiuni în domeniul atragerii investiţiilor. Totodată, se presupune realizarea potenţialului existent în ţară legat de amplasarea geografică favorabilă, participarea la multiple acorduri internaţionale şi iniţiative regionale, promovarea avantajelor lingvistice etc.

58. Reieşind din aspectele sus-menţionate, viziunea nouă de dezvoltare social-economică a ţării presupune: mediu de afaceri liberal şi prietenos, regim comercial “pro-activ”, regim fiscal stimulator, infrastructură economică şi tehnică dezvoltată uniform pe tot teritoriul ţării, stabilitate macroeconomică şi, nu în ultimul rînd, politică.

59. Toate avantajele viziunii noi vor putea fi obţinute numai prin promovarea unor acţiuni corelate cu politicile prioritare ale Guvernului, în special:

promovarea în continuare a reformei regulatorii;

promovarea oportunităţilor investiţionale prin asigurarea accesului investitorilor la active economice – terenuri, spaţii industriale şi comerciale, logistică etc.;

dezvoltarea infrastructurii economice (sectorul bancar, de asigurări, piaţa de capital etc.) şi a celei tehnice (drumuri, telecomunicaţii etc.);

oferirea diferitelor stimulente pentru investitori: facilităţi fiscale, reducerea taxelor regulatorii, subvenţii din partea statului etc.

60. Accentul major în promovarea viziunii noi urmează să fie pus pe calitate, deoarece numai aşa se va obţine o valoare adăugată înaltă în sectoarele economiei naţionale şi eficientizarea activităţii. În acest context este importantă implementarea infrastructurii calităţii în baza Concepţiei MSTQ.

Consolidarea cadrului instituţional

Ministerul Economiei şi Comerţului

61. Ministerul Economiei şi Comerţului reprezintă instituţia responsabilă pentru implementarea politicilor de atragere a investiţiilor şi promovare a exporturilor şi asigură realizarea cu succes a următoarelor acţiuni strategice prioritare:

elaborarea şi monitorizarea Strategiei pentru atragerea investiţiilor şi promovarea exporturilor;

coordonarea activităţii Organizaţiei de Promovare a Exportului din Moldova;

asigurarea resurselor necesare pentru implementarea cu succes a Strategiei.

Organizaţia de promovare a exportului din Moldova (OPEM)

62. În scopul atingerii obiectivelor lansate prin prezenta Strategie, OPEM va fi supusă reorganizării şi va reprezenta o instituţie de stat necomercială în subordinea Ministerului Economiei şi Comerţului, care va avea ca sarcină prioritară coordonarea la nivel aplicativ a activităţilor de promovare a exporturilor şi atragere a investiţiilor, precum şi a celor de promovare a imaginii ţării.

63. Activitatea instituţiei va fi asigurată prin utilizarea atît a surselor bugetare destinate activităţilor corespunzătoare, cît şi din contul donaţiilor internaţionale şi asistenţei tehnice. Utilizînd metodele moderne de creştere a eficienţei instituţionale, OPEM va asigura realizarea sarcinilor sale într-un format restrîns al statelor de personal şi în colaborare cu instituţiile obşteşti şi sectorul privat.

64. În scopul consolidării cadrului instituţional Guvernul va ţine cont şi de unele elemente ce ţin de subiectul diplomaţiei economice:

promovarea în deplină măsură a potenţialului economic al Republicii Moldova peste hotare şi consolidarea poziţiilor economice ale ţării pe pieţele internaţionale;

asigurarea activităţii eficiente a exportatorilor din Republica Moldova pe pieţele externe;

identificarea unor noi surse de asistenţă tehnică şi financiară din partea donatorilor şi creditorilor externi în scopul implementării cu succes a Programului de activitate a Guvernului, Planului de acţiuni Republica Moldova – Uniunea Europeană, Strategiei de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei, Programului SALT, Programului “Satul Moldovenesc” etc.

65. Întru realizarea cu succes a Strategiei, Guvernul va promova următoarele modalităţi/direcţii de implementare a obiectivelor diplomaţiei economice:

racordarea legislaţiei naţionale care reglementează domeniul investiţiilor şi exporturilor la standardele Uniunii Europene, avînd în vedere aspiraţiile de integrare europeană a Republicii Moldova;

studierea tendinţelor de dezvoltare a pieţelor externe, în special în domeniul competitivităţii şi oportunităţilor de comerţ;

asigurarea informaţională a instituţiilor de stat şi a agenţilor economici din Moldova în domeniul dezvoltării pieţelor externe nevalorificate;

facilitarea dialogului eficient între cercurile de afaceri din Moldova şi reprezentanţii misiunilor diplomatice străine acreditate în ţara noastră;

asigurarea participării oamenilor de afaceri din Moldova la diverse evenimente cu caracter economic, organizate în străinătate (expoziţii, foruri, conferinţe etc.), precum şi organizarea misiunilor economice peste hotare.

Promovarea ISD

66. Acţiunile Guvernului în domeniul promovării ISD vor fi următoarele:

implementarea transparentă a politicii de promovare a investiţiilor, extinderea accesului la facilităţi fiscale, asigurarea concurenţei loiale, minimizarea procedurilor administrative şi birocratice, nediscriminarea investiţiilor;

organizarea şi desfăşurarea forumurilor investiţionale şi meselor rotunde;

includerea investitorilor străini existenţi în toate activităţile promoţionale;

organizarea şi efectuarea vizitelor potenţialilor investitori în Moldova, precum şi asigurarea prezentării informaţiei şi consultaţiilor relevante;

îmbunătăţirea parteneriatului cu instituţiile-cheie, cum ar fi reprezentanţii din Moldova (Asociaţia Investitorilor Străini, Camera de Comerţ şi Industrie etc.) şi organizaţiile internaţionale (SOFI, DFID, OECD, UNCTAD, Business Advisory Council to South East Europe etc.).

67. Guvernul va asigura dezvoltarea în continuare şi perfecţionarea programului de promovare a proiectelor investiţionale de anvergură “Pro-Invest” prin dezvoltarea conceptului de “abordare individuală”, care are menirea de a face mai stabil mediul de afaceri din republică şi de a spori gradul de siguranţă a investitorilor existenţi şi potenţiali, precum şi de a demonstra angajamentul ferm al statului de a continua reformele ce ţin de îmbunătăţirea mediului investiţional.

68. Pentru promovarea şi protejarea investiţiilor este necesară încheierea acordurilor bilaterale. Unul din obiectivele Guvernului va fi completarea setului de acorduri bilaterale prin negocierea şi semnarea acordurilor cu ţările potenţiale donatoare în baza analizei tendinţelor proceselor investiţionale.

Evaluarea/monitorizarea progresului în atragerea ISD

69. Evaluarea periodică a politicii în domeniul atragerii ISD va reprezenta cheia spre succesul de lungă durată în atragerea investiţiilor străine şi maximizarea beneficiilor de la acestea.

70. Pentru evaluarea/monitorizarea progresului în atragerea ISD va fi creată o bază de date cu informaţii detaliate despre investitori, care va conţine:

evidenţa tuturor întrevederilor cu investitorii existenţi sau potenţiali;

vizitele la faţa locului în Moldova efectuate de către potenţialii investitori, ceea ce este un mijloc important în evaluarea interesului investitorului;

mecanismele de efectuare a investiţiilor existente şi potenţiale (Greenfield, parteneriat-public-privat, fuziune/achiziţii);

monitorizarea indicatorilor de performanţă ai investiţiilor.

4.2.1.2. Promovarea investiţiilor în infrastructură

71. Infrastructura bine dezvoltată este unul din elementele cheie la luarea deciziilor investiţionale. În acelaşi timp, însăşi infrastructura reprezintă un obiect de investiţii cu efect multiplicator. Experienţa internaţională la acest capitol denotă existenţa diferitelor abordări în acest sens: de la participarea activă a statului la finanţarea infrastructurii pînă la parteneriate publice-private.

72. O atenţie deosebită va fi acordată dezvoltării infrastructurii economice şi tehnice. În acest sens, un rol cheie revine dezvoltării sectoarelor orizontale (infrastructura, tehnologiile informaţionale şi comunicaţiile, logistica etc.).

73. Astfel, obiectivele Guvernului în domeniul promovării investiţiilor în infrastructură se vor axa pe implementarea diferitelor modele de finanţare a investiţiilor în infrastructură.

74. Finanţarea investiţiilor din bugetul de stat. Statul va orienta treptat priorităţile sale în direcţia sporirii în structura bugetului a cotei alocărilor mijloacelor spre investiţii, menţinîndu-se concomitent defalcările spre programele sociale. Deja a avut loc majorarea alocărilor bugetare spre finanţarea proiectelor de investiţii de la 54,7 mil. lei în 2001 pînă la 616,6 mil. lei în 2005 şi în continuare alocările respective vor constitui nu mai puţin de 600 mil. lei anual.

75. Finanţarea investiţiilor din contul împrumuturilor şi finanţărilor externe nerambursabile. Republica Moldova deja profită de împrumuturi externe care sînt orientate spre acoperirea diferitelor necesităţi ale statului, inclusiv la finanţarea proiectelor investiţionale. În perioada anilor 2006 – 2010 politica statului va fi orientată spre finanţarea proiectelor de infrastructură la utilizarea împrumuturilor externe.

76. Investiţiile provenite din rezultatele activităţii întreprinderilor cu cotă majoritară de stat. Direcţionarea spre investiţii a mijloacelor băneşti disponibile va fi prioritară în cadrul unei abordări complexe unice, prin optica priorităţilor la nivel naţional, iar în cazul în care nu corespund cu acestea, vor fi achitate statului sub formă de dividende, pentru ca mai apoi să fie investite în sectoarele de infrastructură prioritare pentru această etapă. Astfel, mijloacele provenite în urma achitării dividendelor de către întreprinderile cu cota majoritară de stat vor fi îndreptate inclusiv spre finanţarea obiectelor de infrastructură.

77. Finanţarea investiţiilor în infrastructură din contul instrumentelor specifice ale pieţei de capital. Utilizarea acestui principiu de finanţare va fi valabilă pentru societăţile pe acţiuni cu cota majoritară a statului, care, la rîndul lor, pot emite obligaţiuni corporative şi alte instrumente ale pieţei de capital, pentru a fi oferite investitorilor potenţiali (remitenţi, agenţi economici, bănci etc.).

78. Finanţarea investiţiilor în infrastructură din contul mijloacelor provenite din privatizarea patrimoniului public. Implementarea acestui principiu prevede utilizarea mijloacelor băneşti obţinute în urma privatizării patrimoniului public, inclusiv celor aflate în proprietatea sau gestiunea autorităţilor administraţiei publice locale, primordial pentru finanţarea investiţiilor capitale în obiectele de infrastructură. Conceptul general al acestui principiu constă în acumularea mijloacelor băneşti provenite din veniturile de la privatizarea patrimoniului public într-un cont aparte, utilizîndu-le doar pentru finanţarea obiectelor de infrastructură.

79. Implementarea mecanismului parteneriat – public – privat (PPP), în scopul cooperării dintre domeniul public şi privat în domeniul investiţiilor în infrastructură, va fi utilizat, în special, în acele sectoare unde sînt necesare investiţii majore, în funcţie de importanţa strategică a acestora pentru economia naţională.

80. Elementele specifice ale implementării mecanismului parteneriat-public-privat în contextul dezvoltării infrastructurii tehnice vor fi următoarele:

concesiunea;

fondarea unor întreprinderi mixte prin selectarea investitorilor potenţiali pentru proiectele investiţionale strategice;

majorarea capitalului social al întreprinderilor existente pe contul investitorilor;

transmiterea unor active în administrarea fiduciară;

alte elemente specifice principiului parteneriat-public-privat.

81. Acţiunile statului în domeniul promovării investiţiilor în infrastructura economică vor fi axate pe următoarele direcţii principale:

stimularea extinderii serviciilor de creditare bancară şi nonbancară, asigurare, intermediere investiţională şi de alt gen în diferite regiuni ale ţării;

dezvoltarea telecomunicaţiilor, extinderea utilizării internetului în regiuni (în special, utilizarea serviciilor informaţionale acordate de bănci şi companiile de asigurări);

extinderea utilizării sistemelor automatizate de plăţi în regiuni, inclusiv dezvoltarea utilizării decontărilor fără numerar şi aplicarea pe larg a cardurilor bancare ca mijloc de plată;

dezvoltarea serviciilor de transport, logistică, infrastructura calităţii acordate în regiuni.

4.2.1.3. Deetatizarea şi perfecţionarea gestionării patrimoniului public

82. O premisă importantă pentru atragerea investiţiilor în economia naţională va fi abordarea conceptuală nouă ce ţine de deetatizarea şi gestionarea patrimoniului public.

83. În domeniul în cauză obiectivele Guvernului vor fi axate pe următoarele direcţii principale:

elaborarea unei singure legi complexe, care ar prevedea principiile de deetatizare şi gestionare a patrimoniului public;

optimizarea dimensiunilor, structurii, metodelor de administrare a patrimoniului public;

implementarea metodelor progresiste de deetatizare şi gestionare a patrimoniului public, care va cuprinde:

a) definitivarea expresă a unui instrumentariu vast de deetatizare, unde, pe lîngă privatizarea propriu-zisă, accentul va fi pus pe unele modalităţi de deetatizare larg răspîndite pe plan internaţional, bazate pe principiul de parteneriat public – privat;

b) “privatizarea inteligentă”, care presupune continuarea procesului de privatizare în baza următoarelor abordări:

expunerea spre privatizare a patrimoniului public, analizînd şi efectuînd estimările respective a conjuncturii pieţei;

analiza performanţelor întreprinderii prin utilizarea metodelor de analiză şi “rating” în procesul pregătirii obiectului spre privatizare;

antrenarea specialiştilor în domeniu întru asigurarea unei evaluări adecvate a activelor statului;

utilizarea diferitelor metode de vînzare, inclusiv a celor larg răspîndite pe piaţa de capital (oferte deschise şi închise, plasarea primară a valorilor mobiliare, utilizarea diferitelor programe opţionale);

înăsprirea şi eficientizarea administrării patrimoniului public în scopul obţinerii şi acumulării veniturilor ce vor fi utilizate pentru finanţarea investiţiilor publice.

84. În scopul asigurării predictibilităţii şi credibilităţii politicilor statului în domeniul privatizării, Guvernul va elabora şi va promova modificări în legislaţie în vederea stabilirii cenzului de trei ani asupra investigării dosarelor de privatizare.

4.2.1.4. Dezvoltarea pieţei financiare

Reformarea sistemului de reglementare a pieţei financiare

85. Dezvoltarea pieţei financiare şi sporirea rolului acesteia în sectorul real al economiei va fi imposibilă fără introducerea unor modificări radicale în sistemul de reglementare. Piaţa financiară (nonbancară), piaţa asigurărilor şi piaţa microcreditelor sînt componente decisive ale dezvoltării economice din simplul motiv că ele, împreună cu serviciile bancare, determină accesul la finanţare şi asigură buna funcţionare a afacerilor. În acest context şi în scopul asigurării interdependenţei în dezvoltarea tuturor subiecţilor pieţei financiare, va fi necesară fortificarea organului de reglementare şi supraveghere a pieţei financiare, prin crearea unui organ unic de reglementare a pieţei financiare nonbancare, ceea ce în ansamblu ar putea cataliza dezvoltarea acestor pieţe.

86. În raport cu piaţa financiară, obiectivele Guvernului se vor axa pe următoarele direcţii principale:

menţinerea stabilităţii financiare prin promovarea unui sistem financiar durabil şi funcţional;

stabilirea regulilor prin care consumatorii produselor financiare pot lua decizii informate şi minimizarea acţiunilor necinstite şi incorecte;

combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului.

87. Promovarea în continuare a reformelor economice şi sociale, asigurarea creşterii economice durabile va necesita afilierea infrastructurii pieţei financiare şi, în special, a pieţei valorilor mobiliare la cerinţele economiei naţionale şi standardele internaţionale. Piaţa valorilor mobiliare trebuie să devină mecanismul prioritar al economiei de piaţă, care va oferi posibilitatea de atragere a investiţiilor şi redistribuire a capitalului în economia naţională.

88. Reglementarea pieţei valorilor mobiliare va fi efectuată în conformitate cu cerinţele reformei sistemului de reglementare a pieţei financiare nonbancare şi reformelor social-economice din ţară. Sistemul actual de reglementare a pieţei necesită a fi modificat din motiv că acesta a fost elaborat şi aprobat în perioadele de privatizare şi postprivatizare şi a avut ca scop atingerea obiectivelor existente în acele perioade. Reforma în cauză va avea ca obiectiv strategic ajustarea legislaţiei interne privind piaţa valorilor mobiliare la directivele specializate ale Uniunii Europene şi la Standardele IOSCO.

89. Reforma sistemului de reglementare a pieţei valorilor mobiliare va fi realizată prin constituirea şi dezvoltarea unui nou cadru legislativ şi normativ şi va include:

modificarea şi completarea Legii nr.192-XIV din 12 noiembrie 1998 privind Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare;

revizuirea Legii nr.199-XIV din 18 noiembrie 1998 privind piaţa valorilor mobiliare şi Legii nr.1134-XIII din 2 aprilie 1997 privind societăţile pe acţiuni;

revizuirea cadrului normativ subordonat legilor, reieşind din prevederile actelor legislative.

Dezvoltarea pieţei primare a valorilor mobiliare şi perfecţionarea guvernării corporative

90. O condiţie principală de sporire a calităţii pieţei valorilor mobiliare va fi funcţionarea eficientă a mecanismului de finanţare a întreprinderilor prin intermediul pieţei valorilor mobiliare.

91. Obiectivul Guvernului va consta în crearea condiţiilor care vor permite întreprinderilor să atragă resurse băneşti. În acest scop vor fi realizate un şir de măsuri care vor avea ca efect ridicarea atractivităţii valorilor mobiliare ca instrument financiar şi ca sursă investiţională, precum şi simplificarea procedurii de plasare şi înregistrare de stat a valorilor mobilare, reieşind din practica internaţională în domeniu.

92. Acest proces va include:

reducerea termenelor de examinare a documentelor prezentate pentru înregistrarea emisiunilor de valori mobiliare;

perfecţionarea procedurii de înregistrare a dării de seamă privind rezultatele emisiunii;

stimularea apariţiei noilor instrumente financiare (obligaţiuni corporative, instrumente derivate şi sintetice).

93. În comun cu alte instituţii publice şi organizaţii specializate, în special cu Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, Guvernul va continua procesul de constituire şi perfecţionare a unui model eficient al guvernării corporative, asigurînd elaborarea şi adoptarea Codului guvernării corporative. Paralel cu aprobarea Codului guvernării corporative, vor fi realizate măsurile necesare de mediatizare şi promovare a acestuia în rîndurile emitenţilor de valori mobiliare.

Dezvoltarea pieţei secundare a valorilor mobiliare

94. Dat fiind faptul că Bursa de Valori a Moldovei (BVM) reprezintă instituţia în cadrul căreia se concentrează cererea şi oferta într-un mod organizat, se stabilesc obiectiv preţurile valorilor mobiliare şi se asigură un grad înalt al transparenţei. Una din priorităţile politicii de reglementare a pieţei valorilor mobiliare va rămîne şi în continuare susţinerea şi stimularea tranzacţiilor bursiere.

95. Guvernul va promova următoarele măsuri de optimizare a pieţei reglementate:

constituirea şi menţinerea unui sistem dezvoltat de clearing şi decontări;

facilitarea efectuării tranzacţiilor pe piaţa secundară, preponderent în cadrul BVM (regim de licitaţie – secţia de bază), inclusiv cu participarea market-makerilor la formarea şi menţinerea preţului de piaţă a valorilor mobiliare, simplificării, accelerării şi reducerii costurilor tranzacţiilor cu valori mobiliare;

sporirea transparenţei tranzacţiilor, cererilor şi ofertelor expuse la BVM;

organizarea tranzacţionării valorilor mobiliare de stat cu termen de circulaţie mai mare de un an la BVM;

susţinerea activităţii Depozitarului Naţional de Valori Mobiliare (DNVM) ca garant principal al sporirii eficienţei tranzacţiilor, efectuării cu maximă siguranţă a livrărilor valorilor mobiliare şi a decontărilor;

creşterea rolului BVM ca organizaţie de autoreglementare a membrilor săi, respectiv, sporirea activităţii de supraveghere asupra tranzacţiilor efectuate, stabilirii preţurilor la acţiuni, comportamentului brokerilor la comercializarea acţiunilor pe piaţa reglementată;

amplificarea publicităţii şi marketingului serviciilor acordate de bursă, precum şi promovarea avantajelor pieţei organizate în scopul atragerii investiţiilor străine şi autohtone.

96. O condiţie indispensabilă pentru asigurarea dezvoltării pieţei secundare va ţine de combaterea manipulărilor pe piaţa valorilor mobiliare. Pentru aceasta, normele referitoare la manipularea pe piaţa valorilor mobiliare şi efectuarea tranzacţiilor de către insideri vor fi aduse în conformitate cu prevederile directivelor Uniunii Europene.

Dezvoltarea cadrului instituţional al pieţei valorilor mobiliare

97. În scopul utilizării avantajelor geografice ale Republicii Moldova, acţiunile Guvernului vor fi îndreptate spre asigurarea transformării ţării noastre într-un adevărat “Hub regional” din punctul de vedere al dezvoltării diferitelor servicii din sectorul pieţei de capital şi creării unui centru regional şi internaţional al distribuirii capitalului de “venture”. Aceasta presupune încurajarea apariţiei în Moldova a fondurilor de investiţii, companiilor fiduciare, consultanţilor financiari, care pot acorda servicii financiare atît pe piaţa internă, cît şi pe cea externă.

98. Întru stimularea dezvoltării infrastructurii pieţei financiare – condiţie indispensabilă a dezvoltării pieţei de capital – acţiunile Guvernului vor fi îndreptate spre:

perfecţionarea infrastructurii pieţei de capital prin stimularea apariţiei noilor instituţii investiţionale, aşa cum sînt fondurile mutuale de investiţii şi specializate, fondurile nestatale de pensii, fondurile inovaţionale şi de venture, băncile investiţionale şi ipotecare, companiile de asigurări, companiile de “underwriting”, consultanţii financiari etc.;

atragerea companiilor de administrare a investiţiilor şi fondurilor cu capital de risc internaţionale şi regionale în Republica Moldova prin oferirea unor sedii şi oficii, ceea ce va contribui la ridicarea atractivităţii ţării noastre pentru nerezidenţi în procesul dispecerării plasării capitalurilor între ţările UE şi CSI;

dezvoltarea industriei de administrare fiduciară prin stimularea apariţiei metodelor progresiste de administrare a investiţiilor;

asigurarea dezvoltării serviciilor auxiliare a infrastructurii pieţei de capital (bănci custodii, depozitare, agenţii de rating şi estimare, servicii de consultanţă etc.).

99. Totodată, Guvernul îşi va axa acţiunile şi spre promovarea utilizării capacităţilor pieţelor internaţionale de capital ca principalele centre de atragere a resurselor financiare suplimentare. Aceasta presupune încurajarea stabilirii sediilor companiilor transnaţionale, care, ulterior, pot atrage mijloacele financiare preponderent prin utilizarea burselor internaţionale (plasarea primară şi secundară a valorilor mobiliare, instrumentelor derivate şi sintetice la Bursa din Londra, Bursa din New York etc.).

100. În scopul asigurării atragerii participanţilor profesionişti, nerezidenţi ai pieţei financiare, pentru stabilirea cu sediul în Moldova, Guvernul va promova introducerea amendamentelor în legislaţia în vigoare în vederea scutirii acestora de obligativitatea licenţierii pentru dreptul de a desfăşura operaţiunile cu instrumentele financiare în exteriorul ţării.

4.2.1.5. Stimularea investiţiilor

101. Pentru asigurarea fluxului de investiţii străine şi importului tehnologiilor şi utilajului performante în vederea lansării activităţilor de producere şi prestare a serviciilor, Guvernul va promova introducerea în legislaţia fiscală a unor facilităţi fiscale în scopul simplificării importului utilajului şi echipamentelor, destinate lansării activităţilor de producere şi prestare a serviciilor, care va consta în acordarea posibilităţii achitării în rate a TVA şi taxelor vamale la import în funcţie de termenul de exploatare a mijloacelor fixe.

102. În acest context se preconizează şi introducerea unor astfel de facilităţi fiscale, cum ar fi scutirea de impozitul pe venit a profitului reinvestit de agenţii economici. Impozitării se va supune doar profitul care urmează a fi repartizat, cu excepţia formării rezervelor stabilite de legislaţie şi statutul întreprinderii, în formă de dividende sau alte plăţi acţionarilor (asociaţilor). Astfel, facilitatea în cauză va determina investitorii să reinvestească profitul său pentru extinderea şi dezvoltarea afacerilor.

103. Totodată, pentru nerezidenţi Guvernul va implementa un mecanism eficient de impozitare a operaţiunilor acestora, efectuate în interiorul şi exteriorul ţării, precum şi facilitarea procedurilor de deschidere a conturilor bancare de către nerezidenţi în vederea facilitării fluxului de investiţii şi stabilirii unei politici fiscale flexibile menite să-i încurajeze pe aceştia să-şi plaseze investiţiile în Republica Moldova.

104. În scopul liberalizării în continuare a activităţii economice pentru rezidenţii care efectuează operaţiuni nerezidente, una din sarcinile Guvernului va fi acordarea stimulentelor suplimentare, reieşind din abordările noi ce ţin de dezvoltarea social-economică a ţării, şi anume, promovarea legalizării capitalului şi amnistiei fiscale, simplificarea raportării agenţilor economici către instituţiile de stat, liberalizarea exportului capitalului etc.

105. O condiţie indispensabilă în procesul acordării facilităţilor fiscale constă în perfecţionarea concomitentă a administrării fiscale şi vamale. Astfel, acţiunile de stimulare a investiţiilor trebuie să fie însoţite de aplicarea metodelor noi nediscriminatorii de administrare din partea organelor fiscale şi vamale.

106. Acordarea unor stimulente suplimentare pentru investitori va fi posibilă prin reformarea cardinală a sistemului existent de subvenţionare a sectoarelor economiei naţionale, elaborarea unui mecanism eficient, avînd la bază criteriile de performanţă a întreprinderilor (de exemplu, rentabilitate, eficienţă, competitivitate, potenţial la export a producţiei fabricate şi serviciilor prestate, utilizarea tehnologiilor noi şi inovaţiilor, posibilitatea de substituire a importurilor, efectuarea investiţiilor în tehnologiile noi şi inovaţii, transfer de know-how etc.).

107. Guvernul va examina şi alte modalităţi de acordare a stimulentelor pentru atragerea fluxurilor de investiţii în diferite sectoare ale economiei naţionale, de exemplu, prin reducerea taxelor regulatorii.

4.2.1.6. Dezvoltarea zonelor economice libere şi crearea parcurilor industriale

108. În scopul asigurării unei abordări noi în domeniul ce ţine de dezvoltarea zonelor economice libere, Guvernul va direcţiona acţiunile sale pentru transformarea acestora în adevărate centre de produceri competitive şi acordare a serviciilor performante, orientate spre export.

109. În scopul dezvoltării sectorului tehnologiilor moderne, acţiunile Guvernului vor fi îndreptate spre asigurarea constituirii şi funcţionării parcurilor tehnico-ştiinţifice şi incubatoarelor de inovare.

110. Pentru crearea unor oportunităţi suplimentare investitorilor în lansarea activităţilor investiţionale şi în scopul valorificării potenţialului existent, precum şi facilitării accesului la factori de producere relativ ieftini, Guvernul va stimula crearea parcurilor industriale, în special în regiunile ţării, prin:

adoptarea unei legi-cadru privind parcurile industriale;

amplasarea parcurilor în zone delimitate, în care se vor desfăşura activităţile de producere industrială şi prestare a serviciilor;

asigurarea condiţiilor optime pentru desfăşurarea activităţilor economice în parcuri prin oferirea de către stat, inclusiv autorităţile administraţiei publice locale, a infrastructurii adecvate (reţeaua inginerească, terenuri, încăperi, drumuri şi alte căi de acces), prestării serviciilor şi oferirea utilităţilor necesare;

atragerea în parcurile industriale a investitorilor, care vor corespunde unor criterii şi cerinţe transparente, scopul scontat fiind lansarea/extinderea activităţilor de producere şi prestare a serviciilor cu orientare la export, producere de mărfuri substituibile la import, utilizarea tehnologiilor performante şi inovaţiilor, precum şi transfer de know-how;

oferirea investitorilor a spaţiilor şi terenurilor amplasate în cadrul parcurilor industriale la condiţii mai avantajoase în raport cu alte active de producere aflate pe restul teritoriului ţării.

111. Parcurile industriale vor fi create în baza întreprinderilor de stat sau societăţilor pe acţiuni cu cota majoritară a statului, care dispun de active şi spaţii necesare şi pe un “teren verde” (“Greenfield”), oferit de stat şi autorităţile administraţiei publice locale, asigurînd accesul la drumurile naţionale şi racordarea la infrastructura utilităţilor publice.

112. O prioritate absolută va fi stimularea deschiderii parcurilor industriale în localităţile limitrofe celor din stînga Nistrului (Transnistriei).

4.2.1.7. Dezvoltarea exporturilor de mărfuri şi servicii

113. Pentru dezvoltarea exporturilor de mărfuri şi servicii obiectivele Guvernului vor fi axate pe următoarele direcţii de bază.

4.2.1.7.1. Dezvoltarea regimurilor comerciale preferenţiale

114. În scopul diversificării exporturilor de mărfuri şi servicii din Republica Moldova se vor impune acţiuni de dezvoltare a cadrului juridic preferenţial cu Uniunea Europeană (UE). Pentru atingerea acestui obiectiv va fi necesar de a realiza recomandările UE pentru obţinerea preferinţelor comerciale autonome, precum şi a Planului de acţiuni Republica Moldova – Uniunea Europeană. În acest context, vor fi activizate consultările şi negocierile pe marginea regimurilor de comerţ liber asimetric dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană.

115. Concomitent, va fi necesară intensificarea contactelor în cadrul iniţiativelor regionale de cooperare (de exemplu, Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est, CEFTA, GUAM, CEMN etc.). Totodată, se vor intensifica contactele şi în procesul de implementare şi utilizare a regimurilor comerciale preferenţiale la care Republica Moldova este parte. Astfel, realizarea aderării şi modernizării cadrului juridic al Acordului Europei Centrale privind comerţul liber (CEFTA), precum şi a altor aranjamente comerciale preferenţiale la nivel bilateral, va contribui la extinderea exporturilor, precum şi va favoriza climatul investiţional în ţară.

116. O atenţie deosebită va fi acordată progresului de implementare şi valorificare a oportunităţilor oferite de acordurile bilaterale şi multilaterale cu caracter economic, la care Republica Moldova este parte.

117. În scopul promovării imaginii Republicii Moldova şi identificării barierelor comerciale vis-a-vis de producţia autohtonă pe pieţele străine, politica Guvernului va fi direcţionată spre intensificarea prezenţei Moldovei în cadrul structurilor economice internaţionale, în particular în Organizaţia Mondială a Comerţului (O.M.C.). Menţinerea unui dialog permanent cu structurile şi ţările membre ale O.M.C. va permite identificarea şi soluţionarea problemelor comerciale în relaţiile bilaterale cu aceste ţări.

4.2.1.7.2. Dezvoltarea infrastructurii calităţii

118. În vederea ameliorării în continuu a competitivităţii bunurilor şi serviciilor, eforturile agenţilor economici autohtoni vor fi orientate spre dezvoltarea unui cadru armonizat legal şi de procedură, precum şi spre stabilirea unui sistem eficient de evaluare a calităţii. Astfel, promovarea exporturilor va fi direct dependentă de implementarea unei infrastructuri a calităţii eficiente.

119. Concepţia MSTQ (Metrologie, Standardizare, Testare, Calitate) va fi cheia pentru crearea infrastructurii calităţii în ţară şi va contribui la accesul pe pieţele de desfacere externe. Guvernul va asigura implementarea Concepţiei infrastructurii calităţii pentru perioada de pînă în anul 2020. Totodată, Guvernul va compensa parţial costurile implementării sistemelor de management a calităţii în baza standardelor internaţionale de calitate ISO 9000:2000 pentru unele întreprinderi selectate pe bază de concurs.

4.2.1.7.3. Promovarea exporturilor

Accesul la informaţii comerciale

120. Pentru îmbunătăţirea accesului la informaţie comercială, necesară pentru promovarea exporturilor, Guvernul va asigura următoarele:

accesul rapid la informaţii despre pieţele străine prin cerere directă, adresată birourilor comerciale din cadrul ambasadelor, centrelor de afaceri şi reprezentanţelor companiilor;

crearea bazelor de date privind pieţele interne şi externe, tendinţele dezvoltării pieţelor, consultanţă etc.;

elaborarea şi publicarea unor materiale analitice privind pieţele de perspectivă pentru export şi posibilităţile de pătrundere pe acestea;

acordarea asistenţei întreprinderilor exportatoare la crearea siturilor specializate;

organizarea participării la conferinţe, seminare şi alte manifestări din ţară şi din străinătate, precum şi promovarea în mass-media;

organizarea diferitelor manifestări promoţionale şi stimularea publicităţii produselor orientate la export.

Finanţarea şi asigurarea exportului

121. Pentru asigurarea unei comunicări eficiente între băncile comerciale şi companiile exportatoare, Guvernul se va axa pe următoarele acţiuni:

perfecţionarea politicilor în ce priveşte facilitarea accesului la credite şi instrumente financiare noi prin conlucrarea cu instituţiile financiare internaţionale;

dezvoltarea factoringului la export.

122. Ideea stimulării finanţării exportului se va baza pe proiecte relevante şi realiste, elaborate în colaborare cu băncile, exportatorii, asociaţiile bancare, sectorul public, companiile şi alte entităţi interesate.

Cercetarea şi dezvoltarea, inovarea şi transferul

123. Procesul de cercetare-dezvoltare se va axa pe modernizarea tehnologiilor în sectoarele economiei naţionale sau pe introducerea unor tehnologii noi performante. Guvernul, în comun cu Academia de Ştiinţe a Moldovei, va intensifica eforturile în domeniul implementării tehnologiilor inovaţionale, precum şi fabricării produselor şi serviciilor competitive, destinate pieţelor de desfacere externe.

Activităţi expoziţionale şi de promovare a imaginii ţării în străinătate

124. Pentru promovarea exporturilor şi imaginii ţării Guvernul se va axa pe următoarele direcţii:

promovarea brandurilor produselor autohtone orientate la export şi protejarea drepturilor de proprietate intelectuală a acestora pe noi pieţe de desfacere;

acordarea suportului agenţilor economici în vederea participării la evenimentele promoţionale ca expoziţii, tîrguri etc.;

promovarea specială pe pieţele-ţintă, cum ar fi, organizarea “Zilelor Moldovei” şi a misiunilor de afaceri şi investiţionale.

4.2.1.7.4. Consolidarea şi dezvoltarea sectorului exportului de servicii

125. Pentru crearea unui sector de servicii orientat la export şi competitiv pe pieţele externe, acţiunile Guvernului se vor axa pe următoarele direcţii:

obţinerea preferinţelor comerciale în comerţul de servicii pe pieţele externe;

continuarea procesului de liberalizare a comerţului de servicii pe piaţa internă;

atragerea companiilor internaţionale şi corporaţiilor transnaţionale, în scopul stabilirii sediului în Republica Moldova, genul principal de activitate al cărora este acordarea serviciilor de “outsourcing”;

dezvoltarea sectoarelor noi, capabile să concureze pe pieţele externe de servicii;

dezvoltarea serviciilor financiare şi de intermediere, preponderent a celor cu potenţial de export;

dezvoltarea serviciilor în domeniul comerţului bursier şi electronic;

prevederea unor stimulente fiscale suplimentare, în scopul facilitării exportului de servicii.

4.2.2. Direcţiile strategice pe anii 2010-2015

4.2.2.1. Amplificarea rolului pieţei de capital

126. În scopul amplificării rolului pieţei de capital, dezvoltării şi consolidării acţiunilor prevăzute în perioada anilor 2006-2010, ca mecanism principal de acumulare şi distribuire a economiilor spre investiţii, direcţiile principale de activitate a Guvernului vor fi îndreptate spre:

asigurarea plasării publice, emisiunile primare şi suplimentare, a valorilor mobiliare (acţiunilor şi obligaţiunilor) de către agenţi economici, în scopul atragerii surselor disponibile de pe piaţă pentru finanţarea proiectelor de lungă durată (alternativ creditului bancar);

asigurarea utilizării sistemelor de “rating” pentru aprecierea solvabilităţii emitenţilor în cadrul emisiunilor valorilor mobiliare (în special, în cazul emisiunii obligaţiunilor corporative);

dezvoltarea şi promovarea principiului de emisiune publică primară a valorilor mobiliare (IPO), pentru companiile care îşi doresc să efectueze prima plasare a acţiunilor publicului larg, inclusiv pentru întreprinderile şi societăţile pe acţiuni cu cota majoritară de stat;

diversificarea instrumentarului financiar existent pe piaţă prin stimularea emiterii titlurilor derivate (“futures” şi “options”, emisiunea şi tranzacţionarea drepturilor preferenţiale (“rights”, “warrants”), instrumentelor financiare sintetice (futures şi opţiuni la indici de bursă) etc.);

dezvoltarea sistemului electronic de tranzacţionare a instrumentelor financiare în cadrul pieţelor organizate (bursa de valori) prin implementarea tehnologiilor informaţionale performante şi tranzacţionării titlurilor financiare prin intermediul Internetului;

asigurarea dezvoltării sistemelor informaţionale noi pentru serviciile auxiliare ale tranzacţionării valorilor mobiliare (de exemplu, deponarea valorilor mobiliare în regim “on-line” prin intermediul sistemelor automatizate etc.);

dezvoltarea şi consolidarea serviciilor financiare de gen “outsourcing” pe piaţa financiară.

4.2.2.2. Dezvoltarea exporturilor mărfurilor şi serviciilor

127. Pentru dezvoltarea exporturilor mărfurilor şi serviciilor competitive Guvernul va promova următoarele acţiuni:

dezvoltarea şi extinderea regimurilor comerciale preferenţiale cu ţările occidentale – prioritare la export;

extinderea comerţului cu mărfuri şi servicii cu ţările-membre ale UE şi Europei Centrale şi de Sud-Est;

menţinerea pieţelor tradiţionale în ţările CSI şi diversificarea exportului de mărfuri şi servicii pe aceste pieţe prin crearea unor reţele de distribuţie eficiente;

consolidarea bazei juridice şi tehnico-materiale în domeniile standardizării şi certificării mărfurilor orientate la export prin ajustarea la cerinţele şi normele europene;

dezvoltarea infrastructurii sectorului de servicii;

favorizarea apariţiei unor noi tipuri de servicii destinate spre export;

asigurarea competiţiei în domeniul prestării serviciilor;

continuarea acţiunilor promoţionale a imaginii ţării în străinătate, precum şi a produselor şi serviciilor autohtone orientate la export.

* * *

128. Direcţiile strategice de dezvoltare în domeniul atragerii investiţiilor şi promovării exporturilor vor fi ajustate ad-hoc, în funcţie de situaţia existentă la acel moment şi relaţiile economice dintre Republica Moldova şi partenerii săi comerciali.

129. În cazul trecerii la un cadru juridic avansat în relaţiile politico-economice cu Uniunea Europeană (de exemplu, convenirea asupra unui Acord European de Asociere) prezenta Strategie urmează a fi ajustată reieşind din priorităţile strategice şi recomandările stabilite de către Uniunea Europeană.

130. Realizarea obiectivelor şi sarcinilor stipulate în Strategie, în comun cu alte programe şi strategii naţionale, va asigura restructurarea economiei naţionale, stabilitatea social-economică şi ridicarea nivelului de trai a populaţiei.

V. IMPLEMENTAREA ŞI MONITORIZAREA STRATEGIEI

5.1. Implementarea Strategiei

131. Procesul de implementare a prezentei Strategii se va desfăşura la nivel naţional şi local. La nivel naţional responsabilitatea pentru implementarea componentelor Strategiei o vor avea ministerele, birourile şi serviciile de resort, în timp ce la nivel local de implementare vor fi responsabile autorităţile administraţiei publice locale. Coordonarea şi monitorizarea procesului respectiv este pus în sarcina Ministerului Economiei şi Comerţului.

132. Toate instituţiile şi organizaţiile implicate în realizarea obiectivelor şi acţiunilor prezentei Strategii vor prezenta, în limitele competenţei, Ministerului Economiei şi Comerţului informaţia privind procesul de implementare a Strategiei. Ministerul va sintetiza informaţiile parvenite şi le va înainta Guvernului pentru examinare.

133. Organizaţia de Promovare a Exportului din Moldova (OPEM), în limitele competenţei şi atribuţiilor funcţionale, va coordona şi implementa acţiunile prevăzute în prezenta Strategie.

5.2. Monitorizarea Strategiei

134. Biroul Naţional de Statistică va prezenta, trimestrial, Ministerului Economiei şi Comerţului informaţia statistică privind indicatorii, care vor asigura monitorizarea realizării Strategiei.

135. Indicatorii de performanţă ai realizării Strategiei sînt:

îmbunătăţirea indicelui de ţară a Republicii Moldova calculat de agenţiile de rating internaţionale (Moody’s, Fitch etc.);

norma investiţiilor în economie (ponderea investiţiilor în capitalul fix în PIB) – 25-30%;

creşterea volumului investiţiilor în capitalul fix – 8-15% anual;

creşterea volumului investiţiilor străine directe – nu mai puţin de 10%;

creşterea producţiei industriale – 10-12% anual;

deficitul contului curent – nu mai mult de 6% anual;

majorarea ritmurilor de creştere a exporturilor de mărfuri şi servicii cu 10-15% anual;

extinderea sortimentului producţiei exportate;

extinderea şi diversificarea pieţelor de desfacere la export;

ridicarea nivelului de utilizare a regimurilor de comerţ preferenţial.

136. Atît ministerele de resort cît şi autorităţile administraţiei publice locale, vor coopera cu societatea civilă şi organizaţiile din sectorul privat.

137. Un rol important în implementarea Strategiei îl va avea societatea civilă, care urmează:

să activeze în calitate de supraveghetor social şi să participe activ în procesul de monitorizare, inclusiv prin generarea şi diseminarea datelor independente;

să se angajeze într-un dialog politic cu Guvernul şi să ofere reacţii de răspuns privind eficienţa Strategiei;

să limiteze în favoarea opţiunilor de politici mai eficiente;

să-şi asume responsabilitatea pentru implementarea iniţiativelor specifice.

138. Asigurarea financiară a prezentei Strategii se efectuează din contul mijloacelor financiare bugetare, asistenţei tehnice şi financiare străine şi din alte surse care nu contravin legislaţiei în vigoare.

139. Ministerele, alte autorităţi administrative centrale, autorităţile administraţiei publice locale, infrastructura de suport în afaceri şi asistenţa donatorilor străini constituie cadrul instituţional de implementare a politicii de stat în domeniul atragerii investiţiilor şi promovării exporturilor pentru anii 2006-2015.

140. Realizarea prezentei Strategii va fi în strînsă corelare cu strategiile de stat sectoriale întru asigurarea contribuţiei sinergice a acestora la înlăturarea dezechilibrelor socio-economice pe întreg teritoriul Moldovei.

141. Ministerul Economiei şi Comerţului va asigura mediatizarea prezentei Strategii publicului larg, precum şi diseminarea politicii de stat în domeniul atragerii investiţiilor şi promovării exporturilor.

  VI. PLANUL DE ACŢIUNI

privind realizarea Strategiei de atragere a investiţiilor

şi promovare a exporturilor pentru anii 2006-2015

[Cap.VI modificat prin Hot.Guv. nr.1049 din 23.12.2013, în vigoare 27.12.2013]

[Cap.VI modificat prin Hot.Guv. nr.462 din 24.03.2008, în vigoare 01.04.2008]