H O T Ă R Î R E

cu privire la aprobarea Planului Individual de Acţiuni al

Parteneriatului Republica Moldova – NATO actualizat

nr. 746  din  18.08.2010

Monitorul Oficial nr.166-168/892 din 14.09.2010

* * *

Guvernul HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Planul Individual de Acţiuni al Parteneriatului Republica Moldova – NATO actualizat (se anexează).

2. Implementarea Planului sus-menţionat va fi asigurată de Comisia Naţională pentru Implementarea Planului Individual de Acţiuni al Parteneriatului Republica Moldova – NATO, constituită prin Decretul Preşedintelui Republicii Moldova nr.42-V din 5 noiembrie 2009.

Aprobat

prin Hotărîrea Guvernului

nr.746 din 18 august 2010

PLANUL INDIVIDUAL DE ACŢIUNI

al Parteneriatului Republica Moldova – NATO actualizat

Partea I

PRINCIPALELE OBIECTIVE POLITICE ŞI DE REFORMARE

ALE REPUBLICII MOLDOVA

Capitolul 1

PROBLEME POLITICE ŞI DE SECURITATE

1.1. Cooperarea cu structurile şi instituţiile europene şi euroatlantice

Principalele obiective strategice ale Republicii Moldova rămîn integrarea în Uniunea Europeană şi consolidarea dialogului politic şi a relaţiilor cu structurile euroatlantice. Ţinînd cont de statutul său de neutralitate, Moldova, prin implementarea Planului Individual de Acţiuni (IPAP), nu urmăreşte obiectivul aderării la Alianţa Nord-Atlantică (NATO), dar speră să utilizeze Planul pentru optimizarea procesului de reforme în sectoarele apărării şi securităţii naţionale. În acest scop, Republica Moldova va utiliza baza politico-juridică necesară, inclusiv mecanismele instituţionale relevante, care au fost create în timpul primei etape de implementare IPAP. În acelaşi timp, în paralel cu implementarea IPAP, Moldova conlucrează cu UE şi alte organizaţii internaţionale reprezentate activ în ţară pentru a asigura complementaritatea şi a evita dublările între IPAP, Acordul de Parteneriat şi Cooperare Moldova – UE şi Strategia naţională de dezvoltare.

1.2. Integritatea teritorială şi relaţiile cu vecinii

Republica Moldova doreşte reglementarea cît mai curînd posibilă a conflictului transnistrean pe cale paşnică în cadrul formatului de negocieri 5+2 şi în baza respectării suveranităţii şi integrităţii sale teritoriale. În acest context, obiectivul primordial al reglementării îl constituie strategia abordării “în pachet” a tuturor problemelor-cheie legate de conflict – politice, economice, sociale şi umanitare. Moldova acordă o atenţie specială promovării măsurilor de consolidare a încrederii şi securităţii, în scopul de a facilita soluţionarea politică a conflictului. Un accent deosebit în planul reglementării se pune pe securizarea frontierei de stat, în special pe sectorul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene, şi rolul pe care îl joacă Misiunea UE de Asistenţă la Frontieră (EUBAM) în acest sens. Moldova promovează relaţii de bună vecinătate cu România şi Ucraina, dezvoltîndu-şi raporturile cu aceste ţări pe baza valorilor europene comune. Moldova va continua colaborarea bilaterală cu Federaţia Rusă într-un spirit de prietenie şi cooperare, potrivit prevederilor Tratatului politic de bază, care corespunde intereselor popoarelor ambelor state. Pentru a consolida stabilitatea şi securitatea regională, Moldova va dezvolta relaţiile de colaborare cu alte state în cadrul Consiliului Regional de Cooperare, Organizaţiei pentru Cooperare la Marea Neagră (OCEMN), Procesului de Cooperare în Europa de Sud-Est (SEECP) şi al Organizaţiei pentru Democraţie şi Dezvoltare Economică (GUAM).

1.3. Reformele democratice, drepturile omului, statul de drept, lupta contra corupţiei

Republica Moldova va continua cooperarea cu Consiliul Europei (CoE), Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) şi Uniunea Europeană în promovarea reformelor democratice, pentru a asigura supremaţia legii şi conformitatea legislaţiei şi practicii naţionale în domeniul drepturilor omului cu standardele internaţionale relevante. Moldova va continua eforturile pentru a-şi onora obligaţiile şi angajamentele asumate faţă de Consiliul Europei, prin punerea în aplicare a recomandărilor şi a rezoluţiilor pertinente înaintate de către Comitetul de Miniştri, Adunarea Parlamentară şi Congresul Puterilor Locale şi Regionale, în vederea finalizării procesului de monitorizare de către Consiliul Europei şi înaintării spre dialogul postmonitorizare. În acelaşi timp, Moldova va persevera în implementarea Programelor comune actuale ale Consiliului Europei şi Comisiei Europene lansate pentru Republica Moldova, în scopul ajustării practicilor naţionale la normele europene în domeniul electoral, juridic, al societăţii civile, minorităţilor naţionale, libertăţii expresiei şi mass-mediei.

Moldova îşi va consolida eforturile în vederea combaterii corupţiei, inclusiv prin dinamizarea participării active în cadrul Grupului de state împotriva corupţiei (GRECO) şi Consiliului Regional de Cooperare.

1.4. Reforma sectorului de securitate şi apărare

Republica Moldova este determinată să-şi reformeze sectorul de securitate şi apărare în scopul sporirii eficienţei lui în combaterea ameninţărilor la adresa securităţii naţionale. Acest efort are şi scopul de a spori nivelul de transparenţă a sectorului de securitate şi apărare. O evaluare a întregului sector de securitate va fi efectuată în vederea identificării celei mai adecvate formule de promovare a reformei, precum şi a acţiunilor ce urmează a fi întreprinse. În baza rezultatelor acestui exerciţiu va fi elaborat un Plan de acţiuni care va ghida reforma. O atenţie deosebită va fi acordată instituţiilor-cheie ale sectorului de securitate, în special Consiliului Suprem de Securitate, în scopul sporirii rolului acestuia în calitate de autoritate naţională de coordonare în sectorul de securitate şi apărare. În paralel, vor fi continuate eforturile legate de Strategia Securităţii Naţionale, Strategia Militară Naţională şi Analiza Strategică a Apărării.

1.5. Combaterea terorismului şi asigurarea apărării cibernetice

Republica Moldova va continua să implementeze programe şi strategii în vederea combaterii terorismului, în conformitate cu normele şi angajamentele internaţionale, va consolida cooperarea şi coordonarea între instituţiile sale şi va dezvolta relaţii de cooperare cu NATO, aliaţii şi partenerii NATO. Moldova va consolida mecanismele sale de control asupra exporturilor de mărfuri cu dublă destinaţie şi va continua să întreprindă acţiuni de combatere a spălării banilor, pentru a eficientiza lupta împotriva terorismului, crimei organizate şi traficului de fiinţe umane. În acest context, Moldova va conlucra intens cu ONU, OSCE, Interpol şi alte organizaţii internaţionale. Moldova va continua eforturile de sporire a protecţiei împotriva atacurilor cibernetice a sistemelor strategice de comunicare şi informare.

1.6. Controlul democratic al Forţelor Armate

Republica Moldova îşi edifică capacităţi viabile pentru garantarea securităţii naţiunii, asigurînd ca forţele sale armate să servească şi să protejeze dezvoltarea democratică a statului. Acest angajament poate fi realizat prin exercitarea controlului democratic comprehensiv asupra Forţelor Armate. În acest context, vor continua acţiunile speciale referitoare la consolidarea rolului persoanelor civile care participă la procesul de adoptare a deciziilor la toate nivelurile în cadrul sistemului securităţii naţionale şi angajarea persoanelor civile în instituţiile militare, precum şi implementarea standardelor democratice la restructurarea Forţelor Armate şi promovarea accesului mass-mediei şi publicului la informaţiile ce ţin de apărare şi securitate. Moldova va revedea şi, în caz de necesitate, va modifica cadrul legislativ ce reglementează repartizarea responsabilităţilor între organele supreme ale puterii de stat, aplicînd cele mai bune practici internaţionale. Autorităţile moldoveneşti vor continua să încurajeze angajarea persoanelor civile în Ministerul Apărării şi în alte instituţii conexe şi implicarea societăţii civile în examinarea problemelor de apărare şi securitate naţională. Un rol important urmează să-l joace demilitarizarea instituţiilor publice cu mandat de forţă: Ministerul Afacerilor Interne (cu excepţia Trupelor de Carabinieri) şi Serviciul Grăniceri, care joacă un rol aparte în acest context.

1.7. Dezvoltarea economică şi securitatea energetică

În scopul unei dezvoltări stabile şi durabile, Republica Moldova va continua implementarea prevederilor Strategiei naţionale de dezvoltare pentru perioada 2008-2011 şi ale Planului de acţiuni pentru implementarea acesteia, precum şi ale documentelor strategice ulterioare. Moldova îşi va îmbunătăţi mediul de afaceri şi va consolida cooperarea cu instituţiile financiare internaţionale. Vor fi depuse eforturi pentru a spori dezvoltarea economică a Moldovei şi securitatea energetică, inclusiv prin extinderea şi consolidarea reţelelor de transport şi de distribuţie a energiei, modernizarea capacităţilor de generare, promovarea eficienţei energetice şi utilizarea surselor regenerabile de energie.

1.8. Cooperarea cu alte organizaţii internaţionale

Intensificarea cooperării cu Organizaţia Naţiunilor Unite şi agenţiile sale specializate este unul dintre obiectivele majore ale politicii externe a Republicii Moldova. În acest sens, Moldova va continua angajarea sa activă în dialogul politic din cadrul ONU şi va contribui în mod practic la eforturile întreprinse de comunitatea internaţională în sistemul ONU menite să promoveze pacea şi securitatea internaţională.

Capitolul 2

PROBLEME MILITARE ŞI DE APĂRARE

2.1. Analiza Strategică a Apărării

Republica Moldova intenţionează să se angajeze în reformarea tuturor structurilor naţionale de securitate şi apărare în vederea edificării capacităţilor adecvate pentru asigurarea securităţii naţiunii şi dezvoltării capacităţilor pentru a contribui la operaţiuni internaţionale la nivelul corespunzător. În baza acestor obiective, Republica Moldova va elabora Strategia Securităţii Naţionale, Strategia Militară Naţională şi va desfăşura o Analiză Strategică a Apărării.

2.2. Instituirea unui cadru de planificare a apărării

Republica Moldova urmăreşte scopul instituirii unui sistem eficient de planificare şi bugetare a apărării, care să cuprindă Armata Naţională şi alte structuri relevante. Acest sistem urmează să asigure mecanismul de identificare a priorităţilor şi resurselor necesare pentru dezvoltarea capacităţilor de apărare, în limitele bugetului alocat.

2.3. Aspectele de interoperabilitate militară

Pentru Republica Moldova interoperabilitatea este piatra de fundament care stă la baza dezvoltării politicilor şi procedurilor de instruire, precum şi a structurilor unităţilor. Principalele scopuri sînt deţinerea structurilor de comandă şi a unor forţe capabile să acţioneze în comun în operaţiuni multinaţionale de menţinere a păcii sau umanitare, precum şi crearea treptată a forţei parţial profesionale. Procesul de testare şi evaluare în cadrul Conceptului Capabilităţilor Operaţionale (OCC) NATO este un instrument important, necesar pentru realizarea acestor obiective.

2.4. Aspectele de învăţămînt şi instruire

Republica Moldova este angajată consecvent în efortul de sporire a calităţii învăţămîntului şi instruirii militare, urmărind scopul creării în termen scurt a unei structuri comprehensive de planificare şi comandă (de exemplu TRADOC), cuprinzînd toate aspectele învăţămîntului şi instruirii militare, inclusiv drepturile omului, dreptul umanitar internaţional, legea conflictului armat şi controlul democratic asupra forţelor armate. Adiţional, învăţămîntul şi instruirea au căpătat, cu sprijinul echipelor de experţi sub conducerea NATO, o prioritate sporită. Acestea, împreună cu Institutul Militar, şi-au concentrat eforturile, oferind, în acelaşi timp, susţinere pentru dezvoltarea structurilor de instruire de luptă (J7, G7 şi A3/7 ), care pînă în momentul actual sînt entităţi importante pentru educaţia ofiţerilor şi a corpului de subofiţeri. Obiectivele principale sînt axate pe revizuirea progresivă a programului de studii existent şi procedurilor de operare şi, în această bază consolidată, dezvoltarea capabilităţilor-cheie moderne autentice moldoveneşti.

2.5. Мanagementul personalului şi recrutarea

Pentru Republica Moldova este de o importanţă primordială ca sistemul managementului personalului Forţelor Armate să fie perfecţionat în conformitate cu standardele moderne, în scopul asigurării cadrului de dezvoltare a personalului, de promovare a personalului în baza unui sistem de evaluare echitabil şi transparent, precum şi de sprijinire a angajării personalului civil în cadrul Ministerului Apărării. Acest sistem urmează, de asemenea, să dezvolte mecanismele de recrutare a candidaţilor corespunzători. Parteneriatul cu agenţiile civile este esenţial în scopurile educaţionale pentru a oferi o sursă adiţională de recrutare şi a sprijini dezvoltarea unui program de recalificare menit să ajute reintegrarea personalului în societatea civilă. Este necesară şi examinarea posibilităţii dezvoltării ulterioare a beneficiilor sociale, inclusiv îngrijirea medicală a personalului care este nevoit să se elibereze, după o anumită perioadă, din serviciul militar prin contract.

2.6. Dezvoltarea capabilităţilor de menţinere a păcii

Pe termen mediu şi lung, principalul obiectiv al Republicii Moldova va rămîne dezvoltarea forţelor capabile să sprijine nu numai securitatea naţională, dar şi securitatea internaţională, prin asigurarea capabilităţilor detaşabile în operaţiunile de menţinere a păcii. În realizarea acestui obiectiv, poate fi necesară raţionalizarea infrastructurii, revizuirea legislaţiei corespunzătoare, precum şi perfecţionarea planificării şi programării capabilităţilor identificate pentru operaţiunile naţionale şi cele de menţinere a păcii. Elementul de bază pentru operaţiunile în afara ţării va rămîne Batalionul 22 de menţinere a păcii al Armatei Naţionale. Reorganizarea Batalionului 22 urmăreşte scopul de a atrage în serviciu cei mai buni profesionişti pe bază de contract, extinzînd pe viitor capacitatea de participare în operaţiuni internaţionale de menţinere a păcii. Scopul urmărit pînă în 2014 este dezvoltarea capabilităţilor bine adaptate, gata de a acţiona în situaţii de criză, în funcţie de asigurarea resurselor corespunzătoare.

2.7. Planurile pe termen lung pentru consultări, comandă şi control (C3), logistică, echipament, precum şi pentru controlul şi managementul spaţiului aerian

Ca rezultat al procesului de Analiză Strategică a Apărării, Republica Moldova va elabora un plan pe termen lung cu privire la consultări, comandă şi control (C3) şi structura pentru C3. Moldova examinează posibilităţile perfecţionării instrumentelor juridice cu privire la cooperarea şi coordonarea civil-militară, pentru a face posibilă utilizarea plenară a sistemului de management al traficului aerian, pornind de la cerinţele ţării în domeniul securităţii. Moldova intenţionează să dezvolte capacităţi moderne de apărare antiaeriană cu bazare pe sol, să creeze un sistem modern de control al traficului aerian şi să încheie acorduri bilaterale cu România şi Ucraina în vederea recepţionării datelor radar primare cu privire la traficul aerian. De asemenea, în baza rezultatelor obţinute ca urmare a Analizei Strategice a Apărării este prevăzută elaborarea planurilor pe termen lung pentru logistică şi echipament.

2.8. Sporirea nivelului de securizare a armamentelor şi muniţiilor

Republica Moldova va stabili un mecanism transparent şi responsabil de securizare a armamentului şi muniţiilor prin implementarea experienţei occidentale. Acest efort se înscrie în contextul mai larg al politicii de neproliferare pe care o promovează Republica Moldova.

2.9. Trupele de Carabinieri

Republica Moldova consideră reformarea Trupelor de Carabinieri ca o parte importantă a reformei atotcuprinzătoare a sectorului de securitate şi apărare al ţării. Moldova consideră importantă perfecţionarea capacităţilor operaţionale ale Trupelor de Carabinieri pentru misiunile în timp de pace şi de criză, inclusiv operaţiuni de menţinere a păcii. În acest sens, Moldova intenţionează să revizuiască rolul şi responsabilităţile Trupelor de Carabinieri şi să integreze adecvat capacităţile militare respective în Forţele Armate.

2.10. Serviciul Grăniceri

În contextul reformei plenare a sectorului de securitate şi apărare lansate în cadrul IPAP, Republica Moldova consideră esenţială transformarea Serviciului Grăniceri în organ de ocrotire a ordinii de drept. Moldova intenţionează să creeze capacităţi moderne şi eficiente de securizare a frontierei, în conformitate cu standardele Uniunii Europene. Racordarea legislaţiei la acquis-ul comunitar în acest domeniu, demilitarizarea treptată şi profesionalizarea Serviciului Grăniceri, precum şi dezvoltarea infrastructurii frontierei de stat sînt priorităţi importante în acest domeniu. Adaptat în mod adecvat la necesităţile de securitate ale Republicii Moldova, Serviciul Grăniceri va constitui un element indispensabil al întregului sistem de securitate al ţării.

Capitolul 3

INFORMAREA PUBLICULUI, ŞTIINŢĂ ŞI PLANIFICAREA

ÎN SITUAŢII DE URGENŢĂ

3.1. Informarea publică în materie de securitate şi apărare

În conformitate cu Strategia Naţională de Informare, autorităţile Republicii Moldova vor promova subiectul transformării şi modernizării sectorului de securitate şi apărare, inclusiv controlul civil asupra forţelor armate şi beneficiile cooperării Moldovei cu NATO. Moldova are drept scop ca aceste subiecte să fie înţelese şi susţinute de către cetăţeni şi societatea civilă.

3.2. Cooperarea în domeniul ştiinţific pentru pace şi securitate

Republica Moldova doreşte să asigure o dezvoltare durabilă a potenţialului său ştiinţific şi tehnic, să aplice standardele adecvate de protecţie a mediului înconjurător, să perfecţioneze capacităţile statului de a reacţiona la provocările societăţii moderne şi ameninţările la adresa securităţii. O atenţie deosebită este acordată intensificării cooperării în cadrul Programului NATO “Ştiinţă pentru Pace şi Securitate” (SPS) în domenii de interes comun pentru statele NATO şi Moldova. Priorităţile în cooperarea ştiinţifică sînt: securitatea alimentară şi combaterea bioterorismului, securitatea mediului ambiant, gestionarea resurselor de apă din Moldova, prevenirea şi combaterea dezastrelor naturale, securitatea în sfera informaticii şi comunicării electronice, efectuarea studiilor regionale, inclusiv în domeniile migraţiei ilegale, al traficului transfrontalier de fiinţe umane şi al ameninţărilor netradiţionale la adresa securităţii.

3.3. Managementul crizelor, planificarea în situaţii civile de urgenţă şi pregătirea pentru situaţiile de urgenţă

Republica Moldova îşi va consolida sistemul de planificare în situaţii civile de urgenţă şi de pregătire pentru asemenea situaţii, precum şi capacităţile sale de management în caz de criză. În acest scop, sistemul protecţiei civile urmează a fi transformat într-un Sistem naţional de gestionare a situaţiilor excepţionale. Acest sistem va include în calitate de participanţi toate structurile statului, precum şi instituţiile neguvernamentale, care vor interacţiona în baza unor mecanisme clare şi transparente. Moldova se va consulta cu NATO în vederea preluării şi implementării celor mai bune practici în materie de planificare în situaţii civile de urgenţă.

Capitolul 4

ASPECTE ADMINISTRATIVE, PROTEJAREA INFORMAŢIEI

ŞI RESURSE

4.1. Aspecte administrative

Procesul de implementare IPAP va fi monitorizat în continuare de Comisia naţională pentru IPAP, Comitetul coordonator şi o serie de experţi naţionali (cei din urmă formînd la necesitate grupuri de lucru ad-hoc specializate). Aceste structuri întrunesc conducătorii din diverse instituţii importante de stat (Parlament, Consiliul Suprem de Securitate, ministere şi alte instituţii) şi din societatea civilă. Comisia naţională este responsabilă în faţa Preşedintelui ţării în calitatea acestuia de Preşedinte al Consiliului Suprem de Securitate şi Comandant Suprem al Forţelor Armate, precum şi în faţa Guvernului, celui din urmă raportîndu-i de două ori pe an cu privire la implementarea IPAP.

4.2. Resurse

Republica Moldova dispune de resurse financiare limitate şi poate acorda fonduri suplimentare pentru implementarea IPAP doar atunci cînd acestea devin disponibile. În cooperare cu NATO, Moldova va continua să stabilească ordinea priorităţilor solicitărilor de asistenţă, inclusiv prin intermediul mecanismului oferit de Centrul de documentare pentru Caucazul de Sud şi Republica Moldova.

4.3. Protejarea informaţiilor secrete

Republica Moldova va asigura implementarea în deplină măsură a Acordului de protejare a informaţiei, semnat între Guvernul Republicii Moldova şi NATO, şi va continua să consolideze sistemul naţional respectiv.

Partea II

DOMENIILE DE REFORMARE CE CONSTITUIE OBIECT

AL CONSULTĂRILOR ŞI COOPERĂRII CU NATO