H O T Ă R Î R E

cu privire la clasificarea situaţiilor excepţionale şi la modul de acumulare

şi prezentare a informaţiilor în domeniul protecţiei populaţiei

şi teritoriului în caz de situaţii excepţionale

nr. 1076  din  16.11.2010

Monitorul Oficial nr.227-230/1191 din 19.11.2010

* * *

În conformitate cu prevederile Legii nr.271-XIII din 9 noiembrie 1994 cu privire la protecţia civilă (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1994, nr.20, art.231), cu modificările şi completările ulterioare, în scopul instituirii unei metodologii unice privind evaluarea situaţiilor excepţionale, delimitarea hotarelor zonelor situaţiilor excepţionale, informarea din timp a populaţiei, reacţionarea adecvată la acestea, precum şi al stabilirii modului de acumulare şi prezentare a informaţiilor în domeniul protecţiei populaţiei şi a teritoriului în caz de situaţii excepţionale, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Regulamentul cu privire la clasificarea situaţiilor excepţionale şi la modul de acumulare şi prezentare a informaţiilor în domeniul protecţiei populaţiei şi teritoriului în caz de situaţii excepţionale (se anexează).

2. Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale al Ministerului Afacerilor Interne va asigura colectarea, generalizarea şi prezentarea la Guvern a informaţiilor despre pericolul declanşării sau declanşarea situaţiilor excepţionale, precum şi despre măsurile întreprinse în vederea prevenirii sau lichidării consecinţelor situaţiilor excepţionale.

3. Conducătorii mijloacelor de informare în masă publice, în cazul pericolului de declanşare sau al declanşării situaţiilor excepţionale, vor oferi, în mod gratuit, mijloace radioelectronice şi sisteme de telecomunicaţii comisiilor pentru situaţii excepţionale şi subdiviziunilor Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale al Ministerului Afacerilor Interne pentru transmiterea oportună şi operativă a informaţiei ce ţine de situaţiile excepţionale, conform destinaţiei acesteia.

4. Se abrogă Hotărîrea Guvernului nr.347 din 25 martie 2003 “Cu privire la modul de acumulare şi schimb de informaţii în domeniul protecţiei populaţiei şi a teritoriului în condiţii de situaţii excepţionale” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr.62-66, art.380).

Aprobat

prin Hotărîrea Guvernului

nr.1076 din 16 noiembrie 2010

REGULAMENT

cu privire la clasificarea situaţiilor excepţionale şi la modul de acumulare

şi prezentare a informaţiilor în domeniul protecţiei populaţiei

şi teritoriului în caz de situaţii excepţionale

I. DISPOZIŢII GENERALE

1. Regulamentul cu privire la clasificarea situaţiilor excepţionale şi la modul de acumulare şi prezentare a informaţiilor în domeniul protecţiei populaţiei şi teritoriului în caz de situaţii excepţionale (în continuare – Regulament) are drept obiect instituirea unei metodologii unice privind evaluarea situaţiilor excepţionale cu caracter tehnogen, natural şi biologico-social (în continuare – situaţii excepţionale), delimitarea hotarelor zonelor situaţiilor excepţionale, reacţionarea adecvată la acestea, precum şi stabilirea modului de acumulare şi prezentare a informaţiilor în domeniul protecţiei populaţiei şi teritoriului în caz de situaţii excepţionale.

2. În sensul prezentului Regulament se definesc următoarele noţiuni:

avarie – accident la un obiect industrial sau de transport, care pune în pericol viaţa şi sănătatea oamenilor şi are drept consecinţe distrugerea construcţiilor şi încăperilor industriale, deteriorarea sau nimicirea utilajelor, mecanismelor, mijloacelor de transport, materiilor prime şi producţiei finite, întreruperea procesului de producţie şi prejudicierea mediului ambiant;

clasificarea situaţiilor excepţionale – sistem de devizare a situaţiilor excepţionale pe tipuri, clase, grupuri şi genuri, în funcţie de caracterul lor;

calamitate naturală – fenomen distructiv natural şi (sau) antroponatural, la producerea căruia poate apărea sau apare un pericol pentru viaţa şi sănătatea oamenilor, se deteriorează sau se distrug bunurile materiale, factorii şi componentele de mediu;

catastrofă – avarie de proporţii, soldată cu victime umane, prejudicierea sănătăţii oamenilor şi deteriorarea sau distrugerea obiectelor economiei naţionale şi altor valori materiale în proporţii considerabile, precum şi cu urmări nefaste asupra mediului înconjurător;

explozie – proces rapid de schimbare momentană a compoziţiei fizice sau chimice a unei substanţe, însoţit de degajarea spontană a unor energii imense şi de formarea gazelor comprimate, care periclitează viaţa şi sănătatea oamenilor, provoacă pagube economiei naţionale şi mediului ambiant şi poate deveni sursa unei situaţii excepţionale;

factorul distructiv al sursei situaţiei excepţionale – parte componentă a unui fenomen periculos sau al unui proces, provocat de sursa situaţiei excepţionale şi caracterizat de acţiuni fizice, chimice şi biologice sau manifestări care sînt determinate sau exprimate de parametrii corespunzători;

fenomen natural periculos – eveniment natural sau condiţia elementelor mediului natural, ca rezultat al activităţii proceselor naturale care după intensitatea lor, proporţiile de răspîndire şi continuitate, pot cauza acţiuni distrugătoare oamenilor, obiectelor economiei şi mediului ambiant;

incendiu – proces de ardere necontrolată în spaţiu şi timp, care provoacă prejudicii materiale şi (sau) periclitează viaţa şi sănătatea oamenilor şi animalelor agricole;

lichidarea consecinţelor situaţiei excepţionale – lucrări de salvare-deblocare şi alte lucrări de urgenţă, care sînt desfăşurate în caz de apariţie a situaţiilor excepţionale şi orientate spre salvarea vieţii şi păstrarea sănătăţii oamenilor, reducerea prejudiciului mediului ambiant şi a pierderilor materiale, precum şi localizarea zonelor situaţiilor excepţionale, întreruperea acţiunii factorilor periculoşi caracteristici acestora;

lucrări de urgenţă în situaţie excepţională – lucrări de salvare-deblocare, lucrări de restabilire, acordarea imediată a asistenţei medicale, executarea măsurilor sanitar-epidemiologice şi menţinerea ordinii publice în zona situaţiei excepţionale;

lucrări de salvare-deblocare în situaţie excepţională – acţiuni de salvare a oamenilor, bunurilor materiale şi culturale, ocrotirea mediului ambiant în zona situaţiilor excepţionale, localizarea situaţiilor excepţionale şi potolirea sau reducerea pînă la nivelul minimum admisibil a influenţei factorilor periculoşi caracteristici pentru acestea;

lucrări de restabilire în situaţie excepţională – lucrări primordiale în zona situaţiei excepţionale, în vederea localizării focarelor separate de distrugeri şi cu pericol sporit, lichidarea avariilor şi deteriorărilor la reţele şi liniile comunicaţiilor comunale şi industriale, crearea condiţiilor minime necesare pentru asigurarea necesităţilor vitale ale populaţiei, precum şi lucrări de curăţare sanitară şi dezinfectare a teritoriului;

situaţie excepţională – situaţie pe un anumit teritoriu, ca rezultat al unei avarii, fenomen natural periculos, catastrofe, calamităţi naturale sau de alt caracter, care pot provoca sau au provocat victime umane, prejudiciu sănătăţii oamenilor sau mediului ambiant, pierderi materiale considerabile şi au afectat condiţiile activităţii vitale a oamenilor;

situaţie excepţională cu caracter tehnogen – situaţie în care, în urma apariţiei sursei situaţiei excepţionale tehnogene la un obiect sau pe un anumit teritoriu, se întrerup condiţiile normale de viaţă şi activitate a oamenilor, apare un pericol pentru viaţa şi sănătatea lor, se cauzează prejudiciu proprietăţilor populaţiei, economiei naţionale şi mediului ambiant;

situaţie excepţională cu caracter natural – situaţie pe un anumit teritoriu, ca rezultat al apariţiei sursei situaţiei excepţionale naturale, care poate provoca sau a provocat victime umane, prejudiciu sănătăţii oamenilor şi (sau) mediului ambiant, pierderi materiale considerabile şi afectarea condiţiilor activităţii vitale a oamenilor;

situaţie excepţională cu caracter biologico-social – situaţie în care, în urma apariţiei sursei situaţiei excepţionale biologico-sociale pe un anumit teritoriu, se întrerup condiţiile normale de viaţă şi activitate a oamenilor, existenţa animalelor agricole şi creşterea plantelor, apare un pericol pentru viaţa şi sănătatea oamenilor, există riscul răspîndirii vaste a bolilor infecţioase, pierderii animalelor şi plantelor agricole;

sursă a situaţiei excepţionale – fenomen natural periculos, avarie sau accident tehnogen periculos, răspîndirea vastă a bolii infecţioase a oamenilor, animalelor agricole şi plantelor, în urma cărora a avut loc sau poate apărea o situaţie excepţională;

zonă a situaţiei excepţionale – teritoriul pe care a avut loc situaţia excepţională.

II. CLASIFICAREA SITUAŢIILOR EXCEPŢIONALE

3. Situaţiile excepţionale se clasifică în funcţie de numărul persoanelor care au suferit în urma acestora, cărora le-au fost afectate condiţiile de activitate vitală, de mărimea pagubei materiale, de hotarele zonelor de răspîndire a factorilor distructivi ai situaţiilor excepţionale, precum şi de particularităţile manifestării.

4. După proporţiile extinderii şi gravitatea consecinţelor, situaţiile excepţionale se împart în următoarele tipuri: de obiect, locale, teritoriale, naţionale şi transfrontaliere:

situaţie excepţională de obiect – situaţie în urma căreia au avut de suferit pînă la 10 persoane, inclusiv au decedat de la 2 la 5 persoane, sau au fost afectate condiţiile de activitate vitală a nu mai mult de 100 de persoane, sau prejudiciul material, cauzat direct, constituie o mie de unităţi convenţionale la ziua producerii situaţiei excepţionale, iar zona situaţiei excepţionale nu depăşeşte raza teritoriului obiectului economiei naţionale sau de menire socială;

situaţie excepţională locală – situaţie în urma căreia au avut de suferit mai mult de 10, dar nu mai mult de 50 de persoane, inclusiv au decedat de la 6 la 10 persoane, sau au fost afectate condiţiile de activitate vitală a mai mult de 100, dar nu mai mult de 300 de persoane, sau prejudiciul material, cauzat direct, constituie mai mult de o mie, dar nu mai mult de 5 mii de unităţi convenţionale, la ziua producerii situaţiei excepţionale, iar zona situaţiei excepţionale nu depăşeşte hotarele localităţii – sat (comună), oraş, municipiu (cu excepţia mun.Chişinău), sector al municipiului Chişinău;

situaţie excepţională teritorială – situaţie în urma căreia au avut de suferit mai mult de 50, dar nu mai mult de 100 de persoane, inclusiv au decedat de la 11 la 25 de persoane, sau au fost afectate condiţiile de activitate vitală a mai mult de 300, dar nu mai mult de 500 de persoane, sau prejudiciul material, cauzat direct, constituie mai mult de 5 mii, dar nu mai mult de 100 mii de unităţi convenţionale, la ziua producerii situaţiei excepţionale, iar zona situaţiei excepţionale cuprinde două şi mai multe localităţi vecine, dar nu depăşeşte hotarul raionului (unităţii teritorial autonome), municipiului Chişinău;

situaţie excepţională naţională – situaţie în urma căreia au avut de suferit mai mult de 100 persoane, inclusiv au decedat de la 26 de persoane, sau au fost afectate condiţiile de activitate vitală a mai mult de 500 de persoane, sau prejudiciul material, cauzat direct, constituie mai mult de 100 mii de unităţi convenţionale, la ziua producerii situaţiei excepţionale, iar zona situaţiei excepţionale cuprinde teritoriul a două şi mai multe raioane vecine ale Republicii Moldova;

situaţie excepţională transfrontalieră – situaţie în urma căreia factorii distructivi depăşesc hotarele Republicii Moldova sau situaţie excepţională care s-a produs peste hotare şi afectează teritoriul Republicii Moldova.

5. După particularităţile manifestării, situaţiile excepţionale se divizează în următoarele clase: cu caracter tehnogen, cu caracter natural şi cu caracter biologico-social.

La rîndul, său clasele situaţiilor excepţionale se subdivizează în grupuri şi genuri de situaţii excepţionale (anexa nr.1).

III. LICHIDAREA CONSECINŢELOR SITUAŢIILOR EXCEPŢIONALE

6. Consecinţele situaţiilor excepţionale se lichidează cu forţele şi mijloacele organizaţiilor, instituţiilor şi agenţilor economici, indiferent de forma de organizare juridică (în continuare – organizaţii) şi ale autorităţilor administraţiei publice locale pe teritoriul cărora s-a declanşat situaţia excepţională, sub conducerea comisiilor pentru situaţii excepţionale.

Lichidarea consecinţelor situaţiei excepţionale de obiect se efectuează cu forţele şi mijloacele obiectului.

Lichidarea consecinţelor situaţiei excepţionale locale se efectuează cu forţele şi mijloacele autorităţilor administraţiei publice locale (comunelor, oraşelor, municipiilor).

Lichidarea consecinţelor situaţiei excepţionale teritoriale se efectuează cu forţele şi mijloacele autorităţilor administraţiei publice locale ale raionului (unităţii teritoriale autonome), municipiului Chişinău.

Lichidarea consecinţelor situaţiei excepţionale naţionale se efectuează cu forţele şi mijloacele autorităţilor administraţiei publice locale de nivelul al doilea, al căror teritoriu a intrat în zona situaţiei excepţionale.

În cazul în care pentru lichidarea consecinţelor situaţiei excepţionale de obiect, locale, teritoriale şi naţionale nu sînt suficiente forţele şi mijloacele proprii, comisiile respective pentru situaţii excepţionale pot solicita ajutorul comisiilor pentru situaţii excepţionale ierarhic superioare.

Lichidarea consecinţelor situaţiei excepţionale transfrontaliere se efectuează conform deciziei Guvernului, în conformitate cu prevederile dreptului internaţional şi acordurilor internaţionale ale Republicii Moldova.

În cazul în care forţele şi mijloacele proprii nu sînt suficiente pentru lichidarea consecinţelor situaţiei excepţionale naţională, Guvernul solicită, în modul stabilit, asistenţă internaţională.

La executarea lucrărilor de salvare şi a altor lucrări de neamînat în condiţiile situaţiilor excepţionale şi la lichidarea efectelor lor participă forţele Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale, precum şi, în conformitate cu articolul 22 alineatul (15) din Legea nr.271-XIII din 9 noiembrie 1994 cu privire la protecţia civilă, pot fi antrenate unităţile militare ale Ministerului Apărării, subunităţile şi unităţile Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului de Informaţie şi Securitate.

[Pct.6 modificat prin Hot.Guv. nr.312 din 05.05.2014, în vigoare 09.05.2014]

7. Conducătorul lucrărilor de lichidare a consecinţelor situaţiei excepţionale este, de regulă, preşedintele comisiei pentru situaţii excepţionale de nivelul respectiv.

Conducătorii lucrărilor exercită conducerea tuturor forţelor şi mijloacelor antrenate la lichidarea consecinţelor situaţiei excepţionale, precum şi organizează interacţiunea acestora.

Conducătorii lucrărilor de lichidare a consecinţelor situaţiei excepţionale au dreptul de a lua personal decizii cu privire la:

a) efectuarea lucrărilor şi măsurilor de evacuare;

b) suspendarea activităţii organizaţiilor care se află în zona situaţiei excepţionale;

c) efectuarea lucrărilor de salvare-deblocare la obiectele şi pe teritoriul organizaţiilor care se află în zona situaţiei excepţionale.

Lucrările de lichidare a consecinţelor situaţiilor excepţionale se consideră încheiate la finalizarea lucrărilor de salvare-deblocare şi a altor lucrări de urgenţă.

IV. MODUL DE ACUMULARE ŞI PREZENTARE A INFORMAŢIEI

ÎN DOMENIUL PROTECŢIEI POPULAŢIEI ŞI TERITORIULUI

ÎN CAZ DE SITUAŢII EXCEPŢIONALE

8. Informaţia cu privire la situaţiile excepţionale trebuie să cuprindă date despre situaţiile excepţionale pronosticate şi declanşate şi consecinţele acestora, despre situaţia radioactivă, chimică, medico-biologică, incendiară, ecologică şi altele (anexa nr.2).

Organele centrale de specialitate ale administraţiei publice şi autorităţile administraţiei publice locale poartă răspundere pentru completitudinea şi veridicitatea informaţiei prezentate cu privire la situaţiile excepţionale.

9. Persoanele juridice, indiferent de forma juridică de organizare, prezintă informaţia despre situaţiile excepţionale autorităţilor publice locale, precum şi autorităţile publice centrale sau altor organizaţii centrale, conform subordonării.

10. Organele centrale de specialitate ale administraţiei publice şi autorităţile administraţiei publice locale, în comun cu subdiviziunile teritoriale ale Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale al Ministerului Afacerilor Interne, realizează în modul stabilit colectarea, prelucrarea şi prezentarea către Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale al Ministerului Afacerilor Interne a informaţiei despre situaţiile excepţionale la nivel teritorial, local şi de obiect, în scopul luării măsurilor oportune pentru prevenirea şi lichidarea consecinţelor situaţiilor excepţionale, precum şi informării populaţiei despre pericolul declanşării sau apariţia acestor situaţii.

11. Raportul despre situaţiile excepţionale se prezintă Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale al Ministerului Afacerilor Interne, prin intermediul serviciului operativ de dispecerat, în următoarele termene:

a) despre pericolul declanşării situaţiilor excepţionale – verbal (prin telefon) în decurs de 30 minute de la primirea prognozei;

b) despre declanşarea situaţiilor excepţionale – verbal (prin telefon) imediat, cu confirmarea ulterioară în scris (prin fax), conform formelor stabilite prin ordinul vicepreşedintelui Comisiei pentru Situaţii Excepţionale a Republicii Moldova – şef al Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale al Ministerului Afacerilor Interne;

c) despre desfăşurarea lichidării consecinţelor situaţiilor excepţionale – în scris, către ora 7.00 şi către ora 18.00 zilnic, pînă la finalizarea lucrărilor de salvare-deblocare.

12. Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale al Ministerului Afacerilor Interne:

a) coordonează şi realizează colectarea, acumularea, păstrarea, prelucrarea, transmiterea şi schimbul de informaţii despre situaţiile excepţionale, prezentate de către organele centrale de specialitate ale administraţiei publice şi autorităţile administraţiei publice locale;

b) prezintă Guvernului informaţia despre situaţiile excepţionale transfrontaliere, naţionale, teritoriale, locale şi de obiect şi măsurile întreprinse pentru lichidarea acestora;

c) ţine evidenţa statistică a situaţiilor excepţionale;

d) informează populaţia prin mijloacele de înştiinţare şi de comunicaţii, precum şi prin intermediul mijloacelor de informare în masă despre situaţiile excepţionale prognozate ori deja produse, despre consecinţele acestora, precum şi despre asigurarea apărării împotriva incendiilor, securităţii chimice şi radiative, protecţiei medico-biologice şi inginereşti.

13. Schimbul de informaţie cu privire la situaţiile excepţionale cu statele străine se realizează în conformitate cu acordurile încheiate şi tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte.

Anexa nr.1

la Regulamentul cu privire la clasificarea

situaţiilor excepţionale şi la modul de acumulare

şi prezentare a informaţiilor în domeniul protecţiei

populaţiei şi teritoriului în caz de situaţii excepţionale

CLASIFICAREA

situaţiilor excepţionale

1. Situaţii excepţionale cu caracter tehnogen

1.1. Accidente de transport (catastrofe):

accidente ale trenurilor de mărfuri;

accidente ale trenurilor de pasageri;

accidente ale navelor fluviale de transport;

accidente ale navelor fluviale de pasageri;

catastrofe aeriene în aeroporturi şi localităţi;

catastrofe aeriene în afara aeroporturilor şi localităţilor;

accidente de transport pe poduri şi pasaje de intersecţie cu calea ferată;

accidente (catastrofe) pe trasee auto (catastrofe auto de proporţii);

avarii la conducte magistrale.

1.2. Incendii, explozii, pericol de explozie:

incendii sau explozii în clădiri, la comunicaţii şi utilaje tehnologice ale obiectelor industriale;

incendii sau explozii la obiecte unde sînt păstrate substanţe uşor inflamabile, inflamabile şi explozibile şi la transportarea acestora;

incendii sau explozii la mijloace de transport;

incendii sau explozii în locurile excavaţiilor subterane;

incendii sau explozii în edificii şi construcţii de locuit, de menire social-culturală;

incendii sau explozii la obiective chimic periculoase;

incendii sau explozii la obiective radioactiv periculoase;

depistarea muniţiilor neexplodate;

depistarea sau pierderea substanţelor explozive, muniţiilor;

incendii sau explozii în spaţii deschise, pe străzi, în locurile de aglomerare în masă a persoanelor (staţiile transportului în comun, pieţe, tîrguri angro, stadioane, parcuri etc.);

incendii sau explozii la obiective agricole;

incendii sau explozii ale gazoductelor magistrale;

incendii sau explozii la obiecte aflate în construcţie şi reconstrucţie;

incendii sau explozii în clădiri şi construcţii din elemente metalice uşoare cu utilizarea termoizolanţilor combustibili;

incendii sau explozii la sisteme electroenergetice;

incendii sau explozii în pasaje de trecere subterană de căi ferate şi auto;

incendii sau explozii în clădiri şi instituţii de cult.

1.3. Avarii cu degajarea (cu pericol de degajare) substanţelor chimic periculoase:

avarii cu degajarea (cu pericol de degajare) substanţelor chimic periculoase la păstrarea (înhumarea) acestora;

accidente la transport cu degajarea (cu pericol de degajare) substanţelor chimic periculoase;

formarea şi răspîndirea substanţelor chimic periculoase în procesul reacţiei chimice, declanşate în urma unui accident;

depistarea (pierderea) substanţelor chimic periculoase;

degajarea bruscă a metanului şi altor substanţe toxice şi gazelor.

1.4. Depăşirea concentraţiei maxime admisibile a substanţelor periculoase în mediul ambiant:

depăşirea concentraţiei maxime admisibile a substanţelor periculoase în sol;

depăşirea concentraţiei maxime admisibile a substanţelor periculoase în atmosferă;

prezenţa în aer a substanţelor periculoase (poluante) ale excavaţiilor ce depăşesc concentraţia maximă admisibilă;

depăşirea concentraţiei maxime admisibile a substanţelor periculoase în apele de suprafaţă;

depăşirea concentraţiei maxime admisibile a substanţelor periculoase în apa potabilă;

depăşirea concentraţiei maxime admisibile a substanţelor periculoase în apele subterane;

prezenţa în apele subterane a substanţelor radioactive ce depăşesc concentraţia maximă admisibilă.

1.5. Avarii cu degajarea (pericol de degajare) substanţelor radioactive:

avarii cu degajarea (pericol de degajare) substanţelor radioactive;

avarii cu surse de radiaţie ionizată;

accidente ale mijloacelor de transport cu încărcături de substanţe radioactive;

depistarea (pierderea) surselor de radiaţie ionizată;

avarii cu deşeuri radioactive;

avarii nucleare sau radiologice produse peste hotarele statului şi care ameninţă poluarea teritoriului acestuia.

1.6. Prăbuşirea bruscă a edificiilor, construcţiilor:

prăbuşirea elementelor comunicaţiilor de transport;

prăbuşirea clădirilor şi construcţiilor cu destinaţie industrială;

prăbuşirea clădirilor şi construcţiilor locative, de menire social-culturală;

prăbuşirea rocilor şi zăcămintelor minerale în cariere;

avarii la construcţii subterane.

1.7. Avarii la sisteme electroenergetice:

avarii la centrale hidroelectrice;

avarii la centrale termoelectrice;

avarii la alte centrale electroenergetice;

avarii la reţele electrice;

ieşirea din funcţiune a reţelelor de contact electric de transport;

perturbarea integrităţii sau divizarea în părţi a sistemului energetic unificat al statului;

avarii la sisteme (reţele) electroenergetice cu întreruperea de durată a furnizării energiei electrice către consumatorii de bază sau pe teritorii mari.

1.8. Avarii la sisteme comunale de asigurare vitală:

avarii la sisteme de canalizare cu degajarea masivă a substanţelor poluante;

avarii la sisteme termice în sezonul rece al anului;

avarii la sisteme de alimentare cu apă potabilă a populaţiei;

avarii la reţelele de distribuţie a gazelor naturale.

1.9. Avarii la sisteme de legătură şi comunicaţii electronice:

avarii la sisteme de legătură şi comunicaţii electronice.

1.10. Avarii la instalaţii industriale de epurare:

avarii la instalaţii de epurare a apelor reziduale ale întreprinderilor industriale cu degajarea masivă a substanţelor poluante;

avarii la instalaţii industriale de purificare a gazelor cu degajarea în masă a substanţelor poluante.

1.11. Avarii hidrodinamice:

ruperea barajelor (digurilor, ecluzelor, batardourilor etc.) cu formarea valurilor de erupţie şi inundaţii catastrofale;

ruperea barajelor (digurilor, ecluzelor, batardourilor etc.) cu apariţia viiturii de erupţie;

suprimarea de siguranţă a apei din bazinele de apă ale centralelor hidroelectrice în legătură cu pericolul ruperii hidrobarajelor;

ruperea barajelor (digurilor, ecluzelor, batardourilor etc.) ce se soldează cu spălarea solurilor fertile sau cu formarea aluviunilor pe teritorii extinse.

1.12. Situaţii excepţionale cu caracter cosmic:

ciocnirea unui corp străin cu suprafaţa pămîntului;

căderea aparatelor cosmice de zbor şi fragmentelor acestora;

agravarea situaţiei radiative în spaţiul circumterestru;

apariţia fenomenelor atmosferice anomale.

2. Situaţii excepţionale cu caracter natural

2.1. Fenomene geofizice periculoase:

cutremure de pămînt.

2.2. Fenomene geologice periculoase:

alunecări de teren;

surpări;

eroziunea solurilor.

2.3. Fenomene meteorologice şi agrometeorologice periculoase:

vijelii;

uragane;

vîrtejuri;

grindină mare;

ploi torenţiale;

ploi de lungă durată;

ninsoare puternică;

depuneri puternice de lapoviţă;

viscole puternice;

polei puternic;

ger puternic;

arşiţă puternică;

ceaţă puternică;

secetă;

îngheţuri;

furtuni puternice cu descărcări electrice.

2.4. Fenomene hidrologice periculoase:

nivel înalt al apei (inundaţie);

revărsarea apelor;

viituri pluviale (de zăpadă);

banchiză în derivă;

etiaj;

formarea timpurie a podului de gheaţă şi îngheţarea apei fluviilor navigabile;

debaclu intensiv.

2.5. Fenomene hidrogeologice periculoase:

nivel scăzut al apelor subterane;

nivel înalt al apelor subterane (inundaţie parţială).

2.6. Incendii în natură:

incendii de pădure;

incendii în masivele de stepă şi cerealiere.

2.7. Situaţii excepţionale cauzate de schimbarea stării pămîntului (solului, subsolului, landşaftului):

tasări catastrofale, alunecări de teren, prăbuşiri, prăbuşiri ale suprafeţei terestre, cauzate de lucrările de extragere a zăcămintelor minerale şi alte activităţi ale omului;

degradarea intensivă a solurilor, deşertificarea unor teritorii vaste, cauzată de eroziuni, salinizări, înmlăştiniri etc.;

situaţii critice, condiţionate de supraîncărcarea depozitelor (gunoiştilor) cu deşeuri industriale şi menajere, care poluează mediul înconjurător.

2.8. Situaţii excepţionale cauzate de schimbarea componenţei şi proprietăţilor atmosferei (mediului atmosferic):

schimbarea bruscă a vremii în urma activităţii antropogene;

inversiuni de temperatură deasupra oraşelor;

insuficienţă de oxigen în oraşe;

depăşirea considerabilă a nivelului maxim admisibil al zgomotului în oraşe;

căderea precipitaţiilor acide;

distrugerea stratului de ozon din atmosferă;

modificarea considerabilă a transparenţei atmosferei;

nivel sporit al radiaţiei.

2.9. Situaţii excepţionale cauzate de schimbarea stării hidrosferei (mediului acvatic):

insuficienţa acută de apă potabilă în urma secării surselor de apă sau poluării acestora;

secarea resurselor acvatice necesare pentru organizarea asigurării cu apă a sectorului social-economic şi a proceselor tehnologice.

2.10. Situaţii excepţionale cauzate de schimbarea stării biosferei:

dispariţia unor specii de animale şi plante sensibile la schimbările mediului de trai;

pierirea vegetaţiei pe un teritoriu vast;

schimbarea bruscă a capacităţii biosferei de a reproduce resurse regenerative.

3. Situaţii excepţionale cu caracter biologico-social

3.1. Boli contagioase ale oamenilor:

cazuri unice de îmbolnăvire cu boli exotice şi contagioase deosebit de periculoase;

cazuri de molipsire în grup de boli contagioase periculoase;

izbucnire epidemică a bolilor contagioase periculoase;

epidemie;

pandemie;

boli contagioase ale oamenilor cu o etiologie nestabilită.

3.2. Intoxicarea oamenilor:

intoxicarea oamenilor în urma consumului produselor alimentare;

intoxicarea oamenilor în urma consumului apei;

intoxicarea oamenilor cu substanţe toxice şi alte substanţe (în afară de cazuri accidentale);

intoxicarea oamenilor cu substanţe toxice şi alte substanţe (cazuri în grup);

intoxicarea oamenilor cu substanţe toxice şi alte substanţe (cazuri în masă).

3.3. Boli contagioase ale animalelor agricole:

cazuri unice de îmbolnăvire cu boli exotice şi contagioase deosebit de periculoase;

enzootii;

epizootii;

panzootii;

boli contagioase ale animalelor agricole cu etiologie nedepistată;

boli contagioase ale animalelor acvatice şi hidrobionţilor.

3.4. Intoxicarea în masă a animalelor agricole:

intoxicarea în masă a animalelor agricole.

3.5. Pierirea în masă a animalelor sălbatice:

pierirea în masă a animalelor sălbatice.

3.6. Atacarea plantelor agricole de boli şi dăunători:

panfitotie;

epifitotie progresată;

îmbolnăvirea plantelor agricole cu etiologie nedepistată;

răspîndirea în masă a dăunătorilor de plante.

Anexa nr.2

la Regulamentul cu privire la clasificarea

situaţiilor excepţionale şi la modul de acumulare

şi prezentare a informaţiilor în domeniul protecţiei

populaţiei şi teritoriului în caz de situaţii excepţionale

CONŢINUTUL

informaţiei şi criteriile de estimare a situaţiilor excepţionale pentru comunicările

informative prezentate Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale

al Ministerului Afacerilor Interne