H O T Ă R Î R E

cu privire la aprobarea Strategiei naţionale de management

integrat al frontierei de stat pentru anii 2011-2013

nr. 1212  din  27.12.2010

Monitorul Oficial nr.16-17/7 din 21.01.2011

* * *

În temeiul Legii nr.295-XVI din 21 decembrie 2007 pentru aprobarea Strategiei naţionale de dezvoltare pe anii 2008-2011 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr.18-20, art.57), cu modificările ulterioare, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Strategia naţională de management integrat al frontierei de stat pentru anii 2011-2013 (se anexează).

2. Consiliului Naţional pentru Management Integrat al Frontierei de Stat:

va coordona activitatea instituţiilor implicate în realizarea Strategiei naţionale de management integrat al frontierei de stat pentru anii 2011-2013;

în termen de o lună, va elabora şi prezenta Guvernului Planul de acţiuni cu privire la implementarea Strategiei naţionale de management integrat al frontierei de stat pentru anii 2011-2013.

3. Serviciul Grăniceri va prezenta Guvernului, anual, pînă la 1 martie, raportul de evaluare a implementării pentru anul precedent a Strategiei naţionale de management integrat al frontierei de stat pentru anii 2011-2013.

Aprobată

prin Hotărîrea Guvernului

nr.1212 din 27 decembrie 2010

STRATEGIA NAŢIONALĂ

de management integrat al frontierei de stat pentru anii 2011-2013

INTRODUCERE

Aderarea la Uniunea Europeană (UE) este o orientare strategică pentru Republica Moldova, care presupune adoptarea valorilor şi standardelor europene în întreaga gamă a domeniilor de activitate. Libera circulaţie a persoanelor şi a mărfurilor necesită introducerea unor măsuri privind implementarea standardelor UE în domeniul controlului la frontiera de stat. În acest sens, aplicarea consecventă, la nivel naţional, a Managementului Integrat al Frontierei de Stat (MIFS) are o importanţă strategică.

UE şi-a dezvoltat un sistem eficient de control al frontierelor, care permite libera circulaţie a persoanelor şi a mărfurilor, prevenirea criminalităţii transfrontaliere, respectînd, totodată, drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului. Necesitatea securizării integrate a frontierei este determinată de mai mulţi factori atît obiectivi, cît şi subiectivi (infracţionalitatea transfrontalieră, fenomenul criminalităţii organizate), existenţa condiţiilor favorizate ale acesteia.

MIFS este o metodă ce cuprinde un şir de probleme reciproc legate între ele, cum ar fi traversarea frontierei de către persoane şi bunuri prin punctul de trecere a frontierei de stat (PTFS), migraţia ilegală, crima organizată transfrontalieră şi dezvoltarea regiunilor frontaliere. Totodată, PTFS reprezintă un sistem de coordonare unitară a acţiunilor şi procedurilor desfăşurate de instituţiile abilitate prin lege, menit să asigure controlul şi supravegherea frontierei de stat, cooperarea privind regimul frontierei de stat cu alte state şi instituţii similare din ţările vecine şi asigurarea compatibilităţii cu normele şi practicile de control şi supraveghere a frontierei de stat aplicate în statele-membre ale UE.

În cazul implementării eficiente a MIFS, beneficiile acesteia pot fi: dezvoltarea comerţului şi a investiţiilor, facilitarea şi urgentarea tranzitului transfrontalier, un control mai bun al migraţiei ilegale (din/prin Moldova) orientat spre UE, promovarea turismului, reducerea pierderilor fiscale şi vamale generate de contrabandă, asigurarea unui mediu de securitate mai stabil şi sigur în regiune. Pentru implementarea MIFS este necesară o finanţare corespunzătoare din partea bugetului de stat, precum şi implicarea tuturor factorilor de decizie, a autorităţilor publice centrale şi locale, societăţii civile, comunităţilor de business şi asociaţiilor obşteşti.

Implementarea Strategiei naţionale de management integrat al frontierei de stat pentru anii 2011-2013 (în continuare – Strategia) este o condiţie necesară pentru asigurarea succesului în negocierile Acordului de Asociere cu UE şi a dialogului cu privire la liberalizarea regimului de vize cu UE. Punerea în aplicare a prezentei Strategii transmite partenerilor Republicii Moldova mesajul că statul nostru este pregătit să contribuie la securitatea în regiune, astfel încît să devină un partener de încredere al UE în domeniul controlului la frontieră şi gestionare a fluxurilor migraţionale.

Prezenta Strategie preia şi dezvoltă principiile directoare ale Programului de activitate al Guvernului pentru anii 2009-2013 “Integrarea Europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare”, analizează ameninţările şi vulnerabilităţile la adresa securităţii naţionale în domeniul frontalier. Totodată, Strategia dezvoltă prevederile Strategiei naţionale de dezvoltare pentru anii 2008-2011, aprobate prin Legea nr.295-XVI din 21 decembrie 2007.

Prezenta Strategie este elaborată de către Consiliul Naţional pentru Managementul Integrat al Frontierei de Stat (CNMIFS), creat prin Hotărîrea Guvernului nr.855 din 21 septembrie 2010. Obiectivul de bază al CNMIFS este activitatea de promovare a politicii statului în domeniul MIFS pe termen mediu (3 ani) şi permite, la nivel naţional să o adapteze, în funcţie de evoluţiile pe plan intern şi extern, identificînd segmentele specifice ale sistemului de management al frontierei de stat care necesită reformare. Drept fundament al acestor obiective servesc prevederile şi cerinţele principalelor documente de politici internaţionale, naţionale şi regionale, care au drept scop reformarea managementului de frontieră. Totodată, la elaborarea Strategiei s-a ţinut cont de legislaţia UE, recomandările Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), Misiunii Uniunii Europene de Asistenţă la Frontieră din Republica Moldova şi Ucraina (EUBAM), Centrului pentru Control Democratic al Forţelor Armate (DCAF) şi a altor organizaţii internaţionale.

Prevederile prezentei Strategii reglementează acţiunile ce urmează a fi întreprinse la nivel administrativ, tehnic şi instituţional în domeniul MIFS pentru ca Republica Moldova să fie pregătită pentru aderarea la UE. Totodată, Republica Moldova va implementa Strategia în cooperare cu UE, statele vecine, EUBAM şi alţi parteneri externi.

Capitolul I

DESCRIEREA SITUAŢIEI ŞI DEFINIREA PROBLEMELOR

1. Odată cu adoptarea Strategiei Naţionale de dezvoltare pentru anii 2008-2011, Republica Moldova s-a angajat să implementeze managementul frontierei de stat în toate sectoarele de frontieră ale Republicii Moldova prin armonizarea reglementărilor legislaţiei naţionale la legislaţia UE, elaborarea şi implementarea prezentei Strategii, continuarea cooperării cu ţările vecine în vederea desfăşurării procesului de demarcare a frontierei de stat; dezvoltarea infrastructurii pichetelor de grăniceri, PTFS şi dotarea cu echipament modern, organizarea sistemului de instruire profesională a resurselor umane implicate în supravegherea şi controlul frontierei. S-au întreprins măsuri în vederea intensificării cooperării transfrontaliere între Republica Moldova, statele-membre ale UE şi ţările vecine prin organizarea controlului comun la PTFS, dezvoltarea cooperării regionale între organele de drept relevante (grăniceri, poliţie şi vamă).

2. Situaţia actuală şi progresele obţinute în procesul de realizare a securităţii frontierei.

a) Frontiera de stat

Frontiera de stat a Republicii Moldova include sectorul de frontieră cu Ucraina şi cu România. Lungimea frontierei de stat a Republicii Moldova cu România este de 684 km şi cu Ucraina de 1222 km, dintre care 453 km trec pe sectorul transnistrean şi nu se află sub controlul autorităţilor constituţionale ale Republicii Moldova.

b) Cadrul instituţional

Serviciul Grăniceri este o autoritate administrativă centrală a cărei activitate este reglementată prin Legea nr.162-XVI din 13 iulie 2007 cu privire la Serviciul Grăniceri.

În conformitate cu prevederile art.5 al Legii nominalizate, Serviciul Grăniceri este o autoritate autonomă organizată ierarhic la nivel central, regional şi local. La nivel central este administrat de aparatul central al Serviciului Grăniceri, la nivel regional de către direcţiile regionale supraveghere şi control al frontierei de stat şi Colegiul Naţional al Serviciului Grăniceri, iar la nivel local de către pichetele de grăniceri şi PTFS.

Direcţia regională supraveghere şi control al frontierei de stat este responsabilă de managementul operaţional şi de coordonarea acţiunilor pichetelor de grăniceri şi ale PTFS. Alin.(3) art.5 din Legea nr.162-XVI din 13 iulie 2007 acordă direcţiilor regionale supraveghere şi control al frontierei de stat statut de persoană juridică, însă, în realitate direcţiile regionale nu dispun de acest statut.

Managementul intern al Serviciului Grăniceri este centralizat. La momentul actual direcţiile regionale supraveghere şi control al frontierei de stat nu au împuterniciri pentru a lua decizii independente în domeniul resurselor umane, financiar, economic, logistic etc. Sistemul de luare a deciziilor urmează a fi descentralizat. Pichetul de grăniceri reprezintă subdiviziunea de bază a Serviciului Grăniceri, destinat pentru supravegherea nemijlocită a unui anumit sector al frontierei de stat şi activează în cadrul direcţiilor regionale supraveghere şi control al frontierei de stat. PTFS activează în cadrul direcţiilor regionale supraveghere şi control al frontierei de stat în regim de trafic internaţional, interstatal şi local cu specific rutier, aeroportuar, feroviar, portuar, asigurînd respectarea prevederilor tratatelor, acordurilor, convenţiilor şi protocoalelor de frontieră bilaterale şi a celor internaţionale la care Republica Moldova este parte, precum şi controlul trecerii frontierei de stat a Republicii Moldova.

În PTFS internaţionale şi interstatale activitatea se desfăşoară în comun cu Serviciul Vamal. În punctele locale de trecere a frontierei, Serviciul Grăniceri efectuează de sine stătător supravegherea şi controlul frontierei de stat.

Luînd în considerare experienţa şi practica UE, se impune aplicarea unor mecanisme, care pun accent pe oferirea serviciilor funcţionale cetăţenilor şi bunurilor care traversează frontiera de stat.

c) Cadrul legal

Managementul frontierei de stat este reglementat de actele legislative şi normative în vigoare (Legea nr.108-XIII din 17 mai 1994 privind frontiera de stat a Republicii Moldova, Legea nr.162-XVI din 13 iulie 2007 cu privire la Serviciul Grăniceri, Hotărîrea Guvernului nr.475 din 26 martie 2008 “Cu privire la aprobarea Planului de acţiuni privind punerea în aplicare a Regulamentului Sanitar Internaţional în Republica Moldova”) care stabilesc cadrul legal al frontierei de stat, autorităţile competente în supravegherea şi controlul frontierei de stat şi competenţele acestora. Serviciul Grăniceri şi Serviciul Vamal sînt autorităţile competente în PTFS ce asigură capacităţi minime de depistare primară, notificare şi izolare a evenimentelor de sănătate cu potenţial internaţional de răspîndire. Serviciul Grăniceri efectuează supravegherea şi controlul frontierei de stat (cu excepţia pazei frontierei de stat a spaţiului aerian care este efectuată de Forţele Aeriene ale Armatei Naţionale), fiind stabilite sarcinile, funcţiile şi atribuţiile specifice în domeniul respectiv.

Personalul Serviciului Grăniceri implicat în supravegherea şi controlul frontierei de stat are în prezent statut de militar, fiind permisă încorporarea militarilor în termen. Statutul personalului este reglementat de legislaţia în vigoare (Legea nr.162-XVI din 22 iulie 2005 cu privire la statutul militarilor şi Legea nr.1245-XV din 18 iulie 2002 cu privire la pregătirea cetăţenilor pentru apărarea Patriei).

Legea nr.108-XIII din 17 mai 1994 privind frontiera de stat a Republicii Moldova urmează a fi substituită de o nouă lege, care să corespundă legislaţiei UE, iar Legea nr.162-XVI din 13 iulie 2007 cu privire la Serviciul Grăniceri, urmează a fi modificată prin introducerea unor noi împuterniciri pentru Serviciul Grăniceri cum ar fi expertiza juridiciară a documentelor de călătorie, efectuarea urmăririi penale, precum şi extinderea împuternicirilor Serviciului Grăniceri pe întreg teritoriul Republicii Moldova.

Prevederile Codului penal al Republicii Moldova nr.985-XV din 18 aprilie 2002 incriminează fapte precum traficul de persoane şi trecerea ilegală a frontierei de stat, prevăzînd sancţiuni stricte. Codul contravenţional al Republicii Moldova nr.218-XVI din 24 octombrie 2008 conţine prevederi referitor la răspunderea pentru încălcarea regulilor regimului frontierei de stat şi măsuri de expulzare din ţară. Totodată, nu este prevăzută răspunderea agenţiilor de transport în cazul transportării în ţară a străinilor fără acte de călătorie necesare.

Pentru îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare a managementului frontierei de stat la nivel strategic au fost adoptate un şir de acte legislative şi normative (Legea nr.295-XVI din 21 decembrie 2007 pentru aprobarea Strategiei naţionale de dezvoltare pe anii 2008-2011, Hotărîrea Guvernului nr.191 din 25 februarie 2008 “Pentru aprobarea Planului de acţiuni privind implementarea Strategiei naţionale de dezvoltare pe anii 2008-2011”, Hotărîrea Guvernului nr.746 din 18 august 2010 “Cu privire la aprobarea Planului Individual de Acţiuni al Parteneriatului Republica Moldova – NATO actualizat”), care prevăd drept unul din obiectivele principale de dezvoltare – asigurarea managementului frontierei de stat. Totodată, prevederile sus-menţionate nu asigură în deplină măsură realizarea obiectivelor de asigurare al MIFS, conform cerinţelor UE. De aceea, una din măsurile prioritare de reformare a MIFS este armonizarea reglementărilor legislaţiei naţionale la legislaţia UE, în special Codul frontierelor Schengen, prin completarea cu standarde, modele şi recomandări ale UE.

Pentru a asigura implementarea eficientă a supravegherii şi controlului frontierei de stat este absolut necesară consolidarea capacităţilor instituţionale ale Serviciului Grăniceri, Serviciului Vamal şi altor organe cu competenţe la frontiera de stat.

d) Cooperarea interinstituţională şi internaţională

În scopul dezvoltării cooperării interinstituţionale, s-a pus accentul pe colaborarea cu autorităţile publice centrale şi alte instituţii de stat, societatea civilă şi partenerii externi. La nivel naţional este implementat mecanismul interconectării şi accesului la Sistemul informaţional integrat al Serviciului Grăniceri (SIISG) pentru toate organele de drept.

În plan internaţional şi regional, Serviciul Grăniceri a participat activ la operaţiunile comune de control al frontierei în cadrul activităţilor EUBAM şi ale Agenţiei Europene pentru Gestionarea Cooperării Operaţionale la Frontierele Externe ale Statelor-Membre ale Uniunii Europene (FRONTEX), schiţînd raportul privind Evaluarea Comună a Securităţii la Frontieră.

În 2008 a fost semnat Aranjamentul de lucru cu privire la stabilirea cooperării operaţionale între Serviciul Grăniceri al Republicii Moldova şi FRONTEX. Această colaborare include cooperarea în domeniul informaţional, efectuarea operaţiunilor la frontieră, instruirea personalului, activitatea de cercetare, precum şi prevederile tehnico-materiale.

Deşi mandatul EUBAM acoperă numai frontiera moldo-ucraineană, activitatea acesteia a influenţat asupra dezvoltării întregului sistem al Serviciului Grăniceri, Serviciului Vamal şi altor organe cu competenţe în domeniul managementului frontierei de stat, analizei riscurilor, managementului resurselor umane şi a managementului în general, precum şi a PTFS administrate în comun cu serviciile partenere ale statelor vecine.

e) Managementul resurselor umane

În domeniul managementului resurselor umane prioritatea de bază este înlocuirea militarilor în termen cu colaboratori angajaţi în bază de contract în termene restrînse (demilitarizarea şi profesionalizarea Serviciului Grăniceri).

Începînd cu 1 septembrie 2010 în Colegiul Naţional de Grăniceri, creat prin Hotărîrea Guvernului nr.23 din 10 ianuarie 2007, a început instruirea personalului conform Planului de învăţămînt expertizat de FRONTEX cu implementarea Curriculumului Comun de bază de pregătire a grănicerilor UE, perfecţionînd sistemul de instruire a inspectorilor. Formarea ofiţerilor-grăniceri se desfăşoară în cadrul Academiei Militare a Forţelor Armate “Alexandru cel Bun”, în baza Planului de învăţămînt elaborat de Serviciul Grăniceri şi aprobat de către Ministerul Educaţiei.

f) Infrastructura şi echipamentul, sistemele de comunicare şi tehnologiile informaţionale

Infrastructura la frontiera de stat cu România a fost creată în perioada anilor 70-80 ai secolului XX, cu Ucraina infrastructura se află în stadiu de dezvoltare din anul 2001, de aceea arhitectura şi funcţionalitatea acesteia nu corespund standardelor actuale ale UE şi necesită investiţii substanţiale pentru a corespunde standardelor UE. Activităţile de modernizare a echipamentului şi infrastructurii au fost efectuate cu suportul financiar al UE.

În prezent, Serviciul Grăniceri se află în proces de optimizare a structurii la nivel local. Lipsa mijloacelor financiare limitează semnificativ posibilităţile de a implementa planul de reconstrucţie a sediilor subdiviziunilor Serviciului Grăniceri necesare acestei optimizări.

Serviciul Grăniceri implementează şi modernizează SIISG, ceea ce presupune formarea resurselor informaţionale cu referire la evenimentele ce au loc la frontieră, acumularea, stocarea şi schimbul de informaţii. Scopul de bază al SIISG constă în realizarea unui management integrat de circulaţie a informaţiei, pe diferite dimensiuni, aliniat la standardele UE, care să asigure sporirea gradului de securitate a persoanelor, respectînd drepturile şi libertăţile fundamentale ale acestora, fluidizarea traficului legal al persoanelor şi mărfurilor la frontieră.

Douăzeci de PTFS sînt conectate la SIISG, la Organizaţia Internaţională a Poliţiei Criminale (INTERPOL), precum şi la Registrul de stat al populaţiei. Toate PTFS internaţionale şi interstatale sînt echipate cu dispozitive pentru citirea paşapoartelor, inclusiv a celor biometrice. Proiectul de creare a reţelei de comunicaţii fixe şi mobile a Serviciului Grăniceri, finanţat de UE, va asigura toate subdiviziunile Serviciului Grăniceri cu acces direct la Internet, cu acces la bazele de date sus-menţionate şi cu mijloace de comunicare radio sigure pentru toate punctele de comandă şi patrulele de grăniceri.

Echipamentul tehnic pentru supravegherea frontierei este în mare parte învechit şi uzat, tehnica pentru supravegherea pe timp de noapte, termovizoarele şi senzorii pentru depistarea mişcărilor fiind în capacităţi minime.

g) Analiza riscurilor

Cu asistenţa EUBAM, Serviciul Grăniceri a elaborat Sistemul de analiză a riscurilor (SAR), care corespunde cerinţelor şi standardelor europene, în particular Modelului Integrat al Analizei de Risc (Common Integrated Risk Analysis Model) (CIRAM). Actualmente, SAR este implementat pe trei nivele (strategic – central, operaţional – regional şi tactic – local). În vederea dezvoltării continue a sistemului respectiv, a fost elaborată concepţia sistemului de analiză a riscurilor al Serviciului Grăniceri. Concepţia în cauză stabileşte obiectivele de bază, principiile, direcţiile şi perspectivele dezvoltării SAR în Serviciul Grăniceri. Dat fiind faptul că frontiera de stat este o sursă continuă de informaţie operativă asupra activităţii infracţionale transfrontaliere, produsele analizei riscurilor vor servi ca piloni în luarea deciziilor privind supravegherea şi controlul la frontieră. Mecanismul respectiv va oferi persoanelor cu putere de decizie posibilitatea întreprinderii măsurilor relevante privind identificarea provocărilor şi riscurilor îmbunătăţind, astfel, performanţa managementului la frontieră.

h) Facilitarea traficului de mărfuri

Consolidarea eforturilor privind funcţionarea sistemului vamal, facilitarea traficului de mărfuri şi securizarea frontierei au devenit imperative datorită statutului de ţară vecină cu UE. Astfel, activitatea Serviciului Vamal, ca autoritate responsabilă de implementarea politicii vamale a statului, continuă să fie axată pe optimizarea administrării procedurilor vamale, a controlului vamal, prevenirea şi combaterea infracţiunilor transfrontaliere.

Modernizarea procedurilor vamale, fiind un proces complex şi continuu, s-a realizat prin ajustarea cadrului normativ existent cu legislaţia vamală a UE şi convenţiile internaţionale în domeniu, precum şi implementarea unor tehnologii performante de vămuire şi control, bazate pe managementul riscurilor.

Astfel, prin Legea nr.215-XVI din 23 octombrie 2008, Republica Moldova a aderat la Convenţia internaţională privind armonizarea controlului mărfurilor la frontiere, încheiată la Geneva la 21 octombrie 1982.

Punerea în aplicare a Convenţiei presupune reducerea cerinţelor legate de îndeplinirea formalităţilor, a numărului şi a duratei controalelor printr-o coordonare naţională şi internaţională a procedurilor de control şi a modalităţilor de aplicare a acestora. Implementarea principiilor stipulate în Convenţie s-a realizat concomitent cu implementarea principiului “ghişeul unic” corespunzător Recomandării nr.33 din iulie 2005 a CEFACT.

Prin Hotărîrea Guvernului nr.1073 din 19 septembrie 2008 “Cu privire la optimizarea modului de trecere a frontierei de stat de către mijloacele de transport auto cu mărfuri şi pasageri, modificarea şi abrogarea unor acte normative”, Serviciul Vamal a preluat, începînd cu luna august 2008, unele atribuţii de control ale altor servicii. Prin aceeaşi hotărîre a fost aprobat Regulamentul cu privire la modul de colaborare între Agenţia Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Produselor de Origine Animală, Agenţia Fitosanitară şi Serviciul Vamal în procesul controlului de stat al importului, exportului şi tranzitului mărfurilor supuse controlului sanitar-veterinar sau carantinei fitosanitare. În scopul optimizării modului de trecere a frontierei de stat de către mijloacele de transport auto, cu mărfuri supuse controlului sanitar-veterinar a fost aprobat ordinul comun nr.202/68/512-0 din 17 octombrie 2008 al Serviciului Vamal, Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare şi Inspectoratului Principal de Stat pentru Carantină Fitosanitară cu privire la modul de implementare a procedurilor de control.

Pentru automatizarea întregului proces al schimbului de informaţii, în contextul “ghişeului unic”, a fost elaborat sistemul informaţional “FRONTIERA”, care, începînd cu 5 ianuarie 2009, a fost aplicat în PTFS, şi care asigură schimbul de informaţii în regim on-line între autorităţile ce participă la “ghişeul unic” şi sînt învestite cu atribuţii de control al mărfurilor şi mijloacelor de transport la frontieră.

Acest sistem se află în proces de perfecţionare şi dezvoltare, asigurînd, prin intermediul modulelor, conexiune automatizată şi schimb de date în regim on-line între Serviciul Vamal, Serviciul Grăniceri, Instituţia publică “Agenţia Naţională Transport Auto” (ANTA), Agenţia Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Produselor de Origine Animală şi Inspectoratul General de Supraveghere Fitosanitară şi Control Semincer.

i) Prevenirea corupţiei

Activitatea de prevenire a corupţiei în cadrul Serviciului Grăniceri este efectuată în conformitate cu legislaţia în vigoare (Legea nr.90-XVI din 25 aprilie 2008 cu privire la prevenirea si combaterea corupţiei, Strategia naţională de prevenire şi combatere a corupţiei, aprobată prin Hotărîrea Parlamentului nr.421-XV din 16 decembrie 2004, Metodologia de evaluare a riscurilor de corupţie în instituţiile publice, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.906 din 28 iulie 2008).

În scopul asigurării operativităţii şi eficienţei în cercetarea şi examinarea cauzelor penale, inclusiv a celor de corupţie, Serviciul Grăniceri conlucrează cu organele Procuraturii Generale, în conformitate cu actele normative departamentale relevante.

Aplicarea măsurilor de prevenire a corupţiei în procedurile de recrutare, selectare şi promovare a persoanelor în funcţii publice împiedică dezvoltarea fenomenului corupţiei în procesul completării funcţiilor vacante. În cadrul cursurilor de pregătire şi perfecţionare a colaboratorilor, desfăşurate la Colegiul Naţional de Grăniceri, este implementat modulul “Etica profesională şi relaţiile cu publicul”, unde sînt studiate regulile de conduită a grănicerului în exercitarea atribuţiilor de serviciu. Pentru prevenirea corupţiei Serviciul Grăniceri dispune de linia telefonică “Linia Verde”, la care cetăţenii pot să-şi exprime reclamaţiile şi opiniile despre activitatea acestuia. În scopul asigurării transparenţei în procesul decizional proiectele de acte normative elaborate de Serviciul Grăniceri sînt publicate pe site-ul www.border.gov.md, ceea ce oferă persoanelor interesate posibilitatea de a studia aceste proiecte, precum şi să înainteze obiecţii şi propuneri, asigurîndu-se, astfel, transparenţa informaţiei pentru populaţie. Pe acest site, Serviciul Grăniceri a creat şi un forum interactiv unde cetăţenii pot adresa întrebări, primind răspuns în regim on-line.

j) Principalii factori de risc

Factori de risc interni – capacităţi reduse de securizare a frontierei de stat pe segmentul transnistrean al frontierei de stat moldo-ucrainene; traficul de persoane, migraţia ilegală, traficul de droguri; contrabanda cu diverse bunuri, sporirea infracţionalităţii interne pe fondul crizei economice şi sociale; apariţia conflictelor interetnice care pot influenţa securitatea frontierei de stat; producerea catastrofelor ecologice în zona de frontieră; accentuarea fenomenului de corupţie; manifestarea unor deficienţe în protecţia informaţiilor clasificate; menţinerea la nivel scăzut a infrastructurii sistemului informatic la frontieră şi întîrzierea modernizării acestuia; alocarea unui volum de resurse financiare şi logistice insuficiente securizării frontierei la standardele preconizate, precum şi mentenanţei şi exploatării la parametri normali a echipamentelor şi mijloacelor destinate securizării frontierei.

Factori de risc externi – proliferarea şi dezvoltarea reţelelor teroriste şi ale crimei organizate transnaţionale; escaladarea fenomenului migraţionist, inclusiv din ţări cu situaţie epidemiologică nefavorabilă, traficului cu droguri, contrabandei de automobile şi altor infracţiuni transfrontaliere specifice; proliferarea armelor de distrugere în masă, a tehnologiilor şi materialelor nucleare, a armamentelor şi mijloacelor letale neconvenţionale în apropierea Republicii Moldova.

Migraţia în creştere a populaţiei, pericolul terorismului internaţional, inclusiv cu utilizarea agenţilor biologici, chimici, radiologici necesită aplicarea acţiunilor adecvate şi coordonate de răspuns pentru diminuarea impactului asupra securităţii sănătăţii publice.

Capitolul II

OBIECTIVE ŞI MĂSURI DE IMPLEMENTARE

Secţiunea 1

Modelul Managementului Integrat al Frontierei de Stat

3. Prezenta Strategie presupune atingerea unui scop naţional, care constă în stabilirea de politici, principii şi obiective necesare implementării unitare, coerente şi eficiente a MIFS, în baza conjugării eforturilor autorităţilor şi instituţiilor cu responsabilităţi în domeniu.

Serviciul Grăniceri este autoritate centrală autonomă şi principala instituţie în atingerea scopului propus.

4. Obiectivul prezentei Strategii îl constituie implementarea conceptului MIFS, aliniat la cerinţele şi standardele UE, inclusiv integrarea graduală în spaţiul european comun de libertate, justiţie şi securitate, care să asigure creşterea gradului de securitate a cetăţenilor, respectînd drepturile şi libertăţile fundamentale, fluidizarea traficului legal al persoanelor şi mărfurilor, precum şi a condiţiilor pentru liberalizarea regimului de vize a cetăţenilor Republicii Moldova pentru călătorii în UE.

5. În Concluziile Consiliului Uniunii Europene din 4-5 decembrie 2006 privind managementul integrat al frontierelor (cea de-a 2768-a reuniune a Consiliului Justiţiei şi Afaceri Interne desfăşurată la Bruxelles), ulterior dezvoltat în Catalogul Schengen (care va servi drept instrument de referinţă pentru viitoarele evaluări desfăşurate în ţările candidate şi pentru monitorizarea corectă a aplicării acquis-ului), este prevăzut Modelul global de management al frontierelor europene care constituie un instrument important pentru protejarea securităţii interne şi, în special, pentru prevenirea şi depistarea migraţiei ilegale şi a infracţiunilor conexe, precum şi a altor infracţiuni transfrontaliere.

Reieşind din cele expuse, la nivel naţional MIFS este perceput ca un concept care reuneşte următoarele dimensiuni:

a) controlul şi supravegherea frontierei de stat, în baza analizei riscurilor, a datelor şi informaţiilor prelucrate privind infracţionalitatea;

b) depistarea şi investigarea crimelor transfrontaliere de către Serviciul Grăniceri şi Serviciul Vamal, în coordonare cu alte autorităţi de aplicare a legii la nivel naţional;

c) modelul de acces în Republica Moldova structurat pe patru nivele (măsurile în ţările terţe, cooperarea cu ţările vecine, controlul la frontiere, măsurile de control în interiorul ţării, inclusiv readmisia);

d) cooperarea dintre autorităţile implicate în MIFS, inclusiv prin facilitarea schimbului de informaţii necesare pentru punerea în aplicare a măsurilor de securitate la frontieră;

e) cooperarea internaţională în domeniul asigurării securităţii frontierei de stat;

f) coordonarea şi asigurarea coerenţei activităţilor autorităţilor implicate în asigurarea securităţii frontierei prin CNMIFS.

6. Controlul şi supravegherea frontierei de stat sînt elementele primordiale în combaterea migraţiei ilegale şi a traficului de persoane, precum şi în prevenirea oricărei ameninţări la adresa securităţii interne, a ordinii publice, a sănătăţii publice şi a relaţiilor internaţionale, fiind o activitate multidisciplinară de aplicare a legii care suscită interesul comun al tuturor autorităţilor.

Controlul şi supravegherea frontierei de stat vor fi efectuate în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale armonizate cu Codul frontierelor Schengen. În desfăşurarea atribuţiilor de serviciu, grănicerii se vor ghida de recomandările şi instrucţiunile cuprinse în Manualul Schengen.

Controlul sistematic al tuturor persoanelor care traversează frontiera de stat şi supravegherea eficientă a acestora între PTFS reprezintă elementele esenţiale ale managementului frontierei de stat.

În prima linie grănicerii vor controla toate persoanele şi mijloacele de transport care traversează frontiera de stat, cu folosirea mijloacelor speciale şi infrastructură, necesare identificării persoanelor şi documentelor de călătorie.

În linia a doua, situată la o anumită distanţă faţă de prima linie, se realizează controlul amănunţit, în situaţii care exced competenţa sau posibilităţile de verificare din prima linie.

Resursele antrenate în controlul frontierei de stat trebuie adaptate în funcţie de fluxul de pasageri şi analiza riscurilor. Cerinţele exacte pentru controlul de frontieră depind de mai mulţi factori, printre care presiunile legate de migraţia ilegală, situaţia geografică, profilul pasagerilor şi volumul traficului transfrontalier, reieşind din specificul PTFS (aeroportuar, portuar, feroviar sau auto).

Supravegherea frontierei de stat trebuie efectuată prin intermediul unor unităţi fixe şi mobile, care trebuie să-şi îndeplinească misiunea privind patrularea locurilor de risc şi prin monitorizare cu ajutorul mijloacelor speciale. Activităţile de supraveghere ale frontierei de stat trebuie să se bazeze pe sistemul analizei riscurilor.

Serviciul Grăniceri va iniţia procesul de implementare a principiilor conceptului Sistemului European de Supraveghere a Frontierelor (EUROSUR) (European Border Surveillance System) (Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor, analizînd crearea unui sistem european de supraveghere a frontierelor (EUROSUR) din 13 februarie 2008), care prevede stabilirea sistemelor de control şi supraveghere a frontierei de stat. În acest sens va fi creat Centrul Naţional de Coordonare (CNC) în cadrul Serviciului Grăniceri, în scopul schimbului de informaţii cu statele vecine, statele-membre ale UE şi FRONTEX.

7. În exercitarea atribuţiilor de serviciu, grănicerii se confruntă cu infracţiuni transfrontaliere, printre care trecerea ilegală a frontierei de stat, migraţia ilegală, falsificarea documentelor de călătorie, contrabanda, traficul ilicit de mărfuri etc. Pentru a spori securitatea internă şi capacitatea de depistare a acţiunilor ilegale, Serviciul Grăniceri trebuie să dispună de competenţă în cercetarea acestor tipuri de infracţiuni, fapt care va îmbogăţi cunoştinţele grănicerilor cu privire la modul de operare şi la rutele migraţiei ilegale, facilitînd realizarea indicatorilor şi profilului riscurilor.

Cooperarea interinstituţională privind investigarea criminalităţii transfrontaliere va fi realizată prin schimbul de informaţii între diferite autorităţi în vederea coordonării activităţilor de investigaţii, înfiinţarea grupurilor comune, analiza riscurilor şi a informaţiilor prelucrate, utilizarea în comun a bazelor de date, activitatea centrelor de contact (reprezentanţilor Serviciului Grăniceri, Ministerului Afacerilor Interne şi a Serviciului Vamal).

8. Modelul de acces structurat pe patru niveluri formează nucleul şi acoperă toate aspectele politicii de frontieră. Acest sistem cuprinde patru filtre complementare:

1) activităţi desfăşurate în ţările terţe, de origine şi de tranzit:

a) repartizarea ofiţerilor de legătură şi a experţilor pe documente în ţările terţe. Funcţionarii care vor lucra peste hotare în oficiile consulare şi agenţiile de transport vor fi instruiţi de Serviciul Grăniceri, pentru a descoperi cazurile de falsificare înainte de începerea călătoriei;

b) examinarea minuţioasă a cererilor prezentate trebuie efectuată de către oficiile consulare la eliberarea vizelor. Aceasta include examinarea documentelor şi introducerea informaţiei corespunzătoare în baza de date;

c) obligarea agenţiilor de transport să întreprindă măsurile necesare pentru a se asigura că persoanele străine transportate posedă acte de călătorie valabile; sancţionarea agenţiilor care transportă în ţară persoane străine fără acte de călătorie valabile; instruirea personalului agenţiilor de transport;

d) realizarea acţiunilor în afara ţării de prevenire a migraţiei ilegale în Republica Moldova, prin:

implementarea standardelor UE în domeniul vizelor – adoptarea regulilor UE în domeniul vizelor; îmbunătăţirea caracteristicilor de siguranţă pentru colantul vizei naţionale; îmbunătăţirea capacităţii administrative a structurilor responsabile de eliberarea vizelor;

creşterea rolului oficiilor consulare în prevenirea intrării ilegale în Republica Moldova – perfecţionarea pregătirii personalului oficiilor consulare în domeniul descoperirii falsurilor în documente, inclusiv prin conectarea la bazele de date ale instituţiilor internaţionale specializate în domeniu; dotarea adecvată, în baza rezultatelor analizei riscurilor, a oficiilor consulare cu echipamente de descoperire a falsurilor în documente; perfecţionarea metodologiei de verificare a cererilor de acordare a vizei şi creşterea gradului de exigenţă în ţările cu potenţial migrator; elaborarea şi aplicarea chestionarelor complexe în procedura de acordare a vizelor în cadrul misiunilor diplomatice şi consulare; crearea condiţiilor pentru eliberarea şi verificarea autenticităţii vizelor prin sistemul informaţional “VIZE”; elaborarea şi aplicarea noului specimen al titlului de călătorie pentru întoarcerea în Republica Moldova, potrivit standardelor europene; perfecţionarea mecanismului de eliberare a titlului de călătorie în special cetăţenilor străini şi apatrizilor care deţin dreptul de şedere pe teritoriul Republicii Moldova;

atribuirea sarcinilor/competenţelor funcţionarilor consulari în prevenirea migraţiei ilegale – intensificarea acţiunilor funcţionarilor consulari privind schimbul de date şi informaţii; elaborarea rapoartelor privind riscurile creşterii fluxurilor migraţiei ilegale în ţara în care îşi desfăşoară activitatea; intensificarea cooperării între instituţiile cu atribuţii la frontieră şi misiunile diplomatice şi consulare, în vederea depistării şi prevenirii migraţiei ilegale;

2) cooperarea bilaterală şi multilaterală internaţională:

a) cooperarea internaţională privind securizarea frontierei (cooperare multilaterală, bilaterală şi locală), şi anume, semnarea acordurilor de cooperare cu ţările vecine privind managementul frontierei, stabilind mecanismele corespunzătoare de lucru – schimb de informaţii, canale de comunicare, puncte de contact locale, proceduri de urgenţă, reglementarea obiectivă a incidentelor pentru a evita controversele politice etc.;

b) cooperarea cu statele vecine şi de tranzit, şi anume, acordarea unui ajutor activ în domeniul securizării frontierei şi al practicilor consecvente de readmisie;

3) măsuri la frontiera de stat (controlul şi supravegherea):

a) legislaţie coerentă;

b) infrastructură, facilităţi corespunzătoare pentru efectuarea controlului şi a supravegherii frontierei de stat;

c) resurse umane adecvate (personal profesional cu instruire specializată);

d) concept clar al instruirii (de bază şi continuă);

e) echipament corespunzător situaţiei la frontieră;

f) coordonare internă la toate nivelurile şi schimb de informaţii între toate autorităţile competente la frontieră;

g) cooperare internaţională/bilaterală eficientă;

h) cerinţe speciale în conformitate cu Catalogul Schengen, potrivit specificului PTFS (aeroportuar, portuar, feroviar şi auto) şi adaptat volumului de pasageri. Separarea fluxurilor de pasageri se va face prin culuoare separate pentru cetăţenii Republicii Moldova, UE, Zonei Economice Europene (EEA) şi Elveţiei (CH) şi pentru cetăţenii statelor terţe;

4) activităţile din interiorul teritoriului:

a) prevenirea migraţiei ilegale şi a criminalităţii transfrontaliere (cooperarea dintre autorităţile competente – grăniceri, vamă, poliţie etc.), controlul rutelor de trafic internaţional pe teritoriul ţării, inclusiv controlul fluxului migraţional pe segmentul transnistrean al frontierei de stat;

b) cooperare şi asistenţă în cazurile de readmisie;

c) la nivel naţional va fi acordată o atenţie importantă consolidării securităţii pe segmentul transnistrean al frontierei de stat moldo-ucrainene, inclusiv gestionarea fluxurilor migraţionale pe acest segment în cooperare cu Ministerul Afacerilor Interne şi Biroul pentru Reintegrare al Cancelariei de Stat, cu valorificarea asistenţei EUBAM. În acelaşi context, va fi examinată posibilitatea extinderii şi lărgirii mandatului EUBAM. Vor continua acţiunile în plan extern în vederea atragerii asistenţei externe pentru securizarea frontierei de stat, ţinîndu-se cont de complexitatea sarcinilor ce urmează a fi implementate de către Serviciul Grăniceri şi Serviciul Vamal şi de riscurile generate de conflictul nesoluţionat în regiunea transnistreană. Totodată, se va urmări consolidarea cooperării cu ţările vecine vizînd modernizarea şi apropierea de standardele europene în domeniul MIFS. Aceste eforturi vor avea menirea să promoveze pe lîngă alte activităţi la nivel naţional şi internaţional reintegrarea ţării, precum şi consolidarea încrederii reciproce pe ambele maluri ale Nistrului.

Secţiunea a 2-a

Perfecţionarea legislaţiei

9. Republica Moldova urmează să aprobe un şir de acte legislative şi normative menite să asigure MIFS, să armonizeze legislaţia la legislaţia UE punînd accent pe domeniul securizării frontierei, să asigure un model de organizare şi funcţionare a Serviciului Grăniceri, în scopul adaptării organizatorice a instituţiei la standardele UE, prin extinderea competenţei pe întreg teritoriul ţării, să atribuie competenţe de urmărire penală, de examinare a contravenţiilor, precum şi competenţe de efectuare a expertizei documentelor de călătorie.

10. În acest scop, urmează să fie adoptate actele normative în următoarele domenii:

1) implementarea standardelor UE în domeniul controlului şi supravegherii frontierei de stat:

adoptarea unei noi legi cu privire la frontiera de stat a Republicii Moldova;

2) descentralizarea procesului de luare a deciziilor, optimizarea structurii la nivel tactic, demilitarizarea cu acordarea personalului a statutului special şi excluderea din componenţa Forţelor Armate (urmînd a fi o componentă a sistemului naţional de apărare), atribuirea competenţelor pe întreg teritoriul ţării:

modificarea şi completarea cadrului legal ce reglementează activitatea Serviciului Grăniceri;

modificarea şi completarea legislaţiei în domeniul apărării naţionale;

3) învestirea Serviciului Grăniceri cu competenţe în domeniul urmăririi penale, examinării contravenţiilor, expertizei actelor de călătorie, instituirii răspunderii transportatorilor în cazul transportării în ţară a străinilor fără acte necesare de călătorie:

modificarea şi completarea legislaţiei penale şi procesual penale;

modificarea şi completarea legislaţiei contravenţionale;

modificarea şi completarea cadrului legal ce reglementează statutul ofiţerului de urmărire penală;

modificarea şi completarea cadrului legislativ în domeniul expertizei judiciare, constatărilor tehnico-ştiinţifice şi medico-legale.

Secţiunea a 3-a

Perfecţionarea sistemului instituţional

11. Managementul frontierei de stat se bazează pe participarea tuturor instituţiilor cu competenţe în acest domeniu printr-un management participativ şi prin cooperare interinstituţională şi internaţională.

12. Coordonarea unitară a sarcinilor autorităţilor cu atribuţii la frontieră reprezintă un element-cheie al aplicării corecte şi coerente a MIFS, care are la bază forma consultativă şi deliberativă de luare a deciziilor în cadrul MIFS.

13. CNMIFS va stabili concepţia de ansamblu şi va asigura coordonarea unitară în baza unui set de obiective specifice ce vizează aplicarea unui management performant al frontierei de stat şi implementarea Sistemului Informaţional pentru Managementul Integrat al Frontierei de Stat (SIIMIFS).

14. Monitorizarea acţiunilor întreprinse pentru îndeplinirea obiectivelor prezentei Strategii se realizează de către Serviciul Grăniceri, prin intermediul secretariatului CNMIFS.

Instituţiile şi autorităţile implicate în realizarea obiectivelor prezentei Strategii vor demara implementarea măsurilor de ordin instituţional şi operaţional în vederea aplicării coerente şi unitare a măsurilor în domeniul de competenţă.

Secţiunea a 4-a

Perfecţionarea controlului şi supravegherii frontierei de stat

15. Obiectivul în cauză presupune implementarea următoarelor măsuri:

a) asigurarea supravegherii şi controlului pe toate sectoarele frontierei de stat;

b) demilitarizarea şi profesionalizarea Serviciului Grăniceri în vederea armonizării instituţionale la structurile similare ale statelor-membre ale UE, prin: descentralizarea sistemului de luare a deciziilor, inclusiv prin acordarea unei autonomii direcţiilor regionale supraveghere şi control al frontierei de stat în domeniul logistic, resurselor umane, financiar etc.; optimizarea structurii Serviciului Grăniceri la nivel tactic; înfiinţarea unor subdiviziuni noi, inclusiv a serviciului de supraveghere aeriană, şi a unor unităţi de operaţiuni speciale la frontieră etc; dezvoltarea conceptului Servicului Chinologic (K-9);

c) dezvoltarea capacităţilor de supraveghere şi de intervenţie rapidă prin utilizarea în practica de serviciu a mijloacelor şi echipamentului modern; asigurarea PTFS cu echipament şi tehnică pentru controlul documentelor de nivelul I şi II;

d) dezvoltarea infrastructurii PTFS şi implementarea schemelor tehnologice potrivit specificului (aeroportuar, portuar, feroviar şi auto), conform standardelor UE;

e) amenajarea centrelor de primire şi detenţie a cetăţenilor străini care solicită statut de refugiat, precum şi a celor reţinuţi pentru aflare ilegală pe teritoriul Republicii Moldova;

f) intensificarea componentei operaţionale a managementului la toate nivelurile, perfecţionarea ciclului informare – decizie – acţiune, prin eliminarea tergiversărilor, birocraţiei şi indeciziei;

g) creşterea responsabilităţii personalului antrenat în controlul şi supravegherea frontierei de stat, prin sporirea competenţelor profesionale în aplicarea legii, creşterea capacităţilor lingvistice;

h) intensificarea activităţilor de prevenire a infracţiunilor la frontieră, prin folosirea SAR, activităţii operative de investigaţii, amplificarea transparenţei acţiunilor şi apropierii instituţiilor de societatea civilă;

i) iniţierea, planificarea, organizarea, coordonarea şi desfăşurarea operaţiunilor comune la nivel naţional în domeniul MIFS;

j) iniţierea, planificarea, organizarea şi desfăşurarea operaţiunilor comune cu serviciile de frontieră ale statelor vecine;

k) folosirea tehnologiilor informaţionale, a echipamentului performant, precum şi implementarea principiului selectivităţii în controlul frontierei de stat;

l) eficientizarea activităţii de control şi supraveghere a frontierei de stat în baza informaţiilor de generalizare a utilizării analizei riscurilor şi în faţa concluziilor rezultate din situaţia operativă prin aprecierea implementării măsurilor practice elaborate, precum şi controlul asupra exercitării şi actualizării acestora;

m) sporirea capacităţii de investigare a falsurilor în documentele de călătorie, acreditînd experţi în criminalistică şi dotînd cu echipamente compartimentele specifice etc.

Secţiunea a 5-a

Cooperarea intrainstituţională, interinstituţională şi internaţională

16. Cooperarea intrainstituţională necesită o organizare internă eficientă a structurilor şi activităţilor în cadrul Serviciului Grăniceri. În acest sens, vor fi stabilite două tipuri de cooperare:

1) cooperarea pe verticală – colaborarea eficientă între diverse niveluri administrative ale Serviciului Grăniceri;

2) cooperarea pe orizontală – existenţa unei linii ierarhice directe între nivelurile de organizare, care să asigure o abordare comună în domeniul controlului şi supravegherii frontierei de stat, o planificare şi un sistem de pregătire unificat, precum şi un mecanism intern de transfer a datelor şi informaţiei la toate nivelurile instituţionale.

17. Cooperarea interinstituţională

Politicile şi strategiile modului de cooperare interinstituţională se vor realiza la nivel strategic de către CNMIFS, iar la nivel operativ, prin CNC şi prin centrele de coordonare regionale şi locale.

În cadrul Serviciului Grăniceri va fi înfiinţat CNC care va funcţiona în regim nonstop şi va monitoriza situaţia la frontiera de stat. Acesta va avea rolul de a coordona activităţile şi misiunile comune ale autorităţilor naţionale implicate în procesul de implementare a prezentei Strategii.

Toate instituţiile, structurile şi autorităţile implicate în activităţile de asigurare a securităţii frontierelor vor colabora la nivel local, regional şi naţional, în baza protocoalelor de cooperare. Protocoalele de cooperare vor acoperi analiza integrată a riscurilor, schimbul de experienţă, pregătirea comună, cooperarea în culegerea şi prelucrarea informaţiilor, instituirea unor grupuri comune de investigaţii, precum şi asigurarea accesului la bazele de date, în baza unui sistem de schimb rapid de informaţii. Acţiunile comune ale autorităţilor cu competenţe în domeniul MIFS vor fi coordonate astfel încît să excludă conflictele de interese.

Aspectele privind cooperarea dintre organele centrale de specialitate ale administraţiei publice şi alte autorităţi administrative centrale ar trebui să fie definite în cadrul reuniunilor conducătorilor instituţiilor implicate în MIFS.

Cooperarea la nivel naţional în domeniul MIFS este realizată de către Serviciul Grăniceri:

a) cu Ministerul Afacerilor Interne, prin:

realizarea schimbului de date şi informaţii în domenii de interes comun în sfera combaterii fenomenului infracţional transfrontalier;

acordarea sprijinului reciproc în desfăşurarea acţiunilor de supraveghere şi control al frontierei de stat, combaterea activităţilor ilegale, urmărirea şi expulzarea persoanelor care au încălcat regimul frontierei de stat, clarificarea şi verificarea circumstanţelor comiterii contravenţiilor de către persoane;

organizarea acţiunilor comune în scopul combaterii crimelor specifice criminalităţii transfrontaliere;

realizarea investigaţiilor comune în domeniul operativ şi al urmăririi penale privind infracţiunile transfrontaliere;

b) cu Ministerul Justiţiei, prin:

informarea reciprocă cu date operative şi utile în prevenirea infracţiunilor transfrontaliere;

informarea Serviciului Grăniceri despre evadarea deţinuţilor din penitenciare;

acordarea sprijinului necesar personalului Departamentului Instituţiilor Penitenciare la preluarea deţinuţilor de la frontiera de stat;

schimbul reciproc de informaţii despre pregătirea săvîrşirii infracţiunilor transfrontaliere şi despre apartenenţa, legătura şi implicarea în reţelele traficului de fiinţe umane de către deţinuţii din penitenciare;

conectarea Serviciului Grăniceri la sistemele informaţionale ale Departamentului Instituţiilor Penitenciare şi viceversa;

c) cu Ministerul Apărării, prin:

schimbul de date şi informaţii cu privire la aeronavele şi alte aparate de zbor care au încălcat regimul frontierei de stat, precum şi participarea la soluţionarea, în limitele competenţei, de comun acord cu reprezentanţii de frontieră ai Republicii Moldova, a incidentelor legate de încălcarea regimului frontierei de stat;

sprijinul reciproc în derularea unor acţiuni specifice şi acoperirea necesităţilor de informaţii în domenii de interes pentru Ministerul Apărării şi Serviciul Grăniceri;

d) cu Cancelaria de Stat, prin:

acordarea sprijinului necesar pentru promovarea proiectelor de acte legislative şi normative în domeniul MIFS;

acordarea asistenţei în atragerea şi promovarea proiectelor de asistenţa tehnică şi financiară externă în domeniul MIFS;

realizarea schimbului de date şi de informaţii în probleme ce privesc frontiera de stat;

participarea la activităţile specifice ale Serviciului Grăniceri în vederea îmbunătăţirii cooperării;

e) cu Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, prin:

informarea reciprocă în ceea ce priveşte reglementările în politica de vize;

informarea despre problemele apărute în legătură cu controlul de frontieră al unor persoane oficiale acreditate în Republica Moldova;

iniţierea negocierilor, semnarea şi colaborarea în vederea întreprinderii procedurilor de intrare în vigoare a tratatelor internaţionale în domeniul de competenţă al Serviciului Grăniceri;

cooperarea în vederea promovării intereselor Republicii Moldova în diferite domenii, inclusiv prin desfăşurarea unor acţiuni comune;

iniţierea unor proiecte de acte legislative în domeniul MIFS;

acordarea sprijinului reciproc în rezolvarea problemelor cetăţenilor străini care au săvîrşit acte ilegale la frontiera de stat (contactarea ambasadelor, a consulatelor, iniţierea unor discuţii cu reprezentanţii oficiali ai ţărilor respective în Republica Moldova);

schimbul de informaţii între secţiile consulare ale ambasadelor Republicii Moldova şi Serviciul Grăniceri cu privire la verificarea persoanelor, aprobarea vizelor, eliberarea unor documente de călătorie etc.;

realizarea schimbului de date şi informaţii cu privire la măsurile ce au fost şi urmează a fi întreprinse pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană;

f) cu Ministerul Finanţelor (prin intermediul Serviciului Vamal), prin:

schimbul de date şi informaţii necesare combaterii acţiunilor ilegale în zona de competenţă;

efectuarea, în baza unor planuri comune de acţiuni în zona de competenţă, a controalelor mijloacelor de transport, depozitelor, containerelor, trenurilor, sediilor şi altor obiective unde se găsesc bunuri supuse controlului, în scopul depistării infractorilor, migranţilor ilegali, traficului ilicit de mărfuri, contrabandei, armamentului, muniţiilor, substanţelor explozive, toxice sau radioactive, altor materiale ce ar putea fi folosite în scopuri teroriste;

executarea, în condiţiile legii, a activităţilor specifice pe linie fitosanitară şi sanitar-veterinară în PTFS;

g) cu Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, prin:

colaborarea şi schimbul de informaţii privind combaterea infracţionalităţii transfrontaliere;

colaborarea în domeniul fitosanitar şi sanitar-veterinar;

h) cu Ministerul Mediului şi Agenţia “Moldsilva”, prin:

colaborarea în scopul administrării fondului forestier, cinegetic şi piscicol, în conformitate cu prevederile legislaţiei în domeniu;

schimbul de date şi informaţii de interes comun, în scopul prevenirii şi combaterii pescuitului ilegal şi a braconajului în zona de frontieră;

realizarea, în condiţiile legii, a acţiunilor comune de combatere a actelor ilegale în zona de competenţă a Serviciului Grăniceri, în vederea contracarării şi combaterii contravenţiilor din domeniul protecţiei mediului;

i) cu Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, prin:

colaborarea în domeniul asigurării, în condiţiile legii, a transportului (aeroportuar, portuar, feroviar şi auto) de pasageri;

cooperarea în domeniul transmiterii în prealabil Serviciului Grăniceri a datelor privind pasagerii, de către operatorii de transport;

j) cu Ministerul Sănătăţii, prin:

asigurarea schimbului de date şi informaţii de interes comun în vederea prevenirii bolilor în zona de competenţă a Serviciului Grăniceri, în special în PTFS;

asigurarea executării activităţilor medicale de rigoare, în conformitate cu prevederile legale în PTFS;

k) cu Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor, prin:

acordarea sprijinului necesar în vederea asigurării şi menţinerii unui sistem de comunicaţii în scopul îndeplinirii eficiente a misiunilor Serviciului Grăniceri;

acordarea ajutorului metodologic şi practic în modernizarea SIISG şi noilor sisteme şi tehnologii informaţionale;

schimbul de informaţii în vederea identificării persoanelor ce traversează frontiera de stat şi a actelor de identitate;

l) cu Ministerul Economiei, prin:

cooperarea în domeniile de autorizare a activităţilor economice, dezvoltării mediului de afaceri şi infrastructurii în zona de frontieră;

m) cu Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Regionale, prin:

cooperarea în domeniile dezvoltării regionale şi a căilor de acces în zona de frontieră;

n) cu Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, prin:

cooperarea şi schimbul de informaţie privind trecerea frontierei de stat de către persoane, în scopul prevenirii migraţiei ilegale şi evidenţei migraţiei legale;

cooperarea în domeniul aplicării legislaţiei muncii;

o) cu Agenţia Turismului, prin:

soluţionarea, în condiţiile legii, a problemelor şi eventualelor neconcordanţe ce apar în completarea documentelor de călătorie;

cooperarea în domeniul activităţii turistice în zona de frontieră;

p) cu Serviciul de Informaţii şi Securitate, prin:

efectuarea schimbului de informaţii în domeniul criminalităţii transnaţionale organizate, inclusiv a terorismului, iniţierea şi participarea la acţiuni comune, în domeniul prevenirii şi combaterii faptelor din domeniul infracţionalităţii transfrontaliere;

dezvoltarea relaţiilor de colaborare în scopul cunoaşterii, prevenirii şi contracarării fenomenelor şi acţiunilor din sfera criminalităţii transnaţionale organizate, pentru a asigura securitatea naţională sau interesele ţării;

q) cu Centrul Naţional Anticorupţie, prin:

cooperarea în domeniul prevenirii şi combaterii corupţiei;

efectuarea schimbului reciproc de informaţii în domeniul criminalităţii transfrontaliere;

organizarea acţiunilor comune în scopul combaterii crimelor specifice criminalităţii transfrontaliere;

r) cu Procuratura Generală, prin:

efectuarea controlului legalităţii activităţii Serviciului Grăniceri şi a altor instituţii cu competenţe la frontieră;

acordarea sprijinului şi coordonarea măsurilor de profilaxie a infracţionalităţii în cadrul Serviciului Grăniceri şi în zona de competenţă a acestuia;

efectuarea schimbului de informaţii în domeniul combaterii criminalităţii transfrontaliere;

s) cu Comisia Naţională a Pieţei Financiare, prin:

colaborarea şi schimbul de informaţii privind verificarea deţinerii de către utilizatorii mijloacelor de transport a asigurărilor obligatorii de răspundere civilă auto externă (Carte Verde) la PTFS;

t) cu autorităţile administraţiei publice locale, prin:

desfăşurarea activităţilor comune pentru deschiderea unor noi PTFS sau modernizarea celor existente;

acordarea sprijinului necesar subdiviziunilor Serviciului Grăniceri, în limitele prevăzute de lege, pentru asigurarea regimului de frontieră de către întreprinderile, instituţiile, organizaţiile, asociaţiile obşteşti şi cetăţeni în localităţile din zona de frontieră;

atribuirea, în condiţiile legii, a terenurilor pentru necesităţile Serviciului Grăniceri.

[Pct.17 modificat prin Hot.Guv. nr.868 din 19.11.2012, în vigoare 23.11.2012]

18. Cooperarea internaţională

Acordurile cu ţările vecine reprezintă un instrument eficient pentru consolidarea securităţii frontaliere. Astfel, principalele măsuri de consolidare a cooperării internaţionale vor avea în vedere dezvoltarea cadrului juridic bilateral – încheierea şi implementarea prevederilor tratatelor cu privire la regimul frontierei de stat, mecanismelor specifice de cooperare la frontieră (reprezentanţii de frontieră), combaterea criminalităţii transfrontaliere şi optimizarea schimbului de informaţii. În cadrul cooperării cu statele vecine se vor organiza schimburi de date statistice, analize şi investigaţii la frontieră, precum şi sesiuni de pregătire în domenii de interes comun.

Cooperarea la nivel internaţional va fi desfăşurată:

a) cu serviciile partenere ale statelor-membre UE prin implementarea proiectelor (programe, planuri) comune în domeniul schimbului de experienţă şi asistenţei tehnice în domeniul MIFS;

b) cu agenţiile de specialitate (INTERPOL, FRONTEX, Oficiul European de Poliţie (EUROPOL), EUROJUST, Oficiul European de Lupta Antifraudă (OLAF) etc.). Colaborarea cu FRONTEX se va efectua prin intermediul Punctului Naţional Focal FRONTEX. Moldova ar putea solicita FRONTEX să lanseze o operaţiune comună la frontiera de stat, sau să acorde echipe de experţi din cadrul serviciilor de frontieră ale statelor-membre ale UE. Participarea reprezentanţilor Serviciului Grăniceri la cooperarea coordonată în cadrul FRONTEX va servi drept obiectiv de sprijin pentru statele-membre ale UE confruntate cu presiunea migraţiei ilegale, precum şi fundament pentru elaborarea celor mai bune practici pentru managementul frontierelor, totodată, sporind gradul de profesionalism al propriului personal în acest proces. În acest sens, este necesară dezvoltarea capacităţilor de a găzdui aceste echipe şi de a delega personalul necesar să se alăture echipelor din străinătate. După caz, legislaţia naţională trebuie adoptată astfel încît să atingă obiectivele respective;

c) cu statele vecine prin implementarea acordurilor de cooperare în domeniul schimbului de informaţii, crearea canalelor de comunicaţii comune, precum şi a punctelor de contact, semnarea tratatelor privind regimul frontierei de stat, colaborarea şi asistenţa mutuală în probleme de frontieră, inclusiv finisarea demarcării frontierei de stat cu Ucraina, dezvoltarea conceptului controlului în comun în PTFS şi patrulării comune (coordonate) a frontierei de stat, schimbul preliminar de informaţii cu privire la temeiul juridic pentru intrarea cetăţenilor străini şi apatrizilor în Republica Moldova etc.;

d) cu statele din cadrul Comunităţii Statelor Independente (CSI) prin accentuarea cooperării cu serviciile partenere, în baza acordurilor de colaborare bilaterală;

e) cu statele terţe prin acorduri de colaborare bilaterală şi acorduri de readmisie.

Secţiunea a 6-a

Implementarea unui sistem performant

al managementului resurselor umane

19. Reforma managementului resurselor umane este elementul-cheie pentru adaptarea la standardele europene.

În acest sens urmează a fi întreprinse următoarele măsuri:

1) specializarea personalului în anumite domenii;

2) elaborarea unei strategii a managementului resurselor umane pentru acoperirea deficitului de personal în legătură cu demilitarizarea:

3) perfecţionarea sistemului de pregătire a personalului, prin:

a) elaborarea planurilor de învăţămînt, bazate pe standardele UE ce vor satisface necesităţile Serviciului Grăniceri;

b) modernizarea procesului de instruire (metode de predare, baza instructiv-metodică, implementarea tehnologiilor informaţionale), ţinînd cont de cele mai bune practici în domeniu;

c) crearea condiţiilor necesare pregătirii personalului în Colegiul Naţional de Grăniceri şi subdiviziunile de frontieră (infrastructura, mobilier, mijloace tehnice pentru asigurarea procesului de instruire);

d) pregătirea lingvistică;

e) pregătirea cadrelor didactice;

f) perfecţionarea personalului în domeniul capacităţilor de lider;

g) pregătirea instructorilor în utilizarea echipamentelor din dotare;

h) implementarea pregătirii la distanţă;

i) cooperarea cu instituţiile naţionale în domeniul formării şi perfecţionării personalului, derulării programelor comune de pregătire a personalului;

j) încheierea acordurilor de colaborare în domeniul instruirii cu organe similare din ţările vecine, statele-membre ale UE, şi a altor state;

k) asistenţa psihologică a personalului;

4) elaborarea şi implementarea ghidului carierei pentru realizarea continuităţii în activitate;

5) implementarea măsurilor de profilaxie a corupţiei, prin:

a) evaluarea riscurilor instituţionali de corupţie şi implementarea planurilor de integritate;

b) adaptarea programelor de formare profesională a personalului, în funcţie de vulnerabilitatea la fapte de corupţie specifice fiecărui sector de activitate, şi completarea modulelor de perfecţionare.

Secţiunea a 7-a

Asigurarea dezvoltării logistice

20. Luînd în considerare faptul că militarii în termen vor fi înlocuiţi cu angajaţi pe bază de contract, mobilitatea (terestră, navală şi aeriană) a subdiviziunilor Serviciului Grăniceri trebuie să fie majorată prin achiziţionarea autospecialelor de supraveghere cu termoviziune, autoturisme de teren, autoturisme pentru activităţi operative, autospeciale transport cîini, microbuze şi ATV-uri, ambarcaţiuni şi salupe de patrulare, elicoptere. De asemenea, este necesară instalarea sistemelor şi dispozitivelor tehnice moderne de control al frontierei.

21. Dezvoltarea infrastructurii frontierei de stat constă în construcţia de clădiri şi facilităţi noi pentru Serviciul Grăniceri, în reabilitarea sau extinderea clădirilor existente, în funcţie de necesităţile asigurării securităţii frontierei. Aceasta cuprinde şi componente de infrastructură în comunicaţii, cum ar fi piloni pentru amplasarea antenelor, radarelor, camerelor video etc., precum şi diferite construcţii civile necesare desfăşurării activităţilor specifice de supraveghere şi control al frontierei de stat.

22. În procesul dezvoltării infrastructurii frontierei un loc prioritar îl va ocupa frontiera moldo-ucraineană. În acest scop, este importantă implementarea Planului de dezvoltare a infrastructurii frontierei de stat pentru anii 2009-2011, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.827 din 4 iulie 2008, precum şi aprobarea Planului de dezvoltare a infrastructurii pe anii 2012-2014.

23. Supravegherea frontierei va necesita un ansamblu de mijloace tehnice specifice menite să sprijine acţiunile de monitorizare a frontierei în spaţiile situate între PTFS, în vederea prevenirii trecerii ilegale. Aceasta va presupune utilizarea unor tehnologii bazate pe senzori, radare, supraveghere video sau alte mijloace de detecţie optice sau optoelectronice cu vedere pe timp de zi şi noapte, fixe sau mobile (vehicule, ambarcaţiuni, elicoptere etc.), interconectate cu pichetele de grăniceri şi cu unităţile de intervenţie rapidă, în vederea coordonării acţiunilor. Informaţiile obţinute vor fi transmise prin sistemele de comunicaţii şi procesate prin sistemul tehnologiilor informaţionale.

24. Controlul la frontiere va necesita prezenţa unui ansamblu de mijloace tehnice menite să asigure controlul persoanelor, mijloacelor de transport şi bunurilor prin PTFS, în scopul de a preveni pătrunderea în Republica Moldova a migranţilor ilegali sau a obiectelor neautorizate. PTFS vor fi dotate cu toate echipamentele necesare controlului în linia I şi a II-a, iar colaboratorii acestora cu echipamente de protecţie individuală. Informaţiile culese vor fi inserate în bazele de date relevante prin intermediul SIISG. Cu ajutorul unor interfeţe speciale, personalul autorizat va accesa respectivele baze de date şi va fi informat în timp real despre alertele şi riscurile atît din puncte de lucru fixe, cît şi patrule mobile.

25. Pentru implementarea Strategiei vor fi întreprinse măsuri în vederea asigurării infrastructurii de comunicaţii la frontieră, care va cuprinde ansamblul mijloacelor tehnice, inclusiv aplicaţiile informatice menite să consolideze supravegherea şi controlul frontierei de stat. Aceasta va asigura dispozitivele de comunicare şi de schimb de date între toate sediile subdiviziunilor Serviciului Grăniceri şi accesul la bazele de date naţionale relevante proprii sau ale altor instituţii, incluzînd facilitarea procedurii de acordare a vizelor de intrare la PTFS şi alte funcţionalităţi specifice.

26. Printre priorităţile de bază urmează să se realizeze următoarele măsuri:

1) crearea şi dezvoltarea CNC;

2) crearea, în baza SIISG a noului Sistem Informaţional pentru Managementul Integrat al Frontierei de Stat (SIIMIFS), care ar permite interacţiunea, în termene relevante, între toate autorităţile implicate în MIFS la nivel naţional şi internaţional;

3) finalizarea, testarea şi darea în funcţiune a sistemului de comunicaţii fixe şi mobile la frontiera de stat;

4) dotarea subdiviziunilor cu mijloace de transport folosite în supravegherea frontierei, inclusiv cu termovizoare, computere, hărţi digitale, telemetre laser, sisteme GPS, camere de vedere pe timp de noapte, integrarea acestor utilaje în sisteme mobile de supraveghere a frontierei;

5) crearea reţelelor de laboratoare criminalistice, care ar corespunde necesităţilor de combatere a criminalităţii transfrontaliere la compartimentul falsificării documentelor;

6) achiziţia echipamentelor necesare pentru controlul de frontieră (detectarea documentelor de călătorie false şi falsificate, depistarea persoanelor ascunse în mijloacele de transport marfar închise şi sigilate, controlul autovehiculelor, detectarea stupefiantelor, substanţelor explozive etc.);

7) crearea infrastructurii şi achiziţia mijloacelor aeriene (elicoptere) pentru misiuni de supraveghere, salvare, transport şi intervenţie;

8) construcţia sediilor noi pentru pichetele de grăniceri, repararea şi modernizarea celor existente, care să corespundă cerinţelor operaţionale şi să ofere condiţii la nivelul standardelor europene;

9) dezvoltarea capacităţilor Colegiului Naţional de Grăniceri (infrastructura sediului central, a centrului de campanie şi a poligonului);

10) amenajarea PTFS, în conformitate cu standardele UE, cu normele Schengen şi cerinţele Regulamentului sanitar internaţional (2005);

11) elaborarea şi introducerea noii uniforme a colaboratorilor Serviciului Grăniceri.

Secţiunea a 8-a

Dezvoltarea sistemului de analiză a riscurilor

27. Dezvoltarea sistemului de supraveghere şi control a frontierei de stat bazată pe informaţia operativă necesită un set de cunoştinţe strategice asupra fenomenului criminalităţii transfrontaliere, ceea ce ar permite Serviciului Grăniceri şi altor autorităţi cu competenţe la frontiera de stat să fie proactive în activitatea sa.

28. În vederea atingerii cerinţelor şi standardelor UE în supravegherea şi controlul frontierei de stat bazate pe analiza riscurilor, vor fi implementate următoarele măsuri:

1) perfectarea produselor analizei riscurilor, prin implementarea sistemului profilurilor şi criteriilor de risc;

2) crearea echipelor analitice comune, care se vor axa asupra problemelor în domeniul frontalier;

3) perfecţionarea potenţialului analitic al colaboratorilor antrenaţi în acest domeniu;

4) achiziţia echipamentelor şi programelor de calculator (soft) necesare dezvoltării continue a potenţialului subdiviziunilor de analiză a riscurilor.

29. Prin obţinerea rezultatelor scontate, managementul riscurilor va deveni o parte integrantă cu procesul analitic, fiind utilizată şi ca o punte de legătură între procesul de planificare şi activitatea operativă. SAR îi revine sarcina de identificare a ameninţărilor la securitatea frontierei de stat şi constă în preîntîmpinarea, minimalizarea şi contracararea acestora.

Capitolul III

RESURSELE FINANCIARE

30. Resursele financiare necesare pentru atingerea obiectivelor prezentei Strategii se planifică în condiţiile legii.

Sursele de finanţare pot fi:

1) din bugetul de stat, în limitele cheltuielilor alocate/aprobate instituţiilor implicate;

2) proiecte şi programe de asistenţă tehnică şi financiară externă din partea donatorilor;

3) sponsorizări şi alte surse acceptate în condiţiile legii.

Capitolul IV

MECANISMELE DE IMPLEMENTARE, MONITORIZARE

ŞI EVALUARE

31. Implementarea eficientă a prezentei Strategii revine fiecărei instituţii în parte, în conformitate cu domeniile de competenţă, coordonate şi sincronizate cu obiectivele strategiilor sectoriale de dezvoltare. Conducătorii instituţiilor implicate vor întreprinde măsurile necesare şi sînt responsabili de îndeplinirea obiectivelor ce le revin.

32. Obiectivele propuse în prezenta Strategie se vor realiza în conformitate cu Planul de acţiuni privind implementarea Strategiei, aprobat de Guvern la propunerea CNMIFS.

33. În scopul realizării obiectivelor propuse vor fi luate în considerare următoarele aspecte:

1) identificarea măsurilor prioritare;

2) mobilizarea tuturor resurselor necesare;

3) solicitarea sprijinului şi a asistenţei din partea instituţiilor naţionale, a instituţiilor şi organizaţiilor internaţionale (Comisia Europeană, FRONTEX, EUBAM etc.), în vederea preluării experienţei internaţionale;

4) asigurarea alocaţiilor din fondurile necesare pentru finanţarea programelor de dotare cu mijloace şi echipamente performante destinate MIFS, pentru încadrarea şi pregătirea personalului şi modernizarea infrastructurii;

5) monitorizarea şi evaluarea permanentă a stadiului pentru îndeplinirea măsurilor prevăzute în documentele de implementare ale prezentei Strategii;

6) informarea periodică a Guvernului, populaţiei şi comunităţii internaţionale despre rezultatele obţinute.

34. Monitorizarea şi evaluarea se va efectua de către CNMIFS prin secretariatul acestuia atît la nivelul întregii Strategii, cît şi la nivelul fiecărui obiectiv în parte. Serviciul Grăniceri va prezenta rapoarte semestriale CNMIFS şi rapoarte anuale Guvernului privind progresul de implementare a prezentei Strategii.

35. Evaluarea şi analiza stadiului îndeplinirii obiectivelor Strategiei se realizează în cadrul şedinţelor de lucru ale CNMIFS, după metodologia şi în termenele prevăzute în acest sens, în baza rapoartelor periodice. Sarcina elaborării rapoartelor cu privire la etapa îndeplinirii obiectivelor prezentei Strategii revine secretarului CNMIFS, care asigură evidenţa şi transmiterea spre executare a tuturor deciziilor şi masurilor adoptate în cadrul şedinţelor, precum şi a modului de îndeplinire a acestora către autorităţile abilitate.

36. Prezenta Strategie reflectă intenţii şi acţiuni, proceduri şi etape progresive ce vor fi urmărite cu consecvenţă, chiar dacă, într-o lume dinamică, aflată în permanentă schimbare, pot să apară evoluţii care să necesite revalorificări temporare. Pornind de la concluzia că obiectivele Strategiei sînt nu numai dorite, ci şi susţinute, precum şi de la faptul că autorităţile care realizează MIFS dispun de un capital uman performant, implementarea Strategiei va asigura condiţiile necesare pentru succesul Republicii Moldova în cooperarea cu UE în contextul îndeplinirii precondiţiilor de aderare la spaţiul comunitar.

37. Rezultatele obţinute în urma evaluării vor fi utilizate pentru evidenţierea posibilelor îmbunătăţiri, pentru a le lua în considerare şi a argumenta eventualele decizii de modificare. Informaţia folosită în cadrul evaluării este cea utilizată pentru monitorizare, cu completările necesare şi accentuează anumite elemente specifice. Evaluarea trebuie să se desfăşoare periodic în eventualitatea unor măsuri de corectare.