H O T Ă R Î R E

pentru aprobarea Regulamentului cu privire la planificarea gestionării secetei

 

nr. 779  din  04.10.2013

 

Monitorul Oficial nr.222-227/884 din 11.10.2013

 

* * *

Notă: Pe tot parcursul textului hotărîrii şi al anexei nr.1, cuvintele „Ministerul Mediului”, la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele „Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului”, la forma gramaticală corespunzătoare, conform Hot.Guv. nr.1143 din 21.11.2018, în vigoare 18.01.2019

 

În temeiul art.47 al Legii apelor nr.272 din 23 decembrie 2011 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr.81, art.264), Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Regulamentul cu privire la planificarea gestionării secetei (se anexează).

2. Controlul asupra executării prezentei hotărâri se pune în sarcina Ministerului Mediului.

[Pct.2 modificat prin Hot.Guv. nr.21 din 10.01.2024, în vigoare 15.03.2024]

 

 

 

Aprobat

prin Hotărîrea Guvernului

nr.779 din 4 octombrie 2013

 

REGULAMENT

cu privire la planificarea gestionării secetei

 

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

1. Regulamentul cu privire la planificarea gestionării secetei (în continuare – Regulament) are drept scop reglementarea aspectelor referitoare la monitorizarea şi prognozarea fenomenelor hidrometeorologice care au ca efect producerea secetei, starea de secetă, consecinţele secetei, prin:

1) precizarea indicatorilor care permit identificarea stării de secetă;

2) stabilirea unor sisteme de monitorizare specifice pentru identificarea riscului de secetă;

3) identificarea măsurilor de atenuare a efectelor secetei, inclusiv a măsurilor de raţionalizare a consumului de apă, de stabilire a priorităţilor privind folosinţa apei, de sprijinire a necesităţilor umane de bază, inclusiv privind produsele alimentare, de protecţie a ecosistemelor acvatice, la nivel naţional şi local;

4) informarea populaţiei cu privire la apariţia situaţiei de risc de secetă şi asigurarea participării acesteia în procesul de aplicare a măsurilor de gestionare a tipurilor de secetă;

5) stabilirea, pornind de la atribuţiile ce le revin conform domeniilor de activitate, a responsabilităţilor autorităţilor implicate în gestionarea secetei, privind prevenirea, gestionarea, evaluarea consecinţelor şi reabilitarea pentru restabilirea stării normale;

6) stabilirea măsurilor de evaluare/investigare posteveniment şi reabilitare pentru revenirea la starea normală.

[Pct.1 în redacţia Hot.Guv. nr.21 din 10.01.2024, în vigoare 15.03.2024]

 

2. În sensul prezentului Regulament, se definesc următoarele noţiuni:

 

[Lit.a) pct.2 abrogată prin Hot.Guv. nr.21 din 10.01.2024, în vigoare 15.03.2024]

 

b) secetă meteorologică – reducerea semnificativă a precipitaţiilor comparativ cu nivelurile normale pe termen lung care se înregistrează pe parcursul unei perioade definite de timp, însă care nu neapărat cauzează efecte adverse;

 

[Lit.c)-d) pct.2 abrogate prin Hot.Guv. nr.21 din 10.01.2024, în vigoare 15.03.2024]

 

e) secetă hidrologică – reducerea semnificativă a nivelului apei în rîuri, lacuri de acumulare sau a nivelului apelor subterane comparativ cu nivelul normal care se înregistrează pe parcursul unei perioade de timp specifică pentru fiecare bazin hidrografic;

f) captarea apei – orice extragere a apei de suprafaţă sau subterană dintr-o sursă prin intermediul oricărui proces fizic pentru orice uz specific, o parte a căreia sau toată apa putînd fi întoarsă la sursă;

 

[Lit.g) pct.2 abrogată prin Hot.Guv. nr.21 din 10.01.2024, în vigoare 15.03.2024]

 

h) consum de apă – captarea apei pentru orice necesitate umană, economică sau agricolă, care nu este întoarsă la sursă;

i) indicele anual de exploatare a apei – raportul dintre consumul anual total de ape de suprafaţă şi subterane şi resursa anuală exploatabilă renovabilă;

j) indicele sezonier de exploatare a apei – raportul dintre consumul sezonier total de ape de suprafaţă şi subterane şi resursa sezonieră exploatabilă renovabilă;

 

[Lit.k) pct.2 abrogată prin Hot.Guv. nr.21 din 10.01.2024, în vigoare 15.03.2024]

 

l) valori de umiditate a solului – rezultatul măsurătorilor directe efectuate cu senzori de umiditate în platformele agrometeorologice constatate şi validate la staţiile meteorologice;

m) măsuri de diminuare a efectelor secetei – ansamblu măsurilor de protecţie a resurselor de apă şi de sol, precum şi de reconstrucţie a zonelor afectate de expunerea la secetă;

n) risc de secetă – stare probabilă de secetă definită de potenţialul de manifestare ce depăşeşte un prag acceptat, cu intervale de recurenţă estimate în timp şi în spaţiu, determinat ca produsul dintre frecvenţa şi severitatea secetei şi al vulnerabilităţii corespunzătoare;

o) impact al secetei – efect specific al secetei asupra economiei şi societăţii, care este o consecinţă a vulnerabilităţii;

p) indicatori ai secetei – parametri utilizaţi pentru a descrie condiţiile de secetă: precipitaţiile, temperatura, debitul, nivelurile apei subterane şi ale rezervoarelor, umiditatea solului şi stratul de zăpadă;

q) indici ai secetei – reprezentări numerice calculate ale severităţii secetei, evaluate folosind intrări climatice sau hidrometeorologice care urmăresc să măsoare starea calitativă a secetei pentru o anumită perioadă de timp, de exemplu SPI, SPEI etc.;

r) secetă agropedologică – fenomen natural definit de un conţinut al apei din sol, respectiv de umiditatea solului, sub valoarea mediei anuale asociate cu seceta meteorologică cu impact direct asupra creşterii culturilor şi a ecosistemului;

s) secetă socioeconomică – situaţie asociată cu un dezechilibru între cererea de apă şi rezerva de apă şi care afectează societatea şi economia.

[Pct.2 modificat prin Hot.Guv. nr.21 din 10.01.2024, în vigoare 15.03.2024]

 

Capitolul II

ATRIBUŢIILE ŞI RESPONSABILITĂŢILE AUTORITĂŢILOR

[Capitolul II în redacţia Hot.Guv. nr.21 din 10.01.2024, în vigoare 15.03.2024]

 

3. În scopul gestionării fenomenelor hidrometeorologice care au ca efect producerea secetei, starea de secetă, consecinţele secetei, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale au următoarele atribuţii şi responsabilităţi:

1) Ministerul Mediului este autoritatea administraţiei publice centrale responsabilă de dezvoltarea cadrului de reglementare a protecţiei mediului, schimbărilor climatice şi gestionării durabile a resurselor naturale, precum şi de gestionarea resurselor de apă, inclusiv de planificarea utilizării resurselor de apă, identificarea măsurilor de combatere a deficitului de apă pentru reducerea riscului de secetă.

În domeniul planificării şi gestionării secetei, Ministerului Mediului îi revin următoarele atribuţii:

a) elaborarea, în comun cu reprezentanţii instituţiilor de resort şi ai societăţii civile, a proiectelor de acte normative în domeniul gestionării secetei;

b) cooperarea cu autorităţile competente din alte state în domeniul gestionării secetei;

c) colaborarea cu autorităţile administraţiei publice locale în vederea gestionării secetei;

d) supravegherea permanentă, în comun cu autorităţile administrative centrale, în baza datelor de monitoring oferite de acestea, a stării mediului ambiant, în scopul prevenirii producerii fenomenului de secetă;

e) coordonarea, în comun cu autorităţile administrative centrale, a modului de aplicare de către autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, persoanele fizice şi juridice a măsurilor de prevenire a riscurilor de secetă şi diminuare a efectelor acesteia;

2) Serviciul Hidrometeorologic de Stat efectuează monitoringul stării şi evoluţiei condiţiilor hidrometeorologice pentru protecţia populaţiei şi a ramurilor economiei naţionale contra fenomenelor hidrometeorologice periculoase, precum şi asigură populaţia, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, agenţii economici cu informaţie hidrometeorologică.

În domeniul planificării şi gestionării secetei, Serviciului Hidrometeorologic de Stat îi revin următoarele atribuţii:

a) monitorizarea stării şi evoluţiei condiţiilor hidrometeorologice în scopul protecţiei populaţiei şi a ramurilor economiei naţionale împotriva fenomenelor hidrometeorologice care au ca efect producerea secetei;

b) elaborarea, transmiterea şi publicarea prognozelor meteo către populaţie şi autorităţile publice interesate, în vederea menţinerii unei evidenţe stricte de către acestea a situaţiei meteorologice care ar putea eventual să genereze situaţii de secetă pe teritoriul Republicii Moldova;

c) analizarea şi sintetizarea sistematică a datelor privind condiţiile meteorologice, elaborarea avertizării hidrologice şi informarea autorităţilor administraţiei publice centrale şi/sau locale privind declanşarea situaţiei de secetă în condiţiile atingerii unui anumit prag de secetă (atenţie la secetă, avertizare de secetă şi urgenţă de secetă) în baza indicatorilor utilizaţi pentru monitorizarea tipurilor de secetă după intensitate, arealul afectat şi durată;

d) efectuarea observaţiilor permanente la reţeaua de staţii, posturi, puncte staţionare şi mobile de observaţii asupra condiţiilor şi a fenomenelor hidrometeorologice;

3) Agenţia „Apele Moldovei” asigură implementarea politicii statului în managementul resurselor de apă.

În domeniul planificării şi gestionării secetei, Agenţiei „Apele Moldovei” îi revin următoarele atribuţii:

a) participarea la elaborarea şi implementarea planurilor de gestionare a secetei pentru fiecare district al bazinului hidrografic, parte componentă a planurilor de gestionare;

b) deţinerea Sistemului informaţional automatizat „Cadastrul de stat al apelor”;

c) ţinerea evidenţei statistice de stat a utilizării apelor, evidenţa fondului apelor;

d) coordonarea limitelor de utilizare a apei pentru eliberarea autorizaţiei de mediu pentru folosinţa specială a apei;

e) analizarea datelor furnizate de către Serviciul Hidrometeorologic de Stat şi în baza avertizărilor emise, precum şi instituirea, de comun acord cu instituţiile de profil, a uneia dintre treptele de restricţionare în folosinţa apelor, în caz de secetă;

4) Agenţia de Mediu realizează funcţiile în domeniul protecţiei şi reglementării utilizării resurselor de apă.

În domeniul planificării şi gestionării secetei, Agenţiei de Mediu îi revin următoarele atribuţii:

a) participarea la implementarea legislaţiei naţionale privind calitatea şi protecţia resurselor de apă de suprafaţă şi subterane;

b) eliberarea, pe adresa persoanelor fizice şi juridice, a autorizaţiei de mediu pentru folosinţa specială a apei, suspendarea, retragerea sau prelungirea valabilităţii acesteia;

c) crearea şi asigurarea funcţionării sistemului de monitoring al calităţii apelor de suprafaţă şi subterane;

5) Ministerului Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale, în domeniul planificării şi gestionării secetei, îi revin următoarele atribuţii:

a) asigurarea armonizării dezvoltării aşezărilor umane, incluzând zonele expuse la secetă, precum şi încurajarea diversificării funcţiilor urbanistice în teritoriu;

b) promovarea dezvoltării unei infrastructuri de importanţă naţională, reziliente la schimbările climatice, în conformitate cu Regulamentul privind conţinutul-cadru, principiile metodologice de elaborare şi actualizare, avizare şi aprobare a Planului de amenajare a teritoriului naţional, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.715/2022;

6) Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, în domeniul planificării şi gestionării secetei, îi revin următoarele atribuţii:

a) promovarea agriculturii conservative, a soiurilor rezistente la secetă, în scopul sporirii competitivităţii prin reducerea cheltuielilor de producere şi de adaptare la schimbările climatice;

b) elaborarea şi punerea în aplicare a metodelor de prevenire şi combatere a secetei în agricultură;

c) promovarea utilizării raţionale a resursei de apă în activităţile agricole;

7) Ministerului Afacerilor Interne, prin intermediul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, în domeniul planificării şi gestionării secetei, îi revin următoarele atribuţii:

a) asigurarea protecţiei populaţiei şi proprietăţii în condiţii de situaţii excepţionale;

b) asigurarea transmiterii avertizărilor către populaţie, precum şi înştiinţarea autorităţilor administraţiei publice centrale şi/sau locale, cu informaţiile relevante de la instituţiile abilitate despre posibilitatea, iminenţa producerii sau producerea secetei;

c) asigurarea informării Guvernului despre consecinţele produse de manifestarea secetei;

d) asigurarea transmiterii prognozelor, înştiinţărilor, atenţionărilor şi avertizărilor privind riscul producerii fenomenelor meteorologice având ca efect producerea secetei în localităţile potenţial afectabile, primite de la Serviciul Hidrometeorologic de Stat;

e) asigurarea executării lucrărilor de salvare şi a altor lucrări de neamânat în condiţiile situaţiilor excepţionale;

f) organizarea pregătirii prealabile şi multilaterale a populaţiei, a obiectivelor economiei naţionale, forţelor protecţiei civile pentru desfăşurarea acţiunilor în cazul apariţiei pericolului situaţiilor excepţionale;

g) punerea la dispoziţia autorităţilor competente a rapoartelor operative transmise de către autorităţile administraţiei publice locale şi deţinătorii de terenuri agricole afectate;

h) participarea în cadrul comisiilor pentru situaţii excepţionale la evaluarea pagubelor survenite ca rezultat al secetei;

8) Ministerul Sănătăţii, în comun cu Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică şi instituţiile medico-sanitare, în domeniul planificării şi gestionării secetei, realizează următoarele atribuţii:

a) punerea în aplicare a politicii de stat privind sănătatea publică, inclusiv monitorizarea calităţii apei potabile şi aprovizionarea cu apă potabilă a populaţiei;

b) monitorizarea pericolelor şi riscurilor specifice, precum şi a efectelor negative ale impactului secetei asupra sănătăţii publice şi a modului de prevenire şi de atenuare a acestor efecte, inclusiv prin fortificarea capacităţilor instituţiilor medico-sanitare publice de a presta servicii medicale de calitate populaţiei;

9) Ministerului Educaţiei şi Cercetării, în domeniul planificării şi gestionării secetei, îi revin următoarele atribuţii:

a) realizarea proiectelor de cercetare-dezvoltare care urmăresc direcţii şi obiective legate de combaterea riscului la secetă;

b) promovarea şi susţinerea implementării proiectelor şi programelor care urmăresc formarea şi dezvoltarea la copii şi la tineri a unei atitudini responsabile privind utilizarea raţională a apei şi a riscurilor asociate secetei;

10) Autorităţile administraţiei publice locale sunt responsabile de întreţinerea corpurilor de apă de suprafaţă, a zonelor şi fâşiilor de protecţie, inclusiv a construcţiilor hidrotehnice aflate în gestiunea lor, precum şi de elaborarea şi aprobarea măsurilor şi acţiunilor adecvate, reflectate în planurile speciale.

În domeniul planificării şi gestionării secetei, autorităţilor administraţiei publice locale le revin următoarele atribuţii:

a) evaluarea situaţiilor de urgenţă cauzate de fenomenul de secetă produse pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale, stabilirea măsurilor şi acţiunilor specifice pentru gestionarea acestora şi urmărirea procesului de îndeplinire a lor;

b) informarea autorităţilor competente despre survenirea riscului de producere a secetei în localitatea respectivă;

c) utilizarea mijloacelor existente pentru a asigura atenţionarea/avertizarea cu prioritate a deţinătorilor de terenuri agricole aflate în zonele de risc la secetă;

d) asigurarea întocmirii şi transmiterii rapoartelor operative Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de fenomene meteorologice periculoase având ca efect producerea secetei în unitatea administrativ-teritorială respectivă;

e) la primirea atenţionărilor/avertizărilor meteorologice şi hidrologice privind instalarea secetei, asigură convocarea, în şedinţe extraordinare a consiliului local, ori de câte ori situaţia o impune, pentru stabilirea acţiunilor ce urmează a fi întreprinse;

f) dispunerea şi asigurarea supravegherii permanente a zonelor de risc de secetă;

g) informarea populaţiei referitor la măsurile şi activităţile prioritare care trebuie întreprinse.

4. Mecanismul de declarare a stării de secetă:

1) evaluarea stării de secetă se efectuează de către Serviciul Hidrometeorologic de Stat, care prezintă informaţia, pentru luarea deciziilor, Ministerului Mediului;

2) Ministerul Mediului propune Guvernului declararea stării de secetă;

3) Guvernul declară starea de secetă;

4) instituţiile responsabile declanşează mecanismele şi procedurile de reacţie la starea de secetă, conform prevederilor anexei.

5. Autorităţile responsabile conform tipului de risc sunt:

1) autorităţile administraţiei publice centrale, inclusiv structurile teritoriale aflate în subordine;

2) autorităţile administraţiei publice locale.

6. Autorităţile responsabile asigură managementul secetei repartizat conform următoarelor domenii de acţiune:

1) prevenire – ansamblu de acţiuni desfăşurate de autorităţile responsabile, care vizează identificarea, evaluarea şi reducerea riscurilor de producere a secetei, în scopul protejării vieţii, mediului şi bunurilor împotriva efectelor negative ale acestora;

2) pregătire – ansamblu de măsuri şi acţiuni prealabile, subsumate activităţilor de prevenire şi răspuns, cu caracter permanent, desfăşurate de autorităţile responsabile;

3) răspuns – ansamblu de acţiuni desfăşurate de autorităţile responsabile de planificarea, organizarea, coordonarea şi conducerea operaţională a capabilităţilor implicate în acţiunile de intervenţie operativă pentru limitarea şi înlăturarea efectelor negative;

4) investigare/evaluare posteveniment – ansamblu de acţiuni desfăşurate de autorităţile responsabile de stabilirea şi cuantificarea efectelor, cauzelor şi circumstanţelor care au determinat producerea secetei;

5) refacere/reabilitare – ansamblu de măsuri şi acţiuni planificate, prioritizate şi desfăşurate ca urmare a procesului de investigare/evaluare posteveniment pentru restabilirea stării de normalitate;

6) măsurile menţionate constituie o obligaţie pentru toate autorităţile responsabile de acest tip de risc şi pentru toate persoanele juridice şi fizice.

[Capitolul II în redacţia Hot.Guv. nr.21 din 10.01.2024, în vigoare 15.03.2024]

 

Capitolul III

INDICATORI DE MONITORIZARE A SECETEI

[Denumirea modificată prin Hot.Guv. nr.21 din 10.01.2024, în vigoare 15.03.2024]

 

9. Sistemul de monitorizare specific pentru identificarea stării de secetă este constituit din:

a) punctele de observaţii din cadrul Reţelei naţionale de monitoring hidrometeorologic, gestionată de Serviciul Hidrometeorologic de Stat;

b) punctele de observaţii din Reţeaua de monitoring a apelor subterane gestionată de Agenţia pentru Geologie şi Resurse Minerale.

[Pct.9 modificat prin Hot.Guv. nr.21 din 10.01.2024, în vigoare 15.03.2024]

 

10. În caz de necesitate pot fi utilizate datele obţinute de la punctele de observaţie din:

a) punctele de monitorizare amplasate la prizele de captare a apei pentru alimentarea cu apă a populaţiei, pentru agricultură şi industrie;

b) punctele de monitorizare amplasate la punctele de deversare a apelor uzate;

c) punctele de monitorizare amplasate la lacurile de acumulare, utilizate pentru crearea rezervelor de apă pentru caz de secetă.

11. Indicatorii care permit identificarea stării şi monitorizarea secetei se vor realiza de către Serviciul Hidrometeorologic de Stat în conformitate cu Metodologia privind evaluarea riscului la secetă, elaborată şi aprobată de Ministerul Mediului.

[Pct.11 în redacţia Hot.Guv. nr.21 din 10.01.2024, în vigoare 15.03.2024]

 

12. Datele sub formă de indicatori şi indici ai secetei sunt esenţiale pentru identificarea şi evaluarea diferitelor tipuri de secetă. Datele necesare se grupează în următoarele categorii:

1) date meteorologice (temperatură, precipitaţii, rezerva de zăpadă) – pentru o evaluare cantitativă a anomaliilor climatice în ceea ce priveşte intensitatea, întinderea spaţială şi frecvenţa şi pentru o caracterizare a secetei meteorologice;

2) date hidrologice (debitele cursurilor de apă, volumul rezervoarelor/acumulărilor, regimul debitelor din acumulări/rezervoare, debitele/scurgerile de primăvară, nivelurile apelor subterane etc.) – pentru cuantificarea impactului secetei meteorologice privind rezervele de apă din corpurile de apă subterană şi apele de suprafaţă şi a calităţii apei (starea ecologică);

3) date agropedologice (deficit de umiditate în sol, evapotranspiraţia, scăderea apei freatice şi condiţiile de dezvoltare a plantelor) – pentru evaluarea consecinţelor directe ale secetei meteorologice asupra stocurilor de apă în sol;

4) date privind impactul asupra mediului – bioindicatori ai stării speciilor şi habitatelor, impactul asupra zonelor protejate, pierderea biodiversităţii şi riscul de incendii forestiere;

5) date socioeconomice – pentru evaluarea impactului secetei asupra populaţiei, gospodăriilor, industriei, producţiei de energie, transporturilor şi turismului;

6) date privind alimentarea cu apă potabilă – cererea de apă, disponibilitatea apei potabile, infrastructura existentă pentru transportul de apă şi managementul situaţiilor de penurie de apă.

[Pct.12 în redacţia Hot.Guv. nr.21 din 10.01.2024, în vigoare 15.03.2024]

 

13. Valoarea indicatorilor pentru identificarea dezvoltării progresive a condiţiilor de secetă într-un bazin sau subbazin hidrografic se determină în baza datelor obţinute din punctele de observaţie, specificate în prezentul capitol.

14. Periodicitatea efectuării măsurărilor la punctele de observaţie se stabileşte conform programelor de monitorizare şi în baza normelor şi standardelor Organizaţiei Mondiale Meteorologice.

 

Capitolul IV

CATEGORIILE STĂRII DE SECETĂ, PRAGURILE ŞI DECLARAREA STĂRII DE SECETĂ

15. Pentru toate bazinele şi subbazinele hidrografice se stabileşte una din următoarele stări de secetă, după cum urmează:

a) normală – indicatorii de monitorizare se încadrează între limitele inferioare şi superioare ale condiţiilor normale, conform specificaţiilor din anexa la prezentul Regulament;

b) atenţie la secetă – indicatorii de monitorizare pe parcursul unei perioade de timp sînt inferiori celor normali, conform specificaţiilor din anexa la prezentul Regulament;

c) avertizare de secetă – indicatorii de monitorizare pe o perioadă de timp sînt semnificativ sub normă, conform specificaţiilor din anexa la prezentul Regulament;

d) urgenţă de secetă – indicatorii de monitorizare pe parcursul unei perioade specifice anterioare sînt la extremă sub normă, conform specificaţiilor din anexa la prezentul Regulament;

e) încetarea secetei – indicatorii de monitorizare revin la normal după o perioadă stabilită de timp.

[Pct.15 modificat prin Hot.Guv. nr.21 din 10.01.2024, în vigoare 15.03.2024]

 

16. Declararea stării de secetă se efectuează în conformitate cu art.48 din Legea apelor nr.272 din 23 decembrie 2011, la atingerea stării de urgenţă de secetă.

16¹. Declararea stării de atenţie la secetă (cod galben) duce la:

1) lansarea activităţilor menite să limiteze şi să diminueze efectele negative ale fenomenului;

2) lansarea activităţilor de pregătire, în eventuala declanşare a situaţiei de pericol.

[Pct.16¹ introdus prin Hot.Guv. nr.21 din 10.01.2024, în vigoare 15.03.2024]

 

16². Aria de acoperire şi măsurile de răspuns în situaţii de urgenţă cauzate de starea de secetă a autorităţilor responsabile în domeniul managementului riscului la secetă sunt conforme cu prevederile cadrului normativ naţional şi regulamentelor de organizare şi funcţionare a fiecărei entităţi.

Atunci când seceta se manifestă pe 80% din suprafaţa ţării se declară secetă pe întreg teritoriul ţării, analogic şi pentru bazinele hidrografice.

[Pct.16² introdus prin Hot.Guv. nr.21 din 10.01.2024, în vigoare 15.03.2024]

 

16³. Declararea stărilor de secetă, precum şi regimul privind restricţiile de folosinţă a apei în situaţii de declarare a stărilor de secetă, în vederea reducerii consumului de apă, sunt stabilite în anexă.

[Pct.16³ introdus prin Hot.Guv. nr.21 din 10.01.2024, în vigoare 15.03.2024]

 

16⁴. Satisfacerea cerinţelor de apă ale populaţiei este prioritară faţă de folosinţa apei în alte scopuri.

1) Au prioritate faţă de alte folosinţe:

a) alimentarea cu apă pentru animale;

b) refacerea rezervei intangibile de apă după incendii;

c) refacerea debitelor necesare pentru menţinerea echilibrului ecologic al habitatului acvatic.

2) Limitarea utilizării apei potabile pentru populaţie în folosul altor activităţi este interzisă.

[Pct.16⁴ introdus prin Hot.Guv. nr.21 din 10.01.2024, în vigoare 15.03.2024]

 

Capitolul V

ÎNCETAREA SECETEI ŞI MĂSURILE DE REABILITARE

17. O situaţie de secetă de orice grad se considera încetată cînd condiţiile hidrologice, agropedologice şi meteorologice revin la normal după o perioadă stabilită de timp, conform indicatorilor şi limitelor specificate în anexa la prezentul Regulament.

[Pct.17 modificat prin Hot.Guv. nr.21 din 10.01.2024, în vigoare 15.03.2024]

 

18. Ministerul Mediului aduce la cunoştinţa autorităţilor publice schimbarea stării de secetă, în baza valorii indicatorilor specificaţi în anexă.

[Pct.18 în redacţia Hot.Guv. nr.21 din 10.01.2024, în vigoare 15.03.2024]

 

19. În cazul în care starea ecologică a corpurilor de apă de suprafaţă şi subterane a degradat ca urmare a măsurilor de urgenţă, este necesară implementarea, cît mai rapid posibil, a măsurilor de remediere cantitativă şi ecologică pentru a restabili starea ecologică bună, prevăzute în Planul de gestionare a districtului bazinului hidrografic.

20. După încetarea secetei, Ministerul Mediului efectuează o evaluare a modului de gestionare a secetei.

[Pct.20 în redacţia Hot.Guv. nr.21 din 10.01.2024, în vigoare 15.03.2024]

 

[Pct.21 abrogat prin Hot.Guv. nr.21 din 10.01.2024, în vigoare 15.03.2024]

 

 

[Anexa modificată prin Hot.Guv. nr.21 din 10.01.2024, în vigoare 15.03.2024]

 

 

[Anexa nr.2 abrogată prin Hot.Guv. nr.21 din 10.01.2024, în vigoare 15.03.2024]