H O T Ă R Î R E

cu privire la aprobarea Metodologiei de planificare a activităţilor de control

de stat desfăşurate de către Agenţia pentru Protecţia Consumatorilor

şi Supravegherea Pieţei în baza analizei criteriilor de risc

[Denumirea modificată prin Hot.Guv. nr.1089 din 18.12.2017, în vigoare 20.12.2017]

 

nr. 376  din  27.05.2014

 

Monitorul Oficial nr.142-146/425 din 03.06.2014

 

* * *

Abrogat: 24.08.2018

Hotărîrea Guvernului nr.782 din 01.08.2018

 

În vederea executării prevederilor art.33 alin.(2) din Legea nr.131 din 8 iunie 2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr.181-184, art.595), cu modificările ulterioare, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Metodologia de planificare a activităţilor de control de stat desfăşurate de către Agenţia pentru Protecţia Consumatorilor şi Supravegherea Pieţei în baza analizei criteriilor de risc (se anexează).

[Pct.1 modificat prin Hot.Guv. nr.1089 din 18.12.2017, în vigoare 20.12.2017]

 

2. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Economiei şi Infrastructurii.

[Pct.2 modificat prin Hot.Guv. nr.738 din 20.07.2018, în vigoare 17.08.2018]

 

 

 

Anexă

la Hotărîrea Guvernului

nr.376 din 27 mai 2014

 

METODOLOGIA

de planificare a activităţilor de control de stat desfăşurate de către

Agenţia pentru Protecţia Consumatorilor şi Supravegherea Pieţei

în baza analizei criteriilor de risc

[Denumirea modificată prin Hot.Guv. nr.1089 din 18.12.2017, în vigoare 20.12.2017]

 

I. DISPOZIŢII GENERALE

1. Metodologia de planificare a activităţilor de control de stat desfăşurate de către Agenţia pentru Protecţia Consumatorilor în baza analizei criteriilor de risc (în continuare – Metodologia) stabileşte cadrul organizatoric şi metodologic referitor la planificarea controalelor asupra activităţii de întreprinzător privind respectarea prevederilor legislaţiei, reglementărilor tehnice, a conformităţii produselor şi a serviciilor prestate cu cerinţele prescrise şi/sau declarate, inclusiv cu reglementările de metrologie legală, precum şi a normelor şi regulilor de desfăşurare a activităţilor de comerţ efectuat de către Agenţia pentru Protecţia Consumatorilor şi Supravegherea Pieţei în baza analizei criteriilor de risc (în continuare – Agenţia).

[Pct.1 modificat prin Hot.Guv. nr.1089 din 18.12.2017, în vigoare 20.12.2017]

 

2. În sensul prezentei Metodologii se utilizează noţiunile definite în Legea nr.131 din 8 iunie 2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător şi în Legea nr.105-XV din 13 martie 2003 privind protecţia consumatorilor.

3. Planificarea activităţilor de control se efectuează în baza analizei criteriilor de risc conform Legii nr.131 din 8 iunie 2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător, în scopul protecţiei consumatorilor împotriva riscului de a achiziţiona un produs sau un serviciu care ar putea să le afecteze viaţa, sănătatea, ereditatea sau securitatea ori să le prejudicieze drepturile şi interesele legitime.

4. Esenţa metodologică a analizei în baza criteriilor de risc constă în:

a) distribuirea după cele mai importante criterii de risc, relevante domeniilor de control atribuite Agenţiei;

b) acordarea punctajului corespunzător după o scară prestabilită, acesta fiind raportat la ponderea fiecărui criteriu, în funcţie de relevanţa lui pentru nivelul general de risc.

5. Aplicarea punctajelor aferente fiecărui criteriu este efectuată pentru fiecare agent economic care va fi supus controlului şi este urmată de elaborarea clasamentului acestora în funcţie de punctajul obţinut, conform nivelului individual de risc estimat.

6. Nivelul de risc estimat pentru fiecare persoană determină frecvenţa şi intensitatea acţiunilor de control care privesc activitatea agentului economic în cauză.

 

II. STABILIREA CRITERIILOR DE RISC

7. Criteriul de risc sumează un set de circumstanţe sau de însuşiri ale subiectului şi/sau obiectului pasibil controlului, şi/sau raporturilor anterioare ale agentului economic controlat de Agenţie, a căror existenţă şi intensitate determină probabilitatea cauzării de daune vieţii şi sănătăţii oamenilor în urma activităţii agentului economic, precum şi gradul acestor daune.

8. Criteriile de risc sînt grupate în funcţie de subiectul controlului, de obiectul controlului, de raporturile anterioare cu Agenţia şi, respectiv, ponderate între ele în funcţie de importanţa criteriului identificat.

9. Pentru planificarea activităţilor de control, pe lîngă cele 3 criterii obligatorii stabilite în Metodologia generală de planificare a controlului de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei criteriilor de risc, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.694 din 5 septembrie 2013, se utilizează 3 criterii de risc specifice, reieşind din funcţiile şi atribuţiile Agenţiei.

10. Criteriile de risc obligatorii sînt:

a) perioada de timp în care persoana controlată îşi desfăşoară activitatea supusă controlului;

b) data efectuării ultimului control;

c) încălcările anterioare.

11. Criteriile de risc specifice sînt:

a) aria de activitate şi amplasarea unităţii comerciale;

b) veniturile din vînzări (cifra de afaceri);

c) genul de activitate al agentului economic.

[Pct.11 modificat prin Hot.Guv. nr.730 din 19.10.2015, în vigoare 23.10.2015]

 

12. Criteriile de risc selectate pentru planificarea activităţilor de control desfăşurate de către Agenţie respectă următoarele principii:

a) acoperă toate întreprinderile pasibile controlului efectuat de către Agenţie;

b) se bazează pe informaţie certă, veridică şi accesibilă;

c) pot fi ponderate între ele;

d) sînt relevante scopului activităţii de control desfăşurate de către Agenţie.

13. Pentru criteriul de risc care indică genul de activitate al agentului economic, lista activităţilor de comerţ cu produse alimentare, nealimentare şi de prestări servicii sînt identificate conform sistemului naţional de clasificare statistică şi codificare (clasificatorul activităţilor în economia Moldovei – CAEM Rev.2, aprobat prin Hotărîrea Colegiului Biroului Naţional de Statistică nr.20 din 29 decembrie 2009), în limitele competenţelor atribuite Agenţiei în conformitate cu legislaţia în vigoare.

 

III. GRADAREA INTENSITĂŢII RISCULUI

14. Fiecare criteriu de risc se repartizează pe grade/niveluri de intensitate, punctate conform valorii gradului de risc. Scara valorică este cuprinsă între 1 şi 5, unde 1 reprezintă gradul minim şi 5 – gradul maxim de risc.

15. Pentru criteriile de risc obligatorii, punctajele sînt acordate în felul următor:

1) Perioada de activitate a întreprinderii

Raţionamentul general reiese din dinamismul cu care sînt puse în aplicare mai multe norme şi cerinţe ale legislaţiei în domeniu: agenţii economici care activează pe piaţă o perioadă mai îndelungată ţin mai mult la reputaţia lor decît agenţii economici cu activitate de pînă la 3 ani, care, de cele mai multe ori, comit încălcări din cauza necunoaşterii condiţiilor şi cerinţelor privind activitatea ce o desfăşoară. Reieşind din rezultatele controalelor anterioare, numărul de încălcări identificate depinde de perioada de activitate a agenţilor economici. Astfel, întreprinderile care activează pe piaţă o perioadă mai îndelungată sînt mai conformiste şi respectă mai bine cerinţele stabilite.

 

 

2) Durata de la data efectuării ultimului control

Raţionamentul general: pe măsură ce creşte perioada de la data ultimului control, creşte şi incertitudinea legată de conformarea agentului economic la normele şi cerinţele stabilite. Astfel, agenţii economici supuşi controlului recent prezintă risc minim comparativ cu cei care n-au fost controlaţi o perioadă mai îndelungată.

 

 

3) Încălcările anterioare

Raţionamentul general: agenţilor economici în a căror activitate în cadrul ultimelor controale au fost depistate încălcări minore sau n-au fost depistate încălcări li se atribuie un grad minim de risc şi pot fi exoneraţi de următorul control, iar agenţilor economici în a căror activitate au fost depistate încălcări ce pot pune în pericol viaţa sau sănătatea consumatorilor – un grad înalt de risc.

 

 

16. Criteriile de risc specifice activităţii de control a Agenţiei sînt punctate după cum urmează:

1) Aria de activitate şi amplasarea unităţii comerciale

Raţionamentul general: Aria de activitate şi amplasarea unităţii, utilizate drept criteriu de risc, se iau în considerare la stabilirea sferei de impact pentru cazurile de admitere a neconformităţilor în activitatea desfăşurată de agentul economic.

 

 

2) Veniturile din vînzări (cifra de afaceri)

Raţionamenul general: Veniturile din vînzări permite determinarea poziţiei pe piaţă a unui agent economic, oferă informaţii despre dinamica activităţii acestuia, importanţa agenţilor economici în cadrul sectorului.

Veniturile din vînzări măsoară performanţa economică, volumul activităţii operaţionale a agenţilor economici şi, raportat la genul (genurile) de activitate desfăşurat(e) permite să determine impactul activităţii acestuia asupra consumatorilor.

În acest sens, agenţii economici cu totalul de venituri considerabil, precum şi cei cu totalul veniturilor mic, după cum este indicat în tabel, prezintă cel mai mare risc asupra consumatorilor.

 

 

[Subpct.2) pct.16 în redacţia Hot.Guv. nr.730 din 19.10.2015, în vigoare 23.10.2015]

 

3) Genul de activitate

Raţionamentul general: genurile de activitate economică care prezintă impact asupra vieţii şi/sau sănătăţii consumatorului sunt supravegheate de Agenţie în limitele competenţei stabilite.

Atribuirea gradului de risc specific fiecărei activităţi de comerţ cu produse alimentare, nealimentare şi prestări servicii se efectuează conform anexei la prezenta Metodologie.

17. Dacă agentul economic desfăşoară mai multe genuri de activitate, cărora le-au fost atribuite diferite grade de risc, se aplică gradul cel mai mare de risc al unuia dintre genurile de activitate desfăşurat.

18. În cazul în care lipsesc date privitor la agentul economic asupra a cărui activitate se planifică controlul, se aplică gradul de risc 2,5, raportat la ponderea stabilită criteriului respectiv.

[Pct.18 modificat prin Hot.Guv. nr.730 din 19.10.2015, în vigoare 23.10.2015]

 

IV. PONDERAREA CRITERIILOR

19. Fiecărui criteriu îi va fi stabilit ponderea în raport cu toate criteriile selectate, ţinînd cont de importanţa criteriului dat pentru domeniul specific de control.

20. Ponderea este determinată pentru fiecare criteriu de risc, în subunităţi, astfel încît ponderea sumată a tuturor criteriilor constituie o unitate.

 

[Pct.20 (tabelul) modificat prin Hot.Guv. nr.730 din 19.10.2015, în vigoare 23.10.2015]

 

21. Ponderea atribuită fiecărui criteriu de risc este revizuită în funcţie de rezultatele controalelor anterioare şi de actualizarea informaţiei colectate. În cazul în care un criteriu îşi pierde în timp din relevanţă, se recomandă scăderea consecutivă a ponderii acestuia în raport cu restul criteriilor utilizate.

 

V. APLICAREA CRITERIILOR ÎN RAPORT CU AGENŢII ECONOMICI

22. După ce au fost determinate criteriile concrete ce vor fi utilizate şi ponderea lor, acestea se aplică în raport cu fiecare subiect potenţial al controlului, stabilindu-se în baza următoarei formule, media ponderată a gradelor specifice de risc:

 

Rg = (W₁R₁ + W₂R₂ + W₃R₃ + W₄R₄ + W₅R₅ + W₆R₆) × 200,

unde:

Rg – gradul de risc global asociat cu subiectul potenţial al controlului;

1, 2, 3, 4, 5, 6 – criteriile de risc;

w – ponderea fiecărui criteriu de risc, unde suma ponderilor individuale va fi egală cu unitatea;

R – gradul de risc pentru fiecare criteriu.

23. Ponderea pentru fiecare criteriu de risc are relevanţă diferită în funcţie de domeniul de control, care se determină reieşind din importanţa criteriului de risc.

24. În funcţie de punctajul obţinut în urma aplicării formulei, sînt listaţi subiecţii controlului, în vîrful clasamentului fiind plasate persoanele care au obţinut punctajul maxim (1000 de unităţi). Agenţii economici din vîrful clasamentului sînt asociaţi cu un risc mai înalt şi urmează a fi supuşi controlului în mod prioritar.

25. În baza clasamentului, Agenţia întocmeşte proiectul graficului controalelor trimestriale planificate, pe care îl expediază spre înregistrare Cancelariei de Stat, în modul şi termenul stabilit de Guvern.

26. Clasamentul se utilizează de către Agenţie pentru stabilirea frecvenţei de control recomandate pentru fiecare agent economic. Frecvenţa recomandată este utilizată pentru prioritizarea controlului inopinat în cazul în care mai mulţi agenţi economici cad concomitent sub incidenţa temeiurilor şi condiţiilor stabilite în articolul 19 din Legea nr.131 din 8 iunie 2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător.

27. La sfîrşitul perioadei pentru care s-a făcut planificarea, Agenţia elaborează un raport, pe baza căruia determină ponderea agenţilor economici supuşi controlului din numărul total, şi modifică, după caz, punctajele acordate anterior conform informaţiei acumulate în urma controlului, schimbării situaţiei în raport cu data ultimului control efectuat, actualizării profilului fiecărui agent economic.

 

VI. CREAREA ŞI MENŢINEREA SISTEMULUI DE DATE NECESAR

APLICĂRII CRITERIILOR DE RISC

28. Sistemul de analiză şi stabilire a gradului de risc pentru fiecare agent economic este întemeiat pe date statistice relevante, certe şi accesibile, furnizate de către Biroul Naţional de Statistică, precum şi pe datele obţinute şi colectate de către Agenţie şi alte autorităţi publice.

29. Pentru elaborarea şi menţinerea clasamentului agenţilor economici conform riscului prezentat, Agenţia menţine baza de date care reflectă:

a) lista tuturor persoanelor pasibile controlului, cu datele individuale de identificare;

b) istoria activităţii de control;

c) profilul fiecărui agent economic, cu informaţia relevantă pentru criteriile de risc utilizate pentru clasificarea agentului în cauză etc.

30. Agenţia reexaminează şi actualizează informaţia necesară pentru aplicarea criteriilor de risc cel puţin o dată pe an.