H O T Ă R Î R E

cu privire la Programul de activitate al Guvernului pentru anii 1994-1997

 

nr. 153-XIII din 23.06.94

 

Monitor nr.6/50 din 30.06.1994

 

* * *

Parlamentul Republicii Moldova adoptă prezenta hotărîre.

 

Art.1. - Se aprobă Programul de activitate al Guvernului pentru anii 1994-1997 (se anexează).

 

Art.2. - Guvernul va perfecta programul menţionat ţinînd cont de obiecţiile făcute de către deputaţi şi va asigura îndeplinirea lui.

 

 

PROGRAMUL DE ACTIVITATE

A GUVERNULUI REPUBLICII MOLDOVA

 

Prezentul Program stabileşte obiectivele şi direcţiile principale ale politicii social-economice a Guvernului Republicii Moldova pentru anii 1994-1997 şi este elaborat în scopul organizării activităţii executive, mobilizării resurselor de care dispun întreprinderile şi organizaţiile din sectoarele: de stat, nestatal şi antreprenorial ale economiei naţionale, utilizării eficiente a mijloacelor acordate ţării de către organizaţiile internaţionale şi investitorii străini.

Realizarea măsurilor trasate în Program va asigura ameliorarea situaţiei social-politice, va contribui la depăşirea crizei grave în care se află economia, va crea premise pentru revitalizarea republicii pe o nouă temelie.

Guvernul, totodată, consideră că democratizarea societăţii, reformarea economiei, crearea premiselor pentru ridicarea nivelului de trai al populaţiei vor putea fi promovate cu succes numai atunci, cînd acestea vor deveni o cauză a tuturor forţelor politice sănătoase, tuturor institutelor puterii de stat din Republica Moldova.

Guvernul este dispus să poarte discuţii şi să colaboreze cu toţi acei care au o atitudine responsabilă faţă de realităţile ţării, aspiră la unitate în numele muncii creatoare, pentru consolidarea stabilităţii Republicii Moldova, reformarea economiei, asigurarea drepturilor şi libertăţilor tuturor cetăţenilor ei.

 

1. OBIECTIVELE ŞI DIRECŢIILE PRINCIPALE

ALE ACTIVITĂŢII GUVERNULUI

Guvernul Republicii Moldova îşi va concentra eforturile în vederea stabilizării situaţiei social-economice a ţării, redresării şi revigorării economiei, accentuării orientării ei sociale.

Pentru realizarea acestor obiective Guvernul va manifesta voinţa politică necesară şi va asigura din punct de vedere organizatoric activitatea constructivă, concentrîndu-şi eforturile asupra următoarelor direcţii prioritare de activitate:

1) consolidarea stabilităţii, suveranităţii politice şi economice a Republicii Moldova, promovînd o politică externă constructivă şi o politică internă echilibrată previzibilă, care să asigure respectarea legislaţiei, drepturilor şi libertăţii cetăţenilor.

2) redresarea economiei în cadrul complexului economic teritorial unic al republicii pe baza promovării în continuare a reformei economice transformărilor structurale, organizării raţionale a relaţiilor de producţie şi sociale, înzestrînd unităţile teritorial-administrative (oraşele şi raioanele) cu proprietate municipală şi bază fiscală suficientă pentru autoadministrare şi autogospodărire;

3) crearea condiţiilor pentru stabilizarea şi creşterea nivelului de trai al populaţiei, atît în baza acordării posibilităţii pentru fiecare cetăţean de a-şi asigura prin muncă bunăstarea proprie şi a familiei sale, cît şi prin asigurarea concomitentă a susţinerii directe din partea statului a păturilor mai puţin asigurate ale populaţiei, menţinerea asistenţei medicale fără plată şi a învăţămîntului gratuit, dezvoltarea ştiinţei şi culturii.

Organizîndu-şi activitatea, Guvernul îşi va concentra eforturile astfel, încît anii 1994-1995 să devină etapă de stabilizare a economiei, iar în anii 1996-1997 să înceapă creşterea volumului de producţie şi îmbunătăţirea simţitoare a vieţii cetăţenilor.

Guvernul confirmă univoc ataşamentul său faţă de economia de piaţă. Totodată, punctul de vedere principal al Guvernului în domeniul reformării economiei îl constituie acceptarea pieţei nu ca scop în sine, ci ca mijloc de sporire a eficienţei producţiei şi de îmbunătăţire a condiţiilor de trai. Schimbările preconizate, tranziţia la economia de piaţă, bine orientată social, ce nu exclude utilizarea metodelor reglementării de stat, vor fi efectuate ţinîndu-se cont de tradiţiile naţionale şi particularităţile ţării, structurile constituite istoric şi amplasarea forţelor de producţie, tipul de cultură, factorii sociali.

Guvernul va promova o politică socială pe înţelesul cetăţenilor şi economic echilibrată, va tinde să lărgească baza socială a reformelor şi contează pe susţinere din partea păturilor celor mai largi ale populaţiei.

Republica Moldova trebuie să se sprijine în primul rînd pe propriile forţe, pe potenţialul de producţie şi tehnico-ştiinţific acumulat, cadrele, resursele complexului agroindustrial şi ale industriei, pe antreprenoriatul în stadiu de constituire.

Asistenţa acordată de organizaţiile internaţionale sub formă de investiţii, credite, tehnologii şi specialişti în domeniile noi pentru republică, vor fi acceptate cu recunoştinţă ca sprijin pentru mobilizarea rezervelor noastre interne.

În ansamblu Guvernul va tinde să obţină pe toate căile sporirea nivelului de trai în republică, realizînd în domeniul politicii - echilibrul şi previziunea acţiunilor sale, dirijarea proceselor sociale şi ordinea de drept; în domeniul economiei - stabilizarea situaţiei şi stimularea activităţii de afaceri în sfera socială - menţinerea garanţiilor pentru dezvoltarea culturii, învăţămîntului, ştiinţei şi ocrotirii sănătăţii, crearea pentru populaţie a condiţiilor juridice şi organizatorice în scopul realizării dreptului la muncă în sectorul de stat şi sfera antreprenoriatului, protecţia socială a păturilor vulnerabile ale populaţiei, ţinîndu-se cont de diversitatea intereselor şi reglementînd contradicţiile dintre muncă, patronat şi stat prin metoda parteneriatului social, verificată de experienţa majorităţii ţărilor dezvoltate.

 

2. DEPĂŞIREA CRIZEI. REFORMA ECONOMICĂ

 

2.1. Aprecierea situaţiei social-economice.

Mersul reformei economice.

Situaţia în economie continuă să fie complicată şi instabilă. Există tendinţe pozitive, dar acestea sînt puţine şi necesită susţinere. De la începutul anilor 90 pînă în prezent volumul produsului intern brut al republicii s-a redus cu 46,5 %, producerea venitului naţional - cu 44,7% producţia industrială - cu 30,3%, cea agricolă - cu 29,8%. A scăzut brusc activitatea investiţională, atît în domeniul producţiei, cît şi în sfera socială. Pînă nu demult ritmul de creştere a preţurilor la majoritatea mărfurilor de consum depăşea veniturile populaţiei. Pentru populaţia ţării preţul social al perioadei de tranziţie s-a dovedit a fi prea mare, s-a redus şi nivelul, şi calitatea vieţii.

Stabilitatea relativă din complexul agroindustrial şi industrie, ce s-a înregistrat în cea de a doua jumătate a anului 1993, ulterior nu s-a consolidat, cauza constînd atît în necoordonarea unor aspecte ale reformei economice, cît şi în influenţa unor factori exteriori.

Mai îndrăzneţe au fost măsurile de reducere a deficitului bugetar şi reglementare a politicii creditor-monetare, datorită cărora s-a reuşit minimalizarea în anul 1993 a deficitului bugetar şi ratei inflaţiei. De la creditele preferenţiale inflaţioniste s-a trecut la practica acordării creditelor la licitaţie. Se menţine stabil cursul valutei naţionale.

Concomitent se observă o anumită întîrziere în ce priveşte restructurarea economiei şi, în primul rînd, a industriei; s-a dat dovadă de neconsecvenţă la reformarea proprietăţii, privatizarea şi transformarea în societăţi pe acţiuni a întreprinderilor. Este complicată procedura de privatizare a locuinţelor. Prea lent decurge procesul de formare a infrastructurii de piaţă - a fondurilor de investiţii, companiilor fiduciare, burselor de valori. Drept rezultat, o parte a populaţiei este îngrijorată de soarta bonurilor patrimoniale, a pierdut încrederea în realitatea înfăptuirii programului de privatizare.

Declinul producţiei în anul 1993 a continuat (produsul intern brut şi produsul material net s-au redus respectiv cu 2,9 şi 3,9%), deşi s-a făcut observată o anumită diminuare a acestei reduceri în comparaţie cu ultimii doi ani, cînd volumul produsului material net a scăzut corespunzător cu 18 şi 29%.

Se menţine complicată situaţia în industrie, unde numărul persoanelor angajate în cîmpul muncii în anii 1991-1993 s-a redus cu 21% iar capacităţile de producţie ale întreprinderilor sînt folosite doar pe jumătate. Nu este stabilă situaţia financiară a întreprinderilor. Particularitatea distinctivă a industriei de prelucrare este dependenţa ei totală, pe de o parte - de livrările de combustibil, materie primă şi materiale din exterior, pe de alta, - din cauza pieţei interne limitate; - de menţinerea poziţiilor ei de piaţa tradiţională de realizare a producţiei, în primul rînd, în statele din C.S.I.

În sectorul agroindustrial au loc transformări sociale radicale. Se desfăşoară reforma funciară, se formează o economie multiramurală. Totodată, complexul agroindustrial trece printr-o criză adîncă, ce a afectat în mare măsură ramurile de producţie cele mai de perspectivă şi dotate cu tehnologie modernă. Reducerea volumului produselor agricole a dus la scăderea consumului mediu de produse alimentare la un locuitor. Este alarmantă distrugerea infrastructurii sociale la sate. Parcul de maşini şi tractoare, tehnica de irigare nu se completează, se utilizează pînă la uzură. Degradează complexele zootehnice şi fabricile avicole mari. Procesele de criză din complexul agroindustrial se agravează în urma încălcării parităţii preţurilor la produsele agricole şi resursele energetice, tehnica şi mijloacele de deservire agrochimică furnizate satului.

Este critică şi starea complexului de construcţii şi investiţii. Utilizarea incompletă a capacităţilor de producţie şi reflexul cadrelor calificate se explică prin reducerea bruscă a investiţiilor din partea statului, lipsa mecanismului de implicare în aceste scopuri a mijloacelor antreprenorilor şi ale populaţiei, volumul investiţiilor străine fiind deocamdată limitat.

Reducerea volumului de producţie a condiţionat scăderea comerţului exterior şi, în primul rînd, al exportului. În anii 1992-1993 s-a înregistrat un sold negativ în balanţa de plăţi, tendinţa aceasta făcîndu-se observată şi în anul 1994.

În unison cu tendinţele negative din economie a continuat şi scăderea nivelului de trai al populaţiei. Modificarea salariului mediu nominal în anii 1991-1993 şi în genere a veniturilor populaţiei a fost depăşită mult de ritmul majorării preţurilor la mărfurile de consum (conform indicilor pe luna decembrie 1993 în raport cu anul 1990 - de 3,7 ori). Nu s-a reuşit, deocamdată, ameliorarea situaţiei nici în primele luni ale anului 1994.

Reieşînd din analiza tendinţelor ce s-au profilat în anul 1993 şi primul trimestru al anului 1994, Ministerul Economiei în comun cu ministerele,departamentele şi instituţiile ştiinţifice ale republicii a precizat Indicatorii principali ai dezvoltării social-economice a Republicii Moldova în 1994 şi pronosticul pe anul 1995 (anexa nr. 1).

Reuşita acestui pronostic va depinde de eficienţa măsurilor de reformare a economiei, stimulare a producţiei şi de protecţie socială a populaţiei.

În anul 1993 a luat start realizarea Programului de stat de privatizare. Pe baze normative noi se efectuează inventarierea şi evaluarea proprietăţii de stat, au fost repartizate bonurile patrimoniale, au fost transformate în societăţi pe acţiuni peste 300 întreprinderi de stat, a derulat procesul de demonopolizare în sfera comerţului, alimentaţiei publice şi deservirii sociale. Au fost create agenţii teritoriale de privatizare, comisii funciare, comisii de privatizare a locuinţelor.

La licitaţiile de realizare a patrimoniului statului contra bonuri patrimoniale au fost vîndute 19 obiecte, în cadrul a 8 licitaţii au fost realizate contra mijloace băneşti 13 obiecte de construcţie nefinalizată. Au fost privatizate 25% din numărul total al locuinţelor de stat, din care 80% - gratuit.

S-a încheiat prima etapă a reformei agrare - sătenii au primit 284 mii ha de pămînt. Se desfăşoară cea a doua etapă a reformei agrare - repartizarea cotelor de pămînt şi valorice cuvenite-lucrătorilor din proprietatea întreprinderilor agricole. Fondul funciar pentru privatizare constituie circa 2 milioane de ha, sau 62% din fondul funciar al republicii. Titluri cu dreptul de proprietate asupra cotelor echivalente de pămînt au primit deja 60% din cetăţenii autorizaţi cu acest drept.

Continuă procesul de reorganizare a întreprinderilor agricole în forme organizatorico-juridice noi de gospodărire - societăţi pe acţiuni, cooperative agricole de producţie, firme agricole, gospodării ţărăneşti (de fermieri). Au fost create circa 14 mii de gospodării ţărăneşti, 7 asociaţii ale gospodăriilor ţărăneşti, 65 cooperative agricole de producţie, 50 firme agricole, 36 societăţi pe acţiuni. Sînt pregătite pentru reorganizare peste 240 de întreprinderi agricole.

În scopul creării unor condiţii favorabile pentru dezvoltarea antreprenoriatului a fost creat Fondul de susţinere a antreprenoriatului şi dezvoltare a micului business, a fost pusă în aplicare legea "Cu privire la susţinerea şi protecţia micului business", se elaborează Programul de stat pentru susţinerea antreprenoriatului şi micului business.

Sectorul nestatal întruneşte circa 50 mii de agenţi economici (societăţi pe acţiuni, societăţi cu răspundere limitată, societăţi economice, întreprinderi individuale şi mixte), dintre care majoritatea au fost create în anii 1993-1994.

Guvernul îşi asumă obligaţia ca pe parcursul anului 1994 să accelereze ritmul reformelor economice, în care scop va asigura:

detalizarea mai activă a proprietăţii şi reformarea întreprinderilor prin intermediul privatizării şi transformării lor în societăţi pe acţiuni;

încheierea în anii 1994-1995 a reformei funciare, extinderea sectorului gospodăriilor ţărăneşti şi asociaţiilor acestora. Pentru a le susţine va fi creată infrastructura de deservire financiar-creditară şi tehnică de producţie, de realizare a producţiei, inclusiv la export. Toate acestea vor avea loc fără a admite reducerea bruscă a volumului de producţie şi de mărfuri în agricultură, distrugerea infrastructurii ei sociale;

simplificarea procedurilor la efectuarea micii privatizări şi a privatizării locuinţelor;

îmbinarea echilibrată a creării mediului de piaţă, antreprenoriatului şi a metodelor economice ale reglementării de stat în scopul stimulării producţiei şi protecţiei sociale a populaţiei;

restructurarea industriei, susţinerea selectivă a întreprinderilor eficiente şi competitive pe piaţa externă, crearea condiţiilor pentru înviorarea activităţii de investiţii, implicîndu-se nu numai resursele financiare ale statului, ci şi mijloacele structurilor comerciale ale populaţiei, firmelor străine şi organismelor internaţionale;

respectarea obligaţiilor asumate (faţă de Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială) în domeniul politicii antiinflaţioniste, reformei fiscale, reducerea deficitului bugetar, odată cu descentralizarea lui şi ridicarea rolului organelor locale, ţinîndu-se cont de interesele regionale.

Acţiunile de stat ale Guvernului (aprilie-iunie 1994) au urmărit realizarea măsurilor pentru susţinerea producătorilor, ameliorarea asigurării cu resurse, reglementarea sistemului fiscal şi a politicii preţurilor, redresarea financiară, reorganizarea şi reducerea cheltuielilor la întreţinerea organelor administraţiei de stat. Sînt pregătite pentru a fi prezentate Parlamentului proiectul bugetului precizat pe semestrul II al anului 1994, propunerile cu privire la indexarea depunerilor băneşti ale populaţiei la casele de economii; a fost majorat nivelul minim al salariului, s-au introdus compensări directe în legătură cu liberalizarea preţurilor la pîine şi lapte.

 

2.2. Reglementarea financiar-monetară a economiei

Asumîndu-şi responsabilitatea pentru coordonarea acţiunilor de ieşire a republicii din criză, Guvernul va folosi în calitate de pîrghii economice politica financiară, fiscală şi creditor-monetară, reglementarea circulaţiei monetare, pentru a asigura transformările structurale preconizate, reformarea întreprinderilor de stat, dezvoltarea infrastructurii de producţie şi sociale în oraşe şi localităţile săteşti, promovînd o politică socială echilibrată.

Axa de accelerare a reformelor economice o constituie cursul constant al leului moldovenesc. Fără o valută naţională stabilită nu este posibilă stabilizarea relaţiilor economice, menţinerea ordinei în economie.

Ţinînd cont de toate acestea o atenţie primordială va fi acordată măsurilor antiinflaţioniste, reducerii deficitului bugetar, redresării stării financiare a întreprinderilor, stimulării activismului de afaceri. Orientîndu-se spre promovarea unei politici financiar-bugetare moderate, dar totodată rigide, Guvernul prevede:

să realizeze anumite măsuri pentru sporirea veniturilor statului în baza perfecţionării sistemului de impozitare şi a intensificării controlului asupra respectării disciplinei financiare şi achitării complete a impozitelor, creării unui aparat administrativ fiscal care să funcţioneze cu maximă eficienţă;

să sporească veniturile de pe urma utilizării proprietăţii de stat - a resurselor naturale (pămîntului, subsolului), financiare - de la activitatea întreprinderilor de stat, de arendă şi a societăţilor pe acţiuni (cu participarea statului), precum şi de la realizarea patrimoniului de stat în procesul privatizării;

să asigure reducerea mijloacelor prevăzute de stat pentru cheltuieli;

să fie emise bonuri de tezaur pe termen scurt şi alte hîrtii de valoare, în condiţii avantajoase pentru întreprinderi şi populaţie, în scopul reducerii, fără emiterea unor sume suplimentare de bani, a deficitului bugetar.

Guvernul va continua perfecţionarea sistemului fiscal, propunîndu-şi sarcina de a asigura o atitudine egală faţă de contribuabilii de diferite tipuri de proprietate şi forme de gospodărire, stabilitatea impozitelor în ce priveşte componenţa, mărimea şi temenelelor de valabilitate, stimularea activităţii de producţie, respectarea echităţii sociale la distribuirea poverii impozitelor în rîndurile populaţiei.

În scopul de a apropia sistemul fiscal al republicii de standardele ţărilor dezvoltate şi de a asigura încasarea deplină a impozitelor se prevede:

perfecţionarea gestiunii contabile în ce priveşte evidenţa impozitelor şi încasarea lor la timp;

crearea unui mecanism eficient de încasare necondiţionată a impozitelor;

definitivarea metodicii de determinare a cotei proprietăţii de stat în capitalul social al societăţilor pe acţiuni, cu scopul încasării dividendelor în buget;

anularea acordării facilităţilor fiscale şi a plăţilor suplimentare, neasigurate cu resurse financiare;

organizarea pînă în anul 1995 a funcţionării Vistieriei de Stat la nivel republican şi local.

Guvernul acordă o importanţă principală descentralizării sistemului bugetar, fapt ce va facilita crearea unei baze economice reale pentru organele autoadministrării locale (proprietatea municipală plus încasările fiscale puse la dispoziţia organelor teritoriale).

Descentralizarea sistemului bugetar şi consolidarea bazei economice a teritoriilor (proprietatea municipală, sursele proprii de venituri ale bugetelor oraşelor şi raioanelor) vor neutraliza multe contradicţii dintre organele republicane şi locale, vor contribui la normalizarea relaţiilor financiar-economice dintre raioanele din stînga Nistrului şi cele de sud.

Guvernul, în colaborare cu Banca Naţională şi Băncile Comerciale, va continua cursul de susţinere a valutei naţionale şi limitare a masei monetare prin intermediul lichidării sferei de creditare preferenţială, distribuirii principalelor resurse creditare prin intermediul licitaţiilor, controlului riguros asupra proceselor creditor-monetare.

Pe măsură reducerii ratelor de inflaţie se vor crea premise pentru reducerea taxei scontului Băncii Naţionale şi cotelor procentuale pe piaţa creditelor, ceea ce trebuie să trezească interesul pentru investirea mijloacelor în sfera de producţie.

Politica în domeniul preţurilor este orientată spre:

liberalizarea preţurilor la mărfurile alimentare şi nealimentare, prestarea serviciilor însoţită de măsurile necesare pentru dezvoltarea concurenţei şi a antreprenoriatului, precum şi de măsurile pentru protecţia socială directă a populaţiei;

reglementarea de stat a preţurilor şi tarifelor la producţia (mărfuri, servicii) monopolului de stat în domeniul energeticii, transportului feroviar şi auto, gospodăriei comunale, unde crearea în anii apropiaţi a unui mediu concurenţial nu este eficientă din punct de vedere economic sau este imposibilă din punct de vedere tehnic;

stabilirea unor preţuri contractuale de achiziţie şi cu ridicata, utilizarea facilităţilor privind preţurile la producţia fabricată pentru necesităţile statului;

efectuarea unui control eficient asupra modului de calculare a indicilor economici de bază (calcularea cheltuielilor şi preţului de cost), folosiţi pentru formarea preţurilor şi tarifelor la produse şi servicii;

aplicarea unor sancţiuni economice şi de alt gen faţă de cei care încalcă disciplina de stat a preţurilor, în scopul neadmiterii ca preţurile şi tarifele majorate fără temei să ducă la scăderea în continuare a nivelului de trai al populaţiei.

În trimestrul III al anului curent Guvernul va prezenta Parlamentului spre aprobare proiectul legii "Cu privire la preţuri".

 

2.3. Reforma întreprinderilor

Sensul principal al reformării întreprinderilor de stat rezidă în sporirea eficienţei funcţionării lor atît în baza detalizării, cît şi prin stabilirea unui control permanent asupra activităţii întreprinderilor care rămîn în proprietatea statului, sau posedă proprietate de stat în capitalul lor statutar. Guvernul consideră reformarea întreprinderilor drept direcţie de importanţă majoră pentru perfecţionarea gestiunii în sectorul de stat al economiei.

Regimul de gestionare va fi stabilit în dependenţă de specificul ramurilor: de la administrarea directă de către stat a unor ramuri (electroenergetica, transportul pe liniile principale, comunicaţiile ş.a.) pînă la activitatea în cadrul pieţei a concernelor, corporaţiilor, holdingurilor şi societăţilor pe acţiuni fondate cu participarea capitalului de stat.

În ramurile cheie ale industriei şi subcomplexele din cadrul complexului agroindustrial de fabricare a produselor alimentare reformarea întreprinderilor va fi orientată spre crearea grupelor financiare de producţie integrate pe verticală, interesate în stabilitatea economică, cooperarea dintre întreprinderile conexe şi susţinerea activităţii investiţionale.

Baza normativă de reformare a întreprinderilor o constituie legislaţia în vigoare, precum şi Decretul Preşedintelui Republicii Moldova nr.80 din 23 martie 1994 "Cu privire la coordonarea procesului de reorganizare a întreprinderilor de stat şi de arendă în societăţi pe acţiuni" şi setul de acte puse în aplicare conform hotărîrii Guvernului Republicii Moldova privind urgentarea şi reglementarea procesului de transformare a întreprinderilor în societăţi pe acţiuni (mai 1994).

Societăţile pe acţiuni sînt considerate de către Guvern drept forma preferabilă de gospodărire. Această formă de gospodărire va permite, pe de o parte, împroprietărirea populaţiei prin intermediul bonurilor patrimoniale, iar pe de alta, va asigura independenţa şi comercializarea activităţii întreprinderilor, posibilitatea încadrării lor, reieşind din interesele economice, în diverse asociaţii de întreprinderi, susţinerii (prin acţiuni de dezvoltare) a unor relaţii strînse cu întreprinderile de intermediere, atragerii în calitate de acţionari a investitorilor străini.

Începînd cu a doua jumătate a anului 1994 vor fi organizate regulat licitaţii republicane de privatizare contra bonuri patrimoniale a întreprinderilor.

Odată cu reorganizarea întreprinderilor de stat şi de arendă în societăţi pe acţiuni Guvernul preconizează, începînd cu semestrul al doilea al anului 1994, să organizeze privatizarea în masă a obiectelor proprietate de stat, ce se vor vinde ca ansambluri patrimoniale unice.

Un grup de întreprinderi mari de stat supuse privatizării parţiale vor fi reorganizate în societăţi pe acţiuni de tip închis, în care mai mult de 80% din patrimoniu va rămîne în proprietatea statului. Activitatea economică a unor asemenea societăţi pe acţiuni de tip închis cu participarea capitalului privat va fi reglementată prin actele legislative în vigoare şi elaborarea unor noi acte normative. Reglementarea de stat a activităţii lor va fi efectuată în scopul menţinerii potenţialului de producţie al întreprinderilor, diversificării şi reprofilării producţiei.

În ramurile unde întreprinderile de stat conform hotărîrii Parlamentului nu vor fi privatizate, Guvernul intenţionează să promoveze o atitudine diferenţială la: reorganizarea întreprinderilor în societăţi pe acţiuni cu capital majoritar de stat, cu atragerea capitalului privat dar în care statul îşi păstrează pachetul de control al acţiunilor; întreprinderile nesupuse privatizării, ce ţin în mod natural de monopolul statului, vor rămîne în subordonarea directă a statului.

În 1994 va începe reorganizarea practică a întreprinderilor debitoare, precum şi soluţionarea problemelor sociale ce apar în legătură cu aceasta. Va fi efectuată expertiza sistematică a activităţii agenţilor economici în vederea valorificării posibilităţilor lor tehnologice şi social-economice.

În scopul intensificării integrării economice, consolidării pieţelor de desfacere, asigurării întreprinderilor cu resurse tehnico-materiale vor fi create pînă la finele anului 1994 premise juridice pentru intrarea întreprinderilor producătoare de mărfuri din republică în corporaţiile interstatale, transnaţionale şi grupele financiare de producţie.

Cu ajutorul organismelor internaţionale vor fi create condiţii pentru organizarea şi funcţionarea din plin în Republica Moldova a pieţei hîrtiilor de valoare.

 

2.4. Privatizarea

Privatizarea este elementul cheie al reformelor economice. Guvernul, organele republicane şi locale ale puterii executive vor continua consecvent procesul de privatizare, dezvoltarea iniţiativei de antreprenoriat, formarea pieţei capitalului, forţei de muncă, hîrtiilor de valoare şi imobilului.

În scopul reglementării procesului de privatizare pe parcursul anului 1994 se va încheia, în linii generale, formarea bazei normative necesare, va fi elaborat Programul de Stat de privatizare pentru anii 1995-1996 avînd menirea de a conexiona privatizarea cu transformările structurale din economie.

Privatizarea va fi efectuată ţinîndu-se cont atît de interesele cetăţenilor, cît şi de cele ale statului, avînd în vedere păstrarea vechilor şi crearea noilor complexe tehnologice eficiente, menţinerea unor relaţii economice stabile şi a cooperării interne de producţie.

În anul 1994 se preconizează:

finalizarea (pînă la 1 iulie 1994) repartizării bonurilor patrimoniale la toate categoriile de cetăţeni;

crearea bazei legislative pentru procurarea în afara concursului de către lucrători a întreprinderilor supuse privatizării ca ansambluri patrimoniale unice (cu valoarea de pînă la 1 mil.rub., la data de 1 ianuarie 1992) pînă la 20% din valoarea proprietăţii acestor întreprinderi, precum şi pentru vînzarea întreprinderilor comerciale ale alimentaţiei publice şi deservirii sociale împreună cu încăperile arendate, în care sînt amplasate aceste obiecte;

schimbarea formei organizatorico-juridice a majorităţii întreprinderilor, mărimea numărului de întreprinderi supuse integral sau parţial privatizării;

simplificarea esenţială a mecanismului de privatizare a locuinţelor;

inventarierea obiectelor de construcţie nefinalizată puse la conservare şi extinderea practicii de privatizare a acestora contra mijloace băneşti, inclusiv valută liber convertibilă;

perfecţionarea mecanismului de privatizare la licitaţie contra bonuri patrimoniale prin intermediul abonării la acţiuni, ce va asigura posibilităţi egale pentru toţi cetăţenii din diferite zone ale republicii în ce priveşte procurarea acţiunilor de la întreprinderi;

crearea unui sistem informaţional unic de administrare a proprietăţii de stat şi dirijare a procesului de privatizare a acesteia, precum şi a procesului de privatizare a locuinţelor;

crearea bazei legislative pentru atragerea investiţiilor străine în procesul de privatizare, precum şi crearea mecanismului de privatizare a întreprinderilor republicii situate pe teritoriul altor state;

încheierea procesului de privatizare a obiectelor din comerţ, alimentaţia publică şi deservirea socială, destinate privatizării ca ansambluri patrimoniale unice.

În anul 1995 se prevede:

finalizarea procesului de privatizare contra bonuri patrimoniale, cuprinzînd nu mai puţin de 1/3 din patrimoniul de stat al Republicii Moldova;

implicarea activă a investiţiilor străine în procesul de privatizare;

alocarea unor mijloace speciale pentru asanarea întreprinderilor (din contul dividendelor de pe urma utilizării cotei proprietăţii de stat şi al plăţilor pentru arendarea proprietăţii de stat).

În viitorul apropiat, după anul 1995, se prevede:

trecerea la privatizarea patrimoniului de stat contra mijloace băneşti, inclusiv contra valută liber convertibilă, completînd bugetul şi mărind substanţial cota sectorului privat în economia naţională;

formarea bazei legislative de administrare a proprietăţii de stat, întocmirea şi ţinerea Registrului unic al proprietăţii de stat;

crearea unui sistem de administrare a proprietăţii de stat şi de reglementare a activităţii agenţilor economici care utilizează proprietatea de stat.

Ţinînd cont de experienţa de privatizare acumulată, Guvernul a formulat propuneri privind modificarea actelor legislative şi normative actuale în scopul lichidării deja în anul 1994 a divergenţelor ce se conţin în ele, va elabora proiecte de legi, alte acte normative ce vor lua în considerare mai amplu realităţile statului, întreprinderilor şi ale populaţiei.

 

2.5. Asigurarea juridică a reformării economiei

În decursul anilor 1994-1995 Guvernul preconizează: să elaboreze şi să prezinte Parlamentului spre aprobare amendamente la legislaţia în vigoare şi noi proiecte de legi, ce vor accelera procesul reformelor şi vor asigura interacţiunea legislaţiei economice a Republicii Moldova cu actele normative internaţionale, inclusiv în ce priveşte concordanţa unei asemenea legislaţii în cadrul C.S.I.

În calitate de măsuri primordiale se preconizează elaborarea următoarelor proiecte de legi: Codul civil, Codul comercial, Codul muncii, cu privire la concesiuni, legile privind dirijarea unităţilor administrativ-teritoriale, proprietatea municipală, întreprinderea de stat, certificarea produselor, gestiunea contabilă.

Perfectarea legislaţiei se va face în scopul completării ei cu responsabilităţi şi garanţii procedurale în vederea respectării legilor şi realizării drepturilor declarate ale cetăţenilor şi agenţilor economici.

În domeniul activităţii legislative Guvernul va respecta cu stricteţe principiile economiei de piaţă social orientate în relaţiile dintre stat şi întreprinderea de stat, organele centrale ale administraţiei de stat şi organele autoadministrării locale. Componenţa şi ordinea elaborării actelor legislative sînt reflectate în anexa nr.2.

În anii 1994-1995 Parlamentului i se va prezenta spre ratificare un set de acorduri în materie de drept internaţional privat, ceea ce va asigura stimularea dezvoltării relaţiilor economice ale întreprinderilor din Moldova cu partenerii străini, va extinde posibilităţile republicii în domeniul colaborării economice externe şi politice.

 

2.6. Perfecţionarea statisticii şi a gestiunii contabile

Reformarea sistemului de evidenţă statistică va fi efectuată ţinîndu-se con de noile realităţi din economia naţională şi societate, precum şi de necesitatea aducerii sistemului informaţional al republicii în corespundere cu standardele internaţionale.

Se preconizează trecerea statisticii la sistemul de conturi naţionale (SCN) - versiunea Organizaţiei Naţiunilor Unite din anul 1993, standardele,clasificatoarele şi codificatoarele internaţionale, precum şi perfecţionarea metodologiei şi metodelor de calculare a indicatorilor macroeconomici.

Va fi pus integral în aplicare Registrul agenţilor economici (unităţilor statistice), care desfăşoară activitate economică pe teritoriul Republicii Moldova.

Se prevede perfecţionarea statisticii preţurilor şi staticticii de determinare a indicilor ce caracterizează procesele de inflaţie, nivelul de trai al populaţiei, utilizarea forţei de muncă, şomajul, relaţiile economice cu alte ţări. Se prevăd măsuri de coordonare a sistemelor de informare: statistic, economic-financiar şi bancar.

Va continua munca de realizare a Programului european de comparare în plan internaţional.

Se prevede perfecţionarea sistemului de colectare şi prelucrare a informaţiei statistice, inclusiv pe bază de cercetări sociologice selective regulate, anchetare, recensămînt periodic, generalizare a datelor administrative, cu aplicarea mijloacelor tehnice de calcul şi a reţelei unice de transmitere a datelor.

Se pune sarcina de a desfăşura pe larg şi mai operativ publicarea materialelor statistice pentru informarea agenţilor economici, populaţiei şi partenerilor străini.

Renovarea metodologiei şi bazei tehnice a statisticii va fi efectuată în colaborare cu organismele internaţionale.

Se prevede perfecţionarea gestiunii contabile în conformitate cu standardele internaţionale şi practica mondială. Guvernul va aproba un program de stat special de trecere (în anii 1994-1997) a Republicii Moldova la sistemul mondial de gestiune contabilă şi evidenţă statistică.

 

3. RESTRUCTURAREA ECONOMIEI

Politica structurală a Guvernului este orientată spre crearea unei economii bisectoriale îmbinînd sectorul de stat (65-70%) cu cel nestatal (30-35%).

În anii 1994-1997 Guvernul vede principala sa sarcină în restructurarea producţiei, crearea condiţiilor pentru dezvoltarea unor ramuri de perspectivă, ce vor forma potenţialul economic renovat al republicii, reprofilarea întreprinderilor neviabile, stimularea fabricării producţiei de larg consum.

Guvernul va facilita adaptarea la noile condiţii a întreprinderilor care sînt necesare din punct de vedere strategic pentru funcţionarea din plin a economiei naţionale şi asigurarea necesităţilor vitale ale populaţiei.

Totodată, începînd cu anul 1994, va avea loc reorganizarea şi închiderea întreprinderilor şi unităţilor de producţie, ce nu sînt în stare să gospodărească eficient şi să fabrice produse competitive.

Măsurile antiinflaţioniste şi resursele financiare limitate predetermină caracterul selectiv al politicii de susţinere a întreprinderilor şi celei de restructurare. În calitate de domenii prioritare de activitate, pentru a fi susţinute de către stat, se stabilesc:

asigurarea populaţiei cu produse alimentare şi medicamente;

aprovizionarea cu energie electrică, apă şi căldură;

unităţile de producţie industrială cu tehnologii moderne şi cele bazate pe realizările ştiinţei;

transporturile, informatica şi telecomunicaţiile;

construcţia de locuinţe;

ramurile-cheie ale ştiinţei şi sferei sociale.

 

3.1. Industria

Guvernul, fiind convins că Republica Moldova se va afirma şi în continuare ca stat industrial-agrar, consideră industria drept ramură de cea mai importanţă a economiei, ce exercită o influenţă pozitivă asupra dezvoltării macrostructurilor, progresului tehnico-ştiinţific, volumului şi calităţii potenţialului de export, gradului de utilizare a braţelor de muncă şi stabilităţii veniturilor populaţiei, nivelului ei instructiv şi calitativ, proceselor de urbanizare din republică.

Guvernul intenţionează să promoveze o politică de influenţă activă asupra dezvoltării pe cale industrială a republicii, realizînd în timpul apropiat o serie de acţiuni coordonate, vizînd activitatea juridică, financiară, investiţională, organizatorică şi în plan social. Pînă la finele curent Parlamentului îi va fi prezentat proiectul de lege "Bazele politicii industriale a Republicii Moldova".

Obiectivul strategic îl constituie crearea unei industrii eficiente şi competitive în baza noilor şi restabilirii vechilor relaţii interstatale şi interrepublicane de cooperare în producţie, atragerii investiţiilor străine, a tehnologiilor şi cadrelor, sporirii potenţialului de export.

Guvernul consideră că ramurile prioritare, deosebit de importante pentru ieşirea republicii din criză sînt, în primul rînd, cele ce produc mărfuri de larg consum, industria alimentară şi uşoară. Se vor dezvolta în continuare ramurile şi unităţile de producţie ce-şi desfăşoară activitatea în baza ultimelor realizări ale ştiinţei: radioelectronica şi construcţia de aparate, fabricarea articolelor de completare, construcţia maşinilor şi utilajului de înaltă tehnicitate, producerea maşinilor şi utilajului tehnologic pentru industria alimentară, gospodăriile de fermieri (ţărăneşti), fabricarea utilajului şi a instrumentelor medicale, preparatelor farmaceutice, inclusiv din materia primă locală.

Statul va sprijini direcţiile prioritare de dezvoltare prin realizarea unor programe speciale, politicii fiscale şi creditare "cruţătoare", orientate spre stimularea producătorului, utilizării cu destinaţie specială, prin concurs, a investiţiilor străine şi mijloacelor din fondurile internaţionale, în primul rînd, pentru realizarea proiectelor ce preconizează rezultate imediate, precum şi asigurarea funcţionării capacităţilor de producţie şi obiectelor ce permit soluţionarea problemelor mai acute şi evitarea distrugerii unităţilor de producţie de importanţă vitală pentru economia şi populaţia republicii.

Vor fi realizate măsuri de reprofilare a întreprinderilor din complexul de apărare, celor de utilizare a capacităţilor de producţie, tehnologiilor şi cadrelor pentru executarea comenzilor populaţiei. Totodată, va fi menţinut potenţialul de producţie necesar pentru executarea unor comenzi militare, inclusiv pentru export.

Se trasează sarcina de a asigura o tot mai largă prezenţă, a produselor industriale din Republica Moldova pe piaţa mondială. În acest scop Guvernul întreprinde măsuri întru restabilirea relaţiilor întreprinderilor industriale cu ţările din C.S.I., inclusiv prin crearea şi dezvoltarea întreprinderilor mixte.

Se va dezvolta în continuare cooperarea cu industria României în domeniile stabilite prin acordurile încheiate, cum sînt: organizarea producerii ţevilor sudate, a filaturii de bumbac, prelucrarea lînei, producerea aparatelor electronice şi a mijloacelor de telecomunicaţii, mijloacelor tehnice de uz casnic (televizoarelor, frigiderelor, maşinilor de spălat rufe), producerea medicamentelor şi mijloacelor tehnice medicale, sporirea capacităţilor de păstrare şi îmbuteliere a produselor petroliere şi gazelor lichefiate.

Se prevede efectuarea mai multor măsuri pentru dezvoltarea bazei de materie primă şi tehnico-materiale proprii, ceea ce va facilita reducerea cantităţii unor produse de import şi va contribui la crearea noilor locuri de muncă. În industria uşoară va fi asigurată dezvoltarea bazei locale de materie primă animalieră (piei şi blănuri brute, lînă), mărirea suprafeţei plantaţiilor pentru creşterea viermilor de mătase, crearea noilor capacităţi de fabricare a firelor, ţesăturilor de lînă, pînzei tricotate, materialelor neţesute, aţei şi furniturii. În industria alimentară şi industria materialelor de construcţie se prevede crearea unor "noi zone" de materie primă, minerală şi vegetală, extinderea reţelei de întreprinderi mici în localităţile săteşti. În industria mobilei - consolidarea bazei de materie primă locală prin extinderea plantaţiilor de plopi, fagi, stejari, vişini, nucărie, utilizarea mai eficientă a deşeurilor de lemn.

Pentru stimularea industriei şi activităţii investiţionale va fi susţinută crearea de către întreprinderile de stat şi societăţile pe acţiuni a întreprinderilor şi unităţilor de producţie mixte cu structuri antreprenoriale de orice formă organizatorico-juridică. O deosebită responsabilitate pentru realizarea programului de dezvoltare a micului business Guvernul o atribuie ministerelor şi departamentelor de ramură, organelor autoadministrării locale.

 

3.2. Complexul agroindustrial

Pornind de la premisa că complexul agroindustrial (C.A.I.) posedă o bază tehnico-materială solidă, un potenţial economic şi tehnic dezvoltat şi, avînd în vedere importanţa lui ca nucleu al economiei naţionale, Guvernul în activitatea sa va asigura:

Impulsionarea promovării reformei agrare şi a condiţiilor organizatorico-juridice necesare pentru dezvoltarea relaţiilor de piaţă în sfera de fabricare a produselor alimentare;

menţinerea capacităţii de producţie a principalelor subcomplexe alimentare ale C.A.I. (cerealier-alimentar,sfeclă de zahăr şi producere a zahărului, tutun, fructe, legume şi conserve, viticultură şi vinificaţie, carne şi lapte, ulei şi grăsimi, uleiuri eterice), ce determină în mare măsură posibilităţile de export ale republicii;

fabricarea la nivelul cuvenit a produselor alimentare pentru satisfacerea necesităţilor populaţiei;

menţinerea şi dezvoltarea infrastructurii sociale la sate.

În scopul realizării sarcinilor trasate Guvernul îşi orientează activitatea spre:

asigurarea sporirii intense a volumului de producţie din contul majorării recoltei culturilor agricole şi al creşterii productivităţii animalelor, utilizării raţionale a resurselor. Producţia de cereale va atinge nivelul asigurării depline necesarului republicii, cea de floarea-soarelui şi sfeclă de zahăr - într-un volum care să satisfacă cerinţele populaţiei în ce priveşte aprovizionarea cu ulei vegetal şi zahăr. Dezvoltarea viticulturii, pomiculturii şi legumiculturii va fi orientată spre asigurarea necesităţilor populaţiei şi a livrărilor de producţie pentru export atît în stare proaspătă, cît şi prelucrată. Va fi extinsă în continuare suprafaţa terenurilor irigate şi efectuată reconstrucţia sistemului de irigare. Schimbările structurale în sectorul zootehnic vor fi orientate spre stoparea reducerii volumului de producţie şi realizarea pe etape a unor măsuri de dezvoltare a acestei ramuri;

perfecţionarea structurii şi reutilarea tehnică a industriei de prelucrare, dezvoltarea prioritară a ramurilor şi întreprinderilor, care livrează producţie proprie pentru export, fondarea în comun cu firmele străine a unor întreprinderi de fabricare a produselor alimentare competitive pe piaţa externă şi de producere a articolelor de ambalare şi împachetare;

dezvoltarea la sate a întreprinderilor mici şi mijlocii de prelucrare a materiei prime agricole, crearea condiţiilor pentru dezvoltarea activităţii antreprenoriale de toate tipurile şi formele de proprietate.

În scopul reglementării relaţiilor economice în sfera agroindustrială se prevede: reformarea sistemului de achiziţionare a producţiei agricole şi aprovizionare cu resurse tehnico-materiale, formarea pieţei mijloacelor de producţie.

Guvernul se obligă să finalizeze pe parcursul anilor 1994-1995 procesul de repartizare pe cale juridică a pămîntului şi a cotei-părţi de patrimoniu către toate persoanele în drept, conform legislaţiei republicii; reorganizarea colhozurilor, sovhozurilor, întreprinderilor de prelucrare şi a infrastructurii de producţie în alte forme de gospodărire.

În această ordine de idei rămîne principală intenţia Guvernului de a păstra formaţiunile de producţie mari rentabile, indiferent de forma de proprietate, ce interacţionează în sistemul economic unitar cu întreprinderile mici şi mijlocii de diferite forme de proprietate şi direcţii de specializare.

În anii 1994-1995 Guvernul va prezenta Parlamentului spre examinare un set de acte normative în vederea reglementării relaţiilor funciare (moştenire, transmitere şi ipotecare a terenurilor), activităţii băncilor funciare, societăţilor pe acţiuni, cooperativelor creditare ţărăneşti, va pune în aplicare sistemul de creditare "în contul recoltei viitoare".

 

3.3. Complexul investiţii şi construcţii

Politica investiţională a Guvernului se va sprijini pe noile baze de drept, organizatorice şi economice, ţinînd cont, totodată, de posibilităţile limitare ale bugetului şi necesitatea implicării raţionale a resurselor financiare ale sectorului nestatal, populaţiei şi investitorilor străini.

La evoluţia complexului investiţii şi construcţii Guvernul va asigura o atitudine echilibrată privind următoarele direcţii: cercetarea şi exploatarea subsolului; dezvoltarea industriei materialelor de construcţie; restabilirea potenţialului complexului de construcţii; extinderea participării investiţionale a republicii la extragerea şi transportarea resurselor energetice şi materiilor prime din statele C.S.I.; executarea lucrărilor (prestarea serviciilor) peste hotarele ţării.

Pentru atingerea acestor scopuri Guvernul preconizează:

să realizeze u program investiţional pe un termen mediu (de 2-3 ani) care să îmbine planurile investiţionale cu resursele bugetare, creditele şi ajutorul tehnic;

să schimbe formele de participare a mijloacelor bugetului de stat la finanţarea construcţiilor capitale, precum şi criteriile de elaborare şi selectare a proiectelor, bazate pe eficienţa economică şi financiară;

să asigure un control eficient asupra utilizării investiţiilor din contul mijloacelor bugetare;

să orienteze investiţiile străine şi resursele fondurilor investiţionale cu preponderenţă în sfera de producţie.

Guvernul, în comun cu Banca Naţională a Moldovei, va elabora un mecanism ce va spori interesul băncilor comerciale de a acorda credite investiţionale pe termen lung.

 

3.4. Complexul energetic

Ţinînd cont de importanţa vitală a soluţionării problemei privind asigurarea cu energie şi pornind de la premisa dependenţei totale a Republicii Moldova de importul resurselor energetice, Guvernul va promova o politică flexibilă în domeniul economisirii resurselor energetice, va căuta variante alternative de importare a unor tipuri economicoase de combustibil şi energie, de restructurare a complexului energetic.

Măsurile de aprovizionare cu resurse energetice, precum şi de utilizare raţională a combustibilului şi energiei, vor fi realizate la nivel interstatal prin comercializarea activităţii furnizorilor şi consumatorilor, producerea utilajului şi aparaturii cu eficienţă energetică înaltă, utilizîndu-se capacităţile întreprinderilor mixte şi ale celor supuse conversiunii.

Programul energetic de stat va cuprinde următoarele măsuri de dezvoltare şi restructurare a complexului energetic:

reutilarea tehnică a capacităţilor energetice existente, cu înlocuirea utilajului învechit la centrala termoelectrică (CTE) din or. Bălţi, lărgirea, montarea a două turbine electrice la cazangeria de Est a CTE-2 din or. Chişinău, elaborarea argumentării tehnico-economice pentru construcţia unei CTE cu capacitatea de 1000 MW la nordul republicii;

participarea pe principii reciproc avantajoase cu resurse financiare şi materiale la retehnologizarea şi dezvoltarea industriei de extragere a ţiţeiului şi gazelor naturale în Rusia, cu includerea concomitentă a surselor de import de resurse energetice din alte ţări; intensificarea lucrărilor de prospecţiune şi valorificare a zăcămintelor de ţiţei şi gaze naturale din sudul Moldovei;

reconstrucţia şi reutilarea tehnică, inclusiv cu participarea firmelor străine, a capacităţilor de păstrare a produselor petroliere şi gazelor lichefiate, lărgirea şi modernizarea parcului mijloacelor de transport şi reţelei staţiilor de alimentare a automobilelor, construirea rezervoarelor subterane pentru păstrarea gazelor;

accelerarea, în conformitate cu Programul de Stat de gazificaţie, a lucrărilor de gazificare a localităţilor din republică prin construcţia gazoductelor-ramificaţii şi reţelelor de gaze, trecerea la aprovizionarea cu gaze naturale a principalelor obiecte energetice, industriale, agricole şi comunale, a fondului de locuinţe;

elaborarea şi realizarea unor măsuri concrete de economisire şi utilizare eficace a tuturor tipurilor de resurse energetice pe baza restructurării tehnologice a ramurilor economiei naţionale, aplicării evidenţei stricte a consumului de energie, folosirea pîrghiilor economice de economisire a energiei;

efectuarea cercetărilor ştiinţifice şi tehnice în scopul ridicării eficacităţii şi trăiniciei instalaţiilor energetice în funcţiune şi utilizarea surselor netradiţionale de energie.

 

3.5. Transporturile, informatica şi telecomunicaţiile

Luînd în considerare necesităţile statului şi ale populaţiei, Guvernul va contribui la dezvoltarea şi restructurarea transporturilor prin finanţarea directă şi acordarea creditelor, prin atragerea investiţiilor străine şi prin perfecţionarea politicii fiscale. Va fi extinsă colaborarea internaţională în domeniul reconstrucţiei sistemului de comunicaţii al republicii.

În anul 1994 vor fi elaborate Programul şi Schema de dezvoltare în perspectivă a transportului feroviar, în cadrul cărora se prevede: electrificarea sectoarelor căii ferate Razdelinaia - Bender şi Bender - Chişinău - Ungheni, crearea unui parc modern de locomotive electrice cu garnitura corespunzătoare de vagoane pentru traficul de mărfuri şi pasageri, organizarea reparaţiei containerelor şi a unor tipuri de vagoane de marfă, producerea aparatelor electrotehnice pe baza capacităţilor libere din industria constructoare de maşini a republicii.

Republica va participa la proiectarea şi construcţia sectorului magistralei feroviare cu circulaţie de mare viteză Kiev - Chişinău - Bucureşti, în care scop concomitent cu finanţarea rambursabilă din buget, vor fi atrase investiţii străine şi sursele proprii ale Căii Ferate din Moldova.

Ţinînd cont de faptul că transportul auto va rămîne şi în perspectivă mijlocul principal de executare a traficului de mărfuri şi călători pe teritoriul republicii, vor fi efectuate restructurarea şi privatizarea lui, indiferent de apartenenţa departamentală a întreprinderilor ce-i sînt subordonate. Se prevede acordarea protecţiei de stat, inclusiv financiară, comunicaţiilor urbane de autobuse şi troleibuze.

Va continua construcţia şoselei Chişinău - Giurgiuleşti, reconstrucţia şoselelor Leuşeni - Chişinău, Chişinău - Dubăsari - hotarul Ucrainei, Chişinău - Bălţi - Cernăuţi şi a altor sectoare ale drumurilor naţionale ce se află într-o stare tehnică nesatisfăcătoare.

În cadrul Programului de dezvoltare a reţelei de drumuri locale în anii 1994-1997 vor fi construite drumuri (75 km), ce vor asigura legătura a 21 localităţi cu reţeaua principală de drumuri auto, precum şi modernizate reţelele de drumuri locale, ceea ce va contribui la ridicarea capacităţii de transportare a mărfurilor complexului agroindustrial.

Va fi elaborată argumentarea dezvoltării transportului pe apă ca fiind cel mai economic şi inofensiv din punct de vedere ecologic, cu ieşirea lui pe căile fluviale şi maritime internaţionale. În acest scop vor fi găsite mijloace pentru procurarea sau închirierea navelor corespunzătoare, bazarea şi deservirea cărora vor fi efectuate în porturile ţărilor vecine pe bază de arendă, (Reni, Galaţi, Constanţa). Se prevede construcţia portului pe rîul Dunărea în apropierea satului Giurgiuleşti cu darea în exploatare a primei etape a terminalului - petrolier cu o capacitate de 1 milioane tone.

Transportul aerian. Se prevede modernizarea aeroportului Chişinău şi dotarea acestuia cu utilaj modern pentru deservirea pasagerilor la nivelul standardelor internaţionale; dotarea şi reutilarea tehnică a aeroporturilor Bălţi, Tiraspol şi Cahul, pentru efectuarea zborurilor pe rutele locale şi internaţionale.

În anul 1994 va fi pus în funcţiune sistemul internaţional de comunicaţii cosmice "SITA", ce va include Republica Moldova în sistemul mondial de vînzare şi bronare a biletelor de avion.

În domeniul telecomunicaţiilor, conform Programului de dezvoltare a ramurii, pe baza reutilării tehnice a reţelelor existente şi adaptarea lor la sistemele noi, densitatea aparatelor telefonice la 100 locuitori va creşte în anul 1997 pînă la 15,5 contra 12,08 aparate în anul 1993.

Se prevede construcţia primei tranşe a reţelei cu fibre optice Chişinău - Cahul, creşterea numărului de servicii prestate agenţilor economici şi populaţiei.

Conform argumentării efectuate privind dezvoltarea reţelei de teleradiotranslare şi a legăturilor poştale, se prevede instalarea în 1994-1997 a unor emiţătoare suplimentare pentru extinderea recepţiei programelor TV şi radio, punerea în funcţiune a Centrului radiofonic Orhei, lărgirea reţelei programului de radio "Luciafărul", crearea unei reţele noi de radiodifuziune cu gama de frecvenţă 100-109 MHz, precum şi a unei noi infrastructurii a legăturii poştale, ceea ce ar corespunde standardelor internaţionale.

În conformitate cu "Concepţia informatizării societăţii Republicii Moldova" va fi creată o reţea de transmitere a datelor cu includerea acesteia, pe etape, în sistemul internaţional respectiv, ceea ce va contribui la soluţionarea mai eficientă şi operativă a problemelor de dezvoltare financiar-economică şi socială a statului.

 

3.6. Gospodăria comunală şi de locuinţe

Guvernul, ţinînd cont de rolul important al gospodăriei comunale şi de locuinţe în dezvoltarea sistemului de amplasare a populaţiei şi în crearea unor condiţii favorabile de trai, va elabora în anul 1994 Programul de stat de dezvoltare a gospodăriei comunale, care va prevedea menţinerea şi dezvoltarea structurilor comunale la sate.

Problema asigurării populaţiei cu apă potabilă de calitate va fi soluţionată în cadrul programului de stat "Apă potabilă" , în care se acordă o deosebită atenţie raioanelor care actualmente duc lipsă de apă de calitate.

Cu ajutorul Băncii de Dezvoltare şi Reconstrucţie pînă la finele anului 1994 va începe realizarea proiectului de sporire a eficienţei sistemului de alimentare cu căldură, ceea ce va permite să fie reduse substanţial pierderile la producerea şi transportarea energiei termice.

În conformitate cu programul de stat, ce prevede producerea în republică a dispozitivelor şi utilajului tehnico-sanitar, începînd cu anul 1995, întreprinderile şi organizaţiile ramurii vor fi asigurate în mare măsură cu utilaj şi materiale locale.

În scopul îmbunătăţirii deservirii pasagerilor cu mijloace de transport electric urban în anii 1994-1995 va fi realizat un program special, în care va fi prevăzută consolidarea bazei tehnico-materiale a întreprinderilor din cadrul ramurii, completarea parcului de troleibuze, construcţia unor noi reţele de contact, organizarea la întreprinderile din republică a producerii şi restabilirii pieselor de completare şi a detaliilor pentru troleibuze.

Pentru soluţionarea problemei ecologice acute privind utilizarea deşeurilor solide de menaj şi a deşeurilor industriale, va fi pus în aplicare un nou sistem de colectare şi prelucrare a deşeurilor.

În ansamblu, în cadrul gospodăriei comunale şi de locuinţe a republicii va fi promovată politica modernizării şi descentralizării sistemului de alimentare cu căldură, utilizări surselor netradiţionale de energie, aplicării pe scară largă a aparatelor de control şi evidenţă a consumului de apă, energia termică şi gaze. Pentru realizarea acestor scopuri vor fi implicate investiţiile străine, inclusiv ale întreprinderilor mixte.

Ţinîndu-se cont de privatizarea fondului de locuinţe, urmează a fi revăzute actele legislative şi normative, ce reglementează activitatea ramurii în noile condiţii, Parlamentului îi va fi prezentat spre adoptare noul Cod locativ. Se prevede elaborarea unor acte normative, ce vor stabili ordinea amenajării teritoriilor şi exploatării fondului de locuinţe în condiţiile privatizării şi funcţionării pieţei de locuinţe.

 

3.7. Ştiinţa şi problemele tehnico-ştiinţifice

Guvernul consideră drept obiectiv principal în domeniul ştiinţei determinarea cadrului unei tehnico-ştiinţifice de stat, care să corespundă noilor realităţi ale Republicii Moldova. Guvernul prevede:

crearea bazei de drept pentru funcţionarea şi dezvoltarea ştiinţei, elaborarea în anii 1994-1995 a proiectelor de legi primordiale: "Cu privire la ştiinţă şi politica tehnico-ştiinţifică", "Cu privire la invenţii", "Cu privire la informaţia ştiinţifică, tehnică şi economică" etc.;

crearea condiţiilor economice pentru dezvoltarea ştiinţei şi susţinerea potenţialului ei de cadre (formarea sistemului de finanţare a ştiinţei, bazat pe diverse surse de mijloace, facilităţi fiscale, fonduri speciale de finanţare a cercetărilor fundamentale (începînd cu anul 1995) etc.;

susţinerea financiară a priorităţilor de stat în domeniul dezvoltării tehnico-ştiinţifice, stabilite în baza selectării prin concurs a programelor de stat tehnico-ştiinţifice, programelor de cercetări fundamentale şi aplicate;

încheierea în anii 1994-1995 a activităţii de creare a sistemului de protecţie a proprietăţii industriale (intelectuale), standardizare şi certificare a producţiei;

elaborarea Programului de stat pentru pregătirea cadrelor ştiinţifice şi pedagogice-ştiinţifice (anul 1994), perfecţionarea sistemului de atestare a cadrelor ştiinţifice;

susţinerea programelor comune de colaborare internaţională a Republicii Moldova cu alte state.

Luînd în considerare recomandările Consiliului consultativ pentru problemele ştiinţei, învăţămîntului superior şi tehnologiilor avansate de pe lîngă Preşedintele Republicii Moldova, în anii 1994-1997 potenţialul ştiinţific, mijloacele financiare şi materiale vor fi concentrate în scopul elaborării problemelor prioritare ale ştiinţei fundamentale şi aplicate:

siguranţa aprovizionării republicii cu resurse energetice şi majorarea coeficientului de utilizare a energiei electrice şi termice, însuşirea şi extinderea aplicării surselor netradiţionale de energie, reducerea consumului de energie la unitatea de producţie în întreprinderile industriale;

biotehnologii moderne şi metode de sinteză a compuşilor chimici de obţinere a preparatelor pentru agricultură, medicină, industria farmaceutică, industria alimentară. Elaborarea unor elemente de biotehnologie şi ameliorare a selecţiei pentru obţinerea unor soiuri de culturi rezistente la condiţiile nefavorabile, boli şi dăunători, precum şi reproducerea accelerată şi ocrotirea plantelor preţioase;

tehnologii avansate de obţinere a materialelor noi cristaline şi semiconductoare amorfe, semimetale şi supraconductoare cu proprietăţii avansate pentru crearea aparatelor pe bază de micro- şi optoelectronică, şi a tehnologiilor principial noi. Cercetarea unor domenii noi de utilizare a electricităţii în scopul perfecţionării proceselor tehnologice existente şi elaborării tehnologiilor electrofizice avansate crearea în baza lor a noilor tipuri de utilaje şi aparate şi implementarea lor în industrie şi agricultură;

utilizarea în complex a zăcămintelor din republică, valorificarea deşeurilor agriculturii şi industriei alimentare;

soluţii tehnice la construcţia obiectelor în condiţii de înaltă seismicitate;

elaborarea şi aplicarea unor noi tehnologii informaţionale în ramurile economiei naţionale;

studierea problemelor actuale ale medicinei ţinîndu-se cont de particularităţile regionale şi situaţia ecologică;

securitatea ecologică;

studierea problemelor economice, sociale, politice şi culturale ale republicii.

 

3.8. Antreprenoriatul

Considerînd antreprenoriatul drept una dintre direcţiile principale ale restructurării economiei, Guvernul intenţionează să promoveze o politică de luare în considerare a intereselor reciproce ale antreprenorilor şi statului, să perfecţioneze mecanismul de interacţiune a structurilor antreprenoriale cu organele puterii de stat şi teritoriale.

În anul 1994 Guvernul va aproba Programul de stat de susţinere a antreprenoriatului şi micului business ce cuprinde măsurile susţinerii de către a antreprenoriatului, în conformitate cu Legea "Cu privire la susţinerea şi protecţia micului business", şi va acţiona prin intermediul Fondului de stat pentru susţinerea antreprenoriatului şi dezvoltarea micului business prin creditarea proiectelor cu mijloacele Fondului şi prin participarea cu cotă-parte a acestuia, la finanţarea unor proiecte antreprenoriale de înaltă eficienţă. Se prevede fundamentarea proiectelor la nivelul cerinţelor internaţionale (planurilor-business), iar înseşi proiectele urmează a fi supuse unei expertize independente.

Susţinerea de către stat a antreprenoriatului se va concentra asupra următoarelor obiective:

impunerea fiscală avantajoasă;

atragerea întreprinderilor particulare la realizarea programelor şi comenzilor de stat cu destinaţie specială;

facilitarea accesului antreprenorilor la creditele străine obţinute de stat;

reglementarea încasării plăţilor pentru arenda încăperilor şi serviciile comunale de la agenţii antreprenoriatului mic;

dezvoltarea, cu ajutorul organelor locale ale puterii, a reţelei de centre informaţionale, precum şi de firme speciale, care să furnizeze date informative pe baze comerciale;

extinderea, inclusiv cu utilizarea mijloacelor tehnice, a sistemului de instruire a antreprenorilor, ce include bazele organizării businessului şi managementului, etica şi tradiţiile antreprenoriale din ţările dezvoltate;

dezvoltarea infrastructurii financiare, orientate spre activitatea în comun cu micul business, acordarea ajutorului la crearea unor bănci specializate şi reţele de filiale ale acestora, societăţii de creditare reciprocă, fonduri investiţionale şi alte instituţii financiare pentru realizarea în comun a proiectelor antreprenorilor, asociaţiilor şi uniunilor acestora;

susţinerea activităţii antreprenoriatului, micului business la studierea şi însuşirea pieţelor noi de desfacere a producţiei şi de prestare a serviciilor.

 

3.9. Activitatea economică externă, dezvoltarea potenţialului de export

Guvernul va continua politica de sporire a potenţialului de export, liberalizare a comerţului exterior, integrare a economiei ţării în economia mondială.

În acest scop Guvernul consideră necesar:

a colabora cu comunităţile economice (C.E.E., C.S.I., ţările bazinului Mării Negre, Convenţia Dunăreană etc.), cu organizaţiile financiare internaţionale şi statele-donatoare la atragerea creditelor investiţionale şi utilizarea lor pentru dezvoltarea potenţialului de export al republicii;

a perfecţiona baza legislativă, reglementînd aspectele de drept ale funcţionării investitorilor străini în scopul instaurării unui regim stabil şi favorabil pentru investiţiile străine vizînd impozitele, reglementarea valutară şi de comerţ exterior, inclusiv acordarea unui regim preferenţial special pentru investiţiile în ramurile prioritare ale statului;

a efectua liberalizarea în continuare a exportului, simplificarea procedurilor vamale, a crea un sistem de subvenţionare a exportului;

a participa, în interesele republicii, la dezvoltarea infrastructurii sistemului energetic al Federaţiei Ruse şi României;

a crea în republică o reţea de centre pentru pregătirea cadrelor în domeniul dreptului internaţional şi comerţului exterior.

Guvernul, pornind de la necesitatea sporirii exportului de mărfuri şi prestării de servicii, va tinde spre menţinerea poziţiei Republicii Moldova pe pieţele de mărfuri ale ţărilor din C.S.I., spre întreţinerea unor relaţii stabile de producţie şi comerciale cu întreprinderile din ţările învecinate - România şi Ucraina; spre extinderea exportului pe noi pieţe, acordînd o deosebită atenţie comerţului cu ţările în curs de dezvoltare.

Politica în domeniul importului va fi orientată spre obţinerea accesului pe noi pieţe de materie primă pentru asigurarea necesităţilor republicii, găsirea unor surse alternative de asigurare a Moldovei cu resurse energetice; susţinerea importului de utilaje şi tehnologii moderne; protecţionism; apărarea intereselor producătorilor ţării pe piaţa internă.

 

4. MĂSURILE URGENTE ÎN DOMENIUL POLITICII SOCIALE

Politica socială a Guvernului va fi orientată spre crearea pentru fiecare cetăţean apt de muncă a unor condiţii ce îi vor permite să-şi menţină bunăstarea personală şi a familiei sale prin munca şi spiritul său întreprinzător, prin sporirea asistenţei sociale cu destinaţie specială din partea statului, în primul rînd, pentru grupele de cetăţeni puţin asiguraţi.

 

4.1. Angajarea forţei de muncă şi remunerarea

Guvernul va continua să ţină sub un control permanent problemele utilizării forţei de muncă şi şomajul. Cele mai imperioase probleme ce necesită a fi soluţionate pe parcursul anilor 1994-1995 sînt:

elaborarea programelor republican şi locale de utilizare a forţei de muncă în anii 1994 şi 1995;

revizuirea actelor legislative şi normative ce vizează utilizarea forţei de muncă şi şomajul;

aducerea statisticii forţei de muncă şi şomajului în corespundere cu cerinţele Organizaţiei Internaţionale a Muncii;

încheierea acordurilor interstatale cu ţările C.S.I. şi cele occidentale cu privire la reglementarea proceselor de migraţie a forţei de muncă;

ratificarea convenţiilor O.I.M. privind utilizarea forţei de muncă, şomajul şi protecţia socială a şomerilor;

dezvoltarea în continuare a infrastructurii pieţei muncii şi perfecţionarea mecanismelor ei;

intensificarea procesului de pregătire profesională, perfecţionare şi orientare profesională a şomerilor în scopul înlăturării discordanţei dintre cerere şi ofertă pe piaţa muncii;

organizarea pe scară largă a lucrărilor publice în scopul creării de locuri temporare de muncă pentru şomeri sau persoanele cu program de muncă redus.

Odată cu stabilizarea şi înviorarea economiei vor fi reexaminate condiţiile protecţiei sociale a şomerilor în partea ce se referă la majorarea termenelor de plată a ajutoarelor de şomaj şi simplificarea procedurii de primire a acestora.

Va fi menţinut la un nivel profesional înalt sistemul informaţional computerizat al serviciului pentru utilizarea forţei de muncă (baza de date privind şomerii şi locurile de muncă libere, nivelul profesional etc.).

În scopul intensificării motivării muncii, protecţiei veniturilor provenite din muncă, Guvernul va continua reforma retribuirii muncii, realizînd-o în îmbinare cu măsurile de liberalizare a preţurilor, ceea ce prevede:

asigurarea nivelului minim garantat de stat al salariului, stabilit în funcţie de condiţiile economice concrete, şi reexaminarea lui sistematică;

perfecţionarea în continuare a sistemului de retribuire a muncii angajaţilor din sfera bugetară în baza Reţelei tarifare unice de salarizare;

trecerea la reglementarea tarifară a salariului la nivel ramural şi de întreprindere prin încheierea acordurilor tarifare ramurale şi a contractelor colective;

reglementarea folosirii mijloacelor pentru retribuirea muncii prin mecanismul de impozitare;

elaborarea unui mecanism de responsabilitate materială a agenţilor economici pentru neachitarea la timp cu salariaţii;

perfecţionarea legislaţiei cu privire la indexarea veniturilor şi economiilor populaţiei, simplificarea mecanismului aplicării ei.

 

4.2. Protecţia socială a populaţiei

În calitate de direcţie principală a politicii sociale în condiţii de criză este considerată de Guvern asigurarea condiţiilor de funcţionare a Fondului de protecţie socială, precum şi crearea cu ajutorul statutului a condiţiilor materiale, financiare şi organizatorice de autoasigurare a populaţiei în vederea susţinerii şi stimulării activităţii de muncă a cetăţenilor pentru obţinerea unor venituri suplimentare.

În acest scop Guvernul:

va efectua reforma sistemului de protecţie socială a păturilor defavorizate ale populaţiei pe baza traducerii în fapt a principiului de asistenţă directă;

va susţine construcţia caselor de locuit numai pentru păturile vulnerabile ale populaţiei (invalizi, participanţii la război şi persoanele egalate în drepturi cu aceste categorii de cetăţeni, pensionari, persoanele ce au avut de suferit de pe urma calamităţilor naturale, refugiaţi etc.), precum şi pentru cetăţenii incluşi în listele de acordare a locuinţelor, aflaţi sub protecţie socială, în care scop este necesar de a reexamina Regulamentul cu privire la modul de acordare a încăperilor de locuit în R.S.S. Moldova, aprobat prin Hotărîrea Consiliului de Miniştri al R.S.S.M. şi a Consiliului Sindicatelor din Moldova nr. 405 din 25 noiembrie 1987. Cît priveşte celelalte pături ale populaţiei Guvernul va acorda sprijin prin toate mijloacele la construcţia caselor de locuit din contul mijloacelor proprii ale cetăţenilor, creditelor bancare, mijloacelor întreprinderilor, va găsi posibilităţi de repartizare a loturilor pentru construcţia individuală şi a caselor cooperatiste, de asigurare cu resurse materiale;

va elabora mecanismului de reglare a nivelului minim al plăţilor sociale (asistenţei sociale) şi salariului minim în funcţie de oscilaţiile nivelului bugetului minim de consum;

va perfecţiona sistemul de asigurare cu pensii şi modul de calculare a mărimii pensiilor, ceea ce va permite să se ia în considerare modificarea salariilor şi raportul dintre pensie şi salariu;

va susţine, în comun cu organele locale, formele acceptabile de activitate antreprenorială la domiciliu a familiilor cu mulţi copii şi a altor categorii puţin asigurate ale populaţiei;

va elabora şi încheia acorduri interstatale de colaborare în domeniul asistenţei sociale.

În calitate de măsură urgentă Guvernul prevede elaborarea normativelor sociale pentru toate grupurile social-demografice ale populaţiei şi regulamentul pentru aplicarea lor, va lua măsuri pentru ameliorarea condiţiilor de trai ale familiilor cu mulţi copii.

 

4.3. Parteneriatul social

(Guvern - sindicate - patronat)

Guvernul consideră parteneriatul social drept mijloc de conciliere civică în societate. O atenţie deosebită va fi acordată mecanismului tripartit de colaborare Guvern - sindicate - patronat în scopul coordonării diverselor aspecte ale politicii social-economice şi menţinerii unei stabilităţi în societate în perioada de promovare a reformelor economice.

Se creează Comisia tripartită pentru reglementarea proceselor social-economice, redresarea situaţiei la întreprinderi şi în ramuri ce ţine de remunerarea şi protecţia muncii, soluţionarea problemelor şomajului, protecţia socială. Activitatea Guvernului în cadrul acestei comisii se va baza pe principiile fixate în convenţiile Organizaţiei Internaţionale a Muncii şi Legea Republicii Moldova "Cu privire la contractul colectiv" prin:

prezentarea şi examinarea proiectelor de acte normative propuse de către parteneri ce vizează promovarea reformelor economice şi asigurarea concilierii civice prin crearea unui sistem eficient de parteneriat social, ţinîndu-se cont de interesele economice şi sociale ale salariaţilor şi patronilor;

încheierea acordurilor tripartite între Guvern, Federaţia Sindicatelor Independente şi patronat în scopul reglementării contradicţiilor şi conflictelor social-economice;

ratificarea convenţiilor O.I.M. în domeniul utilizării forţei de muncă, şomajului, salarizării, protecţiei sociale.

 

4.4. Învăţămîntul, ocrotirea sănătăţii, cultură, turismul,

problemele tineretului

Drept una dintre sarcinile primordiale Guvernul consideră finalizarea formării în anii 1994-1997 a bazei legislative de dezvoltare a învăţămîntului, culturii şi ocrotirii sănătăţii, consolidare a bazei lor tehnico-materiale şi asigurare a protecţiei sociale a lucrătorilor din această sferă.

Învăţămîntul. Considerînd învăţămîntului drept una din ramurile prioritare ale economiei, Guvernul va asigura:

garantarea de către stat a învăţămîntului mediu gratuit;

elaborarea şi realizarea începînd cu anul 1994 a Programului de stat de dezvoltare a învăţămîntului, crearea Consiliului pentru reforma învăţămîntului;

organizarea pregătirii şi perfecţionării cadrelor de tip nou pentru organele administraţiei de stat, ştiinţei şi economiei naţionale;

reexaminarea structurii şi a conţinutului programelor la toate nivelurile de învăţămînt, ţinîndu-se cont de practica mondială avansată şi de cerinţele perioadei de tranziţie la relaţiile de piaţă;

elaborarea mecanismului de eliberare a licenţelor şi acreditare a instituţiilor de învăţămînt;

crearea capacităţilor de producere a utilajului pentru învăţămînt;

garantarea condiţiilor pentru instruirea în limba maternă a copiilor minorităţilor naţionale;

trecerea scrisului găgăuz la grafia latină;

reexaminarea direcţiilor şi metodelor principale de pregătire şi recalificare a specialiştilor pentru economia naţională, integrarea proceselor de pregătire a cadrelor pentru producţie şi ştiinţă, ţinîndu-se cont de programele internaţionale de instruiri;

elaborarea unor standarde de stat în sfera învăţămîntului, care să corespundă nivelului internaţional.

Ocrotirea sănătăţii. Considerînd ocrotirea sănătăţii drept una dintre ramurile prioritare, Guvernul prevede:

menţinerea sistemului de asistenţă medicală gratuită şi crearea condiţiilor de trecere treptată la medicina de asigurare şi sistemul privat de ocrotire a sănătăţii;

crearea Fondului extrabugetar de asigurare a sănătăţii din contul mijloacelor agenţilor economici, bugetului de stat, Fondului social şi asigurării benevole a cetăţenilor;

perfecţionarea sistemului epidemiologic de stat, modificarea activităţii de pregătire şi perfecţionare a cadrelor medicale în corespundere cu cerinţele internaţionale;

elaborarea programului republican şi a unor programe locale de dezvoltare a asistenţei medicale, producere a utilajului medical şi substanţelor medicamentoase;

integrarea internaţională a ocrotirii sănătăţii.

Cultura. În scopul renaşterii şi dezvoltării continue a potenţialului cultural al republicii Guvernul preconizează:

stabilirea priorităţilor politicii de stat în domeniul culturii al republicii Guvernul preconizează:

stabilirea priorităţilor politicii de stat în domeniul culturii (anul 1994) asigurarea realizării Programului de Stat de dezvoltare a culturii;

susţinerea materială şi morală a oamenilor de creaţie (scriitori, compozitori, pictori etc.) pentru crearea lucrărilor artistice de valoare;

trecerea în Registrul de stat a obiectelor culturale de importanţă istorică şi naţională (anii 1994-1995);

crearea Fondului de susţinere a culturii (anul 1994);

readucerea în patrimoniul naţional a valorilor de cultură şi cult din străinătate;

crearea unui centru informativ de valori istorice şi culturale naţionale;

activizarea schimbului de valori culturale cu alte state şi organizaţiile internaţionale de cultură.

Turismul. Pornind de la condiţiile favorabile naturale, materiale şi de transport existente, Guvernul va contribui la dezvoltarea turismului ca domeniu important de acumulare a veniturilor de către stat şi populaţie, atragere a investiţiilor, creare a locurilor de muncă, ca mijloc de familiarizare a cetăţenilor din alte state cu istoria, economia şi cultura republicii.

Problemele tineretului. Realizarea politicii statului în domeniul problemelor tineretului presupune crearea în anii 1994-1995 a bazei normative respective. În acest scop va fi elaborat şi realizat mecanismul de protecţie socială a tineretului, asigurînd finanţarea la nivel a măsurilor în acest domeniu. Vor fi întreprinse măsuri pentru consolidarea bazei materiale a sportului. În calitate de documente de bază vor fi aprobate Concepţia dezvoltării culturii fizice şi sportului în perioada anilor 1995-2000 şi Programul "Sănătate".

 

4.5. Protecţia mediului înconjurător

Guvernul, în conformitate cu Legea privind protecţia mediului înconjurător, va asigura:

promovarea politicii de utilizare raţională a resurselor naturale, în special a solului, apei şi subsolului. Va creşte volumul lucrărilor de studiu şi valorificare a noilor zăcăminte de materii prime minerale, precum şi a noilor tipuri de minerale utile;

- evaluarea - în baza monitoringului - a stării ecologice a diverselor complexe naturale şi a tendinţei schimbărilor ce au loc în acestea. Vor fi evidenţiate problemele prioritare şi zonele critice pentru adoptarea unor măsuri urgente;

elaborarea şi realizarea unor planuri teritoriale de acţiune în scopul asanării mediului înconjurător, în primul rînd, în domeniul ameliorării solurilor şi protecţiei resurselor acvatice. Parlamentului i se vor prezenta anual raporturi despre starea mediului înconjurător;

crearea unor mecanisme calitativ noi de reglementare ecologico-economică (sistemul de impozite şi plăţi), care să asigure folosirea raţională a resurselor naturale şi protecţia eficientă a mediului înconjurător;

efectuarea cercetărilor şi soluţionarea practică a problemelor ce ţin de păstrarea şi restabilirea celor mai importante sisteme ecologice, crearea unor rezervaţii naturale şi teritorii ocrotire de stat.

Republica îşi va extinde cadrul colaborării internaţionale în domeniul protecţiei mediului înconjurător, se va include activ în realizarea convenţiilor internaţionale respective, la care ea a aderat. Vor fi menţinute relaţiile cu România şi Ucraina în ce priveşte elaborarea şi realizarea unor proiecte comune pentru soluţionarea problemelor ecologice de interes reciproc.

 

5. DEZVOLTAREA AUTOADMINISTRĂRII LOCALE ŞI

PROBLEMELE REGIONALE

Guvernul îşi asumă sarcina să soluţioneze în mod practic principalele probleme de formare a organelor administrării locale pe baze economice noi.

Se prevede acordarea unei independenţe reale, mai depline organelor locale în ceea ce priveşte dirijarea proceselor sociale şi economice, în care scop vor fi revăzute caracterul şi formele raporturilor dintre organele centrale şi locale ale puterii executive, se va efectua descentralizarea bugetului de stat în sensul înzestrării organelor teritoriale cu proprietate municipală reală şi a bugetelor locale cu o bază suficientă de profit.

În acest scop în trimestrul III, 1994 va fi prezentat Parlamentului proiectul legii "Cu privire la proprietatea municipală" şi va fi adoptat Regulamentul "Cu privire la întreprinderea municipală", vor fi operate corectări în actele normative în vigoare ce reglementează modul de trecere a obiectelor în proprietate municipală şi asigură funcţionarea normală a proprietăţii municipale, în special la etapa iniţială de constituire a acesteia.

În calitate de probleme primordiale Guvernul scoate în prim plan următoarele probleme regionale:

acordarea asistenţei şi susţinerea de către stat a raioanelor din sudul republicii. În acest scop va fi elaborat Programul dezvoltării raioanelor din sudul Republicii Moldova în perioada de pînă în anul 2000 (trimestrul I, 1995) şi dezvoltării în continuare (cu implicarea investiţiilor străine) a sistemelor de irigaţie;

crearea condiţiilor pentru dezvoltarea mai echilibrată a capitalei republicii - oraşul Chişinău şi a suburbiilor lui;

restabilirea relaţiilor economico-sociale şi de transport cu raioanele din Estul republicii, asigurarea unităţii sistemului bugetar, creditar şi bancar, gestiunii statistice.

Guvernul va continua să ia măsuri pentru lichidarea urmărilor conflictului armat din zona Nistreană, compensarea daunelor materiale suportate de cetăţeni, restabilirea locuinţelor distruse, acordarea facilităţilor şi plăţilor cuvenite familiilor care au avut de suferit, intensificarea controlului asupra realizării decretelor Preşedintelui Republicii Moldova şi a hotărîrilor Parlamentului şi Guvernului, adoptate anterior în legătură cu aceste acţiuni şi care şi-au păstrat valabilitatea pînă în prezent.

 

6. MENŢINEREA ORDINII PUBLICE ŞI COMBATEREA CRIMINALITĂŢII

Asigurînd ordinea publică, Guvernul Republicii Moldova se va conduce de legislaţie, ţinînd cont de realităţile noilor relaţii economice şi sociale, interacţiunea puterilor legislativă, executivă şi judecătorească.

Guvernul va asigura executarea tratatelor şi convenţiilor internaţionale ce ţin de asistenţa juridică, de codul civil şi penal, deciziile judecătorilor din terţe ţări.

Se prevede crearea unui centru de expertiză juridică, statistică juridică şi a criminalităţii, asigurarea informatizării organelor de drept, interacţiunii lor cu centrele de cercetare din alte ţări. Va fi asigurată integrarea Republicii Moldova în sistemul de combatere a criminalităţii "Interpol". Vor fi elaborate şi realizate programe de combatere a narcomaniei, pentru profilaxia infracţiunilor în conformitate cu convenţia O.N.U. despre drepturile copilului.

Se prevede crearea unui fond de stat pentru susţinerea victimelor crimelor, protecţia martorilor şi victimelor acţiunilor criminale. În decursul anului 1994 Guvernul va prezenta Parlamentului spre aprobare noile coduri: Codul penal şi Codul cu privire la contravenţiile administrative, proiectul de lege cu privire la adoptarea socială a persoanelor ce şi-au ispăşit pedeapsa penală.

Pentru ca organele de drept să-şi poată desfăşura mai operativ activitatea vor fi luate măsuri privind dotarea lor cu mijloace tehnice şi materiale speciale. Totodată, se iau măsuri de ridicare a nivelului profesionist în munca organelor de drept, de perfecţionare a metodelor de combatere a criminalităţii organizate şi delictelor economice.

Guvernul va contribui la dezvoltarea activităţii organizaţiilor obşteşti ale consumatorilor pentru efectuarea controlului şi supravegherii asupra activităţii comerciale.

 

7. POLITICA ÎN DOMENIUL SECURITĂŢII NAŢIONALE

Guvernul va întreprinde măsuri pentru realizarea unei politici interne şi externe, orientate spre neadmiterea conflictelor sociale şi interetnice, evitarea implicării republicii în acţiuni militare.

În acest domeniu principala activitate va fi orientată spre:

menţinerea păcii şi înţelegerii în ţară, respectarea drepturilor omului, asigurarea securităţii vieţii şi avuţiei lui;

perfecţionarea profesională a cadrelor de poliţie, carabinieri şi ale organelor securităţii naţionale, înzestrarea lor cu mijloace moderne de serviciu;

promovarea unei politici externe neutre şi de colaborare economică cu toate ţările interesate;

consolidarea Forţelor Armate ale Republicii Moldova fără mărimea contingentului de militari, pe baza perfecţionării instruirii efectivului atît cu forţe proprii, cît şi prin colaborare cu forţele armate ale altor ţări, asigurînd neîncadrarea republicii în structurile militare interstatale.

Guvernul Republicii Moldova va continua politica de extindere a relaţiilor cu statele a căror politică nu cauzează prejudicii intereselor politice şi economice ale ţării noastre şi contribuie la consolidarea încrederii şi securităţii, inclusiv în cadrul Programului "Parteneriatul pentru pace".

 

8. POLITICA EXTERNĂ

În scopul apărării intereselor naţionale ale Republicii Moldova în domeniul politicii externe Guvernul îşi va concentra eforturile asupra următoarelor direcţii principale:

consolidarea independenţei şi suveranităţii statului prin intermediul conlucrării fructuoase cu Organizaţia Naţiunilor Unite şi organismele sale specializate, cu C.S.C.E., N.A.T.O. Se vor extinde relaţiile cu Uniunea Europeană şi Comunitatea Statelor Independente (C.S.I.);

coordonarea eforturilor ministerelor şi departamentelor în scopul elaborării cadrului juridic necesar pentru atragerea efectivă a investiţiilor străine de capital;

intensificarea legăturilor cu organizaţiile financiare internaţionale, în special cu Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială şi Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare în vederea asigurării cu mijloacele necesare a procesului de reformă a economiei naţionale;

extinderea relaţiilor economice cu ţările riverane Mării Negre şi ţările dunărene;

semnarea Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, precum şi a altor documente sub egida Uniunii Europene, cu privire la respectarea drepturilor omului şi a drepturilor minorităţilor naţionale;

dezvoltarea în continuare a raporturilor prioritare cu România, Rusia, Ucraina şi Belarus, colaborarea activă cu S.U.A., Franţa, Germania, Italia, Turcia şi cu alte state pentru a obţine sprijin la consolidarea proceselor de democratizare a ţării şi reformare a economiei sale;

deschiderea unor noi ambasade şi ridicarea eficienţei de pe urma activităţii lor;

încadrarea mai activă a Republicii Moldova în viaţa spirituală a comunităţii internaţionale prin contacte permanente cu organizaţiile guvernamentale şi neguvernamentale, inclusiv prin participarea la UNESCO Uniunea Latină, mişcarea francofonei şi alte organisme internaţionale.

În viitorul apropiat Guvernul va prezenta Parlamentului spre aprobare proiectul de lege "Cu privire la concepţia politicii externe a Republicii Moldova".

 * * *

Guvernul îşi asumă obligaţia de a crea în colaborare cu Parlamentul condiţiile de drept necesare pentru aplicarea eficientă a prezentului program, şi va organiza, în comun cu ministerele, departamentele şi organele autoadministrării locale, munca operativă de realizare a principalelor lui prevederi. Controlul realizării îl vor efectua organele corespunzătoare ale puterii şi administraţiei de stat, organizaţiile obşteşti, populaţia şi mijloacele de informare în masă.

Măsurile primordiale de realizare a Programului de activitate a Guvernului urmează să fie revăzute şi completate anual, precum şi să fie elaborate propuneri privind perfectarea bazei legislative de gospodărire şi reglementare a relaţiilor sociale.