H O T Ă R Â R E

cu privire la aprobarea Cadrului bugetar pe termen mediu (2024-2026)

 

nr. 408  din  21.06.2023

 

Monitorul Oficial nr.263-266/630 din 25.07.2023

 

* * *

În temeiul art.19 lit.d) din Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181/2014 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.223-230, art.519), cu modificările ulterioare, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Cadrul bugetar pe termen mediu (2024-2026) (se anexează).

2. Cadrul bugetar pe termen mediu (2024-2026) va servi organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice şi altor autorităţi administrative centrale ca suport la planificarea proiectului bugetului de stat pentru anul 2024, iar autorităţilor administraţiei publice locale – la planificarea bugetelor locale şi a programelor locale de dezvoltare a teritoriilor respective.

3. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

 

 

 

Aprobat

prin Hotărârea Guvernului

nr.408 din 21 iunie 2023

 

CADRUL BUGETAR PE TERMEN MEDIU

(2024-2026)

 

I. PREZENTARE GENERALĂ

 

A. Introducere

În conformitate cu prevederile Legii finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181/2014, anual se elaborează Cadrul bugetar pe termen mediu, prin care se stabilesc obiectivele politicii bugetar-fiscale şi se determină cadrul de resurse şi cheltuieli ale bugetului public naţional.

Cadrul bugetar pe termen mediu (2024-2026) (în continuare – CBTM (2024-2026)) este principalul document în baza căruia va fi întocmit bugetul anual pe 2024. Scopul principal al acestuia este de a oferi o analiză a cadrului macroeconomic, care serveşte drept bază pentru planificarea bugetară pe termen mediu şi pentru elaborarea bugetului anual în conformitate cu priorităţile strategice ale Guvernului. Documentul se bazează pe evoluţiile recente şi prognoza indicatorilor macroeconomici şi bugetari (din martie 2023), elaborată de către Ministerul Dezvoltării Economice şi Digitalizării, măsurile de politică bugetar-fiscală combinate cu măsurile şi politicile sectoriale de cheltuieli.

Programul de activitate al Guvernului „Moldova prosperă, sigură, europeană”, Strategia naţională de dezvoltare „Moldova Europeană 2030”, Planul naţional de dezvoltare pentru anii 2023-2025, precum şi angajamentele asumate faţă de partenerii de dezvoltare sunt documentele-cheie care determină direcţia şi dezvoltarea politicilor Guvernului şi care oferă bază pentru stabilirea priorităţilor de politici incluse în CBTM (2024-2026).

CBTM (2024-2026) evidenţiază preocuparea Guvernului pentru sprijinirea populaţiei afectate de evenimentele extreme care au avut loc în ultima perioadă, continuarea redresării economice, consolidarea fiscală, susţinerea investiţiilor, asigurarea unei datorii publice sustenabile, orientarea politicii fiscale spre reducerea deficitului bugetar, precum şi crearea unor finanţe publice sănătoase, ce vor contribui la rezilienţa economică şi îndepărtarea vulnerabilităţilor din economie, în condiţiile resurselor limitate, necesităţii ajustării bugetare până în anul 2026, precum şi ale nevoilor de direcţionare a resurselor spre probleme stringente induse de dificultatea perioadei parcurse şi de oportunitatea alinierii la agenda europeană.

Strategia de dezvoltare a managementului finanţelor publice pentru anii 2023-2030, aprobată recent (Hotărârea Guvernului nr.71/2023), serveşte, de asemenea, în calitate de document strategic de dezvoltare a sistemului de management al finanţelor publice ce ghidează reformele pe termen mediu ale Guvernului în domeniul finanţelor publice, în scopul alinierii la standarde internaţionale în acest domeniu.

Totodată, la elaborarea cadrului de cheltuieli urmează a fi respectate regulile fiscale stabilite în legislaţia privind finanţele publice referitor la ancorarea deficitului bugetar. Însă, având în vedere necesităţile de dezvoltare a economiei naţionale pe termen mediu, se propune utilizarea clauzei de derogare referitor la proiectele investiţionale finanţate din surse externe, pentru a permite finanţarea acestor proiecte de dezvoltare şi de interes public.

Este de remarcat că, în urma Încheierii Consiliului Uniunii Europene din iunie 2022, prin care Republicii Moldova i s-a acordat statutul de ţară candidată la Uniunea Europeană (UE), relaţiile dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană capătă o nouă anvergură. În calitate de ţară candidată, Republica Moldova va trebui să îndeplinească treptat criteriile de aderare la UE şi să se alinieze la acquis-ul comunitar în toate domeniile de activitate.

Ca şi în anii precedenţi, CBTM (2024-2026) constă din partea textuală şi anexe. Partea textuală cuprinde: (i) evoluţiile economice, evoluţia sistemului de management al finanţelor publice şi descrierea procesului de raţionalizare a cheltuielilor; (ii) perspectivele economice globale şi riscurile pe termen mediu; (iii) obiectivele politicii fiscale şi vamale; prognoza veniturilor şi cheltuielilor publice; politica cheltuielilor de personal; sursele de finanţare ale deficitului bugetar şi politica în domeniul datoriei de stat; (iv) descrierea cadrului de resurse şi cheltuieli ale bugetului public naţional; a proiectelor finanţate din surse externe şi a proiectelor de investiţii capitale. Anexele conţin detalii cu privire la prognoza indicatorilor macroeconomici (anexa nr.1), evoluţia şi estimările cheltuielilor pe BPN şi bugetele componente (anexele nr.2.1.1-nr.2.5.3), limitele de cheltuieli de la bugetul de stat pe autorităţi bugetare (anexa nr.3), priorităţile politicii cheltuielilor pe sectoare şi programele bugetare (anexele nr.4-24).

 

B. Evoluţii economice în anul 2022

Anul 2022 s-a remarcat prin înregistrarea concomitentă a mai multor crize, în principal criza energetică produsă la scurt timp după criza pandemică şi alimentată de criza economică, ca urmare a războiului din Ucraina. Efectele majore ale acestui război asupra economiei globale au dus la încetinirea creşterii economice, la creşterea record a nivelului (din ultimele decenii) al inflaţiei (în special la produsele energetice şi alimentare), la perturbarea lanţurilor de aprovizionare, la înăsprirea condiţiilor financiare în marea majoritate a ţărilor şi la creşterea incertitudinii pentru agenţii economici.

Consecinţele acestui conflict au avut un impact semnificativ şi asupra economiei ţării noastre, reflectându-se în creşterea accelerată a inflaţiei de 30,2% spre sfârşitul anului 2022. În plus, anul precedent a fost marcat de o secetă severă, care a compromis o bună parte din producţia vegetală, cu efectele implicite asupra sectorului zootehnic, a preţurilor de consum, a exporturilor, a aprovizionării industriei alimentare cu materie primă etc.

Având în vedere numeroasele provocări, economia Republicii Moldova spre sfârşitul anului 2022 şi-a temperat semnificativ evoluţia, fiind înregistrată o descreştere a PIB-ului de circa 5,9% în termeni reali şi o valoare nominală de 272,6 miliarde lei.

Efectele multiplelor crize produse în anul 2022 au creat presiuni asupra bugetului, generând noi provocări pentru guvernare şi mediul de afaceri. Pentru a face faţă crizelor, priorităţile de politici ale Guvernului au fost îndreptate spre menţinerea stabilităţii macroeconomice, finanţarea măsurilor economice şi sociale anticriză, priorităţile de politici în această perioadă fiind asigurarea securităţii energetice a ţării, protecţia socială a populaţiei, în special a persoanelor vulnerabile, precum şi susţinerea mediului de afaceri.

De asemenea, anul 2022 a fost marcat şi de majorarea istorică a preţurilor internaţionale la produsele petroliere şi de creşterea cererii interne, care au influenţat creşterea preţurilor la combustibili şi carburanţi, precum şi la mărfurile nealimentare.

Totodată, datorită consolidării dialogului cu partenerii externi de dezvoltare, prin sporirea asistenţei externe acordate Republicii Moldova în anul 2022, au fost susţinute eforturile Guvernului de a depăşi situaţiile de criză, concomitent cu consolidarea rezilienţei instituţiilor statului. Gestionarea acestor crize şi atenuarea consecinţelor negative s-a datorat, în mare parte, asistenţei externe oferite de UE, de alţi parteneri occidentali şi de organizaţii internaţionale.

 

C. Strategia de dezvoltare a managementului finanţelor publice pentru anii 2023-2030

Consolidarea sistemului de management al finanţelor publice şi alinierea acestuia la rigorile internaţionale în acest domeniu reprezintă în continuare un obiectiv al Guvernului. Pentru a urmări realizarea acestuia, recent a fost aprobată de către Guvern Strategia de dezvoltare a managementului finanţelor publice pentru anii 2023-2030, al cărei scop este sporirea eficienţei, performanţei şi transparenţei finanţelor publice şi contribuirea la îndeplinirea criteriilor fundamentale pentru aderarea la UE.

Printre principalele domenii asupra cărora se propun a fi îndreptate eforturile în domeniul finanţelor publice sunt:

– îmbunătăţirea calităţii previziunilor macroeconomice şi fiscale;

– crearea unui sistem fiscal şi vamal armonizat, echitabil, eficient şi simplu, care să asigure mobilizarea veniturilor bugetare;

– asigurarea disciplinei bugetar-fiscale generale şi a alocării resurselor financiare publice în strânsă corelare cu priorităţile de politici publice;

– consolidarea planificării şi valorificării investiţiilor publice;

– dezvoltarea un sistem performant de achiziţii publice care să furnizeze „valoare pentru bani” în utilizarea fondurilor publice;

– asigurarea utilizării fondurilor publice conform principiilor de bună guvernare, prin implementarea controlului intern managerial şi a auditului intern în entităţile publice;

– transparenţa procesului bugetar la toate etapele acestuia şi implicarea mai largă a publicului în gestionarea finanţelor publice.

Dezvoltarea managementului finanţelor publice este necesară nu numai pentru a susţine măsurile care vizează consolidarea fiscală şi reformele structurale, ci şi ca proces care îmbunătăţeşte calitatea administraţiei publice şi asigură un mediu atractiv pentru investitori.

 

D. Eficientizarea cheltuielilor publice

O provocare pe termen mediu continuă să rămână îmbunătăţirea eficienţei de cheltuire a resurselor bugetare. Procesul de raţionalizare a cheltuielilor are drept scop crearea unui spaţiu disponibil de cheltuieli pentru a răspunde noilor priorităţi sau presiunilor fiscale emergente, redirecţionarea cheltuielilor de la cheltuieli cu prioritate redusă, ineficiente sau ineficace în urma unei analize aprofundate a acestora.

Pentru a furniza măsuri mai bine ţintite şi durabile de economisire, precum şi cheltuieli de o calitate sporită este necesară continuarea procesului de analiză/raţionalizare a cheltuielilor şi instituţionalizarea acestuia.

Astfel, în cadrul măsurilor de reformă bugetară introduse pentru prima dată de Guvern, începând cu anul 2018, în scopul pilotării exerciţiului de raţionalizare a cheltuielilor a fost selectat sectorul educaţiei, şi anume învăţământul superior şi cel vocaţional/profesional tehnic. Ca rezultat, în fiecare subsector au fost stabilite a câte trei măsuri cu potenţial de identificare a unor economii/cheltuieli neprioritare, care, ulterior, ar putea fi direcţionate spre implementarea unor noi politici din sectorul educaţiei.

Cu toate că Raportul final nu a fost aprobat de către Grupul interministerial, totuşi unele dintre măsurile identificate au fost implementate de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Astfel, în urma reformei din învăţământul superior, 6 instituţii de învăţământ superior au fost comasate/fuzionate/absorbite pe parcursul anilor 2020 şi 2022.

În învăţământul profesional tehnic, exerciţiul de raţionalizare a avut un impact mai nesemnificativ, întrucât la această treaptă de învăţământ au fost implementate doar modalităţi moderne de realizare a studiilor, inclusiv axarea pe instruirea modulară şi pe învăţământul dual, care a permis eficientizarea resurselor necesare pentru acest nivel de învăţământ.

Al doilea exerciţiu de raţionalizare a cheltuielilor a fost iniţiat în anul 2020, cu selectarea sectorului agriculturii. Analiza cheltuielilor a cuprins dezvoltarea durabilă a sectorului fitotehnie şi horticultură, creşterea şi sănătatea animalelor, dezvoltarea viticulturii şi vinificaţiei, subvenţionarea producătorilor agricoli, dezvoltarea sistemelor de irigare şi desecare, a silviculturii şi a securităţii alimentare.

Drept urmare a fost elaborat un proiect al Raportului de raţionalizare a cheltuielilor în sectorul agriculturii. Însă, luarea deciziei asupra concluziilor şi recomandărilor din proiectul de Raport a fost tergiversată şi definitivarea acestuia a fost suspendată. În pofida celor menţionate, se consideră oportună examinarea de către Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare a recomandărilor din proiectul Raportului, cu o posibilă revizuire în contextul obiectivelor de dezvoltare a sectorului şi implementare ulterioară a acestora (inclusiv a recomandărilor de reducere şi reorganizare).

Începând cu luna mai 2022 până în prezent, în derulare se află cel de-al treilea exerciţiu de raţionalizare a cheltuielilor, care se concentrează pe sectorul sănătăţii (cheltuielile acoperite din fondul asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală), şi anume asistenţa medicală urgentă prespitalicească, asistenţa medicală primară, asistenţa medicală specializată de ambulatoriu şi îngrijirile medicale comunitare şi la domiciliu.

Scopul acestui exerciţiu este sporirea eficienţei utilizării banilor în domeniile supuse analizei (cheltuielile acoperite din fondul asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală), cu determinarea unor eventuale cheltuieli ineficiente, care vor fi redirecţionate în conformitate cu priorităţile actuale ale sectorului în cauză. Actualmente, Grupul de lucru este în proces de finalizare a proiectului de Raport, care, de rând cu analiza cheltuielilor, va prezenta şi un şir de recomandări, cu estimarea concomitentă a eventualilor costuri ale acestora.

Este de menţionat că procesul de raţionalizare a cheltuielilor este un proces ce implică participarea reprezentanţilor din diferite ministere/autorităţi bugetare, în funcţie de sectorul supus analizei de raţionalizare.

Strategia de management al finanţelor publice, aprobată recent, are drept obiectiv instituţionalizarea la scară largă a acestui proces, astfel încât, în termen de 5-7 ani, fiecare sector gestionat de ministere să fie supus procesului de raţionalizare a cheltuielilor bugetare.

 

II. PERSPECTIVE ECONOMICE

 

A. Perspective economice globale

Conjunctura externă rămâne complicată, cu incertitudini şi riscuri majore. Presiunile inflaţioniste persistente şi turbulenţele recente din sectorul bancar la nivel internaţional au atenuat optimismul conturat la începutul anului 2023 privind perspectivele de redresare a economiei globale: invazia Rusiei în Ucraina continuă, iar tensiunile geopolitice sunt accentuate. În aceste condiţii, deşi inflaţia a scăzut datorită politicii restrictive promovate de către băncile centrale şi a reducerii preţurilor la produsele alimentare şi resursele energetice, în multe ţări presiunile asupra preţurilor persistă, cu tensiunile respective pe piaţa muncii. În plus, majorarea rapidă a ratelor dobânzilor a condus la creşterea vulnerabilităţii sectorului bancar, ceea ce a impus aplicarea unor măsuri dure pentru stabilizarea sistemului bancar.

Luând în considerare aceste ipoteze, Fondul Monetar Internaţional a revizuit în diminuare prognoza sa din ianuarie 2023, anticipând încetinirea creşterii economice globale până la 2,8% în anul 2023, comparativ cu 3,4% în 2022. Pentru anii următori se prevede o creştere anuală de circa 3%. Pentru economiile dezvoltate se estimează temperarea creşterii de la 2,7% în 2022 până la 1,3% în 2023 şi 1,4% – în 2024. Perspectivele de dezvoltare în ţările UE sunt şi mai slabe: 0,8% pentru 2023 şi 1,4% – pentru 2024, comparativ cu 3,5% în 2022. Pentru Germania se anticipează o scădere de 0,1% în 2023 şi o creştere de doar 1,1% în 2024, pentru Italia – 0,7% şi 0,8%, pentru Franţa – 0,7% şi, respectiv, 1,3%.

Perspectivele economice globale slabe sunt determinate de înăsprirea politicilor promovate de băncile centrale în scopul reducerii presiunilor inflaţioniste ridicate, de consecinţele deteriorării recente a condiţiilor financiare, de continuarea războiului în Ucraina şi de defragmentarea geoeconomică în creştere. Inflaţia globală va scădea de la 8,7% în 2022 la 7,0% în 2023 datorită scăderii preţurilor la materia primă. Totodată, inflaţia de bază, cu mare probabilitate, va scădea mai lent.

 

 

Scenariul de prognoză al Fondului Monetar Internaţional pentru dezvoltarea economiei mondiale presupune o recuperare a activităţii economice în anii 2024-2026, dar riscurile negative persistă, deoarece impactul crizei rămâne extrem de incert, iar recuperarea ar putea fi mai lentă decât s-a prognozat.

 

B. Economia Republicii Moldova – evoluţii recente şi perspective

Proiecţii macroeconomice actualizate pe anul 2023 şi perspectivele pentru anii 2024-2026

În anul 2023 economia Republicii Moldova îşi va reveni treptat, recuperând scăderea din anul precedent, şi va fi un an de relansare a activităţii industriale, prognozându-se o creştere de circa 4-4,5%. Criza energetică, războiul din ţara vecină, creşterea preţurilor sunt factorii de bază ce au diminuat producţia industrială cu 5,0% în anul 2022. Industria prelucrătoare este ramura cea mai afectată de conflictul din regiune şi efectele pandemiei, descreşterea căreia (-4,5%) a produs cel mai mare impact negativ asupra sectorului industrial. De asemenea, sectorul energetic este în declin (-8,4%), fiind puternic afectat de creşterea preţurilor la resursele energetice. Este negativ şi rezultatul industriei extractive (-4,9%), fiind influenţat de descreşterea activităţii de construcţii.

Conform estimărilor, impactul negativ al condiţiilor nefavorabile provocate de război va persista cel puţin în prima jumătate de an, iar din a doua jumătate a anului se aşteaptă o uşoară redresare, bazată pe o îmbunătăţire relativă a perspectivelor de creştere economică în principalele ţări partenere, ameliorarea situaţiei privind lanţurile de aprovizionare, temperarea presiunilor inflaţioniste, revenirea cererii interne pe un trend pozitiv. Aceşti factori vor favoriza revenirea sectoarelor industriale orientate spre export, în special a sectorului de producere a componentelor auto, inclusiv în cadrul zonelor economice libere (ZEL), unde se estimează o creştere a activităţii industriale cu circa 7,3% în 2023 şi aproape 8% în 2024.

Totodată, rezultatul pozitiv al sectorului agricol va susţine industria alimentară, care deţine circa 25% din industria prelucrătoare. De asemenea, evoluţia sectorului industrial va fi favorizat de creşterea cererii interne, alimentată din contul remitenţelor, salariilor şi pensiilor, precum şi de creşterea cererii externe, impulsionată inclusiv de valorificarea acordurilor de colaborare economică internaţională. Pentru anii 2024-2026 se anticipează o evoluţie stabil pozitivă, încadrată între 4,5-5%. Totuşi, incertitudinile cu privire la evoluţia războiului din Ucraina şi consecinţele acestuia reprezintă cel mai important risc care poate afecta activitatea industrială.

După un an de secetă profundă, se anticipează relansarea sectorului agricol, prognozându-se o creştere de circa 15-20%. În anul 2022 producţia agricolă s-a diminuat cu 30%, fiind puternic influenţată de condiţiile climatice secetoase, preţurile înalte la fertilizanţi, războiul din Ucraina, logistica îngreunată pentru transportul materiei prime, precum şi s-a înregistrat diminuarea continuă a efectivului de animale. Se estimează că recuperarea sectorului agricol în anul 2023 va fi parţială (+15-20%), ca impact al deficitului persistent de umiditate în straturile inferioare ale solului. Pentru anii următori (2024-2026) se estimează o creştere medie anuală a producţiei agricole cu circa 2%.

Investiţiile vor înregistra o creştere modestă de 1,5% în 2023, în contextul incertitudinilor majore persistente şi al aşteptărilor negative din partea agenţilor economici, iar în anii 2024-2026 – circa 4,5 – 5,5%. În contextul economic al anului 2022, investiţiile s-au diminuat cu aproape 12%, influenţate de micşorarea investiţiilor private şi publice, inclusiv din credite şi împrumuturi externe. În anul 2023 activitatea investiţională se va relansa uşor, iar factorul de bază stimulativ va fi creşterea investiţiilor publice ca urmare a implementării proiectelor investiţionale ale statului în domeniul energetic, reabilitării drumurilor naţionale şi locale, dezvoltării infrastructurii de apă şi canalizare etc. Din a doua jumătate a anului 2023, se anticipează o relansare a volumului investiţiilor din sectorul privat, situaţie argumentată de relansarea graduală a creditării, în contextul relaxării politicii monetare, lansarea Fondului pentru antreprenoriat şi creştere economică a Moldovei, care va da un impuls pentru afacerile cu potenţial de creştere, politica fiscală stimulativă ce prevede cota zero la impozitul pe venitul nedistribuit, îmbunătăţirea climatului de afaceri, tendinţa de retehnologizare a economiei.

Comerţul exterior, de asemenea, va înregistra o creştere în anul 2023, ca impact al rezultatelor pozitive din sectorul real, al relansării consumului intern, al înviorării cererii externe, majorării preţurilor externe. Se presupune că un factor important de creştere a exporturilor va fi sectorul agricol, care va impulsiona exporturile de produse agroalimentare. Creşterea exporturilor va fi asigurată prin promovarea mai intensă a exporturilor pe piaţa UE şi identificarea şi penetrarea pieţelor noi. Totodată, evoluţiile pozitive în sectorul real al economiei vor favoriza impulsionarea exporturilor. Conform prognozei pe termen mediu, se prevede o creştere a exporturilor în anii 2024-2026 în medie cu 7% anual.

Totodată, majorarea consumului privat, alimentat preponderent de veniturile salariale şi remiterile de peste hotare, precum şi relansarea activităţii economice vor influenţa pozitiv cererea pentru bunurile de import. A fost luată în considerare şi relansarea creditării care se prevede în anii de prognoză şi efectul scontat al acesteia asupra creşterii investiţiilor, care, la rândul lor, vor contribui la creşterea importurilor. Ţinând cont de faptul că ZEL folosesc în producţie materie primă de import, precum şi de prognoza de evoluţie a producţiei acestora pentru următorii ani, se aşteaptă creşterea cererii pentru importul de materii prime diverse. Aşadar, importurile vor creşte în medie cu 5% în perioada de prognoză.

Rata anuală a inflaţiei pe parcursul anului 2023 va avea în continuare o tendinţă descendentă rapidă şi relativ stabilă ulterior, până la sfârşitul perioadei de prognoză. Inflaţia va reveni în intervalul de variaţie al ţintei în trimestrul II 2024 şi se va menţine până la sfârşitul orizontului de prognoză. Astfel, inflaţia la sfârşitul anului 2023 este estimată la nivel de 6,0%, iar la sfârşitul anului 2024 – de 5,5%. Inflaţia medie anuală se estimează la 13,5% pentru anul 2023 şi 5,5% – pentru anul 2024. Pentru anii 2025-2026 rata inflaţiei a fost prognozată la nivelul-ţintă stabilit de către Banca Naţională a Moldovei pentru inflaţia anuală (5%).

Având la bază prognoza tendinţelor de evoluţie a indicatorilor principalelor sectoare ale economiei naţionale, se prevede o creştere reală a PIB de circa 2,5% în anul 2023, iar în următorii ani de prognoză (2024-2026) o creştere cuprinsă între 3,5 – 4,5%. Această creştere este condiţionată de o evoluţie relativ bună a sectoarelor economiei naţionale şi reflectă mai mulţi factori care compensează pierderile din anul 2022:

a) revigorarea treptată a consumului, în condiţiile în care se preconizează că inflaţia va scădea mai rapid decât se anticipa anterior, iar relaxarea monetară va sprijini creditarea;

b) redresarea producţiei agricole după declinul profund din anul 2022;

c) redresarea relativă a economiilor partenerilor comerciali, care va stimula comerţul exterior;

d) majorarea salariilor şi pensiilor va susţine consumul;

e) condiţiile relativ mai relaxate a politicilor monetare şi preţurile globale ale energiei mai mici decât se anticipa care, de asemenea, vor stimula cererea.

Pe termen mediu este anticipată o creştere robustă, stimulată de implementarea reformelor şi, nu în ultimul rând, a angajamentelor de reforme economice ale ţării în contextul obţinerea statutului de candidat pentru aderarea la UE.

 

C. Riscuri şi incertitudini

Scenariul de bază prezentat în CBTM (2024-2026) este supus anumitor de riscuri, care pot modifica negativ tabloul macrofiscal, în funcţie de probabilitatea de materializare şi de intensitatea cu care sunt realizate aceste riscuri. Din motive de planificare prudentă la elaborarea cadrului macrofiscal se ţine cont şi de aceste riscuri, ale căror detalii sunt descrise mai jos. La fel, ca şi în anul precedent, riscurile continuă să fie semnificativ ridicate, în special cele care provin din mediul extern, cu impact economic, politic şi social, cele mai importante fiind următoarele.

 

Riscuri externe

Mediul extern continuă să prezinte un risc semnificativ pe parcursul anului 2023, şi pe termen mediu.

Agravarea tensiunilor geopolitice la nivel mondial, cu impact direct asupra mediului economic global.

Incertitudinile şi riscurile legate de actualele previziuni economice rămân ridicate din cauza menţinerii contextului geopolitic actual privind agresiunea rusă împotriva Ucrainei, a sancţiunilor asociate acestuia, cu efecte nefavorabile în special asupra economiilor europene, precum şi a presiunilor asupra preţurilor produselor energetice şi a unor materii prime.

Deşi perturbările pe lanţurile de aprovizionare se pot menţine şi pe parcursul anului 2023, persistenţa acestora pe o perioadă mai îndelungată de timp devine un risc pentru evoluţia economiei mondiale.

Aprofundarea crizei energetice regionale, apariţia unor eventuale şocuri externe ale preţurilor la petrol, gaz natural etc.

În cazul menţinerii unor preţuri mai mari pentru o perioadă mai lungă de timp, există riscul reducerii ritmului de creştere economică, al comprimării marjelor de profit şi al erodării puterii de cumpărare. Totodată, inflaţia este alimentată şi de canalele de transmitere a costurilor ridicate de la producător în preţurile finale la consumator. De asemenea, preţurile mari ale bunurilor din import pun presiune suplimentară pe contul curent.

Menţinerea inflaţiei costurilor la nivel global, cu impact negativ asupra activităţii economice şi cererii externe.

Una dintre principalele provocări în aproape toate ţările a fost luarea deciziilor de politică monetară într-un mod care să abordeze presiunile inflaţioniste, dar fără a împiedica impulsul redresării economice aşteptat în 2023 şi în anii următori.

Tensiunile sociale în SUA şi ţările UE, de asemenea, pot contribui la creşterea nivelului de incertitudine privind perspectivele dezvoltării economice la nivel global.

 

Riscuri interne

Mediul intern (local) va continua să genereze riscuri în cursul anului 2023, precum şi în perioada anilor 2024-2026, deşi la un nivel mai scăzut decât în anul precedent.

Menţinerea presiunilor pro-inflaţioniste din partea costurilor care vor afecta activitatea economică şi cererea internă.

Ritmurile relative înalte ale ratei anuale a inflaţiei pe parcursul anului 2023 vor fi generate de impactul pozitiv din partea preţurilor reglementate, a preţurilor la produsele alimentare şi inflaţiei de bază. În acelaşi timp, creşterea uşoară a preţurilor la petrol pe piaţa internaţională, reflectarea creşterii integrale a tarifelor odată cu încheierea perioadei de compensare a costurilor pentru resursele energetice în perioada rece a anului vor genera în continuare creşterea cheltuielilor de producere.

Condiţiile climaterice nefavorabile, care sunt dificil de prognozat, pot contribui la diminuarea volumului producţiei agricole, cu repercusiuni asupra sectorului industrial şi exporturilor.

Evoluţiile în sectorul agricol şi traiectoria preţurilor la produsele alimentare pentru următorii ani este marcată de o incertitudine pronunţată. De rezultatele obţinute în sectorul agricol vor depinde, în mare măsură, exporturile de produse alimentare, precum şi evoluţia industriei alimentare în anii de prognoză.

Accentuarea dezechilibrelor la nivel macroeconomic, în special legate şi de deficitul forţei de muncă pe piaţa muncii, va contribui la creşterea vulnerabilităţii economiei naţionale.

Deficitul forţei de muncă poate avea un impact considerabil asupra dezvoltării economice. Lipsa forţei de muncă va menţine creşterea economică sub nivelul potenţial, va crea un mediu nefavorabil de afaceri, va influenţa capacitatea de cumpărare a populaţiei, care, fiind slabă, poate compromite creşterea consumului şi, respectiv, creşterea economică.

Fluctuaţiile excesive ale cursului de schimb al monedei naţionale pot influenţa negativ activitatea agenţilor economici.

O eventuală apreciere sau depreciere a monedei naţionale poate avea un impact considerabil asupra nivelului preţurilor mărfurilor şi serviciilor importate, destinate consumului final al gospodăriilor casnice, precum şi ale materiei prime şi ale produselor intermediare predestinate pentru producţia bunurilor de consum final.

 

Riscurile macrobugetare pe termen mediu

Printre principalele riscuri şi incertitudini identificate la care ar putea fi expus bugetul se numără următoarele:

– insuficienţa surselor de finanţare a deficitului bugetar şi necesitatea identificării acestora pune sub pericol posibilităţile de finanţare a cheltuielilor bugetare angajate. În ultimii ani bugetul a beneficiat de un suport considerabil din partea donatorilor externi în formă de granturi şi împrumuturi, al căror scop a fost de a susţine Republica Moldova în condiţiile dificile de criză energetică şi vecinătate de război. Totuşi, pentru a facilita relansarea economiei, precum şi pentru a impulsiona dezvoltarea economică durabilă, atragerea surselor externe suplimentare este una vitală. De rând cu aceasta, nivelul slab de dezvoltare a pieţei financiare interne, necesitatea identificării investitorilor instituţionali în valorile mobiliare de stat, dezvoltarea continuă a pieţei primare şi secundare a valorilor mobiliare de stat la fel limitează posibilităţile de atragere a surselor creditare interne pentru necesităţile bugetare;

– riscurile asociate cheltuielilor bugetare se referă la sustenabilitatea cheltuielilor sociale, al căror ritm de creştere este mai mare decât al posibilităţilor de generare a veniturilor bugetare; nivelul de executare a cheltuielilor pentru investiţii publice şi presiunile viitoare asupra cheltuielilor bugetare ca urmare a tergiversărilor în realizarea acestora; costul reformelor structurale în toate sectoarele economice şi sociale necesare, în special în contextul aderării la UE, vor avea un impact foarte esenţial asupra cheltuielilor publice;

– riscurile asociate veniturilor bugetare sunt strâns legate de evoluţiile macroeconomice neprevăzute, care modifică perspectivele de creştere economică în contextul geopolitic. În acelaşi timp, în contextul provocărilor curente, onorarea obligaţiilor fiscale de către agenţii economici faţă de buget devine tot mai complicată, iar o creştere a nivelului plăţilor restante la impozite şi taxe ar pune sub presiune executarea veniturilor planificate în volum deplin. Totuşi, deşi se estimează o tendinţă de creştere a veniturilor bugetare din impozite şi taxe pe termen mediu, spaţiul fiscal rămâne încă extrem de constrâns.

 

III. POLITICA BUGETAR-FISCALĂ ŞI VAMALĂ ŞI PROGNOZELE CBTM (2024-2026)

 

A. Prezentarea generală a politicilor

În perioada 2024-2026, Guvernul îşi va consolida progresele în asigurarea stabilităţii şi sustenabilităţii finanţelor publice. Măsurile-cheie care necesită a fi întreprinse sunt:

1) consolidarea bazei fiscale prin raţionalizarea scutirilor fiscale, îmbunătăţirea raportării privind impozitul pe venit şi consolidarea administrării fiscale;

2) consolidarea şi ajustarea sistemului unitar de salarizare în sectorul bugetar;

3) revizuirea sistemelor de asigurări sociale şi medicale, astfel ca acestea să devină sustenabile pe termen mediu şi lung;

4) revizuirea cheltuielilor publice pentru atingerea unor eficienţe sporite în utilizarea banilor publici, reforma administraţiei publice centrale şi locale, ţintirea mai bună a beneficiilor sociale, consolidarea managementului investiţiilor publice;

5) extinderea şi dezvoltarea continuă a pieţei interne a valorilor mobiliare de stat;

6) asigurarea sustenabilităţii datoriei de stat;

7) monitorizarea şi gestionarea eficientă a riscurilor bugetar-fiscale.

 

Obiectivele politicii fiscale şi vamale şi ale politicii de administrare fiscală şi vamală pe termen mediu 2024-2026

Măsurile de politică fiscală pe termen mediu ţintesc fortificarea creşterii economice, stimularea cererii şi ofertei de muncă, diminuarea economiei tenebre şi racordarea treptată a sistemului fiscal la prevederile acquis-ului comunitar.

Ca parte componentă a CBTM, politica fiscală va urmări stimularea proceselor economice şi sociale, prin:

– creşterea rezilienţei persoanelor fizice prin intermediul instrumentelor fiscale;

– implementarea mecanismelor fiscale de atragere şi menţinere a forţei de muncă calificate;

– revizuirea proceselor de calculare şi achitare a impozitelor şi taxelor în vederea simplificării şi clarificării cadrului legislativ;

– identificarea pârghiilor care ar crea premise pentru diminuarea „salariului în plic”;

– îmbunătăţirea administrării fiscale şi vamale prin extinderea spectrului de instrumente disponibile pentru intervenţie, în vederea diminuării economiei tenebre şi reducerii interacţiunii dintre contribuabil şi funcţionarul fiscal;

– continuarea armonizării legislaţiei naţionale la prevederile acquis-ul comunitar.

Măsurile de politică fiscală pe termen mediu care vor asigura atingerea obiectivelor ţintite vor fi axate pe:

 

Impozitul pe venit

Extinderea spectrului de facilităţi fiscale acordate de către angajator salariaţilor, precum şi acordarea dreptului de deducere a cheltuielilor suportate în favoarea acestora;

Extinderea spectrului de cheltuieli deductibile suportate de către persoane fizice;

Uniformizarea regimului fiscal aferent veniturilor investiţionale ale persoanelor fizice, prin revizuirea cotei impozitului pe venit.

 

 

Taxa pe valoarea adăugată

Aplicarea scutirii de TVA fără drept de deducere la lucrările de construcţie şi montaj al centralelor electrice eligibile care produc din surse regenerabile energie;

Aplicarea TVA la cota standard la energia electrică de echilibrare, cu excepţia celei livrate agenţilor economici care nu au relaţii cu sistemul bugetar al Republicii Moldova, pentru care se aplică scutirea de TVA cu drept de deducere;

Modificarea principiului de impozitare a autoturismelor, din 1 ianuarie 2025, prin aplicarea TVA la importul şi livrarea acestora.

 

Accize

Stabilirea calendarului aferent mărfurilor accizabile pe 3 ani (2024-2026);

Revizuirea listei mărfurilor supuse accizelor, prin excluderea blănurilor din cadrul acestora şi micşorarea cotei accizei pentru parfumuri şi apă de toaletă de la 30% la 10%;

Reglementarea impozitării cu acciză a flacoanelor de reumplere pentru ţigaretele electronice care conţin nicotină;

Ajustarea anuală a cotelor accizei;

Reglementarea obligaţiei de restituire a timbrelor de acciză neutilizate în anul aferent cărora a fost eliberate;

Majorarea cu 100 de mii lei a valorii în vamă a autoturismelor de lux supuse accizei suplimentare;

Micşorarea cotelor accizei pentru autovehicule, concomitent cu aplicarea impozitării acestora cu TVA:

– cu 70%, începând cu 1 ianuarie 2025;

– cu 80%, începând cu 1 ianuarie 2026;

– cu 90%, începând cu 1 ianuarie 2027.

 

Taxa pentru folosirea drumurilor

Aplicarea taxei pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în Republica Moldova asupra mijloacelor de transport cu motor electric.

 

Obiectivele politicii de administrare fiscală

Politica de administrare fiscală pe termen mediu 2024-2026 este orientată spre asigurarea corectitudinii, coerenţei şi transparenţei în administrarea fiscală.

Politica de administrare fiscală se va baza pe următoarele obiective:

1) digitalizarea proceselor aferente interacţiunii contribuabil – autoritate fiscală/vamală;

2) iniţierea implementării mecanismului prin care se asigură trasabilitatea pentru produsele din tutun la nivelul comunităţii europene, care este pus în aplicare prin Regulamentul UE nr.2018/574CE din 15 decembrie 2017 privind standardele tehnice pentru instituirea şi operarea unui sistem de trasabilitate pentru produsele din tutun.

 

Obiectivele politicii de administrare vamală

Politica de administrare vamală va fi axată pe facilitarea procesului de tranziţie a mărfurilor şi pasagerilor, precum şi pe perfecţionarea modalităţilor de asigurare a securităţii economice a Republicii Moldova.

Politica de administrare vamală se va baza pe următoarele obiective:

1) asigurarea mobilizării veniturilor prin sporirea capacităţii Serviciului Vamal de administrare a lor, îmbunătăţirea mediului de afaceri şi întărirea competitivităţii agenţilor economici;

2) sporirea nivelului de securitate economică a statului şi de securizare a frontierei de stat;

3) modernizarea infrastructurii Serviciului Vamal prin prisma gestionării coerente şi eficiente a proiectelor de asistenţă;

4) formarea unui efectiv consolidat cu un nivel înalt de profesionalism şi integritate, capabil să realizeze eficient şi în mod transparent misiunea Serviciului Vamal.

 

Cadrul bugetar-fiscal

CBTM (2024-2026) a fost elaborat cu respectarea indicatorilor-ţintă ai cadrului de resurse şi prezintă principalele evoluţii ale cadrului macroeconomic în perioada de referinţă, în contextul cadrului internaţional şi intern complicat, cu incertitudini şi riscuri semnificative.

Politicile bugetar-fiscale sunt elaborate în concordanţă cu alte politici convergente şi vor asigura obiectivele asumate în Programul de guvernare, însă limitate de posibilităţile cadrului bugetar pe termen mediu.

Procesul de elaborare a prognozei de cheltuieli (limitelor bugetare) pentru perioada 2024-2026 este o condiţie prealabilă pentru creşterea economică durabilă, îmbunătăţirea mediului în care se desfăşoară activităţile sporite ale sectorului privat, promovarea ocupării durabile şi creşterea bunăstării tuturor cetăţenilor. Acestea se vor realiza prin respectarea următoarelor principii:

– alocarea cheltuielilor care sunt mai eficiente în atingerea obiectivelor de politică ale Guvernului;

– creşterea calităţii şi fiabilităţii în procesul bugetar, precum şi asigurarea unei conexiuni mai bune între politici şi buget;

– execuţie mai mare a cheltuielilor în raport cu cele planificate pentru acestea, cu accent deosebit pe cheltuielile de capital, prin atingerea unor obiective prioritare specifice.

Efectele crizelor cu care s-a confruntat ţara noastră în anii precedenţi şi riscul înalt de securitate în contextul regional au determinat menţinerea în continuare a nivelului înalt al deficitului, cu derogare de la regula generală stabilită în art.15 alin.(1) din Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181/2014. În aceste condiţii, la estimarea nivelului soldului bugetului public naţional (deficit) pentru anul 2024 au fost aplicate prevederile alin.(3) lit.a) al aceluiaşi articol, care admit derogarea de la regula bugetar-fiscală în caz de situaţii excepţionale care pun în pericol securitatea naţională (tabelul 3.1).

 

 

Totuşi, perspectivele pe termen mediu sunt pozitive, cu asigurarea unui echilibru optim între consolidarea bugetară şi sprijinirea redresării economice. Astfel, pe durata anilor 2025-2026, la estimarea soldului bugetului public naţional (deficit) a fost utilizată clauza de derogare de la regula bugetar-fiscală conform prevederilor art.15 alin.(1) al Legii finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181/2014, care admite depăşirea nivelului limită al deficitului de la regula bugetar-fiscală în condiţiile existenţei surselor reale de finanţare a proiectelor de investiţii capitale finanţate din surse externe. Punerea în aplicare a clauzei de derogare va permite Guvernului să finanţeze proiecte de investiţii capitale, cu condiţia ca aceste proiecte să fie finanţate din surse externe.

Agregatele bugetare pentru perioada CBTM (2024-2026) indică faptul că bugetul se află în continuă redresare, după impactul provocat de multiplele crize din ultima perioadă, dar încă într-un cadru bugetar-fiscal foarte constrâns (tabelul 3.2).

 

 

Pe termen mediu se propune revenirea pe un descrescător al soldului bugetar, având în vedere că scenariul de bază se axează pe relansarea creşterii economice, iar politicile economice de susţinere a mediului de afaceri se presupune că vor genera o creştere economică superioară celei potenţiale. Astfel, soldul bugetar negativ al bugetului public naţional se estimează să descrească de la 6,0% din PIB în 2023, 4,9% – în 2024 până la 3,4% – în 2026.

Proiecţiile bugetare demonstrează că, până în anul 2026, veniturile bugetului public naţional vor fi în creştere faţă de anul 2023 cu 21,6%, inclusiv în anul 2024 faţă de anul 2023 – cu 4,7%. Majorarea veniturilor va fi susţinută, în primul rând, de restabilirea economică, impactul politicilor de stat de susţinere a sectoarelor economice, precum şi din contul unor măsuri ale politicii fiscale şi vamale şi de administrare mai bună a veniturilor. Totuşi, veniturile bugetare pe termen mediu au la bază estimări ale granturilor la un nivel minim istoric, iar creşterea veniturilor se bazează pe creşterea încasărilor din impozite şi taxe.

Cheltuielile publice în perioada 2024-2026 vor fi consolidate pentru asigurarea sustenabilităţii bugetului, protejând în acelaşi timp alocările pentru cheltuieli sociale şi investiţionale. Cheltuielile publice până în anul 2026 vor fi în creştere cu 14,6% faţă de anul 2023. Cu toate acestea, posibilităţile bugetare sunt încă extrem de limitate pentru perioada 2024-2026, chiar şi pe fundalul unei înviorări economice modeste prognozate.

Resursele bugetare publice pe anii 2024-2026 se redistribuie între bugetele componente ale bugetului public naţional. În această perioadă, din cheltuielile bugetului de stat, circa o treime este direcţionată spre cheltuielile altor bugete – componente ale BPN prin intermediul transferurilor.

Astfel, transferurile pentru bugetul asigurărilor sociale de stat vor creşte cu 8,0% în 2024 faţă de 2023, inclusiv transferurile pentru acoperirea deficitului BASS cu 8,4%. E de menţionat că pentru orizontul anilor 2024-2026 transferurile pentru acoperirea deficitului BASS vor constitui sumele de 6683 mil.lei în 2024, 6563 mil.lei în 2025 şi 6475 mil.lei în 2026. Prin urmare, presiunea asupra bugetului asigurărilor sociale de stat creşte de la an la an, ca urmare a reformelor implementate în ultimii ani, iar veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat au un ritm de creştere mai lent decât cheltuielile, ceea ce afectează sustenabilitatea acestui buget şi majorează constant povara asupra bugetului de stat.

Estimările indicatorilor bugetului asigurărilor sociale de stat pe anii 2024-2026 înregistrează o tendinţă de creştere cu circa 25,3% în 2026 faţă de 2023, inclusiv cu 9,5% în anul 2024 faţă de anul 2023.

În perioada 2024-2026 veniturile şi cheltuielile fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală vor creşte după cum urmează: în 2024 cu 11,3% faţă de 2023, iar în 2025 şi 2026 cu 19,4% şi 27,6% respectiv.

În ceea ce priveşte componenta bugetelor locale pentru anii 2024-2026, se estimează o creştere de 4,7% în 2024 faţă de 2023, iar în anii 2025 şi 2026 – de 8,0% şi 11,6% respectiv.

Estimările CBTM (2024-2026) privind componentele bugetului public naţional se prezintă în tabelul 3.3.

 

 

B. Venituri

Estimările veniturilor în 2023

Pentru anul 2023, veniturile bugetului public naţional au fost estimate în sumă de 100659,0 mil.lei, faţă de 91505,0 mil.lei executate în 2022, iar ca pondere în PIB vor constitui 32,6%, diminuându-se faţă de anul precedent cu 1,0 punte procentuale. Totodată, faţă de anul precedent, veniturile bugetului public naţional vor creşte cu circa 9154,0 mil.lei (10,0%). Partea majoră care a determinat această creştere a constituit încasările din impozite şi taxe care se estimează că se vor majora cu 5502,0 mil.lei (9,6%).

Performanţa principalelor tipuri de venituri pentru anul 2023 poate fi sintetizată în modul următor:

– încasările din impozite şi taxe pe bunuri şi servicii vor creşte cu 16,4% în 2023. Creşterea va fi înregistrată la încasările din TVA cu 17,9% ca urmare a creşterii importurilor şi exporturilor faţă de anul precedent cu 28,5% şi, respectiv, 37,9%. Veniturile din accize, la fel, se vor majora cu circa 16,0% ca urmare a creşterii ratelor accizelor şi a volumelor de importuri ale produselor accizabile la produsele din tutun şi la băuturile alcoolice;

– încasările contribuţiilor de asigurări sociale de stat şi ale primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală vor creşte cu 14,0% şi, respectiv, cu 12,6% în 2023. Aceste creşteri respective au la bază estimările fondului de remunerare a muncii, care se prognozează a fi pe un trend ascendent;

– granturile externe pentru suport bugetar şi pentru proiectele finanţate din surse externe vor creşte cu 23,0% în 2023 faţă de anul 2022 şi vor constitui 5585,0 mil.lei. Din suma menţionată, granturile pentru suport bugetar constituie suma de 4322,0 mil.lei.

Totodată, având în vedere evoluţia încasărilor veniturilor bugetului public naţional în trimestrul I al anului 2023 (23,8% faţă de estimările anuale planificate), se atestă o temperare a ritmului de creştere a veniturilor, ceea ce a condiţionat o estimare mai puţin optimistă a cadrului macrofiscal pe termen mediu.

 

Perspective de venituri pe termen mediu 2024-2026

Pe baza previziunilor macroeconomice, precum şi a măsurilor prevăzute în domeniul fiscal şi vamal pe această perioadă, se preconizează că veniturile vor continua să crească pe termen mediu (2024-2026) la o rată medie de 6,7%. Se estimează că veniturile bugetare vor creşte în valori nominale de la 105398,0 mil.lei în 2024 la 122394,0 mil.lei în 2026, sau cu 16,1% (tabelul 3.4).

 

 

Impozitele şi taxele reprezintă partea majoră din veniturile bugetului public naţional, constituind în anii 2024-2026 circa 65,0% din totalul veniturilor, preponderent din contul încasărilor din impozite şi taxe pe mărfuri şi servicii. Pe termen mediu această grupă de venituri va creşte cu un ritm mediu anual de 7,8%.

Contribuţiile de asigurări sociale şi medicale pe perioada de prognoză în totalul veniturilor vor creşte până la 30,9% în 2026 faţă de 29,6% în 2024 ca urmare a creşterii fondului de remunerare a muncii pe termen mediu cu circa 10%.

Pentru perioada 2024-2026 se estimează o reducere a debursării granturilor externe în totalul veniturilor de la 1,3% până la 0,9%. Totodată, aceste estimări pot suferi ajustări semnificative şi vor fi actualizate pe măsura survenirii unor informaţii suplimentare şi a unor acorduri de granturi noi.

 

C. Cheltuieli

Priorităţile politicii cheltuielilor pe termen mediu

Pe termen mediu eforturile Guvernului continuă să fie îndreptate spre consolidarea stabilităţii şi a sustenabilităţii finanţelor publice, asigurarea disciplinei bugetar-fiscale şi a transparenţei bugetare. Priorităţile în domeniul cheltuielilor publice sunt următoarele:

1) gestionarea prudentă şi utilizarea eficientă a resurselor publice în condiţiile constrângerilor bugetare;

2) susţinerea programelor de cheltuieli din domeniile economiei naţionale în scopul impulsionării dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, susţinerii producătorilor agricoli etc.;

3) susţinerea programelor din domeniul protecţiei sociale, concomitent cu eficientizarea şi reorganizarea sistemului de asigurări sociale;

4) susţinerea domeniului ocrotirii sănătăţii prin dezvoltarea bazei tehnico-materiale a instituţiilor medico-sanitare;

5) implementarea reformelor structurale în conformitate cu măsurile adoptate în Strategia de reformă a administraţiei publice din Republica Moldova în concordanţă cu resursele bugetare disponibile.

 

Prognoza cheltuielilor pe termen mediu 2023-2026

Cheltuielile bugetului public naţional în anul 2023

În anul 2023 cheltuielile bugetului public naţional se estimează în sumă de 119186 mil.lei, cu o majorare în valoare nominală de 18 812 mil.lei sau cu 18,7% faţă de anul 2022. De asemenea, se estimează majorarea ponderii acestora în PIB cu 1,8 puncte procentuale şi va constitui 38,6%.

Sub aspect economic, ponderea cea mai mare în totalul cheltuielilor, la fel ca în anii precedenţi, o reprezintă cheltuielile pentru prestaţii sociale, care va constitui circa 37,9%, estimându-se în sumă de 45202 mil.lei (14,6% din PIB), cu o majorare de 7459 mil.lei faţă de anul 2022. Majorarea respectivă este determinată în mare parte de alocaţiile pentru compensarea majorării tarifelor la resursele energetice (inclusiv Fondul de reducere a vulnerabilităţii energetice).

Pentru anul 2023 se estimează majorarea cheltuielilor de personal atât în valoare nominală, cât şi ca pondere în PIB şi vor constitui respectiv 25617,9 mil.lei şi 8,3% din PIB, cu o majorare de 4218 mil.lei faţă de anul 2022.

Cheltuielile pentru bunuri şi servicii se vor majora cu 2415 mil.lei, sau cu 13,0%, şi se estimează în sumă de 21017 mil.lei (6,8% din PIB).

Cheltuielile aferente dobânzilor vor înregistra cea mai semnificativă creştere comparativ cu anul 2022 şi se estimează în sumă de 5473 mil.lei (4,6% din PIB), cu o creştere de 2737 mil.lei, sau de peste două ori. Din suma totală a dobânzilor, circa 82% se estimează dobânzile aferente datoriei interne. Majorarea dobânzilor se datorează majorării volumelor de emisiune a VMS emise pe piaţa primară şi a ratei dobânzii la VMS comercializate prin licitaţii, precum şi debursării împrumuturilor noi în anul 2022.

Cheltuielile capitale în anul 2023 se estimează în sumă de 9 911,7 mil.lei.

Execuţia cheltuielilor BPN în trimestrul I al anului 2023 atestă o creştere de 21,3% comparativ cu perioada similară a anului 2022. Un ritm mai mare decât creşterea menţionată se înregistrează la dobânzi, granturi acordate, investiţii capitale şi prestaţii sociale.

 

Prognoza cheltuielilor pentru perioada 2024-2026

Pe termen mediu, cheltuielile bugetare sunt de aşteptat să aibă o creştere mai mică decât cea din anii precedenţi., Se preconizează că în perioada 2024-2026 cheltuielile vor avea o pondere medie de aproximativ 34,1% în PIB faţă de 38,6% în PIB estimate pentru 2023. În consecinţă, cheltuielile curente se estimează la nivelul de 32,7% în PIB, în timp ce cheltuielile de capital în jur de 1,4% în PIB. O parte din cheltuielile de capital sunt planificate a fi finanţate prin împrumuturi externe prin clauza de investiţii, care permite Guvernului să finanţeze proiecte de interes public şi care afectează reducerea obstacolelor de dezvoltare a ţării.

În perioada pe termen mediu 2024-2026, cheltuielile sunt planificate să înregistreze o creştere de la 2,3% în anul 2024 faţă de anul 2023 până la 7,1% în anul 2026 comparativ cu anul 2025.

Cheltuieli de personal

Obiectivele principale ale sistemului de salarizare din sectorul bugetar vizează asigurarea unor salarii echitabile, competitive şi sustenabile fiscal. În general, sectorul bugetar este un angajator mare, ocupând o pondere semnificativă din personalul care furnizează servicii de educaţie, sănătate, protecţie socială etc. Atragerea şi menţinerea personalului competent în sectorul bugetar este o miză esenţială a sistemului de salarizare.

Sistemul de salarizare trebuie să asigure simultan îndeplinirea următoarelor obiective de politică:

– echitate orizontală, prin plata unor salarii comparabile pentru funcţii relativ comparabile ca şi complexitate din domenii de activitate diferite;

– echitate şi competitivitate verticală, prin stabilirea unor salarii comparabile cu nivelul din sectorul privat, dar şi a unor intervale de progresie în carieră care să fie suficient de atractive şi rezonabile în diferitele structuri de carieră reprezentate în sectorul bugetar (educaţie, cultură, apărare, sănătate etc.);

– stimularea performanţei, prin asigurarea unor elemente de recompensare a rezultatelor deosebite obţinute, în acord cu o serie de mecanisme clare de evaluare a performanţei;

– sustenabilitate fiscală, prin încadrarea în limitele bugetare agreate conform unor planificări multianuale fundamentate.

Tendinţe recente. În vederea realizării celor menţionate, politica salarială promovată are ca obiectiv de bază fortificarea cadrului legislativ şi normativ în domeniu, în scopul perfecţionării şi eficientizării sistemului de salarizare, menit să asigure o creştere continuă a salariilor angajaţilor corelată cu ritmul de creştere a productivităţii muncii şi consolidarea potenţialului cadrelor.

În perioada 2022-2023 au fost asigurate majorările salariale în conformitate cu obligaţiile asumate de Guvern prin implementarea prevederilor Legii nr.270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, precum şi a cadrului normativ aferent. Nivelul înalt al cheltuielilor de personal şi provocările sistemului de salarizare creează necesitatea de monitorizare şi control strict în procesul de planificare pentru sporirea transparenţei acestora.

Este necesară revizuirea sistemului de salarizare pentru ca acesta să asigure un nivel echitabil de remunerare pentru categoriile de personal care îndeplinesc aceleaşi atribuţii, cu acelaşi nivel de inteligibilitate şi care să fie orientat spre rezultate finale ale activităţii şi performanţa angajaţilor, totodată diminuând discrepanţa majoră existentă în prezent între diverse categorii de angajaţi.

Trendul volumului cheltuielilor de personal în anii 2022-2026 se poate observa în graficul de mai jos.

 

 

Raportul maximal al cheltuielilor de personal în PIB se înregistrează în anul 2023 cu 8,3%. Pentru anii 2024-2026 se prognozează o descreştere comparativ cu anul curent: de la 0,56 puncte procentuale în 2024 până la 1,22 puncte procentuale în 2026. Referitor la raportul cheltuielilor de personal în totalul cheltuielilor publice BPN, indicele variază de la 21,3% în 2022 până la 21,6% în 2026. În acelaşi timp, volumul total al cheltuielilor de personal se planifică a creşte de la 25617,9 mil.lei în anul curent până la 29543,6 mil.lei în anul 2026. Estimarea volumului fondului de salarizare se bazează pe posibilităţile bugetare, estimate în prezent, şi este limitată de spaţiul fiscal disponibil.

Evoluţia numărului de unităţi de personal în sectorul bugetar şi a cheltuielilor de personal medii per unitate comparativ cu evoluţia salariului nominal mediu lunar pe economie este prezentată în următorul grafic.

 

 

În contextul restructurării administraţiei publice centrale şi locale, numărul unităţilor de personal în sectorul bugetar în perioada 2022-2026 este în creştere. Pentru anii 2024-2026 se planifică o majorare de circa 719 unităţi (posturi) în sectorul bugetar (indice precizat), comparativ cu numărul de posturi aprobate pentru anul 2023. Tendinţa de creştere a numărului unităţilor de personal în perioada 2024-2026 determină concomitent şi majorarea cheltuielilor de personal executate în medie pe unitate. Astfel, dacă pentru anul 2023, cheltuielile medii lunare pe unitate se înregistrează la nivel de 10494,1 lei, pentru anii 2024-2026 cheltuielile medii lunare pe unitate vor creşte cu 398,2 lei, la nivel de 10892,3 lei lunar pentru o unitate de personal.

Măsuri pe termen mediu. În condiţiile constrângerilor financiare care au un caracter persistent, pentru susţinerea în continuare a reformelor sectoriale şi administrative, este necesară raţionalizarea cheltuielilor de personal în sectorul bugetar. În acest sens, pe termen mediu la compartimentul cheltuieli de personal se propune:

– evaluarea actualului sistem de salarizare în sectorul bugetar, definit prin Legea nr.270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar;

– evaluarea sistemică a funcţiilor în sectorul bugetar, în baza rezultatelor implementării Legii nr.270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, în scopul identificării şi eliminării discrepanţelor existente;

– revizuirea, fortificarea şi perfecţionarea cadrului normativ aferent sistemului de salarizare în sectorul bugetar;

– elaborarea şi dezvoltarea unor sisteme informaţionale de evidenţă a indicatorilor bugetari la componenta cheltuieli de personal, capabile să asigure realizarea diferitor scenarii şi modele de intervenţie pe termen mediu în procesul de prognozare şi planificare a cheltuielilor de personal;

– dezvoltarea unor proceduri de planificare a fondului de remunerare a muncii, bazate pe performanţă, echitate, nediscriminare şi control al riscurilor, în strânsă corelare cu procesul general de planificare bugetară;

– dezvoltarea continuă a mecanismelor de monitorizare a unităţilor de personal în strânsă corelare cu procesele de planificare a fondului de salarizare a autorităţilor publice.

În procesul de realizare a măsurilor pe termen mediu propuse, un element esenţial îl va reprezenta dezvoltarea continuă a unor sisteme informaţionale moderne, ce vor asigura integrarea la nivelul bugetului public naţional a datelor privind unităţile şi cheltuielile de personal şi vor eficientiza procesul propriu-zis de planificare, evidenţă şi monitorizare atât a principalilor indicatori bugetari, cât şi a întregului fond de retribuire a muncii.

Adiţional, pentru asigurarea unei creşteri sustenabile a salariilor angajaţilor din sectorul bugetar, se propune indexarea anuală a valorilor de referinţă utilizate la calcularea salariilor, în corelare cu nivelul prognozat al inflaţiei, ceea ce în perspectivă va asigura eliminarea treptată a valorilor de referinţă derogatorii.

Totodată, în scopul protejării de către stat a salariaţilor din unităţile bugetare cu venituri mici, în contextul reexaminării cuantumului salariului minim pe ţară, în funcţie de situaţia economică şi posibilităţile financiare, se planifică continuarea asigurării plăţilor compensatorii persoanelor al căror salariu lunar, calculat pentru o funcţie cu durata normală a timpului de muncă, va fi mai mic decât cuantumul salariului minim stabilit.

 

Plata dobânzilor

În contextul evoluţiilor macroeconomice şi pieţelor financiare, plăţile pentru serviciul aferent datoriei de stat au evoluţie oscilantă, ajungând până la 1,4% raportat la PIB pentru perioada 2024-2026. În secţiunea D a acestui capitol sunt relatate mai detaliat aceste date.

 

Priorităţile politicii cheltuielilor pe sectoare

Principalele măsuri/acţiuni pe sectoare planificate în perioada 2024-2026 sunt prezentate în continuare.

 

Servicii generale de stat

Principalele obiective în cadrul acestui sector sunt buna guvernare, creşterea eficacităţii şi responsabilităţii, finanţe publice sustenabile, dezvoltarea socioeconomică, avansarea proceselor de integrare a ţării.

În spiritul acestor obiective, Guvernul ţinteşte implementarea unei strategii ambiţioase de reformă a administraţiei publice pentru anii 2023-2030.

Reforma administraţiei publice centrale, menită să îmbunătăţească calitatea administraţiei publice la toate nivelurile în conformitate cu rigorile Uniunii Europene, este una din priorităţile recunoscute şi asumate de către Guvernul Republicii Moldova, iar implementarea acesteia este considerată o precondiţie pentru realizarea tuturor reformelor cu urmări directe asupra cetăţenilor, care vizează interesul public, soluţionarea promptă a situaţiilor de urgenţă.

Principalele măsuri şi acţiuni planificate pentru anii 2024-2026:

– dezvoltarea serviciilor publice prin intermediul reformei administraţiei publice;

– consolidarea instituţională şi financiară a autorităţilor locale prin acordarea stimulentelor financiare (dezvoltarea infrastructurii şi sporuri salariale) în cadrul procesului de amalgamare voluntară a unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul întâi;

– creşterea calităţii şi accesibilităţii serviciilor publice, digitizării acestora, instituirii şi funcţionării centrelor universale de prestare a serviciilor publice;

– optimizarea procesului de votare prin implementarea noilor tehnologii;

– organizarea şi efectuarea recensământului populaţiei şi locuinţelor din 2024 pentru consolidarea sistemului statistic naţional;

– consolidarea încrederii între ambele maluri ale Nistrului prin dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii din raioanele de est şi din Zona de Securitate;

– asigurarea completării rezervelor de stat şi de mobilizare;

– susţinerea diasporei prin diferite activităţi şi proiecte;

– gestionarea situaţiilor imprevizibile/excepţionale;

– susţinerea financiară a unităţilor administrativ-teritoriale.

 

Afaceri externe

După obţinerea statutului de ţară candidată la aderarea la Uniunea Europeană, Republica Moldova se află într-un proces de tranziţie de la parcursul de asociere la cel de accedere, o atenţie sporită urmând a fi acordată ajustării legislaţiei naţionale la acquis-ul UE.

Principalele măsuri şi acţiuni planificate pentru anii 2024-2026:

– consolidarea capacităţilor administraţiei publice în ceea ce priveşte dimensiunea de integrare europeană;

– implementarea angajamentelor ce ţin de procesul de accedere la UE şi procesul de armonizare a legislaţiei naţionale cu acquis-ul comunitar/aliniere la standardele europene;

– asigurarea şi consolidarea prezenţei diplomatice a Republicii Moldova peste hotare pentru promovarea intereselor statului nostru, inclusiv a celor economice şi comerciale;

– satisfacerea necesităţilor cetăţenilor Republicii Moldova aflaţi peste hotare prin asigurarea bunei funcţionări a serviciilor diplomatice şi a celor consulare;

– reprezentarea Republicii Moldova în organizaţiile internaţionale, inclusiv prin asigurarea angajamentelor financiare în cadrul acestora.

 

Apărarea naţională

Noua situaţie caracterizată de schimbările mediului de securitate din regiune necesită acţiuni şi decizii concrete pentru dezvoltarea abilităţilor şi capacităţilor de apărare ale Republicii Moldova, pentru a face faţă noilor provocări de securitate. Guvernul va răspunde la situaţia actuală şi la noile evoluţii din mediul de securitate prin politici concrete de apărare a statului, promovarea relaţiilor cu aliaţii strategici şi urmărirea celor mai adecvate căi de atingere a scopurilor şi obiectivelor în domeniul apărării, devenind un factor de pace şi stabilitate în regiune şi nu numai.

Astfel, Guvernul îşi direcţionează eforturile spre transformarea cantitativă şi calitativă a Armatei Naţionale, prin schimbarea structurală, dezvoltarea şi modernizarea capabilităţilor şi capacităţilor acesteia, ceea ce implică eforturi de ordin bugetar, organizatoric şi achiziţii majore pe termen scurt, mediu şi lung.

Principalele măsuri şi acţiuni planificate pentru anii 2024-2026:

– întărirea capacităţilor de apărare şi rezilienţă prin modernizarea Armatei Naţionale;

– creşterea atractivităţii serviciului militar prin dezvoltarea unor instrumente stimulatorii pentru menţinerea în serviciul militar a resurselor umane profesioniste;

– asigurarea funcţionalităţii Armatei Naţionale prin dotarea cu echipament şi modernizarea infrastructurii militare;

– asigurarea participării în cadrul operaţiunilor şi misiunilor internaţionale de menţinere a păcii.

 

Ordine publică şi securitate naţională

Riscurile pentru securitatea din regiune sunt mari, cu consecinţe grave pentru Republica Moldova. Ţara este ţinta unor ameninţări şi tentative de destabilizare fără precedent. Guvernul va prioritiza ordinea publică şi siguranţa cetăţenilor, păstrarea stabilităţii şi a unităţii ţării prin politici de coeziune şi o politică externă activă, precum şi prin modernizarea structurilor de forţă.

Principalele măsuri şi acţiuni planificate pentru anii 2024-2026:

– asigurarea securităţii transfrontaliere şi a ordinii şi siguranţei publice prin adaptarea continuă a capabilităţilor şi a politicilor la ameninţările externe şi interne;

– consolidarea mecanismului naţional de răspuns în situaţii excepţionale prin asigurarea interoperabilităţii cu procedurile europene;

– dotarea şi operaţionalizarea laboratorului de expertiză genetico-judiciară;

– asigurarea activităţii Centrului de Justiţie Familială în subordinea Inspectoratului General al Poliţiei;

– mentenanţa şi dezvoltarea sistemelor informaţionale pentru instituţiile din domeniul afacerilor interne;

– efectuarea acţiunilor de urmărire penală şi a măsurilor speciale de investigaţii, în scopul cercetării faptelor de corupţie şi conexe corupţiei sau altor categorii de infracţiuni.

 

Justiţia

Justiţia reprezintă pilonul principal în crearea accesului la o justiţie echitabilă, independentă, integră şi calitativă şi are rolul de a asigura un cadru legislativ cu norme accesibile, previzibile, clare şi de a exclude deficienţele practice atestate care pot duce la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale.

În acest domeniu fundamental pentru edificarea unui stat de drept, Guvernul va acţiona ferm pentru continuarea reformelor demarate, care să asigure un sistem de justiţie independent şi bazat exclusiv pe lege în realizarea actului de justiţie.

Principalele măsuri şi acţiuni planificate pentru anii 2024-2026:

– acordarea asistenţei juridice calificate garantate de stat în toate tipurile de cauze (penale şi nonpenale);

– asigurarea procesului de evaluare externă (extraordinară) a judecătorilor şi procurorilor (procesul de pre-vetting şi vetting);

– mentenanţa şi dezvoltarea sistemelor informaţionale pentru instituţiile din domeniul justiţiei;

– furnizarea unor servicii de calitate de formare iniţială a candidaţilor la funcţii de judecători şi de procurori.

 

Penitenciare

Sistemul penitenciar al Republicii Moldova reprezintă un sistem de reeducare, prin care statul asigură respectarea drepturilor persoanelor şi implementarea legii naţionale şi internaţionale.

Rolul specific al instituţiilor penitenciare este de a pune în executare pedepsele şi măsurile privative de libertate într-un mod care ar contribui la sporirea siguranţei societăţii şi ar preveni recidiva.

Principalele măsuri şi acţiuni planificate pentru anii 2024-2026:

– asigurarea condiţiilor adecvate de detenţie, cu accent pe acordarea serviciilor medicale de calitate deţinuţilor, hrană şi servicii de sanitaţie;

– modernizarea infrastructurii sistemului administraţiei penitenciare, asigurându-se implementarea Proiectului „Construcţia penitenciarului din Chişinău”, care are drept scop înlocuirea Penitenciarului nr.13, care se află într-o stare degradată.

 

Servicii economice generale

Prin acest domeniu se urmăreşte îmbunătăţirea mediului de afaceri, îmbunătăţirea infrastructurii economice, orientarea spre transformarea digitală, precum şi sprijinirea agriculturii şi dezvoltării rurale, cu scopul de a stimula dezvoltarea economică şi bunăstarea cetăţenilor.

Susţinerea dezvoltării sectorului privat este unul dintre obiectivele fundamentale ale Guvernului, înscrise în principalele documente de dezvoltare strategică a ţării. Respectiv, scopul este de a dezvolta politici care să permită creşterea investiţiilor în afaceri, în special în sectorul producţiei şi în serviciile cu valoare adăugată. În vederea susţinerii întreprinderilor cu potenţial de export, Guvernul îşi propune să implementeze şi să dezvolte noi programe cu sprijinul partenerilor de dezvoltare. De asemenea, pe agenda Guvernului se află şi subvenţionarea locurilor de muncă, prin care se va contribui la creşterea economică.

Principalele măsuri şi acţiuni planificate pentru anii 2024-2026:

– susţinerea întreprinderilor mici şi mijlocii (programe de stat gestionate de către Organizaţia pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului) – implementarea produselor Fondului pentru antreprenoriat şi creştere economică a Moldovei (FACEM), inclusiv Programul „373” pentru subvenţionarea dobânzilor la creditele investiţionale ale întreprinderilor, acordarea garanţiilor de creditare pentru întreprinderile care nu au suficient gaj, programe de granturi pentru susţinerea afacerilor lansate de tineri şi femei, producători artizanali, dezvoltarea turismului rural şi alte domenii;

– programul de subvenţionare a locurilor de muncă, pentru susţinerea angajării în câmpul muncii a persoanelor cu dizabilităţi şi a persoanelor aflate în şomaj;

– Proiectul „Înregistrarea şi evaluarea funciară” pentru delimitarea terenurilor proprietate publică, definitivarea înregistrării primare masive a bunurilor imobile proprietate privată, evaluarea şi reevaluarea bunurilor în scopul impozitării;

– Proiectul „Competitivitatea întreprinderilor micro, mici şi mijlocii (ÎMMM)” – pentru consolidarea capacităţii Fondului de garantare a creditelor, eficientizarea serviciilor de afaceri prin digitalizare, creşterea competitivităţii la export a întreprinderilor micro, mici şi mijlocii.

 

Agricultura

Agricultura în Republica Moldova este o activitate volatilă şi foarte expusă riscurilor, fiind susceptibilă la factori naturali, cum ar fi îngheţurile, inundaţiile, secetele, eroziunile şi căderile de grindină. Reducerea dependenţei de astfel de fenomene este o provocare majoră pe termen mediu şi lung în acest sector.

Principalele măsuri şi acţiuni planificate pentru anii 2024-2026:

– acordarea subvenţiilor producătorilor agricoli prin intermediul Fondului naţional de dezvoltare a agriculturii şi mediului rural pentru domeniile strategice ale sectorului, inclusiv pentru creşterea competitivităţii sectorului agroindustrial, asigurarea gestionării durabile a resurselor naturale, îmbunătăţirea nivelului de trai şi de muncă în mediul rural, acordarea subvenţiilor în avans pentru proiectele start-up, acordarea subvenţiilor în avans pentru dezvoltarea locală prin intermediul programului LEADER;

– extinderea suprafeţelor cu vegetaţie forestieră în cadrul Programului naţional de împădurire;

– acordarea granturilor producătorilor agricoli şi grupurilor de producători cu suportul Proiectului „Agricultura competitivă”, care presupune îmbunătăţirea managementului siguranţei alimentare, îmbunătăţirea potenţialului de acces pe piaţă, precum şi crearea condiţiilor pentru gestionarea subproduselor de origine animală nedestinate consumului uman (înfiinţarea fabricii de procesare a reziduurilor animaliere);

– acordarea de granturi pentru proiecte de infrastructură, pentru măsuri de adaptare la schimbările climatice, înfiinţarea şi reabilitarea perdelelor de protecţie şi a învelişurilor de ierburi, credite cu porţiuni de grant pentru întreprinderile micro, mici şi mijlocii, tinerilor antreprenori şi femeilor din mediul rural prin intermediul Programului de rezilienţă rurală şi a Proiectului „Îmbunătăţirea capacităţilor întru transformarea zonei rurale” (IFAD);

– susţinerea producătorilor agricoli în domeniul horticulturii, prin acordarea de împrumuturi în condiţii mai avantajoase, prin intermediul Proiectului „Livada Moldovei”;

– programe de finanţare, inclusiv prin leasing, prin intermediul Proiectului „Modernizarea tehnicii agricole şi echipamentului postrecoltare” care este destinat agricultorilor (întreprinderi agricole mici şi mijlocii) ce doresc să efectueze investiţii în vederea îmbunătăţirii productivităţii agricole prin intermediul maşinilor agricole şi echipamentelor postrecoltare;

– implementarea măsurilor aferente Proiectului „Investiţii pentru Guvernanţă, Creştere şi Rezilienţă în Agricultură (AGGRI)” pentru îmbunătăţirea furnizării de servicii agricole publice, stimularea dezvoltării orientate spre piaţă pentru beneficiari, stimularea dezvoltării subsectoarelor care înregistrează performanţe insuficiente prin acordarea de granturi investiţionale coparticipative beneficiarilor eligibili, reabilitarea şi evaluarea infrastructurii de irigare şi sporirea rezilienţei beneficiarilor, în caz de situaţie de criză sau urgenţă.

 

Sectorul energetic

Sectorul energetic are un rol important din punct de vedere strategic, politicile actuale fiind orientate spre dezvoltarea unui sector sustenabil şi durabil, asigurarea securităţii energetice, prin integrarea pe piaţa energetică a UE, implementarea proiectelor de infrastructură transfrontalieră, diversificarea surselor de furnizare, creşterea electrificării, valorificarea surselor interne de generare a energiei, stabilirea unor mecanisme de sprijin şi promovarea creării şi utilizării energiei regenerabile.

Principalele măsuri şi acţiuni planificate pentru anii 2024-2026:

– prevenirea şi atenuarea potenţialelor crize energetice, inclusiv prin asigurarea achiziţiei şi a stocurilor strategice de gaze naturale şi diversificarea surselor de aprovizionare cu energie electrică;

– asigurarea securităţii energetice prin interconectarea sistemului electroenergetic al Republicii Moldova şi României (continuarea construcţiei liniei electrice Vulcăneşti–Chişinău);

– diversificarea surselor şi căilor de aprovizionare cu gaze naturale;

– îmbunătăţirea eficienţei energetice şi reducerea consumului de energie în clădirile publice, inclusiv pentru 10 instituţii spitaliceşti la prima etapă;

– implementarea mecanismelor şi promovarea securităţii, a durabilităţii şi a eficienţei energetice;

– promovarea utilizării surselor regenerabile, prin compensarea TVA la instalaţiile fotovoltaice deţinute de consumatorii casnici;

– creşterea eficienţei sistemelor termoenergetice, prin modernizarea reţelelor termice şi capacităţilor de cogenerare în municipiul Chişinău;

– instalarea punctelor termice individuale şi a sistemelor de distribuţie a agentului termic în blocurile locative din municipiul Bălţi;

– finalizarea proiectelor în derulare finanţate din Fondul pentru Eficienţă Energetică.

 

Transporturi

O prioritate majoră de dezvoltare a sectorului real al economiei este dezvoltarea continuă a sistemului de transporturi şi infrastructură, cu o creştere treptată a reţelei de drumuri în stare bună. Calitatea infrastructurii de transport este pe larg percepută ca o componentă importantă a competitivităţii şi a mediului de afaceri în general şi, prin urmare, reprezintă un factor important în atragerea investiţiilor şi asigurarea competitivităţii exporturilor. În perspectivă, în urma instituirii Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător între Republica Moldova şi Uniunea Europeană, infrastructura rutieră este indispensabilă pentru valorificarea potenţialului de export al producătorilor autohtoni.

Principalele măsuri şi acţiuni în acest sens pentru anii 2024-2026:

– reparaţia şi întreţinerea corespunzătoare a reţelei de drumuri publice prin intermediul finanţării din fondul rutier şi aducerea acestora în stare bună;

– reabilitarea drumurilor naţionale şi regionale, inclusiv construcţia drumului de ocolire a oraşului Vulcăneşti, reabilitarea sectoarelor de drum R33 Hânceşti – Leova – Cahul, R34 Hânceşti – Lăpuşna, R6 Codrul Nou – Unguri, R8 – Arioneşti R14;

– reabilitarea/consolidarea şi construcţia podurilor rutiere de frontieră peste râul Prut;

– implementarea proiectelor investiţionale pentru infrastructura feroviară şi materialul rulant;

– reabilitarea tronsonului de cale ferată Bender – Căuşeni – Basarabeasca – Etulia – Giurgiuleşti;

– consolidarea şi construirea podurilor rutiere de frontieră peste râul Prut în scopul îmbunătăţirii conectivităţii între Republica Moldova şi România (Ungheni – Ungheni, Leova –Bumbăta, Leuşeni – Albiţa; Cahul – Oancea; Sculeni – Sculeni);

– construirea podului rutier transfrontalier peste râul Nistru la frontiera de stat moldo-ucraineană în zona localităţilor Cosăuţi (Republica Moldova) – Yampil (Ucraina); reabilitarea şi construirea drumurilor publice naţionale în scopul creşterii cu 8%, sau cu circa 480 km, a drumurilor naţionale îmbunătăţite şi transferate la categoria de drumuri în stare „bună” şi „foarte bună”;

– negocierea şi semnarea Protocolului financiar dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republicii Franceze privind finanţarea Proiectului de modernizare a infrastructurii feroviare Chişinău – Ungheni cu ecartament european.

 

Comunicaţii

Sectorul comunicaţiilor are un rol important din punct de vedere strategic, politicile actuale fiind orientate spre dezvoltarea unui sector sustenabil şi durabil, asigurarea prestării unor servicii de calitate şi rapide. Dezvoltarea sectorului comunicaţiilor exercită o influenţă pozitivă asupra productivităţii muncii în întreaga economie, sporeşte eficienţa administraţiei publice şi face serviciile publice mult mai orientate spre cetăţean.

Principalele măsuri şi acţiuni planificate pentru anii 2024-2026:

– asigurarea funcţionării I.P. Serviciul Naţional Unic pentru Apelurile de Urgenţă 112 în vederea accesului nonstop al populaţiei la serviciile de urgenţă;

– asigurarea funcţionalităţii infrastructurii de televiziune digitală terestră Multiplex A, cu acces gratuit pentru populaţie;

– acoperirea cheltuielilor ce ţin de oferirea serviciilor poştale gratuite pentru nevăzători şi prizonierii de război.

 

Turismul

Sectorul turismului are un rol important din punct de vedere economic, urmând a fi implementate măsuri pentru consolidarea produsului turistic conform ofertei unice de ţară bazat pe tipurile de turism ce pot fi dezvoltate în Republica Moldova, cum ar fi turismul de experienţă, rural, agroturistic şi de aventură uşoară, dezvoltarea turismului în ariile naturale protejate, pentru valorificarea patrimoniului naţional natural şi creşterea veniturilor administraţiilor respective din serviciile de turism.

Principalele măsuri şi acţiuni planificate pentru anii 2024-2026:

– crearea şi asigurarea funcţionării I.P. Oficiul Naţional al Turismului, care va asigura implementarea politicilor în domeniul turismului;

– alocarea mijloacelor în vederea dezvoltării turismului, prin crearea şi administrarea zonelor turistice naţionale şi a produselor turistice;

– consolidarea, conservarea şi dezvoltarea infrastructurii turistice din cadrul Rezervaţiei Cultural-Naturale „Orheiul Vechi” prin construcţia unui bloc cu sală de conferinţă multifuncţională şi consolidarea Băii medievale.

 

Protecţia mediului

Protecţia mediului este o provocare de importanţă regională şi globală care în ultima perioadă este pusă pe primul loc în lista priorităţilor, deoarece vizează în mod direct condiţiile de viaţă şi sănătate a populaţiei, realizarea intereselor economice, precum şi capacităţile de dezvoltare durabilă a societăţii.

Principalele măsuri şi acţiuni planificate pentru anii 2024-2026:

– reabilitarea bazinelor acvatice şi gestionarea riscurilor de inundaţii, care presupune reparaţia şi întreţinerea a 17 diguri de protecţie, în special în raioanele Ştefan Vodă, Cahul şi Hînceşti;

– implementarea proiectelor în domeniul protecţiei mediului, al schimbărilor climatice şi al gestionării durabile a resurselor naturale prin acordarea granturilor din Fondul Naţional pentru Mediu în scopul responsabilizării producătorului în domeniul deşeurilor;

– pregătirea proiectelor de management al deşeurilor în trei regiuni, care va cuprinde modernizarea instalaţiilor regionale de gestionare a deşeurilor solide (construcţia trei depozite regionale pentru deşeuri menajere solide) şi care are ca scop reducerea deşeurilor depozitate neconform, precum şi creşterea ratei de reciclare;

– realizarea activităţilor de ameliorare piscicolă a obiectivelor acvatice piscicole naturale prin creşterea puieţilor de peşti şi eliberarea acestora în râurile mari;

– conservarea şi gestionarea durabilă a zonelor umede cu accent pe zone cu valoare naturală ridicată din bazinul râului Prut.

 

Aprovizionare cu apă şi canalizare

Accesul la servicii calitative de aprovizionare cu apă şi sanitaţie reprezintă una dintre necesităţile de bază ale populaţiei, fiind în acelaşi timp şi un factor important pentru dezvoltarea economică, atractivitate turistică şi un mediu ambiant ecologic.

Principalele măsuri şi acţiuni planificate în perioada anilor 2024-2026:

– implementarea proiectelor de alimentare cu apă şi canalizare, precum şi construcţia apeductului magistral Chişinău-Străşeni-Călăraşi care va permite ca populaţia din 120 de localităţi să aibă acces la servicii îmbunătăţite de aprovizionare cu apă şi sanitaţie prin construcţia a 630 km de reţele de apeduct şi 127 km de reţele de canalizare;

– construcţia staţiilor de epurare a apelor uzate în municipiile Soroca şi Comrat şi construcţia reţelelor de aprovizionare cu apă în raionale Râşcani şi Cahul, în scopul creării facilităţilor igienice la cca 100 de instituţii de învăţământ şi 25 de instituţii de sănătate.

 

Sănătate

Acest sector are ca scop menţinerea sănătăţii, promovarea unui stil de viaţă sănătos şi furnizarea de servicii de calitate sigure, cu acces uşor, egal, fără risc financiar şi servicii de calitate. Politica în sectorul sănătăţii se impune ca o prioritate în cadrul eforturilor pe care le depune Guvernul şi societatea civilă în vederea fortificării continue a sănătăţii populaţiei şi redresării situaţiei economico-sociale din ţară, creşterii accesului populaţiei la servicii medicale şi medicamente de calitate, promovării modului de viaţă sănătos şi activ, a educaţiei pentru sănătate, dezvoltării programelor de prevenire şi control al bolilor transmisibile şi netransmisibile.

Principalele măsuri şi acţiuni planificate în perioada anilor 2024-2026:

– îmbunătăţirea condiţiilor de infrastructură şi dotarea instituţiilor medico-sanitare publice din ţară;

– asigurarea prioritară a serviciilor medicale în cadrul programelor naţionale din sectorul sănătăţii (combaterea hepatitelor virale şi diabetului zaharat, serviciu de transplant, controlul cancerului etc.);

– creşterea accesului la medicamente prin lărgirea listei de medicamente compensate şi îmbunătăţirea politicilor în domeniul medicamentului şi al asistenţei farmaceutice;

– dezvoltarea programelor de prevenire şi control al bolilor transmisibile, inclusiv profilaxia şi control al infecţiei HIV/SIDA şi a bolilor netransmisibile, de promovare a sănătăţii şi a educaţiei pentru sănătate;

– dezvoltarea, interconectarea şi utilizarea de către toate instituţiile medicale a sistemelor informaţionale existente, inclusiv elaborarea şi implementarea reţetei medicale electronice;

– sporirea capacităţii de intervenţie rapidă la ameninţări şi urgenţe de sănătate prin dezvoltarea planurilor de contingenţă şi răspuns la ele şi modernizarea instituţiilor responsabile;

– sporirea accesului la servicii medicale de performanţă înaltă, prin iniţierea construcţiei spitalului regional în municipiul Bălti;

– creşterea accesibilităţii pacienţilor gravi pentru consultare şi spitalizare în cadrul IMSP Institutul de Neurologie şi Neurochirurgie.

 

Tineret şi sport

Pentru realizarea priorităţilor în domeniul tineretului şi sportului, statul asigură funcţionarea şcolilor sportive din subordinea Ministerului Educaţiei şi Cercetării şi a autorităţilor administraţiei publice locale, organizarea şi desfăşurarea diferitor activităţi sportive, precum şi susţinerea proiectelor şi programelor organizaţiilor necomerciale de tineret.

Principalele măsuri şi acţiuni planificate în perioada anilor 2024-2026:

– susţinerea pregătirii şi participării loturilor naţionale la campionate în cadrul Calendarului acţiunilor sportive naţionale şi internaţionale;

– susţinerea sportivilor, membrilor loturilor naţionale prin acordarea premiilor şi burselor pentru performanţele deosebite în cadrul competiţiilor naţionale şi internaţionale;

– sporirea participării civice şi decizionale în rândul tinerilor prin extinderea şi diversificarea programelor/proiectelor de granturi oferite organizaţiilor de tineret.

 

Cultura

Cultura reprezintă un atu esenţial pentru competitivitatea şi atractivitatea economică regională, în timp ce patrimoniul cultural este un element-cheie al imaginii şi identităţii oraşelor şi localităţilor rurale şi, de multe ori, punctul forte al turismului urban.

Pentru realizarea principalelor priorităţi de politici şi acţiuni în domeniul culturii, statul asigură funcţionarea instituţiilor culturale, organizarea şi desfăşurarea diferitor sărbători naţionale şi evenimente de anvergură. De asemenea, asigură subvenţionarea activităţii instituţiilor teatral-concertistice, radiodifuzorului public IPNA Compania „Teleradio-Moldova”, precum şi susţine proiectele şi programele culturale ale organizaţiilor necomerciale.

Principalele măsuri şi acţiuni planificate în perioada anilor 2024-2026:

– promovarea valorilor culturale în rândul tinerilor prin acordarea voucherelor culturale;

– reabilitarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural şi integrarea acestuia în circuitul cultural-turistic;

– reabilitarea infrastructurii instituţiilor teatral-concertistice;

– digitizarea patrimoniului cultural naţional;

– asigurarea condiţiilor de acces în muzee pentru persoanele cu dizabilităţi;

– accesul universal al populaţiei la o diversitate de servicii media audiovizuale generaliste şi tematice, care să satisfacă necesităţile informaţionale, educaţionale şi recreative ale tuturor grupurilor sociale;

– conservarea, salvgardarea şi punerea în valoare a patrimoniului naţional cinematografic prin crearea Arhivei Naţionale de Film;

– implementarea Programului de investiţii în domeniul producţiei de film şi alte opere audiovizuale;

– susţinerea proiectelor cinematografice pe bază de concurs şi a altor genuri de activitate.

 

Educaţie

Educaţia reprezintă o prioritate naţională, factorul de bază în crearea şi transmiterea de noi cunoştinţe şi valori general-umane în dezvoltarea capitalului uman, în formarea conştiinţei şi identităţii naţionale, în promovarea aspiraţiilor de integrare europeană cu rol primordial în crearea premiselor pentru dezvoltarea umană durabilă şi edificarea unei societăţi bazate pe cunoaştere.

În acelaşi timp, tendinţele demografice negative generează probleme de supradimensionare a reţelei de instituţii de învăţământ, ceea ce conduc la utilizarea ineficientă a resurselor şi nu permit realizarea de investiţii în modernizarea şi dotarea şcolilor.

 

Principalele măsuri şi acţiuni planificate în perioada anilor 2024-2026:

– modernizarea infrastructurii în instituţiile de învăţământ general şi asigurarea condiţiilor necesare de igienă şi sanitaţie;

– asigurarea copiilor şi elevilor din instituţiile de învăţământ cu alimentaţie;

– asigurarea elevilor cu manuale noi care să corespundă curriculumului şcolar;

– dezvoltarea programelor de susţinere a elevilor şi a studenţilor capabili de performanţe înalte la studii, inclusiv prin majorarea burselor de merit pentru studenţii şi elevii din şcoli profesionale şi colegii, precum şi majorarea premiilor pentru rezultate deosebite obţinute la olimpiadele şi concursurile internaţionale;

– sprijinirea programelor pentru dezvoltarea competenţelor de comunicare în limba română ale copiilor din instituţiile cu instruire în limbile minorităţilor naţionale;

– elaborarea şi implementarea unui program naţional pentru învăţarea limbii române de către reprezentanţii minorităţilor naţionale, inclusiv de către populaţia adultă;

– promovarea de iniţiative pentru modernizarea şi eficientizarea învăţământului profesional tehnic cu implicarea angajatorilor şi mediului de afaceri, în scopul oferirii absolvenţilor a unei pregătiri mai bune pentru piaţa muncii şi pentru o carieră de succes, inclusiv dezvoltarea învăţământului dual;

– susţinerea domeniilor prioritare: ştiinţe ale educaţiei, inginerie, TIC, medicină şi punerea în aplicare a unui sistem de E-admitere în învăţământul superior din cadrul Proiectului „Învăţământul superior”;

– fondarea Institutului Naţional pentru Educaţie şi Leadership care să asigure modernizarea proceselor de formare iniţială şi continuă a cadrelor didactice şi manageriale.

 

Protecţia socială

Protecţia socială este pilonul care asigură siguranţă şi stabilitate în cadrul unui stat, fiind elementul-cheie al reformelor sociale şi direcţia principală a politicii sociale de stat în vederea asigurării unui nivel adecvat de bunăstare şi securitate socială a tuturor membrilor societăţii, cu menţinerea echilibrului între reforme şi suport financiar.

Sistemul de protecţie socială al Republicii Moldova, deşi a trecut prin transformări majore pe durata tranziţiei, rămâne vulnerabil. În pofida unei ponderi aparent ridicate în totalul de cheltuieli bugetare, protejarea populaţiei în faţa riscurilor de sărăcie şi asigurarea unei tranziţii line prin perioadele de viaţă neproductivă rămâne o provocare fundamentală. Reformele promovate în acest sector urmăresc asigurarea bunăstării populaţiei, prin extinderea şi îmbunătăţirea calităţii schemelor de protecţie socială, asigurărilor sociale şi serviciilor sociale.

Sectorul, analizat din perspectiva modului de gestionare a resurselor financiare publice, este marcat de o serie de provocări şi probleme care determină Guvernul să acţioneze ferm în următorii ani în direcţia consolidării eficienţei şi eficacităţii programelor de protecţie socială, printr-o mai bună direcţionare a resurselor în raport cu nevoile populaţiei.

În acest sens, Guvernul intenţionează să demareze un amplu exerciţiu de raţionalizare a cheltuielilor bugetare alocate sectorului şi care să identifice potenţiale economii, disponibilizări de resurse pentru a fi redirecţionate către programele prioritare şi bine fundamentate.

De asemenea, prin Inspectoratul de Stat al Muncii se va continua supravegherea aplicării legislaţiei care reglementează raporturile juridice contractuale, inclusiv drepturile şi obligaţiile, dintre angajator şi salariat.

 

Principalele măsuri şi acţiuni planificate în perioada anilor 2024-2026:

– reformarea ajutorului social pentru o mai bună ţintire a efortului de asistenţă socială;

– asigurarea incluziunii persoanelor cu dizabilităţi în toate sectoarele din societate;

– promovarea egalităţii între femei şi bărbaţi, reducerea inegalităţii de gen de pe piaţa muncii şi în domeniul salarizării;

– integrarea în politicile sectoriale a serviciilor de prevenţie şi suport în cazurile de violenţă asupra femeilor şi de violenţă în familie;

– oferirea suportului pentru familiile tinere prin extinderea serviciilor publice de creşă, a serviciilor alternative de îngrijire a copilului şi flexibilizarea concediului paternal şi a celui de îngrijire a copilului, consolidarea sistemului de prestare a serviciilor acordate copiilor victime/martori ai infracţiunilor;

– implementarea unui set de măsuri durabile pentru protecţia socială a veteranilor;

– acordarea compensaţiilor tuturor beneficiarilor, conform gradelor de vulnerabilitate energetică atribuite;

– sporirea accesului la servicii sociale de calitate pentru familiile şi persoanele aflate în situaţii dificile prin implementarea reformei sistemului de asistenţă socială.

 

Ştiinţa şi inovarea

Cercetarea şi inovarea reprezintă motorul creşterii economice şi generatorul de soluţii pentru depăşirea provocărilor cu care se confruntă societatea. Gradul de dezvoltare a acestor domenii influenţează direct atât competitivitatea economică a unei ţări, cât şi nivelul de rezistenţă al populaţiei faţă de consecinţele schimbărilor prin care trece umanitatea. Respectiv, dezvoltarea sectorului cercetării şi inovării este un obiectiv prioritar al Guvernului, ceea ce impune imperativul de dezvoltare a ştiinţei, cercetării şi inovării.

Principalele măsuri şi acţiuni planificate în perioada anilor 2024-2026:

– realizarea proiectelor de cercetare în scopul acumulării şi utilizării cunoştinţelor noi pentru soluţionarea problemelor practice, precum şi creării de noi produse, tehnologii şi servicii;

– asigurarea participării la parteneriatele organizate în cadrul Programului-cadru „Orizont Europa”;

– organizarea şi desfăşurarea concursului pentru cel mai tânăr cercetător;

– crearea şi asigurarea funcţionalităţii platformei E-cercetare;

– aprobarea şi implementarea documentului de politici privind dezvoltarea infrastructurii de cercetare.

 

D. Finanţarea şi datoria de stat

Obiectivele de gestionare a datoriei de stat

Obiectivul principal al managementului datoriei de stat este de a asigura necesităţile de finanţare ale soldului (deficitului) bugetului de stat la nivel acceptabil de cheltuieli pe termen mediu şi lung, în condiţiile limitării riscurilor implicate. În concordanţă cu acest obiectiv de politică, acţiunile în perioada 2024-2026 se vor concentra pe:

a) menţinerea şi dezvoltarea pieţei interne a VMS;

b) contractarea împrumuturilor de stat externe, ţinând cont de raportul cost–risc;

c) gestionarea riscurilor asociate datoriei de stat.

 

 

Finanţarea externă

Prognozele indică pe termen mediu un declin al finanţării soldului bugetului de stat din surse externe preponderent din cauza reducerii fluxurilor destinate susţinerii bugetului. Alocarea surselor externe pentru implementarea proiectelor finanţate din surse externe se micşorează în comparaţie cu anul 2023 şi o să constituie de la 1,1% până la 1,8% din PIB. Se estimează că cei mai mari creditori externi ai Guvernului, pe termen mediu, vor rămâne Banca Mondială, Banca Europeană de Investiţii, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, Fondul Monetar Internaţional, Fondul Internaţional pentru Dezvoltare Agricolă etc.

 

Finanţarea internă

Finanţarea internă netă a bugetului de stat pentru perioada 2024-2026 se estimează în mediu 1,1% din PIB. Acest fapt reflectă restabilirea acoperirii necesităţilor de finanţare a deficitului bugetar din surse interne şi urmăreşte totodată diversificarea bazei investiţionale pe piaţa primară a VMS.

În prezent predomină finanţarea internă prin emisiunea de valori mobiliare de stat cu scadenţa preponderent pe termen scurt. Însă, politica Ministerului Finanţelor este direcţionată în continuare spre extinderea maturităţii valorilor mobiliare de stat şi dezvoltarea pieţei valorilor mobiliare de stat. Acţiunile Ministerului Finanţelor, pe termen mediu, vor depinde de situaţia pe piaţa financiară.

 

Soldul şi deservirea datoriei

Pe termen mediu, ponderea datoriei de stat în PIB se va diminua de la 37,4% la sfârşitul anului 2024 până la 32,8% la sfârşitul anului 2026, fapt ce se explică prin ritmul de creştere mai mare al PIB-ului prognozat comparativ cu ritmul de creştere al soldului datoriei de stat. În valori nominale, soldul datoriei de stat va înregistra o majorare de la 127057,9 mil.lei la sfârşitul anului 2024 până la 136887,8 mil.lei la sfârşitul anului 2026 (tabelul 3.6).

 

 

Din calculele prezentate se evidenţiază că datoria de stat este prognozată la un nivel sustenabil pentru economia naţională. În vederea monitorizării sustenabilităţii datoriei şi reducerii riscului, Ministerul Finanţelor elaborează anual Programul „Managementul datoriei de stat pe termen mediu” ce prevede strategia de finanţare a soldului (deficitului) bugetului de stat şi identificarea factorilor de cost şi de risc aferenţi potenţialelor modificări a condiţiilor de piaţă şi necesităţilor de finanţare, menţinerea sub control a riscului de refinanţare prin extinderea scadenţelor VMS, reducerea riscului valutar prin creşterea ponderii datoriei interne în total datorie de stat şi creşterea ponderii datoriei de stat cu dobândă fixă.

Totuşi, o provocare majoră pe termen mediu reprezintă identificarea surselor de finanţare a deficitului bugetar, necesităţile de finanţare neidentificate cifrându-se la circa 8 mld. lei. Decizia va fi luată în funcţie de situaţia pe piaţa internă (în cazul finanţării interne) şi disponibilitatea donatorilor externi de a oferi asistenţă financiară pentru suport bugetar.

Se estimează că serviciul aferent datoriei de stat va creşte în comparaţie cu ultimii ani şi va ajunge de până la 1,4% din PIB pe parcursul anilor 2024-2026. În această perioadă, pentru serviciul datoriei de stat externe se preconizează a se utiliza mijloace în sumă de 6040,5 mil.lei, iar pentru serviciul datoriei de stat interne – 7519,5 mil.lei. Pentru perioada 2024-2026, cheltuielile pentru serviciul datoriei de stat interne se prognozează a fi diminuate în comparaţie cu anul 2023 ca urmare a tendinţei descendente a ratei anuale a inflaţiei şi în condiţiile micşorării ratelor dobânzii la valorile mobiliare de stat. Cheltuielile pentru serviciul datoriei de stat externe pe parcursul anilor 2024-2026 au o evoluţie ascendentă fiind condiţionată de majorarea ratelor Euribor 6m şi ratei DST pe piaţa internaţională, precum şi majorarea soldului datoriei de stat externe.

 

 

Garanţiile de stat

Pe termen mediu se estimează că soldul garanţiilor de stat interne va fi egal cu soldul garanţiilor emise pentru creditele ipotecare în cadrul Programului „Prima casă”, soldul cărora nu va depăşi 2500,0 mil.lei. Emiterea garanţiilor de stat externe pentru perioada 2024-2026 nu se preconizează.

 

Recreditarea de stat

Recreditarea de stat în anul 2026 se preconizează că va ajunge la 131,3 mil.lei (0,03% din PIB), micşorându-se cu 6036,9 mil.lei faţă de anul 2023 sau cu 1,97 p.p. ca pondere în PIB. În structura mijloacelor financiare destinate recreditării în perioada 2024-2026 sub aspectul ramurilor economiei naţionale, ponderea majoră le revine sectorului energetic şi transportului.

 

 

Recreditarea directă a întreprinderilor de stat şi a sectorului privat

În vederea implementării de către întreprinderile de stat a proiectelor de importanţa majoră naţională, pe parcursul anilor 2024-2026 se preconizează recreditarea întreprinderilor de stat în sumă de 2752,0 mil.lei.

 

Împrumuturile acordate prin intermediul băncilor, organizaţiilor de creditare nebancare şi asociaţiilor de economii şi împrumut participante la recreditarea de stat

Împrumuturile externe sunt canalizate sectorului privat prin intermediul băncilor, organizaţiilor de creditare nebancare şi asociaţiilor de economii şi împrumut participante la recreditarea de stat. În acest caz către băncile, organizaţiile de creditare nebancare şi asociaţiile de economii şi împrumut sunt responsabile de evaluarea cererilor de împrumut şi aprobarea împrumuturilor, precum şi îşi asumă riscul de credit. Pe termen mediu şi lung, această modalitate rămâne prioritară. Pe parcursul anilor 2024-2026 se preconizează recreditarea sectorului privat în sumă de 868,8 mil.lei.

 

Recreditarea unităţilor administrativ-teritoriale

În vederea implementării proiectelor finanţate din surse externe în teritoriu de către autorităţile publice locale, Ministerul Finanţelor recreditează împrumuturi de stat externe. Astfel, pe parcursul anilor 2024-2026 se preconizează recreditarea unităţilor administrativ-teritoriale în sumă de 154,2 mil.lei.

 

Compensarea pierderilor pentru depunerile băneşti ale cetăţenilor în Banca de Economii

În anul 2022 a fost atinsă limita de vârstă a beneficiarilor de indexare (născuţi până în anul 1991 inclusiv). Conform Hotărârii Guvernului nr.290/2023, începând cu anul 2023 se efectuează plata sumei indexate deponenţilor Băncii de Economii născuţi până în anul 1991 inclusiv, care nu au beneficiat de sumele indexate aferente primei etape şi/sau etapei a doua în anii precedenţi.

În Legea bugetului de stat pe anul 2023, pentru plata sumelor indexate sunt aprobate cheltuieli în sumă de 20 mil.lei. Luând în considerare că adresarea beneficiarilor pentru sumele indexate fiecare an va fi în descreştere, pentru achitarea sumei indexate deponenţilor, care nu au ridicat indexare în anii precedenţii vor fi necesare:

– în anul 2024 – 15 mil.lei;

– în anul 2025 – 10 mil.lei;

– în anul 2026 – 5 mil.lei.

 

IV. CADRUL DE CHELTUIELI PENTRU 2024-2026

A. Linia de bază şi spaţiul fiscal

Linia de bază bugetară care reprezintă cheltuielile pe termen mediu pentru asigurarea financiară a volumului actual de servicii publice în baza politicilor existente şi actelor normative în vigoare şi spaţiul fiscal rezervat pentru noile iniţiative de politică pentru perioada 2024-2026 se prezintă în tabelul 4.1.

 

 

Linia de bază a fost stabilită în conformitate cu cadrul bugetar restrâns şi în raport cu cheltuielile totale (excluzând dobânzile) variază între 98,6% în anul 2024 şi 94,8% în anul 2026. Astfel, se păstrează ponderea majoră a cheltuielilor de bază, determinată de cadrul de resurse restrâns, fiind în continuare necesară identificarea economiilor şi a măsurilor de eficientizare a programelor existente pentru eliberarea resurselor în vederea menţinerii şi a consolidării serviciilor publice.

Cheltuielile de bază în contextul CBTM (2024-2026) au fost determinate pe baza analizei executării cheltuielilor bugetului public naţional în anul 2022, a alocaţiilor aprobate pe anul 2023 şi a unui exerciţiu de actualizare, ţinând cont de factorii tehnici. Ulterior, pornind de la cadrul estimat de resurse a fost calculat spaţiul fiscal total.

Pentru anul 2024, autorităţile publice centrale, suplimentar la linia de bază estimată de Ministerul Finanţelor, au prezentat solicitări de cheltuieli în sumă de circa 21,9 miliarde lei, ce depăşeşte cu circa 18% totalul resurselor estimate pentru acest an. Dat fiind cadrul de resurse restrâns, nu a fost posibil de a încadra solicitările suplimentare în limita spaţiului fiscal disponibil.

Spaţiul fiscal, rezultat în urma exerciţiului de actualizare a limitelor de cheltuieli, va fi repartizat pentru acoperirea costurilor de politici în domeniul salarizării în procesul de elaborare a bugetului pentru anul 2024.

 

B. Implicaţii şi priorităţi ale cadrului de cheltuieli sectoriale

Evoluţia şi prognoza cheltuielilor pe grupuri sectoriale pentru anii 2021-2026

Tabelul 4.2 rezumă evoluţia cheltuielilor în anii 2021-2023 şi alocările prognozate pentru CBTM (2024-2026) pe categoriile principale conform clasificării internaţionale a funcţiilor guvernamentale (CoFoG).

 

 

În perioada 2021-2026 ponderea majoră în totalul cheltuielilor bugetului public naţional (excluzând dobânzile) reprezintă cheltuielile pentru protecţie socială. Ponderea acestor cheltuieli pentru perioada 2024-2026 în medie va constitui 39,7%. Creşterea acestei grupe de cheltuieli publice este determinată de obligativitatea indexării anuale a prestaţiilor sociale. Cheltuielile respective vor creşte cu circa 6,3% anual în 2025-2026, iar menţinerea nivelului absolut în 2024 faţă de anul 2023 fiind determinată de redirecţionarea resurselor bugetare de la compensaţiile acordate populaţiei pentru diferenţa de preţ la resurse energetice la indexarea prestaţiilor sociale.

Pentru servicii în domeniul economiei se prognozează o creştere cu circa 22,0% în anul 2026 comparativ cu anul 2023, majorarea fiind prevăzută în special pentru infrastructura drumurilor, susţinerea întreprinderilor mici şi mijlocii, subvenţionarea agriculturii etc. Totodată, în cadrul acestui sectorului se prognozează implementarea unor proiecte de eficienţă energetică şi de gestionare a deşeurilor, finanţate din surse externe.

Cheltuielile pentru ocrotirea sănătăţii se prognozează în creştere cu 20,8% în anul 2026 comparativ cu anul 2023, factorul cel mai esenţial fiind aplicarea cadrului normativ, care stabileşte indexarea transferurilor de la bugetul de stat către bugetul asigurărilor sociale de stat cu indicele preţurilor de consum pentru anul precedent. Totodată, pentru perioada 2024-2026 se prognozează implementarea proiectelor finanţate din surse externe pentru construcţia spitalului regional Bălţi.

În cadrul altor grupe funcţionale, pentru perioada 2024-2026 se prognozează modificări neesenţiale.

Astfel, spaţiul fiscal este absorbit în mare parte de măsurile aferente indexării cheltuielilor în domeniile ocrotirii sănătăţii şi protecţiei sociale, obligativitatea onorării acestora fiind stabilită de cadrul normativ.

 

C. Proiecte finanţate din surse externe

Cheltuielile destinate implementării proiectelor finanţate din surse externe vor creşte de la 4462,5 mil.lei în anul 2023 până la 5036,4 mil.lei în anul 2026 sau cu 573,9 mil.lei. În anii respectivi vor derula circa 70 de proiecte finanţate din surse externe, dintre care principalele sectoare care vor beneficia de aceste proiecte sunt:

– transporturi – 40,0% din total;

– gospodăria comunală de locuinţe – 10,0%;

– agricultura – 9,3%;

– sănătate – 8,0%.

 

D. Proiecte de investiţii capitale publice

În anul 2019, în scopul evaluării procesului de planificare, monitorizare, executare a cheltuielilor capitale publice, Guvernul a beneficiat de un suport tehnic din partea FMI. Ca urmare a fost elaborat un Raport exhaustiv privind situaţia actuală în acest domeniu „Evaluarea managementului investiţiilor publice din RM” (PIMA).

În baza recomandărilor Raportului PIMA, cu suportul experţilor UE, în anul 2022 a fost elaborat şi, prin Hotărârea Guvernului nr.684/2022, a fost aprobat Regulamentul cu privire la proiectele de investiţii capitale publice. Ca urmare a aprobării Hotărârii Guvernului nr.684/2022, a fost abrogată Hotărârea Guvernului nr.1029/2013 cu privire la investiţiile capitale publice.

În vederea implementării prevederilor Hotărârii Guvernului nr.684/2022, cu suportul experţilor UE, a fost elaborat proiectul Instrucţiunii privind evaluarea proiectelor de investiţii capitale publice, care va fi aprobată de către Ministerul Finanţelor în luna iunie 2023.

Noile prevederi referitoare la managementul investiţiilor capitale publice presupun următoarele:

– revederea conceptului şi structurii Grupului de lucru pentru investiţii capitale publice care va determina doar eligibilitatea propunerilor de proiecte, conform unor criterii bine stabilite;

– selectarea proiectelor noi de investiţii capitale pentru finanţare din contul bugetului de stat se va efectua de către Comitetul interministerial pentru planificare strategică (CIPS);

– aplicarea unor abordări similare tuturor proiectelor de investiţii capitale publice, indiferent de costul estimativ şi sursele de finanţate ale acestora (inclusiv din surse externe şi fonduri de dezvoltare);

– unificarea formatului de prezentare pentru propunerile de proiecte noi, în baza doar a unui formular completat, care obligatoriu va fi plasat în SI „Registrul proiectelor de investiţii capitale” (RPIC).

O prioritate de bază pentru perioada 2024-2026 va fi îmbunătăţirea calităţii planificării şi gestionării proiectelor de investiţii capitale publice. Astfel, se prevede fortificarea capacităţilor autorităţilor publice centrale în domeniul managementului proiectelor de investiţii capitale publice conform Programului pentru implementarea Strategiei de reformă a administraţiei publice 2023-2026.

În prezent, sistemul existent se caracterizează prin capacităţile reduse ale autorităţilor publice centrale de implementare a proiectelor, lipsa unor priorităţi în domeniul investiţiilor capitale publice clar definite, prin evaluarea slabă a proiectelor, procedurilor de selectare şi aprobare.

În perioada următoare se va pune accent pe proiecte de investiţii capitale publice din:

1) domeniul gospodăriei drumurilor

– Proiectul „Susţinerea Programului în sectorul drumurilor”;

– Proiectul „Reabilitarea drumurilor locale”;

2) domeniul protecţiei mediului

– Proiectul „Pregătirea proiectelor de management al deşeurilor în trei regiuni” (construcţia depozitelor regionale pentru deşeuri menajere solide);

3) domeniul aprovizionării cu apă şi canalizare

– Proiectul „Îmbunătăţirea infrastructurii de apă în Moldova Centrală”;

– Proiectul „Securitatea aprovizionării cu apă şi canalizare în Moldova”;

4) domeniul sistemului penitenciar

– Proiectul „Construcţia penitenciarului din municipiul Chişinău”;

5) domeniul ocrotirii sănătăţii

– Proiectul „Construcţia Spitalului regional Bălţi”.

Programul investiţiilor capitale prin prisma surselor de finanţare şi repartizarea pe grupe principale este prezentată în tabelul 4.3 (se anexează).

Priorităţile politicii cheltuielilor pe sectoare şi programele bugetare pe termen mediu sunt prezentate în anexele nr.4-nr.24.

 

 

Abrevieri

BPN Bugetul public naţional

BL Bugetul local

BASS Bugetul asigurărilor sociale de stat

FAOAM Fondurile asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală

IPC Indexul preţurilor de consum

VMS Valorile mobiliare de stat

PIB Produsul intern brut

TVA Taxa pe valoarea adăugată

UE Uniunea Europeană

APC Autorităţi publice centrale

FMI Fondul Monetar Internaţional

ZEL Zone economice libere

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

[Anexa nr.4 modificată prin Hot.Guv. nr.938 din 29.11.2023, în vigoare 07.01.2024]