L E G E

privind bazele sistemului fiscal

 

nr. 1198-XII  din  17.11.1992

 

Monitorul Parlamentului Republicii Moldova nr.11/326 din 1992

 

* * *

C U P R I N S

 

I. DISPOZIŢII GENERALE

Articolul 1. Sistemul fiscal

Articolul 2. Subiecţii impunerii

Articolul 3. Obiectele impunerii

 

II. TIPURILE IMPOZITELOR ŞI COMPETENŢA

ORGANELOR PUTERII DE STAT

Articolul 4. Sistemul impozitelor

Articolul 5. Impozitele republicane (generale de stat)

Articolul 6. Impozitele şi taxele locale

Articolul 7. Modul de stabilire şi de anulare a impozitelor şi a înlesnirilor fiscale

Articolul 8. Repartizarea mijloacelor provenite din impozite între bugete

Articolul 9. Evitarea dublei impuneri

Articolul 10. Acordurile internaţionale

 

III. DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE CONTRIBUABILILOR

Articolul 11. Drepturile contribuabilului

Articolul 12. Apariţia obligaţiilor contribuabilului

Articolul 13. Obligaţiile contribuabilului

Articolul 14. Suspendarea obligaţiilor contribuabilului

 

IV. DREPTURILE, OBLIGAŢIILE ŞI RESPONSABILITATEA

ORGANELOR FISCALE. APĂRAREA CONTRIBUABILILOR

Articolul 15. Drepturile şi obligaţiile organelor fiscale

Articolul 16. Apărarea drepturilor şi intereselor contribuabililor

 

V. RĂSPUNDEREA PENTRU ÎNCĂLCAREA

LEGISLAŢIEI FISCALE

Articolul 17. Tipuri de încălcări ale legislaţiei fiscale

Articolul 18. Răspunderea contribuabililor pentru încălcarea legislaţiei fiscale

Articolul 19. Obligaţiile băncilor şi ale altor instituţii de credit şi răspunderea lor

 

VI. DISPOZIŢII FINALE

Articolul 20. Dispoziţii finale

 

 

 

Prezenta lege determină principiile economice, juridice şi organizaţionale generale de constituire a sistemului fiscal în Republica Moldova.

 

I. DISPOZIŢII GENERALE

Articolul 1. Sistemul fiscal

(1) Sistemul fiscal reprezintă totalitatea impozitelor, taxelor, încasărilor şi altor plăţi, percepute în conformitate cu legislaţia în vigoare.

(2) Impozitele, taxele, încasările şi alte plăţi (în continuare impozite) constituie vărsăminte obligatorii în bugetul de stat sau în bugetele locale ori în fondurile extrabugetare ale persoanelor juridice şi fizice în modul, în mărimea, în termenul şi în condiţiile stabilite de legislaţia fiscală.

Impozitele (directe şi indirecte) sînt plăţi obligatorii încasate de către stat de la persoanele juridice şi fizice.

Taxele sînt sume băneşti încasate de către organele de stat de la cetăţeni, întreprinderi, instituţii şi organizaţii (în continuare întreprinderi) pentru anumite tipuri de servicii prestate. Din ele fac parte taxele de înregistrare, de timbru, poştale, de judecătorie şi altele.

Încasările sînt plăţi, stabilite de autorităţile administraţiei publice locale". Ele au un caracter local şi sînt vărsate de întreprinderi şi persoane aparte în bugetele locale pentru anumite tipuri de servicii prestate.

(3) Contribuabilii sînt egali în faţa legii. Toate persoanele juridice şi fizice participă la formarea veniturilor bugetului de stat şi bugetelor locale. Statul garantează modul unic de tratare a contribuabililor indiferent de tipul de proprietate şi formele de gospodărire.

[Art.1 modificat prin Legea nr.968-XIII din 24.07.1996, în vigoare 31.10.1996]

[Art.1 modificat prin Legea nr.478-XIII din 06.06.1995, în vigoare 17.08.1995]

 

Articolul 2. Subiecţii impunerii

(1) Subiecţi ai impunerii (contribuabilii) sînt persoanele juridice şi fizice, inclusiv din străinătate, care îşi desfăşoară activitatea de producţie sau o altă activitate de antreprenoriat pe teritoriul republicii, sau că primesc venit personal de pe urma prestării muncii salarizate, activităţii de creaţie şi a altei activităţi individuale, sau că au în proprietate, în posesie sau în folosinţă resurse naturale, pămînt, bunuri impozabile.

(2) Întreprinderea, în termen de 15 zile de la data înregistrării de stat, trebuie în mod obligatoriu să fie luată la evidenţă în organul fiscal pe raza căruia îşi are sediul organul executiv permanent al administraţiei întreprinderii, care este stabilit în documentele de constituire (înregistrare), pentru atribuirea codului fiscal şi primirea certificatului respectiv.

(3) Fiecare întreprindere îşi poate deschide şi poate avea la bănci sau în alte instituţii de credit un singur cont de decontare (curent) sau un cont bugetar pentru efectuarea operaţiunilor legate de activitatea de bază după ce va prezenta certificatul de înregistrare la organul fiscal. În afara republicii contul menţionat se deschide cu autorizaţia Băncii Naţionale a Moldovei cu comunicarea obligatorie de către titularul contului, în termen de 15 zile de la deschiderea lui, organului fiscal unde a fost luat la evidenţă.

Alte conturi, inclusiv cele valutare, de depozit, de împrumut, se deschid la prezentarea documentului (adeverinţei) care confirmă înfiinţarea organului fiscal despre intenţia contribuabilului de a deschide conturile respective la bancă sau în altă instituţie de credit, cu excepţia contului de decontare (curent).

[Art.2 modificat prin Legea nr.478-XIII din 06.06.1995, în vigoare 17.08.1995]

 

Articolul 3. Obiectele impunerii

Obiecte ale impunerii sînt veniturile, beneficiul, valoarea mărfurilor, operaţiunile cu hîrtii de valoare, folosirea resurselor naturale, inclusiv a pămîntului, genurile de activitate, bunurile persoanelor juridice şi fizice, valoarea adăugată a producţiei, a lucrărilor şi a serviciilor prestate, alte obiecte impozabile în conformitate cu legislaţia în vigoare.

 

II. TIPURILE IMPOZITELOR ŞI COMPETENŢA

ORGANELOR PUTERII DE STAT

Articolul 4. Sistemul impozitelor

(1) În Republica Moldova se percep:

a) impozite republicane (generale de stat);

b) impozite locale.

(2) Competenţa organelor republicane şi locale ale puterii de stat în rezolvarea chestiunilor privind impozitele este determinată în conformitate cu prezenta lege şi cu alte acte legislative.

 

Articolul 5. Impozitele republicane (generale de stat)

(1) Sistemul impozitelor republicane (generale de stat) include:

a) impozitul pe valoarea adăugată;

b) impozitul pe beneficiul întreprinderilor;

c) accizele;

d) impozitul privat;

e) impozitul pe beneficiul băncilor şi al altor instituţii de credit;

f) impozitul pe operaţiunile cu hîrtii de valoare;

g) impozitul pe veniturile provenite din activitatea de asigurare;

h) taxele de stat şi de timbru;

i) taxa vamală;

j) tariful vamal pentru import;

k) impozitul pe bunurile imobiliare;

l) impozitul pentru folosirea resurselor naturale şi plata pentru deversarea substanţelor poluante în mediul înconjurător;

m) impozitul funciar;

n) impozitul pe veniturile persoanelor fizice;

o) taxele percepute în fondul rutier.

2) Cuantumurile şi procedura de trecere în bugetul de stat şi bugetele locale a impozitelor republicane se stabilesc prin legislaţie.

[Art.5 completat prin Legea nr.968-XIII din 24.07.1996, în vigoare 31.10.1996]

[Art.5 modificat prin Legea nr.478-XIII din 06.06.1995, în vigoare 17.08.1995]

 

Articolul 6. Impozitele şi taxele locale

Sistemul impozitelor şi taxelor locale include:

a) taxa pentru amenajarea teritoriului;

b) taxa pentru dreptul de a organiza licitaţii locale, vînzări pe bază de concurs, loterii;

c) taxa de hotel;

d) impozitul pe reclamă;

e) taxa pentru dreptul de a aplica simbolica locală;

f) taxa pentru eliberarea autorizaţiei de amplasare a obiectelor de comerţ;

g) taxa de piaţă;

h) taxa pentru parcarea autovehiculelor;

i) taxa de băi;

j) taxa posesorilor de cîini;

k) taxa pentru dreptul de a efectua filmări cinematografice şi televizate;

l) taxa pentru trecerea frontierei de stat;

m) taxa pentru dreptul de a vinde în zona vamală;

n) taxa pentru dreptul de a presta servicii de transport de călători.

[Art.6 modificat prin Legea nr.968-XIII din 24.07.1996, în vigoare 31.10.1996]

[Art.6 în redacţia Legii nr.188-XIII din 19.07.1994, în vigoare 19.07.1994]

 

Articolul 7. Modul de stabilire şi de anulare a impozitelor şi a înlesnirilor fiscale

(1) Impozitele enumerate în articolul 5 alineatul (1), cotele şi înlesnirile fiscale respective se stabilesc şi se anulează de către Parlament concomitent cu aprobarea bugetului de stat pe anul următor. Parlamentul aprobă de asemenea mărimea maximă a impozitelor şi taxelor prevăzute la articolul 6. Tipurile acestor impozite şi taxe, cotele şi înlesnirile lor fiscale se stabilesc de către autorităţile administraţiei publice locale în limitele competenţei lor şi în conformitate cu legislaţia.

(2) Unul şi acelaşi obiect poate fi supus unui singur tip de impozit numai o singură dată pentru o anumită perioadă, prevăzută de lege.

(3) Legile, adoptarea cărora implică schimbarea mărimii plăţilor fiscale şi schimbarea răspunderii pentru încălcarea legislaţiei fiscale, nu au putere retroactivă.

[Art.7 modificat prin Legea nr.968-XIII din 24.07.1996, în vigoare 31.10.1996]

[Art.7 modificat prin Legea nr.188-XIII din 19.07.1994, în vigoare 19.07.1994]

 

Articolul 8. Repartizarea mijloacelor provenite din impozite între bugete

(1) Impozitul pe valoarea adăugată, impozitul pentru folosirea resurselor naturale şi plata pentru deversarea substanţelor poluante în mediul înconjurător, impozitul pe beneficiul întreprinderilor, impozitul funciar şi impozitul pe venitul persoanelor fizice reprezintă surse de regularizare a veniturilor sistemului bugetar.

(2) Repartizarea încasărilor fiscale în bugetele de niveluri diferite şi în fondurile extrabugetare se efectuează în modul şi în condiţiile stabilite de Parlament şi de autorităţile administraţiei publice locale" în conformitate cu prezenta lege şi cu alte acte legislative.

(3) Plăţile fiscale pentru folosirea resurselor naturale şi plata pentru deversarea substanţelor poluante în mediul înconjurător pot fi repartizate numai pentru regenerarea resurselor naturale şi protecţia mediului înconjurător.

[Art.8 modificat prin Legea nr.968-XIII din 24.07.1996, în vigoare 31.10.1996]

 

Articolul 9. Evitarea dublei impuneri

(1) Veniturile obţinute peste hotare de către persoanele cu domiciliu permanent în Moldova se includ în veniturile impozabile în Republica Moldova.

(2) Sumele impozitelor plătite peste hotare de persoanele fizice şi juridice conform legislaţiei statelor străine sînt luate în considerare la achitarea impozitelor în Republica Moldova. Totodată, cuantumul acestor sume nu poate depăşi suma impozitului pe venitul obţinut peste hotare care se plăteşte în Moldova.

(3) Subiecţii impunerii sînt obligaţi să prezinte organului fiscal declaraţii privind mărimea veniturilor obţinute în străinătate şi documentele care confirmă achitarea impozitelor de pe aceste venituri.

 

Articolul 10. Acordurile internaţionale

(1) În cazul în care acordurile internaţionale a căror parte este Republica Moldova stabilesc alte reguli decît cele cuprinse în legislaţia fiscală a republicii, se aplică prevederile acordurilor internaţionale.

(2) Perceperea impozitelor pe veniturile persoanelor juridice şi fizice străine poate fi suspendată sau limitată pe bază de reciprocitate în cazurile cînd în statul străin respectiv se aplică aceleaşi măsuri faţă de persoanele juridice şi fizice ale Republicii Moldova, privind aceleaşi sau alte impozite similare, ceea ce urmează a fi confirmat de organele fiscale ale acestui stat străin.

 

III. DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE CONTRIBUABILILOR

Articolul 11. Drepturile contribuabilului

Contribuabilul are dreptul:

a) la înlesniri privind calcularea şi plata impozitului în cazurile prevăzute de legislaţia fiscală;

b) să ia cunoştinţă de concluziile, actele referitoare la reviziile organelor fiscale;

c) să conteste în modul stabilit de legislaţie deciziile organelor fiscale şi acţiunile persoanelor cu funcţii de răspundere ale acestor organe. Inspectoratul Fiscal de Stat în termen de o lună din momentul sosirii reclamaţiei examinează reclamaţia şi adoptă hotărîrea asupra acesteia.

 

Articolul 12. Apariţia obligaţiilor contribuabilului

(1) Obligaţiile de contribuabil apar:

a) la persoane juridice şi fizice care desfăşoară activitate de antreprenoriat – de la data înregistrării de stat;

b) la persoane fizice care nu desfăşoară activitate de antreprenoriat – cînd la acestea apare obiectul impunerii în conformitate cu legislaţia.

(2) Actele legislative stabilesc subiectul impunerii (contribuabilul), obiectul, sursa, norma (cota) şi unitatea impunerii, termenele de achitare a impozitului.

[Art.12 modificat prin Legea nr.478-XIII din 06.06.1995, în vigoare 17.08.1995]

 

Articolul 13. Obligaţiile contribuabilului

(1) Contribuabilul este obligat:

a) să respecte modul stabilit de legislaţia de înregistrare (reînregistrare) de stat a întreprinderii şi de desfăşurare a activităţii de antreprenoriat;

b) în termen de 15 zile după înregistrarea de stat să se pună la evidenţă în organul fiscal pe raza căruia îşi are sediul organul executiv permanent al administraţiei întreprinderii, care este stabilit în documentele de constituire (înregistrare), şi să primească codul fiscal. În acelaşi termen să declare informaţiile iniţiale (şi să comunice modificările ulterioare) despre sediul organului executiv al administraţiei întreprinderii, al unităţilor structurale sau subdiviziunilor ei (filiale, reprezentanţe, secţii, magazine, depozite, unităţi comerciale etc.), unde se produc, se păstrează şi se comercializează mărfurile (producţia, lucrările, serviciile), despre conturile de decontare şi alte conturi bancare deschise în ţară şi în străinătate, despre denumirea şi sediul băncilor şi al altor instituţii de credit în care sînt deschise conturi. Informaţia privind sediul unităţilor structurale sau al subdiviziunilor întreprinderii se comunică organului fiscal pe raza căruia îşi au sediul;

c) în cazul lichidării sau reorganizării întreprinderii, în termen de 15 zile după adoptarea hotărîrii respective de către organul împuternicit în componenţă deliberativă, să comunice aceasta organului fiscal pe raza căruia îşi are sediul;

d) să ţină contabilitatea după formele şi în modul stabilit de legislaţie, să întocmească şi să prezinte organelor fiscale pe raza căruia îşi are sediul darea de seamă fiscală (declaraţii cu privire la venituri, calcule fiscale şi alte acte) prevăzută de legislaţie, să asigure integritatea documentelor contabile în conformitate cu legislaţia şi cu regulile de organizare a arhivisticii de stat;

e) să declare cu certitudine informaţii despre beneficiul (venitul), rezultat din activitatea de producţie şi de altă natură şi despre alte obiecte impozabile;

f) să verse la timp şi în întregime la buget şi în fondurile extrabugetare sumele calculate ale impozitelor şi altor plăţi obligatorii, asigurînd exactitatea şi autenticitatea cuvenită a calculelor prezente;

g) în cadrul controalelor să prezinte şi să depună la prima cerere persoanelor cu funcţii de răspundere din organele fiscale şi din alte organe, învestite cu funcţii de control fiscal, documentele contabile, dările de seamă, declaraţiile cu privire la venituri, calculele fiscale, alte documente şi informaţii privind desfăşurarea activităţii de antreprenoriat, calcularea şi vărsarea la buget şi în fondurile extrabugetare a impozitelor şi altor plăţi obligatorii, acordarea înlesnirilor fiscale;

h) în cadrul controalelor să asigure persoanelor cu funcţii de răspundere din organele fiscale şi din alte organe învestite cu funcţii de control fiscal acces liber în încăperile şi locurile de producţie, depozite, în localuri de comerţ, în alte încăperi şi locuri (cu excepţia încăperilor utilizate exclusiv ca locuinţă) pentru cercetarea lor în scopul determinării autenticităţii datelor contabilităţii şi dărilor de seamă, declaraţiilor cu privire la venituri şi calculele fiscale, îndeplinirii obligaţiilor faţă de buget şi fondurile extrabugetare;

i) în termen de o lună să îndeplinească hotărîrile organelor fiscale şi ale altor organe învestite cu funcţii de control fiscal, adoptate pe marginea rezultatelor controalelor asupra respectării legislaţiei fiscale.

(2) În cazul absenţei conducătorului întreprinderii obligaţiile prevăzute la literele g) şi h) le îndeplinesc alte persoane cu funcţii de răspundere şi gestionare ale subiectului impunerii în limitele sectorului lor de muncă.

(3) Conducătorii şi alte persoane cu funcţii de răspundere care sînt responsabile de îndeplinirea legislaţiei fiscale, precum şi persoanele fizice sînt obligate să participe la controalele corectitudinii calculării, plenitudinii şi oportunităţii vărsării plăţilor fiscale şi altor plăţi obligatorii, efectuate de organele fiscale şi de alte organe învestite cu funcţii de control fiscal, şi să semneze actele controalelor, iar în cazul dezacordului cu faptele expuse în acestea în termen de 7 zile să prezinte în scris argumentarea dezacordului, anexînd actele corespunzătoare.

[Art.13 în redacţia Legii nr.478-XIII din 06.06.1995, în vigoare 17.08.1995]

 

Articolul 14. Suspendarea obligaţiilor contribuabilului

(1) Obligaţiile contribuabilului se suspendă:

a) pentru persoanele fizice:

- cînd impozitul este achitat sau anulat;

- în cazul decedării contribuabilului şi imposibilităţii de achitare a impozitului fără participarea lui personală;

- în alte cazuri prevăzute de actele legislative şi de alte acte normative;

b) pentru persoanele juridice:

- cînd impozitul este achitat sau anulat;

- în cazul lichidării întreprinderii în baza deciziei Arbitrajului, instanţei judecătoreşti sau a altor organe investite cu acest drept.

(2) Imposibilitatea achitării impozitului atrage după sine dreptul de a declara falită persoana juridică sau fizică care se ocupă cu activitatea de antreprenoriat. În acest caz achitarea impozitului restant se pune pe seama comisiei de lichidare de către organele respective.

(3) Se admite achitarea obligaţiilor contribuabilului prin amanetarea valorilor băneşti şi materiale, a mărfurilor prin cauţiune sau prin garanţia creditorilor lui.

 

IV. DREPTURILE, OBLIGAŢIILE ŞI RESPONSABILITATEA

ORGANELOR FISCALE. APĂRAREA CONTRIBUABILILOR

Articolul 15. Drepturile şi obligaţiile organelor fiscale

(1) Drepturile şi obligaţiile organelor fiscale sînt reglementate de legislaţia în vigoare.

(2) Actul de control documentar întocmit de organul fiscal sau hotărîrea adoptată în baza acestuia trebuie să descrie obiectiv, clar, laconic şi exact încălcările depistate ale legislaţiei fiscale şi ale modului de ţinere a evidenţei beneficiului (venitului) sau a altor obiecte ale impunerii. Relativ la fiecare încălcare, reflectată în actul de control sau în hotărîrea adoptată, trebuie să fie expus limpede conţinutul acestuia cu trimitere la documentele primare şi contabile respective şi la alte materiale, indicîndu-se care legi sau acte normative emise în baza lor au fost încălcate.

(3) Organele fiscale şi colaboratorii acestora sînt obligaţi să păstreze secretul comercial, secretul informaţiilor privind depunerile persoanelor fizice şi să îndeplinească alte obligaţii prevăzute de Legea cu privire la Serviciul fiscal de stat.

(4) Organele fiscale şi colaboratorii acestora care nu-şi îndeplinesc conştiincios obligaţiile poartă răspundere în conformitate cu legislaţia în vigoare.

[Art.15 completat prin Legea nr.478-XIII din 06.06.1995, în vigoare 17.08.1995]

 

Articolul 16. Apărarea drepturilor şi intereselor contribuabililor

(1) Apărarea drepturilor şi intereselor contribuabililor se înfăptuieşte pe cale judiciară, arbitrală sau pe alte căi, prevăzute de legislaţia în vigoare.

(2) Pagubele aduse contribuabilului ca rezultat al îndeplinirii nesatisfăcătoare de către organul fiscal şi colaboratorii acestuia a obligaţiilor lor urmează a fi recuperate conform hotărîrii Inspectoratului Fiscal de Stat, a instanţei judecătoreşti sau a Arbitrajului.

(3) Pentru decontarea ilicită a mijloacelor de pe conturile contribuabililor conform dispoziţiilor organelor fiscale de la acestea se percepe în modul stabilit în folosul contribuabilului o penalitate de 0,2% din suma decontată ilicit pentru fiecare zi de lipsă la contul întreprinderii a mijloacelor decontate.

[Art.16 completat prin Legea nr.478-XIII din 06.06.1995, în vigoare 17.08.1995]

 

V. RĂSPUNDEREA PENTRU ÎNCĂLCAREA

LEGISLAŢIEI FISCALE

[Cap.V (art.17-19) în redacţia Legii nr.478-XIII din 06.06.1995, în vigoare 17.08.1995]

 

Articolul 17. Tipuri de încălcări ale legislaţiei fiscale

Încălcări ale legislaţiei fiscale sînt:

a) neîndeplinirea obligaţiilor prevăzute de legislaţie privind înregistrarea de stat a întreprinderii, a unităţilor şi subdiviziunilor ei structurale, luarea la evidenţă în organul fiscal, precum şi a obligaţiilor din perioada lichidării sau reorganizării;

b) neprezentarea sau prezentarea organului fiscal a unor informaţii neveridice despre sediul sau despre schimbarea sediului întreprinderii, al unităţilor şi subdiviziunilor ei structurale fără îndeplinirea obligaţiilor prevăzute de legislaţie;

c) neprezentarea organului fiscal în termenele prevăzute de legislaţie a dărilor de seamă, declaraţiilor cu privire la venituri, calculelor fiscale şi a altor documente aferente calculării şi vărsării impozitelor şi altor plăţi obligatorii la buget şi în fondurile extrabugetare;

d) nereţinerea sau nevărsarea la buget în termenele stabilite de legislaţie a impozitelor pe veniturile persoanelor fizice şi a altor plăţi obligatorii prevăzute de legislaţie;

e) vărsarea cu întîrziere la buget şi în fondurile extrabugetare a impozitelor şi a altor plăţi obligatorii, precum şi a sumelor sancţiunilor pecuniare şi financiare aplicate conform hotărîrilor organelor fiscale şi ale altor organe învestite cu funcţii de control fiscal, hotărîri necontestate în modul stabilit de legislaţie;

f) neasigurarea accesului persoanelor cu funcţii de răspundere din organele fiscale şi din alte organe învestite cu funcţii de control fiscal în încăperile şi locurile de producţie, depozite, în localuri de comerţ, în alte încăperi şi locuri care sînt folosite pentru obţinerea de venituri sau sînt obiecte impozabile;

g) refuzul de a prezenta persoanelor cu funcţii de răspundere din organele fiscale şi din alte organe învestite cu funcţii de control fiscal, documentele primare şi contabile necesare pentru controlul îndeplinirii de către contribuabil a obligaţiilor faţă de buget şi de fondurile extrabugetare;

h) micşorarea impozitelor ce urmează a fi vărsate la buget pe calea calculării imprecise, a diminuării profitului (venitului) impozabil sau a altui obiect impozabil;

i) nerespectarea integrală sau parţială în documentele contabile sau în alte documente prevăzute de legislaţie a veniturilor ori reflectarea în acestea a cheltuielilor neîntemeiate, care au suscitat neachitarea sau diminuarea sumelor impozitelor ce urmează a fi vărsate la buget;

j) întocmirea incompletă sau neadecvată a documentelor primare şi contabile, precum şi acceptarea unor asemenea documente care împiedică efectuarea controalelor;

k) organizarea şi ţinerea contabilităţii duble, neasigurarea integrităţii sau nimicirea documentelor contabile, deteriorarea sau nimicirea memoriei aparatelor de casă şi de control sau a altor mijloace de acumulare a datelor;

l) neexecutarea, în termen de o lună de la primirea hotărîrilor organelor fiscale şi ale altor organe învestite cu funcţii de control fiscal, adoptate pe baza efectuării controalelor respectării legislaţiei fiscale;

m) neexecutarea neîntemeiată de către bănci sau alte instituţii de credit a dispoziţiilor contribuabililor, organelor fiscale şi altor organe învestite cu funcţii de control fiscal privind virarea în buget a sumelor calculate ale impozitelor, a sancţiunilor pecuniare şi financiare, trecerea cu întîrziere în conturile de decontare ale contribuabililor a sumelor încasate ori virarea acestor sume în alte conturi, evitîndu-se contul de decontare.

[Art.17 în redacţia Legii nr.478-XIII din 06.06.1995, în vigoare 17.08.1995]

 

Articolul 18. Răspunderea contribuabililor pentru încălcarea legislaţiei fiscale

(1) Contribuabililor, care nu au prezentat, în termenele stabilite de legislaţie, dările de seamă, declaraţiile cu privire la venituri, calculele fiscale şi alte documente aferente calculării şi vărsării impozitelor şi altor plăţi obligatorii la buget şi în fondurile extrabugetare, organele fiscale le stabilesc impozite în mărime de 110% din suma impozitelor respective calculate pentru perioada de dare de seamă precedentă. După prezentarea documentelor respective şi verificarea acestora se efectuează recalcularea impozitelor în funcţie de beneficiul (venitul) efectiv şi prezenţa în fapt a altor obiecte impozabile cu aplicarea unei sancţiuni financiare în mărime de 10% din suma impozitelor care urmează a fi vărsate la buget.

(2) În cazurile în care din lipsa sau neglijarea contabilităţii nu este posibil a determina sumele impozitelor şi ale altor plăţi obligatorii care urmează a fi vărsate la buget şi în fondurile extrabugetare, calcularea lor se face de organele fiscale şi de alte organe învestite cu funcţii de control fiscal în temeiul estimării informaţiei disponibile despre operaţiunile contribuabilului, ţinîndu-se cont de impunerea persoanelor care desfăşoară o activitate similară şi efectuîndu-se recalcularea ulterioară a sumelor după restabilirea evidenţei în conformitate cu cerinţele legislaţiei.

(3) În cazul micşorării plăţilor fiscale şi altor plăţi obligatorii la buget şi în fondurile extrabugetare pe calea diminuării profitului (venitului) impozabil sau a altui obiect impozabil de la contribuabil se percepe impozit pentru obiectul impozabil diminuat şi amendă în aceeaşi mărime, iar la încălcarea repetată pe parcursul a 12 luni – o amendă în mărime dublă. Termenul indicat curge din ziua următoare după adoptarea hotărîrii cu privire la aplicarea sancţiunii în cauză.

(4) În cazul nevărsării în termenele stabilite de legislaţie a impozitelor şi a altor plăţi obligatorii la buget şi în fondurile extrabugetare, calculate de către contribuabil sau organul fiscal inclusiv a sumelor adăugate conform rezultatelor controalelor, pentru fiecare zi de întîrziere a plăţii de la datornic se percepe penalitate în mărime de 0,2% din suma neachitată la timp.

(5) Toate impozitele şi alte plăţi obligatorii, sumele sancţiunilor pecuniare şi financiare nevărsate la buget de către contribuabil în termenele stabilite se percep de organele fiscale şi de alte organe, învestite cu funcţii de control fiscal, de la conturile persoanelor juridice pe cale extrajudiciară, iar de la persoanele fizice – pe cale judiciară.

(6) La descoperirea încălcărilor legislaţiei fiscale, prevăzute la articolul 17 literele a) şi j), organele fiscale şi alte organe învestite cu funcţii de control fiscal aplică persoanelor juridice sancţiuni financiare în mărime de la 20 la 100 de salarii minime, iar pentru încălcările prevăzute la literele b), f), g) şi k) – de la 100 la 200 de salarii minime.

(7) Persoanele juridice şi fizice scutite de impozit, precum şi cele care au calculat greşit impozitul conform explicaţiei în scris a organului fiscal, sînt exonerate de răspunderea prevăzută la alineatele (3) şi (6) ale prezentului articol.

8) În cazul încheierii sau înregistrării, fără deţinerea certificatului organului fiscal, a tranzacţiei în sumă de peste 2000 salarii minime, în care una din părţi sau ambele sînt persoane fizice, sau înregistrării, fără deţinerea certificatului organului fiscal, a obiectului construit care aparţine persoanei fizice, dacă costul acestui obiect depăşeşte 3000 salarii minime, persoanelor fizice şi juridice care au săvîrşit aceste acţiuni li se aplică o sancţiune financiară în mărime de 20 procente din suma tranzacţiei sau din costul obiectului construit.

(9) Persoanele cu funcţii de răspundere ale întreprinderilor, precum şi persoanele fizice care au încălcat legislaţia fiscală sînt trase la răspundere administrativă, penală şi la altă răspundere juridică conform legislaţiei.

[Art.18 completat prin Legea nr.663-XIII din 23.11.1995, în vigoare 28.12.1995]

[Art.18 în redacţia Legii nr.478-XIII din 06.06.1995, în vigoare 17.08.1995]

 

Articolul 19. Obligaţiile băncilor şi ale altor instituţii de credit şi răspunderea lor

(1) Băncile şi alte instituţii de credit care efectuează operaţiuni de decontare din însărcinarea clienţilor sînt obligate:

a) să deschidă clienţilor (contribuabililor) conturi de decontare (curente), bugetare, valutare sau alte conturi bancare numai în cazul prezentării documentului în scris de la organul fiscal şi în termen de 15 zile să comunice ultimului despre deschiderea oricărui cont;

b) să efectueze trecerea mijloacelor la conturile de decontare (curente), valutare ale contribuabililor fără a admite trecerea mijloacelor la alte conturi, evitîndu-se cele indicate;

c) să execute la timp (în cazul în care la cont sînt mijloace) dispoziţiile contribuabililor şi ale organelor fiscale pentru virarea impozitelor şi altor plăţi obligatorii la buget şi în fondurile extrabugetare;

d) să vireze la contul unic al Trezoreriei de Stat din Banca Naţională a Moldovei impozitele şi alte plăţi obligatorii încasate de la contribuabili în conturile bugetare şi cele ale fondurilor extrabugetare nu mai tîrziu de sfîrşitul zilei imediat următoare celei în care acestea s-au vărsat;

e) să permită organelor fiscale şi altor organe învestite cu funcţii de control fiscal să ia cunoştinţă de datele privind operaţiunile de decontare ale contribuabililor din perioada anului financiar expirat în modul stabilit de Ministerul Finanţelor de comun acord cu Banca Naţională a Moldovei.

(2) Neexecutarea (întîrzierea executării) din vina băncii sau a altei instituţii de credit a dispoziţiilor de plată ale contribuabilului ori ale organului fiscal pentru virarea impozitelor şi altor plăţi obligatorii la buget şi în fondurile extrabugetare (în cazul în care sînt mijloace) atrage răspundere materială sub formă de penalitate percepută pe cale extrajudiciară de organul fiscal în venitul bugetului în mărime de 0.5% din suma plăţii datoare în bugetul respectiv pentru fiecare zi de întîrziere.

(3) Încălcarea termenelor de virare la contul Trezoreriei de Stat din Banca Naţională a Moldovei a impozitelor şi altor plăţi obligatorii în buget şi în fondurile extrabugetare, încasate de la contribuabili în conturile bugetare şi cele ale fondurilor extrabugetare, atrage răspunderea materială a băncii în mărime de 5% din suma plăţii întîrziate, percepută pe cale extrajudiciară de organul fiscal în venitul bugetului de stat.

[Art.19 modificat prin Legea nr.1103-XII din 06.02.1997, în vigoare 06.03.1997]

[Art.19 în redacţia Legii nr.478-XIII din 06.06.1995, în vigoare 17.08.1995]

 

VI. DISPOZIŢII FINALE

[Cap.VI (art.20) introdus prin Legea nr.478-XIII din 06.06.1995, în vigoare 17.08.1995]

 

Articolul 20. – (1) Interpretarea extensivă a legislaţiei fiscale nu se admite. Toate îndoielile apărute la aplicarea acestuia se vor interpreta în favoarea contribuabilului.

(2) Instrucţiunile privind aplicarea legislaţiei fiscale le emite Ministerul Finanţelor în comun cu Ministerul Justiţiei şi urmează să fie date publicităţii.

(3) Instrucţiunile nepublicate, precum şi principiile şi interpretările care se conţin în instituţiile publicate ce contravin legislaţiei fiscale, nu au putere juridică.

[Art.20 introdus prin Legea nr.478-XIII din 06.06.1995, în vigoare 17.08.1995]

 

PREŞEDINTELE REPUBLICII MOLDOVA Mircea SNEGUR

or.Chişinău, 17 noiembrie 1992.
Nr.1198-XII.