L E G E
privind modificarea şi completarea Codului muncii
nr. 1315-XII din 02.03.1993
Monitorul Parlamentului Republicii Moldova nr.5/125 din 1993
* * *
Abrogat: 01.10.2003
Legea R.Moldova nr.154-XV din 28.03.2003 (Vezi Legea nr.780-XV din 27.12.2001 art.39 alin.4)
Parlamentul Republicii Moldova adoptă prezenta lege.
Art. I. - Codul muncii, aprobat prin Legea R.S.S. Moldoveneşti din 25 mai 1973 (Veştile Sovietului Suprem şi ale Guvernului R.S.S. Moldoveneşti, 1973, nr.5, art.46; 1975, nr.5, art.42, nr.7, art.92; 1981, nr.2, art.14; 1982, nr.8, art.80; 1983, nr.2, art.11; nr.8, art.57; 1984, nr.5, art.51; nr.11, art.89; 1986, nr.6 art.49, 1987 nr.11, art.141; 1988, nr.4, art.32; nr.8, art.129; 1990, nr.12, art. 299), se modifică şi se completează după cum urmează:
1. Preambulul se exclude.
2. Articolele 2, 3, 4, 5 şi 6 vor avea următorul cuprins:
"Articolul 2. Drepturile şi îndatoririle de muncă fundamentale ale salariaţilor
În conformitate cu Constituţia Republicii Moldova fiecare om are dreptul la munca pe care el o alege liber sau pe care o acceptă liber, dreptul de a dispune de capacităţile sale la muncă, dreptul de a-şi alege profesia şi ocupaţia, precum şi dreptul la protecţie de şomaj.
Munca forţată este interzisă.
Fiecare salariat are dreptul:
1) la condiţii de muncă ce corespund cerinţelor securităţii şi ingienei;
2) la recuperarea prejudiciului cauzat prin vătămarea sănătăţii în legătură cu munca;
3) la recompensă egală pentru muncă egală fără nici o discriminare şi nu mai mică decît cuantumul minim stabilit de lege;
4) la odihnă, asigurată prin stabilirea duratei maxime a timpului de muncă, zilei de muncă reduse pentru anumite profesii şi lucrări, acordarea zilelor de odihnă săptămînale, zilelor de sărbătoare, precum şi a concediilor anuale plătite;
5) la asociere în sindicate;
6) la asistenţă socială pentru limită de vîrstă, în caz de pierdere a capacităţii de muncă şi în alte cazuri prevăzute de lege;
7) la apărarea judiciară a drepturilor sale de muncă.
Salariatul este dator:
1) să-şi îndeplinească în mod conştiincios obligaţiile de muncă;
2) să respecte disciplina muncii;
3) să aibă o atitudine gospodărească faţă de averea întreprinderii, instituţiei, organizaţiei;
4) să îndeplinească normele de muncă stabilite.
Articolul 3. Sfera de acţiune a legislaţiei muncii
Legislaţia muncii reglementează relaţiile de muncă ale salariaţilor angajaţi la întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile de pe teritoriul Republicii Moldova, indiferent de tipul de proprietate şi forma de gospodărire, inclusiv relaţiile de muncă din gospodăriile ţărăneşti (de fermier).
Relaţiile de muncă care iau fiinţă din calitatea de membru al întreprinderilor şi al organizaţiilor corporative (cooperatiste, de arendă etc.) şi care vizează principiile şi garanţiile referitoare la regimul timpului de muncă şi al timpului de odihnă, la protecţia muncii, la munca femeilor, tineretului, invalizilor, şi la cuantumul minim al retribuirii muncii se reglementează de legislaţia muncii, iar în rest - de legislaţia cu privire la activitatea întreprinderilor şi organizaţiilor respective, de statutele şi regulamentele lor, de acordurile tarifare şi contractele colective de muncă.
În cazul lipsei în legislaţie a prevederilor referitoare la activitatea întreprinderilor şi a organizaţiilor sus-menţionate, precum şi al lipsei în statutele, regulamentele, acordurile tarifare ale lor şi în contractele colective de muncă a normelor ce reglementează nemijlocit relaţiile de muncă concrete care iau fiinţă din calitatea de muncă al întreprinderilor şi organizaţiilor corporative se aplică normele respective ale legislaţiei muncii.
Legislaţia muncii (cu excepţia normelor şi regulilor privind protecţia muncii) nu se extinde asupra persoanelor care desfăşoară activitate particulară de antreprenoriat fără a folosi munca salariată.
Articolul 4. Legislaţia muncii
Legislaţia muncii este alcătuită din prezentul Cod şi din alte acte ale legislaţiei muncii.
Articolul 5. Contractele şi acordurile de muncă internaţionale
Dacă prin contractul sau prin acordul internaţional, la care participă Republica Moldova, sunt stabilite alte prevederi decît cele care se conţin în legislaţia muncii a Republicii Moldova, se aplică prevederile contractului internaţional sau ale acordului internaţional.
Articolul 6. Nulitatea condiţiilor din contractele de muncă, care înrăutăţesc situaţia salariaţilor
Condiţiile din contractele de muncă, care înrăutăţesc situaţia salariaţilor în comparaţie cu legislaţia muncii, sînt nule.
Întreprinderile, instituţiile, organizaţiile, în limitele competenţei lor şi pe seama mijloacelor proprii, pot stabili pentru salariaţi înlesniri de muncă, sociale şi de trai suplimentare în comparaţie cu legislaţia."
3. Articolul 7 se exclude.
4. Articolul 8 va avea următorul cuprins:
"Articolul 8. Contractul colectiv de muncă
Contractul colectiv de muncă este un act juridic, ce reglementează relaţiile de muncă, social-economice şi profesionale dintre administraţie şi salariaţi la întreprinderi, în instituţii, organizaţii.
Modul de elaborare şi încheiere a contractului colectiv de muncă se reglementează de Legea privind contractul colectiv de muncă."
5. Articolele 9, 10, 11, 12, 13, 14 şi 15 se exclud.
6. În articolul 16 în final se introduce un alineat nou cu următorul cuprins:
"O varietate deosebită a contractului individual de muncă o constituie acordul în care termenul de acţiune a lui, drepturile, obligaţiile şi răspunderea părţilor (inclusiv răspunderea materială), condiţiile de retribuire, de asigurare materială şi de organizare a muncii, de desfacere a acordului (inclusiv desfacerea înainte de termen) şi alte condiţii se stabilesc prin acordul părţilor. Sfera de aplicare a acestei forme a contractului individual de muncă se stabileşte de legislaţie".
7. În articolul 17:
alineatul doi va avea următorul cuprins:
"Nici o limitare directă sau indirectă a drepturilor sau stabilirea unor avantaje directe sau indirecte la angajarea la lucru pe termeiul sexului, rasei, naţionalităţii, limbii, originii sociale, stării materiale, domiciliului, atitudinii faţă de religie, convingerilor, apartenenţei la asociaţiile obşteşti, precum şi pe temeiul altor circumstanţe, ce nu ţin de calităţile de lucru ale salariaţilor nu se admite";
în final se introduce un alineat nou cu următorul cuprins:
"Diferenţierile, excluderile, preferinţele şi limitările la angajarea la lucru, ce sînt determinate de cerinţele specifice genului de activitate dat sau condiţionate de grija deosebită a statului faţă de persoanele care au nevoie de apărare socială şi juridică sporită nu sînt considerate discriminare.".
8. În articolul 18:
în punctul 2) textul "nu mai mare de trei ani" se înlocuieşte cu textul "nu mai mare de cinci ani";
în final se introduce un alineat nou cu următorul cuprins:
"Contract individual de muncă de durată determinată se încheie în cazurile cînd relaţiile de muncă nu pot fi stabilite pe o durată nedeterminată, ţinîndu-se cont de caracterul muncii viitoare sau de condiţiile în care ea va fi executată, sau de interesele salariatului, precum şi în cazurile prevăzute nemijlocit de legislaţie."
9. Articolul 21/1 se exclude.
10. Articolul 23 alineatul trei punctul 3) va avea următorul cuprins:
"3) invalizi repartizaţi la lucru în conformitate cu recomandările expertizei medico-sociale."
11. Din articolul 25 alineatul doi textele "fără coordonare cu comitetul sindical al întreprinderii, instituţiei, organizaţiei" şi "iar în cazurile respective (articolul 230) la organul ierarhic superior în ordinea subordonării" se exclud.
12. În articolul 29 alineatul întîi textul "30, 31 şi 143 din prezentul Cod" se înlocuieşte cu textul "30 şi 31 din prezentul Cod.".
13. În articolul 33:
în punctul 4) textul "sau la cererea organului sindical (articolul 42)" se înlocuieşte cu textul " sau la cererea Controlului principal de stat (articolul 42)";
în final se introduce punctul 8) cu următorul cuprins:
"8) alte temeiuri prevăzute de acord.".
14. Articolul 34 va avea următorul cuprins:
"Articolul 34. Continuarea acţiunii contractului individual de muncă în caz de transmitere, contopire şi divizare a întreprinderii, instituţiei, organizaţiei
Odată cu transmiterea întreprinderii, instituţiei, organizaţiei din subordinea unui alt organ acţiunea contractului individual de muncă nu încetează. În cazul schimbării proprietarului întreprinderii, precum şi reorganizării ei (contopirii, alipirii, divizării, reorganizării), relaţiile de muncă cu consimţămîntul salariatului continuă; desfacerea contractului individual de muncă din iniţiativa administraţiei în aceste cazuri este posibilă numai cu condiţia păstrării numărului sau a statului de personal.".
15. În articolul 36:
alineatul întîi va avea următorul cuprins;
"Salariatul are dreptul să desfacă contractul individual de muncă, încheiat pentru un termen nedeterminat, urmînd să anunţe în scris despre aceasta administraţia cu două săptămîni înainte. În cazul cînd cererea salariatului de a fi concediat din dorinţă proprie este condiţionată de imposibilitatea de a continua munca (înmatricularea într-o instituţie de învăţămînt, pensionarea şi în alte cazuri) administraţia desface contractul individual de muncă în termenul cerut de salariat";
alineatul doi se exclude;
alineatul trei, patru, cinci, şase devin respectiv alineatele doi, trei, patru, cinci. În aceste alineate cuvintele "termenelor indicate" se înlocuiesc cu cuvintele "termenului indicat";
în final se introduce un alineat nou cu următorul cuprins:
"În cazul încălcării de către administraţie a legislaţiei privind protecţia muncii, care să fie confirmată de organele de supraveghere şi control, contractul individual de muncă urmează să fie desfăcut la cererea salariatului".
16. Articolul 38 alineatul întîi punctul 1) va avea următorul cuprins:
"1) schimbări în organizarea producţiei şi muncii, inclusiv lichidarea, reorganizarea sau reprofilarea întreprinderii, instituţiei, organizaţiei; reducerea numărului sau a statului de personal.".
17. În articolul 39:
denumirea articolului va fi următoarea:
"Dreptul preferenţial la menţinerea la lucru în cazul disponibilizării salariaţilor în legătură cu schimbările din organizarea producţiei şi a muncii";
alineatul întîi după textul "numărului sau statelor de lucrători:, se completează cu textul "în legătură cu schimbările din organizarea producţiei şi a muncii";
din alineatul doi textul "la apărarea Uniunii R.S.S." se exclude şi el se completează cu textul: "inventatorii; persoanele care s-au îmbolnăvit sau au suferit de boală actinică şi de alte boli, ce ţin de volumul de radiaţie, suportate în urma catastrofei de la Cernobîl; invalizii, faţă de care este stabilit raportul de cauzalitate dintre survenirea invalidităţii şi catastrofa de la Cernobîl, participanţii la lichidarea consecinţelor catastrofei de la Cernobîl în zona de înstrăinare în anii 1986 - 1990."
18. Articolul 40 va avea următorul cuprins:
"Articolul 40. Consultarea organelor sindicale şi solicitarea opiniei organelor colective la desfacerea contractului individual de muncă din iniţiativa administraţiei
La desfacerea contractului individual de muncă din iniţiativa administraţiei aceasta va consulta comitetul sindical. În cazul salariaţilor care sînt membri ai comitetului sindical sau ai altor organe sindicale, este necesară consultarea organului sindical ierarhic superior. În cazul persoanelor alese în organele colective ale întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor se va solicita opinia organului în care ele au fost alese."
19. În articolul 41 textul "(articolul 37)" se înlocuieşte cu textul "(articolul 36 alineatul şase şi articolul 37)".
20. Articolul 42 va avea următorul cuprins:
"Articolul 42. Desfacerea contractului individual de muncă la cererea persoanelor cu funcţii de răspundere din Departamentul Controlului de Stat
La cererea Controlului principal de stat, administraţia întreprinderii, instituţiei, organizaţiei poate să desfacă contractul individual de muncă (acordul) cu conducătorul (persoana cu funcţii de răspundere), care a încălcat grav legislaţia.
Conducătorul, ales în post de colectivul de muncă sau de reprezentanţii acestuia, poate fi eliberat la cererea Controlorului principal de stat în temeiul hotărîrii colectivului respectiv (conferinţei, consiliului, conducerii lui).
Cererea Controlorului principal de stat privind desfacerea contractului individual de muncă (acordului) poate fi atacată, în modul stabilit, de către conducătorul (persoana cu funcţie de răspundere) în privinţa căruia a fost înaintată chestiunea în instanţa de judecată.".
21. Capitolul III-A va avea următorul cuprins:
"ASIGURAREA UTILIZĂRII FORŢEI DE MUNCĂ ŞI GARANŢIILE
PENTRU REALIZAREA DREPTULUI LA MUNCĂ AL CETĂŢENILOR"
Articolul 45/1. Garanţiile pentru realizarea dreptului la muncă al cetăţenilor
Statul garantează cetăţenilor domiciliaţi permanent pe teritoriul Republicii Moldova:
1) alegerea liberă a ocupaţiei, inclusiv a muncilor cu diferite regimuri;
2) acordarea de către întreprinderi, instituţii şi organizaţii a locurilor de muncă corespunzătoare pentru absolvenţii instituţiilor de învăţămînt, pregătiţi în conformitate cu ofertele înaintate din timp:
3) sprijin gratuit la alegerea locului de muncă corespunzător şi la plasarea în cîmpul muncii, acordat de către Serviciul de stat pentru utilizarea forţei de muncă;
4) posibilitatea de a însuşi gratuit o nouă profesie (specialitate), de a se recicla în sistemul Serviciului de stat pentru utilizarea forţei de muncă sau pe baza recomandării din partea acestuia în instituţii de învăţămînt acordîndu-le bursă;
5) compensarea, în conformitate cu legislaţia, a cheltuielilor materiale în legătură cu trimiterea la lucru în altă localitate la propunerea oficiilor forţei de muncă;
6) posibilitatea de a încheia contracte individuale de muncă pe durată determinată pentru a participa la lucrări publice plătite;
7) apărarea juridică contra concedierii nelegitime.
Condiţiile juridice, economice şi organizatorice ale asigurării utilizării forţei de muncă şi garanţiile pentru realizarea dreptului de muncă sînt stabilite de legislaţie.
Articolul 45/2. Temeiurile şi modul de disponibilizare a salariaţilor
Salariaţii pot fi disponibilizaţi de la întreprinderi, din instituţii şi organizaţii în legătură cu reorganizarea şi lichidarea acestora, cu realizarea măsurilor de reducere a numărului lor sau a statului de personal.
Salariaţii sînt preavizaţi personal, contra semnătură, despre apropiata disponibilizare cel mai tîrziu cu două luni înainte.
Administraţia prezintă la timp, cel mai tîrziu cu trei luni înainte, comitetului sindical respectiv informaţia despre posibila disponibilizare în masă a salariaţilor.
La disponibilizarea salariaţilor în legătură cu reducerea numărului lor sau a statului de personal se ţine seama de dreptul preferenţial la menţinerea la lucru, aşa cum e prevăzut de articolul 39 din prezentul Cod şi de contractul colectiv de muncă.
Odată cu preavizul de concediere în legătură cu reducerea numărului sau a statului de personal administraţia propune salariatului un alt lucru în aceeaşi întreprindere, instituţie, organizaţie.
Salariatul are dreptul să-şi aleagă un nou loc de muncă, adresîndu-se altor întreprinderi, instituţii, organizaţii personal sau prin intermediul gratuit al Serviciului de stat pentru utilizarea forţei de muncă.
Administraţia, cel mai tîrziu cu două luni înainte, este obligată să aducă la cunoştinţa oficiilor forţei de muncă datele privind posibila disponibilizare a fiecărui salariat în parte, indicînd profesia, specialitatea, calificarea şi cuantumul retribuirii muncii acestuia.
Articolul 45/3. Înlesnirile şi compensaţiile pentru salariaţii disponibilizaţi
Salariaţilor disponibilizaţi de la întreprinderi, din instituţii, organizaţii la desfacerea contractului individual de muncă în legătură cu înfăptuirea măsurilor de reducere a numărului lor sau a statului de personal:
1) li se plăteşte o indemnizaţie de concediere în mărimea cîştigului mediu lunar;
2) li se menţine salariul mediu pe perioada de aranjare la lucru, dar nu mai mult decît pe două luni de la data concedierii, ţinîndu-se seama de plata indemnizaţiei de concediere;
3) salariul mediu pe perioada de aranjare la lucru li se menţine, ca excepţie, şi în decursul celei de-a treia lună de la data concedierii, procedîndu-se conform hotărîrii oficiului forţei de muncă, cu condiţia dacă salariatul s-a adresat la acest organ din timp (în termen de două săptămîni după concediere) şi n-a fost plasat de acesta în cîmpul muncii.
Plata indemnizaţiei lunare de concediere şi a cîştigului mediu menţinut se efectuează la locul de muncă precedent.
Salariaţilor sus-numiţi li se menţine vechimea neîntreruptă în muncă dacă întreruperea în muncă după concediere n-a fost mai mare de trei luni.
În caz de reorganizare şi de lichidare a întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor salariaţilor disponibilizaţi li se menţine în perioada de aranjare la lucru, dar nu mai mult decît pe trei luni, salariul mediu, ţinîndu-se cont de indemnizaţia lunară de concediere şi de vechimea neîntreruptă în muncă.
Salariaţilor disponibilizaţi li se acordă, de asemenea, alte înlesniri şi compensaţii în conformitate cu legislaţia.
Articolul 45/4. Şomerii. Garanţiile sociale şi compensaţiile în cazul pierderii lucrului
Sînt consideraţi şomeri cetăţenii apţi pentru muncă de vîrsta aptă pentru muncă, care, din motive ce nu depind de ei, nu au loc de muncă corespunzător, un venit legal şi sînt înregistraţi la oficiile forţei de muncă, unde îşi au domiciliul ca persoană în căutare de lucru şi care doresc să se încadreze în muncă.
Se consideră corespunzător locul de muncă atunci cînd acesta corespunde pregătirii profesionale, stării sănătăţii cetăţeanului şi se află în raza de acţiune a oficiului forţei de muncă al unităţii administrativ-teritoriale date.
Depărtarea maximă la care se află locul de muncă corespunzător de la locul de trai al şomerului o stabileşte organul de autoadministrare locală respectiv ţinînd seama de gradul de dezvoltare a reţelei de transport public din localitatea dată.
Statul garantează cetăţenilor care au pierdut lucrul, disponibilizaţi de la întreprinderi, din instituţii şi organizaţii, precum şi cetăţenilor care sînt prima dată în căutare de lucru sau doresc să-şi reînceapă activitatea de muncă după o întrerupere îndelungată:
1) plata bursei în perioada pregătirii profesionale, perfecţionării sau reciclării;
2) plata ajutorului de şomaj;
3) posibilitatea participării la lucrări publice remunerate.
Modul, cuantumul şi condiţiile de plată a bursei şi a ajutorului de şomaj se stabilesc de legislaţie.
Articolul 45/5. Organizarea lucrărilor publice
În scopul acordării de ajutor unor anumite categorii ale populaţiei la plasarea în cîmpul muncii, precum şi al adaptării lor la procesul de muncă, organele de autoadministrare locală, în comun cu oficiile forţei de muncă, organizează lucrări publice temporare remunerate la întreprinderile, în instituţiile şi organizaţiile ce se află în proprietatea lor, iar la alte întreprinderi, în instituţii şi organizaţii - în baza contractelor.
Modul de organizare, finanţare şi retribuire a muncii persoanelor angajate la lucrări publice este stabilit de Regulamentul privind lucrările publice, aprobat de Guvern.
Articolul 45/6. Calcularea vechimii totale în muncă pentru perioada şederii fără lucru
Timpul în decursul căruia cetăţeanul primeşte, în modul stabilit de lege, bursă, ajutor de şomaj, participă la lucrări publice remunerate, se include în vechimea totală în muncă.
Articolul 45/7. Garanţii suplimentare privind utilizarea forţei de muncă pentru anumite categorii de cetăţeni
Statul asigură garanţii suplimentare privind utilizarea forţei de muncă pentru categoriile de cetăţeni care îndeosebi au nevoie de protecţie socială şi întîmpină dificultăţi în căutarea de lucru (invalizii, persoanele care timp îndelungat nu au de lucru ş.a.) pe calea creării de locuri de muncă suplimentare şi de întreprinderi şi organizaţii specializate (inclusiv întreprinderi şi organizaţii pentru folosirea muncii invalizilor şi a pensionarilor).".
22. Articolul 46 se exclude.
23. Articolul 47 va avea următorul cuprins:
"Articolul 47. Durata normală a timpului de muncă
Durata normală a timpului de muncă al salariaţilor angajaţi la toate întreprinderile, în instituţii şi organizaţii, se stabileşte de legislaţie şi nu poate fi mai mare de 40 de ore pe săptămînă.
24. În articolul 50 cifrele "41" se înlocuiesc cu cifrele "40".
25. În articolul 53 alineatul întîi propoziţia a doua va avea următorul cuprins:
"La rugămintea femeii gravide, a femeii, care are copil în vîrstă de pînă la paisprezece ani sau copil invalid în vîrstă de pînă la şaisprezece ani (inclusiv care se află sub tutela ei), sau a unei persoane care îngrijeşte de un membru al familiei bolnav în conformitate cu avizul medical, administraţia este obligată să le stabilească ziua de muncă incompletă sau săptămînă de muncă incompletă.".
26. Articolul 68 va avea următorul cuprins:
"Articolul 68. Retribuirea muncii în zilele de odihnă
Munca prestată în zilele de odihnă, dacă nu este prevăzută în grafic se compensează, oferindu-i-se salariatului în decurs de o lună o altă zi de odihnă cu retribuţia în mărime de cel puţin un salariu sau se remunerează, la dorinţa acestuia, în mărimea dublă a salariului pe unitate de timp sau a remuneraţiei de o zi, fără acordarea unei zile suplimentare de odihnă.
Retribuţia pentru muncă prestată în ziua de odihnă se calculează în modul prevăzut de articolul 95 din prezentul Cod.".
27. Articolul 72 alineatul întîi va avea următorul cuprins:
"Concediul anual plătit se acordă salariaţilor pe o durată de cel puţin 24 zile lucrătoare (luîndu-se drept bază săptămîna de muncă de şase zile). Modul de calculare a duratei concediului anual plătit se stabileşte de legislaţie.".
28. În articolul 73:
punctul 4) se exclude;
punctul 5) devine punctul 4);
în final se introduce un alineat nou cu următorul cuprins:
Administraţia poate de sine stătător, pornind de la posibilităţile economice şi ţinînd cont de modul de repartizare a cheltuielilor, să stabilească pentru salariaţii săi concedii suplimentare.".
29. Articolul 74 se exclude.
30. Articolele 82, 83, 84, 85, 86, 87 şi 88 vor avea următorul cuprins:
"Articolul 82. Retribuirea muncii
Retribuirea muncii salariatului este în raport direct cu cererea şi oferta forţei de muncă pe piaţa muncii, cu cantitatea şi calitatea muncii, cu rezultatele şi condiţiile funcţionării întreprinderii, instituţiei, organizaţiei şi în limitele mijloacelor alocate pentru aceste scopuri nu se limitează la cuantumuri maxime.
La stabilirea retribuirii muncii nu se admite discriminare pe temeiul sexului, vîrstei, rasei, naţionalităţii, stării materiale, atitudinii faţă de religie, convingerilor.
Articolul 83. Garanţiile sociale de stat în domeniul retribuirii muncii
Garanţiile sociale de stat în domeniul retribuirii muncii includ salariul minim stabilit de stat, tarifele de stat de retribuire a muncii precum şi suplimentele de plată şi sporurile (plăţile) reglementate de stat cu caracter de compensare.
Articolul 84. Cuantumul minim al salariului
Cuantumul minim al salariului stabilit de stat este obligatoriu pentru toate întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile indiferent de tipul de proprietate şi nu poate fi micşorat de către acestea nici prin contractul colectiv de muncă, nici prin contractul individual de muncă.
Cuantumul minim al salariului se garantează salariaţilor numai cu condiţia executării de către ei a obligaţiilor (normelor) de muncă în orele de program stabilit de legislaţie.
În cuantumul minim al salariului nu se includ suplimentele, sporurile la salariu, premiile şi alte recompense.
Articolul 85. Indexarea salariului
Indexarea salariului se efectuează în modul stabilit de legislaţie.
Articolul 86. Tarifele de stat de salarizare
Tarifele de stat de salarizare sînt salariile tarifare şi salariile funcţiei, care determină nivelul minim de retribuire a muncii pe grupe concrete de profesii şi pe categorii de calificare pentru executarea de către salariaţi a obligaţiilor (normelor) de muncă în orele de program stabilite de legislaţie.
Tarifele de stat de salarizare se stabilesc pe baza cuantumului minim al salariului şi al coeficienţilor tarifari ai Reţelei tarifare unice de salarizare, ţinîndu-se seama de gradul de complexitate a muncii şi de nivelul calificării salariatului, indiferent de domeniul de aplicare a muncii.
Tarifele de stat de salarizare în calitate de garanţie minimă a retribuirii muncii salariaţilor de calificare corespunzătoare se aplică în mod obligatoriu la toate întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile şi servesc drept bază pentru stabilirea cuantumurilor concrete ale salariilor tarifare şi de funcţie în limitele mijloacelor proprii (alocate) prevăzute în aceste scopuri în contractele colective de muncă (acordurile tarifare), precum şi în devizele de cheltuieli pentru întreţinerea instituţiilor şi organizaţiilor finanţate din buget.
Tarifele de stat de salarizare le sînt garantate salariaţilor cu condiţia executării de către aceştia a obligaţiilor de muncă, stabilite în contractele colective de muncă (acordurile tarifare), contractele individuale de muncă.
Tarifele de stat de salarizare se modifică în corespundere cu reexaminarea cuantumului minim al salariului.
Articolul 87. Retribuirea muncii prestate în condiţii nefavorabile
Plăţile minime de compensare pentru muncă prestată în condiţii nefavorabile se stabilesc în mărimi fixe pentru salariaţii de orice calificare, care muncesc în condiţii egale la întreprinderea, în instituţia, organizaţia respectivă, dar în mărime nu mai mică decât 0,5 din salariul minim. Sporurile pentru munca prestată în condiţii nefavorabile, cu acordul salariatului, pot fi compensate în totalitate sau parţial prin plată echivalentă în natură sau în alt mod.
Articolul 88. Sistemele de retribuire a muncii
Munca salariaţilor este retribuită pe unitate de timp, în acord sau după alte sisteme de retribuire.
Pentru stimularea muncii salariaţilor pot fi aplicate diverse sisteme de premiere şi compensare.
Sistemele de retribuire a muncii şi cuantumurile concrete ale salariilor tarifare şi salariilor funcţiei, precum şi alte forme şi condiţii de retribuire şi stimulare a muncii se stabilesc prin negocieri colective sau individuale între persoanele juridice sau fizice, care sînt patroni şi salariaţi sau reprezentanţii acestora în funcţie de posibilităţile financiare ale patronului şi se fixează în contractele colective de muncă (acordurile tarifare), iar în cazul în care aceste contracte lipsesc - în contractele individuale de muncă.".
31. Articolele 94, 95 şi 96 vor avea următorul cuprins:
"Articolul 94. Retribuţia pentru munca prestată peste orele de program
Retribuţia pentru munca prestată peste orele de program în cazul remuneraţiei pe unitate de timp se efectuează pentru primele două ore în marime de cel puţin 1,5 din salariul tarifar (salariul lunar) stabilit lucrătorului pe unitate de timp, iar pentru orele următoare - cel puţin în mărime dublă.
Retribuţia pentru munca prestată peste orele de program, în cazul remuneraţiei în acord, se efectuează pentru primele două ore în mărime de cel puţin 50% din salariul tarifar al salariatului retribuit pe unitate de timp de categorie respectivă, iar pentru orele următoare - în mărime de cel puţin 100% din acest salariu tarifar.
Compensarea muncii suplimentare cu timp liber nu se permite.
Articolul 95. Compensarea pentru munca prestată în ziua de sărbătoare
Munca prestată în ziua de sărbătoare (articolul 70) este retribuită salariaţilor:
1) care lucrează în acord - cel puţin în mărimea dublă a tarifului în acord;
2) a căror muncă este retribuită pe baza tarifelor de salarizare pe unitate de timp sau zi - cel puţin în mărimea dublă a salariului pe unitate de timp sau zi;
3) a căror muncă este retribuită cu salariul lunar - în mărime de cel puţin un salariu pe unitate de timp sau a remuneraţiei de o zi peste salariu, dacă muncă în ziua de sărbătoare a fost prestată în limitele normei lunare a timpului de muncă şi de cel puţin în mărime dublă a salariului pe unitate de timp sau a remuneraţiei de o zi peste salariu, dacă munca a fost prestată peste norma lunară.
La dorinţa salariatului, care a prestat munca în zi de sărbătoare, lui i se poate acorda o altă zi de odihnă.
Articolul 96. Retribuţia pentru munca prestată în timp de noapte
Retribuţia pentru munca prestată în timp de noapte se stabileşte în mărime de cel puţin 1,5 din salariul tarifar (salariul lunar) pe unitate de timp stabilit salariatului.".
32. După articolul 96 se introduce articolul 96/1 cu următorul cuprins:
Articolul 96/1. Dreptul întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor la stabilirea suplimentelor de plată şi sporurilor cu caracter de compensare şi stimulare
Întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile sînt în drept să majoreze sporurile prevăzute în articolele 68, 87, 94, 95 şi 96 în mărimi ce depăşesc nivelul lor minim stabilit de legislaţie, precum şi să aplice alte suplimente de plată şi sporuri cu caracter de compensare şi stimulare în limitele mijloacelor proprii (alocate), prevăzute pentru aceste scopuri în contractele colective de muncă (acordurile tarifare) sau în devizele de cheltuieli pentru întreţinerea instituţiilor şi organizaţiilor finanţate din buget.".
33. Articolul 100 va avea următorul cuprins:
"Articolul 100. Modul de retribuire a timpului de staţionare şi în caz de însuşire a unor noi procese de producţie (produse)
Retribuirea timpului de staţionare nu din vina salariatului, în cazul dacă acesta a preîntîmpinat administraţia despre o eventuală staţionare sau despre începutul staţionării, se efectuează în mărime de cel puţin două treimi din salariul tarifar (salariul funcţiei) pe unitate de timp stabilit salariatului, dar nu mai puţin de un salariu minim pe unitate de timp, stabilit de legislaţie pentru fiecare oră de staţionare.
Modul de înregistrare a staţionării produse nu din vina salariatului şi mărimea retribuirii concrete se stabilesc în contractele colective de muncă (acordurile tarifare) şi în contractele individuale de muncă.
Timpul de staţionare din vina salariatului nu se remunerează.
Pentru perioada însuşirii de către salariat a unui nou proces de producţie (produs) poate să se acorde un supliment de plată pînă la mărimea salariului mediu de mai înainte în modul şi în condiţiile stabilite de contractul colectiv de muncă.".
34. Articolele 102 şi 103 vor avea următorul cuprins:
"Articolul 102. Termenele şi modul de plată a salariului
Salariul se plăteşte periodic în zilele de lucru stabilite în contractul colectiv de muncă, în contractul individual de muncă, dar, de regulă, nu mai rar decît de două ori pe lună.
Cu acordul salariatului plata salariului poate fi efectuată prin instituţii bancare sau prin transfer poştal pe contul (adresa) indicat de el, cu achitarea obligatorie a acestor servicii din contul întreprinderii, instituţiei, organizaţiei.
Plata salariului pentru o lucrare ocazională, care durează mai puţin de două săptămîni se efectuează imediat după executarea acesteia.
În cazurile, cînd ziua plăţii salariului coincide cu ziua de odihnă sau de sărbătoare, salariul se plăteşte în ajunul acestor zile.
Salariul pentru timpul aflării în concediu se plăteşte nu mai tîrziu decât cu 3 zile înainte de începutul concediului.
În cazul decesului salariatului salariul ce i se cuvine i se plăteşte soţului (soţiei), copiilor sau părinţilor lui, iar în lipsa acestora - altor moştenitori în conformitate cu legislaţia.
Administraţia este obligată să înştiinţeze salariatul despre condiţiile primirii salariului (mărimea salariului, forma retribuţiei, modul de calculare, periodicitatea şi locul de plată, reţinerile).
În fiecare caz în parte administraţia este obligată să informeze salariatul despre suma totală a salariului, reţinerile efectuate, indicîndu-se mărimea lor şi cauzele reţinerilor, suma ce i se cuvine s-o primească, precum şi să asigure înscrierile respective în documentele de plată.
Articolul 103. Locul de plată a salariului
Salariul se plăteşte salariatului la locul lui de muncă."
35. În articolul 113 alineatul întîi propoziţia întîi va avea următorul cuprins:
"Pentru salariaţi - autori ai invenţiilor sau propunerilor de raţionalizare, în urma folosirii cărora sînt puse în aplicare tarife mai mici, tarifele anterioare se menţin timp de şase luni de la data începerii utilizării acestora."
36. Articolul 115 se exclude.
37. Articolele 116, 117 şi 118 vor avea următorul cuprins:
"Articolul 116. Garanţiile pentru salariaţii aleşi în funcţii elective în organele de stat
Salariaţii eliberaţi din serviciu în legătură cu alegerea lor în funcţii elective în organele de stat, primesc, după terminarea împuternicirilor lor în funcţia electivă, munca (funcţia) anterioară, iar în caz dacă aceasta lipseşte - o altă muncă (funcţie) de valoare egală la aceeaşi sau, cu consimţămîntul salariatului, la altă întreprindere, instituţie, organizaţie.
Articolul 117. Garanţiile pentru salariaţi în timpul îndeplinirii îndatoriilor de stat sau obşteşti
În timpul îndeplinirii îndatoririlor de stat sau obşteşti, dacă în conformitate cu legislaţia acestei îndatoriri pot fi înfăptuite în timpul de muncă, salariaţilor li se garantează păstrarea locului de muncă (funcţiei) şi a cîştigului mediu.
Cîştigul mediu se păstrează în cazurile îndeplinirii următoarelor îndatoriri de stat sau obşteşti:
1) prezentarea prin citare la organele de cercetare penală, de anchetă preliminară, la procuror şi la instanţa de judecată în calitate de martor, victimă, expert, specialist, traducător, asistent;
2) participarea la lucrările comisiei pentru stabilirea pensiilor de pe lîngă organele muncii şi protecţiei sociale şi la lucrările consiliului de expertiză medicală a vitalităţii (C.E.M.V.) în calitate de membri ai acestor comisii, repartizaţi de organizaţiile sindicale;
3) prezentarea prin citare la organele muncii şi protecţiei sociale în calitate de martori pentru a face depoziţii cu privire la vechimea în muncă;
4) participarea ca membri ai echipelor voluntare de pompieri la lichidarea incendiului sau avariei;
5) îndeplinirea altor îndatoriri de stat sau obşteşti - în cazurile prevăzute de legislaţie.
La sustragerea salariatului de la munca de bază, în cazurile neprevăzute de legislaţie, salariul se plăteşte sau se compensează de către întreprinderea, instituţia, organizaţia ale cărei sarcini el le îndeplineşte în mărime de cel puţin un salariu mediu la locul de muncă de bază.
Articolul 118. Garanţiile şi înlesnirile pentru salariaţii chemaţi să-şi satisfacă serviciul militar
Salariaţii chemaţi să-şi satisfacă serviciul militar se bucură de garanţiile şi înlesnirile prevăzute de legislaţie.".
38. Articolul 122 va avea următorul cuprins:
"Articolul 122. Garanţiile pentru salariaţii-inventatori şi raţionalizatori
Salariatul-autor al invenţiei sau al propunerii de raţionalizare are dreptul de a participa pe baze contractuale la lucrările de pregătire pentru a pune în aplicare invenţia sau propunerea de raţionalizare. În scopul participării la pregătirea punerii în aplicare a invenţiei sau a propunerii de raţionalizare acesta poate fi eliberat complet sau parţial pe un timp de la lucrul de bază fiind retribuit în mărime nu mai mică de cîştigul mediu.
La executarea lucrului de pregătire a invenţiei sau a propunerii de raţionalizare pentru a fi aplicată în afara locului permanent de lucru autorului i se păstrează locul de muncă (funcţia), vechimea în muncă neîntreruptă şi vechimea în muncă după specialitate, dreptul la concediu alte drepturi şi înlesniri, stabilite la locul permanent de lucru. Pentru timpul executării lucrului menţionat se încheie contract individual de muncă cu plata muncii în funcţie de complexitatea lucrărilor executate."
39. Din articolul 123 alineatul şase cuvintele "în cadrul repartizării" se exclud.
40. În articolul 125 alineatul întîi textul "(articolele 126 şi 127)" se înlocuieşte cu textul "(articolul 126)".
41. Articolul 127 se exclude.
42. Articolul 128 punctul 3) va avea următorul cuprins:
"3) cînd paguba a fost pricinuită de acţiunile criminale ale salariatului, stabilite de sentinţa instanţei de judecată.".
43. În articolul 128/1 textul "în modul, stabilit de Sovietul Miniştrilor al Uniunii R.S.S." se înlocuieşte cu textul "în modul stabilit".
44. În articolul 128/2 alineatul trei textul "de către Comitetul de Stat pentru muncă şi probleme sociale al Uniunii R.S.S. împreună cu V.Ţ.S.P.S.-ul " se înlocuieşte cu textul "în modul stabilit".
45. În articolul 128/3 alineatul doi va avea următorul cuprins:
"În caz de sustragere, lipsuri, distrugerea intenţionată sau deteriorarea intenţionată a valorilor materiale paguba se stabileşte pornind de la preţurile în vigoare în localitatea respectivă la data pricinuirii pagubei.".
46. Din articolul 129 alineatele întîi şi patru textele "în sistemul de subordonare", "în ordinea subordonării organului" se exclud.
47. În articolul 135 textul "să păzească şi să întărească proprietatea socialistă" se înlocuieşte cu textul "să aibă o atitudine gospodărească faţă de averea întreprinderii, instituţiei, organizaţiei."
48. Articolul 138 va avea următorul cuprins:
"Articolul 138. Regulile de ordine interioară a muncii. Statutele şi regulamentele disciplinare
Programul de muncă la întreprinderi, în instituţii şi organizaţii este determinat de regulile de ordine interioară de muncă, aprobate de adunarea generală (conferinţă) a colectivului de muncă al întreprinderii instituţiei, organizaţiei la propunerea administraţiei.
În unele ramuri ale economiei naţionale se aplică, pentru anumite categorii de salariaţi, statute şi regulamente disciplinare.".
49. În articolul 139:
din alineatul întîi textul "succese în întrecerea socialistă" se exclude;
în alineatul doi după cuvîntul "statutele" se introduc cuvintele "şi regulamentele".
50. În articolul 143:
alineatul întîi punctul 4) se exclude;
alineatul întîi punctul 5) devine punctul 4);
în alineatul doi după cuvîntul "statutele" se introduc cuvintele "şi regulamentele".
51. După articolul 143 se introduce articolul 143/1 cu următorul cuprins:
"Articolul 143/1. Organele împuternicite să aplice sancţiuni disciplinare
Sancţiunea disciplinară se aplică de organul căruia i se atribuie dreptul de a angajare (alegere, confirmare sau numire în funcţie) a salariatului respectiv.
Salariaţilor care poartă răspundere disciplinară conform statutelor, regulamentelor şi altor acte legislative cu privire la disciplină, li se pot aplica sancţiuni disciplinare de asemenea şi de organele ierarhic superioare faţă de organele indicate în alineatul întîi al prezentului articol.
Salariaţii care deţin funcţii elective pot fi concediaţi numai prin hotărîrea organului de care au fost aleşi şi numai în temeiurile prevăzute de legislaţie.".
52. În articolul 144:
textul "administraţia întreprinderii, instituţiei, organizaţiei" se înlocuieşte cu textul "organele prevăzute în articolul 143/1";
în final se introduce următorul text: "iar în urma reviziei sau a controlului activităţii economice şi financiare cel mai tîrziu după doi ani de la data săvîrşirii ei. În termenele fixate nu se include durata de procedură penală."
53. Articolele 145 şi 146 vor avea următorul cuprins:
"Articolul 145. Modul de aplicare a sancţiunilor disciplinare şi de atacare a lor
Pînă la aplicarea sancţiunii disciplinare salariatului trebuie să i se ceară explicaţie scrisă. Refuzul de a o da se fixează într-un proces-verbal.
Pentru o singură abatere poate fi aplicată numai o singură sancţiune disciplinară.
La aplicarea sancţiunii disciplinare trebuie să se ţină seama de gravitatea abaterii săvîrşite, de împrejurările în care ea a fost săvîrşită, de comportarea anterioară a salariatului, de atitudinea lui faţă de muncă.
Ordinul (dispoziţia) sau hotărîrea referitoare la aplicarea sancţiunii disciplinare, cu indicarea motivelor de aplicare a ei, se declară (se comunică) salariatului, care a fost supus pedepsei, contra semnătură.
Sancţiunea disciplinară poate fi atacată în modul stabilit de legislaţie.
Articolul 146. Anularea sancţiunii disciplinare
Dacă în decurs de un an de la data aplicării sancţiunii disciplinare nu se va aplica salariatului o nouă sancţiune disciplinară, se consideră că acesta nu a fost supus sancţiunii disciplinare.
Organul care a aplicat sancţiunea disciplinară poate s-o anuleze pînă la expirarea anului din proprie iniţiativă, prin demersul nemijlocit al conducătorului sau al colectivului de muncă, dacă cel sancţionat nu a comis o nouă abatere şi s-a manifestat ca lucrător conştiincios.
În termenul acţiunii sancţiunii disciplinare, măsuri de stimulare către salariat nu se aplică.".
54. Din denumirea şi cuprinsul articolului 147 textul "judecăţii tovărăşeşti sau unei organizaţii obşteşti" se exclude.
55. În articolul 148:
alineatul întîi va avea următorul cuprins:
"Întreprinderile, instituţiile, organizaţiile sînt obligate să asigure pentru toţi salariaţii condiţii de muncă sănătoase şi nepericuloase şi poartă răspundere în modul stabilit pentru dauna pricinuită sănătăţii lor";
alineatul doi şi cinci se exclud;
alineatele trei şi patru devin alineatele doi şi trei.
56. În articolul 150 alineatul doi textul "a inspecţiei tehnice a sindicatelor (articolul 254) şi a comitetului sindical al întreprinderii instituţiei, organizaţiei care dau în exploatare obiectivul" se înlocuieşte cu textul "a organelor şi inspectoratelor de stat care exercită supravegherea şi controlul asupra respectării regulilor de protecţie a muncii (articolul 254)".
57. Articolul 152 alineatele întîi şi doi vor avea următorul cuprins:
"Administraţia este obligată să asigure utilarea tehnică corespunzătoare a tuturor locurilor de muncă şi să creeze la ele condiţii de lucru care să corespundă regulilor de protecţie a muncii (normelor de tehnică a securităţii, normelor şi regulilor sanitare etc.). Regulile de protecţie a muncii (unice pentru toate ramurile economiei naţionale sau interramurale) se aprobă de Guvern sau, din însărcinarea acestuia, de alte organe de stat de comun acord cu organele sindicale.
Normele, standardele, regulile şi instrucţiunile privind protecţia muncii se elaborează şi se aprobă în modul stabilit de Guvern şi sînt executorii pentru toţi salariaţii întreprinderilor.".
58. Din articolul 154 alineatul întîi termenul "comitetele de stat" se exclude, termenul "comitetele centrale ale sindicatelor" se înlocuieşte cu textul "organele sindicale respective".
59. În articolul 159 alineatul doi cuvîntul "sanitare" se înlocuieşte cu cuvîntul "sanitaro-epidemiologice".
60. În articolul 161:
alineatul doi în final se completează cu textul "prevenirii apariţiei şi răspîndirii bolilor";
după alineatul doi se introduc alineatele trei şi patru cu următorul cuprins:
"Lista factorilor de producţie nocivi şi a lucrărilor, la executarea cărora se efectuează examene medicale preliminare şi periodice, şi modul efectuării lor le stabileşte Ministerul Sănătăţii.
După caz, conform hotărîrii organelor de autoadministrare locală, în anumite întreprinderi, instituţii şi organizaţii pot fi introduse condiţii şi indicaţii suplimentare referitor la efectuarea examenelor medicale."
61. În articolul 174:
denumirea articolului va fi următoarea:
"Adăugarea concediului anual la concediul de maternitate şi la concediul de îngrijire a copilului";
după cuvintele "după el" se introduce textul "sau după terminarea concediului de îngrijire a copilului".
62. Articolul 210, 211 şi 212 vor avea următorul cuprins:
"Articolul 210. Organele care examinează litigiile de muncă
Litigiile de muncă în problemele aplicării actelor legislative şi a altor acte normative cu privire la muncă, a contractului colectiv de muncă sînt examinate de:
1) comisiile pentru soluţionarea litigiilor de muncă;
2) judecătoriile populare.
Litigiile de muncă ale unor categorii de salariaţi în unele probleme sînt examinate de organele supreme ale puterii de stat şi ale administraţiei de stat (articolul 230).
Litigiile de muncă cu privire la stabilirea pentru salariat a unor noi condiţii de muncă ori schimbarea celor existente se soluţionează de administraţie şi de comitetul sindical în limitele drepturilor acordate acestora.
Articolul 211. Modul de examinare a litigiilor de muncă
Modul de examinare a litigiilor de muncă de către comisiile pentru soluţionarea litigiilor de muncă şi de către organele supreme ale puterii de stat şi ale administraţiei de stat se reglementează de prezentul Cod şi de Legea pentru soluţionarea litigiilor individuale de muncă, iar modul de examinare a litigiilor de muncă de către judecătoriile populare se stabileşte de Codul de procedură civilă.
Articolul 212. Organizarea şi modul de lucru al comisiei pentru soluţionarea litigiilor de muncă
Comisia pentru soluţionarea litigiilor de muncă se alege la întreprinderi, în instituţii şi organizaţii cu un număr de cel puţin 15 salariaţi.
Componenţa numerică a comisiei şi termenul împuternicirii ei se stabilesc de adunarea generală (conferinţa) a colectivului de muncă.
Sînt considerate alese în componenţa comisiei persoanele care au căpătat majoritatea voturilor celor prezenţi la adunarea generală (conferinţa) a colectivului de muncă.
Comisia pentru soluţionarea litigiilor de muncă alege din rîndurile sale preşedintele, locţiitorii lui şi secretarul.
Conform hotărîrii adunării generale (conferinţei) a colectivului de muncă al întreprinderii, instituţiei şi organizaţiei pot fi create comisii pentru soluţionarea litigiilor de muncă în subunităţile acestora. Aceste comisii se aleg de către colectivele subdiviziunilor şi activează în acelaşi mod şi în acelaşi temei ca şi comisiile pentru soluţionarea litigiilor de muncă de la întreprinderi, instituţii, organizaţii.
Comisiile pentru soluţionarea litigiilor de muncă ale subdiviziunilor examinează litigiile de muncă în limitele împuternicirilor acestor subdiviziuni.".
63. În articolul 213 textul "care urmează să fie examinate potrivit legii nemijlocit la judecătoriile norodnice raionale (orăşeneşti) şi în alte organe" se înlocuieşte cu textul "pentru care prezentul Cod şi alte acte legislative stabilesc un alt mod de examinare."
64. Articolele 214, 215 şi 216 vor avea următorul cuprins:
"Articolul 214. Primirea cererilor şi termenele de examinare a litigiilor de muncă de către comisia pentru soluţionarea litigiilor de muncă
Cererea salariatului adresată comisiei pentru soluţionarea litigiilor de muncă trebuie înregistrată în mod obligatoriu.
Comisia pentru soluţionarea litigiilor de muncă este obligată să examineze litigiul de muncă în termen de zece zile de la data depunerii cererii.
Articolul 215. Modul de adoptare a hotărîrilor de către comisia pentru soluţionarea litigiilor de muncă
Comisia pentru soluţionarea litigiilor de muncă adoptă hotărîrea cu majoritatea voturilor membrilor comisiei prezenţi la şedinţă.
Copiile hotărîrii comisiei se înmînează, în termen de trei zile, salariatului şi administraţiei întreprinderii, instituţiei, organizaţiei.
Articolul 216. Atacarea hotărîrii comisiei pentru soluţionarea litigiilor de muncă
Hotărîrea comisiei pentru soluţionarea litigiilor de muncă poate fi atacată de salariatul interesat sau de administraţie (cu excepţia litigiilor pentru care este prevăzut alt mod de atac) nemijlocit la judecătoria populară în termen de zece zile de la data înmînării lor a copiilor hotărîrii comisiei".
65. Articolele 217, 218 şi 219 se exclud.
66. Articolul 220 va avea următorul cuprins:
"Articolul 220. Examinarea litigiilor de muncă la judecătoriile populare raionale (orăşeneşti)
La judecătoriile populare raionale (orăşeneşti) litigiile de muncă se examinează pe baza cererii:
1) uneia dintre părţile participante la litigiu, dacă acesteia nu-i convine hotărîrea comisiei pentru soluţionarea litigiilor de muncă;
2) părţii interesate (sau a reprezentanţilor salariaţilor în persoana sindicatului) fie a procurorului, dacă hotărîrea comisiei pentru soluţionarea litigiilor de muncă contravine legislaţiei.
Nemijlocit la judecătoriile populare raionale (orăşeneşti), fără a se apela la comisia pentru soluţionarea litigiilor de muncă, se examinează litigiile de muncă pe baza cererii:
1) salariatului întreprinderii, instituţiei, organizaţiei în care nu sînt comisii pentru soluţionarea litigiilor de muncă;
2) salariatului privind reintegrarea în funcţie, indiferent de temeiurile încetării contractului de muncă, schimbarea datei şi a formulării motivelor de concediere, plata pentru absenţa forţată de la lucru ori pentru îndeplinirea unei munci cu o retribuţie mai mică cu excepţia litigiilor pentru care este prevăzut un alt mod de soluţionare;
3) administraţiei, privind repararea de către salariat a pagubei materiale pricinuite întreprinderii, instituţiei, organizaţiei;
4) salariatului privind compensarea de către întreprindere, instituţie, organizaţie a prejudiciului cauzat prin infirmitate sau prin altă vătămare a sănătăţii în legătură cu munca.
Nemijlocit la judecătoriile populare raionale (orăşeneşti) se examinează, de asemenea, litigiile cu privire la refuzul de a angaja la lucru:
1) persoanele invitate la lucru prin transfer de la altă întreprindere, instituţie, organizaţie;
2) persoanele cu care administraţia, în conformitate cu legislaţia, este obligată să încheie contract de muncă.".
67. În articolul 221:
alineatul întîi va avea următorul cuprins:
"Salariaţii se pot adresa comisiei pentru soluţionarea litigiilor de muncă şi nemijlocit judecătoriei populare în termen de o lună de la data cînd salariatul a aflat sau trebuia să afle despre încălcarea dreptului său. În cazul concedierii salariatului termenul de o lună se socoate din ziua cînd ordinul a fost adus la cunoştinţă salariatului contra semnătură;
din alineatul trei textul "în ordinea subordonării" se exclude.
68. Din articolul 223 alineatul doi se exclude.
69. În articolul 224:
în alineatele întîi, doi şi trei cuvintele "trei luni" se înlocuiesc cu cuvintele "un an":
din alineatul doi textul "a deciziei comitetului sindical al întreprinderii, instituţiei, organizaţiei" se exclude;
din alineatele trei şi patru cuvintele "sau deciziei" se exclud.
70. Din articolul 225 textul "sau a organului superior în ordinea subordonării" se exclude.
71. Articolele 226, 227 şi 228 vor avea următorul cuprins:
"Articolul 226. Executarea imediată a unor hotărîri în legătură cu litigiile de muncă
Hotărîrea organului pentru examinarea litigiilor de muncă privind reintegrarea în lucru a salariatului concediat sau transferat nelegal la alt lucru urmează să fie executată imediat. Urmează să fie executată imediat, în conformitate cu articolul 208 din Codul de procedură civilă şi hotărîrea instanţei judecătoreşti privind acordarea de salariu salariatului, dar nu mai mult decît pe o lună.
În cazul în care administraţia reţine executarea hotărîrii instanţei de judecată cu privire la reintegrarea în lucru a salariatului concediat sau transferat nelegal la alt lucru, instanţa care a adoptat a astfel de hotărîre ia decizia de a i se plăti salariul mediu sau diferenţa de salariu pe tot timpul reţinerii din contul întreprinderii, instituţiei, organizaţiei.
Articolul 227. Termenul de executare a hotărîrii comisiei pentru soluţionarea litigiilor de muncă
Hotărîrea comisiei pentru soluţionarea litigiilor de muncă urmează să fie executată de administraţie în termen de trei zile după expirarea a zece zile prevăzute pentru a fi atacată (articolul 216), cu excepţia cazurilor stabilite de articolul 226 alineatul întîi din prezentul Cod.
Articolul 228. Executarea forţată a hotărîrii comisiei pentru soluţionarea litigiilor de muncă
În cazul în care administraţia nu execută hotărîrea comisiei pentru soluţionarea litigiilor de muncă în termenul stabilit (articolul 227) comisia respectivă eliberează salariatului un certificat, care are putere de titlu executoriu.
Certificat nu se eliberează, dacă salariatul sau administraţia s-a adresat în termenul stabilit judecătoriei populare cu o cerere pentru soluţionarea litigiului de muncă.
Pe baza certificatului eliberat de comisia pentru soluţionarea litigiilor de muncă şi prezentat nu mai tîrziu decît în termen de o lună judecătoriei populare, executorul judecătoresc procedează la executarea forţată a hotărîrii comisiei respective.
În cazul cînd salariatul din motive întemeiate a pierdut termenul stabilit comisia pentru soluţionarea litigiilor de muncă care a eliberat certificatul poate să hotărască repunerea în termen.".
72. Din articolul 229 textele "sau a hotărîrii comitetului sindical al întreprinderii, instituţiei, organizaţiei", şi "sau decizia" se exclud.
73. Articolele 230, 230/1, 231, 232 şi 233 vor avea următorul cuprins:
"Articolul 230. Examinarea litigiilor de muncă ale conducătorilor
Litigiile de muncă ale conducătorilor aleşi, confirmaţi sau numiţi în funcţie de organele supreme ale puterii de stat şi ale administraţiei de stat privind concedierea, schimbarea datei şi a formulării motivelor de concediere, transferarea în altă funcţie, plata pentru timpul absenţei forţate de la lucru sau privind prestarea unei munci cu o retribuţie mai mică şi aplicarea sancţiunilor disciplinare sînt examinate de către organele respective ale puterii de stat şi ale administraţiei de stat.
Dacă conducătorul a fost reintegrat în funcţia anterioară, în baza hotărîrii organului suprem al puterii de stat şi al administraţiei de stat, i se plăteşte cîştigul mediu pentru timpul absenţei forţate de la lucru, sau i se plăteşte diferenţa de salariu pentru timpul prestării unei munci cu retribuţie mai mică, dar nu mai mult decît pe un an. În acest caz se aplică corespunzător articolele 224 şi 225 din prezentul Cod.
Articolul 230/1. Satisfacerea creanţelor pecuniare
La examinarea litigiilor de muncă privind creanţele pecuniare, cu excepţia creanţelor cu privire la plata cîştigului mediu, salariatului pentru timpul absenţei forţate de la lucru sau a diferenţei de salariu pentru timpul prestării unei munci cu o retribuţie mai mică (articolele 224 şi 230), organul care examinează litigiul are dreptul că adopte hotărîrea de a plăti salariatului sumele ce i se cuvin pe un termen nu mai mare de trei ani.
Articolul 231. Modul de soluţionare a conflictelor colective de muncă
Modul de soluţionare a conflictelor colective de muncă, ce ţin de stabilirea la întreprindere, în instituţie, organizaţie a unor noi condiţii social-economice de muncă şi de trai sau schimbarea condiţiilor existente, încheierea şi executarea clauzelor contractelor colective de muncă şi a altor acorduri dintre administraţie, pe de o parte, şi colectivul de muncă sau sindicat, pe de altă parte, precum şi a conflictelor colective de muncă dintre colectivele de muncă a două şi mai multe întreprinderi, instituţii, organizaţii ori sindicate şi organele de administrare respective, este stabilit de Legea pentru soluţionarea conflictelor colective de muncă.
Articolul 232. Dreptul salariaţilor de a se asocia în sindicate
În scopul reprezentării intereselor lor economice şi sociale salariaţii au dreptul, de a crea, la alegerea lor şi fără autorizaţie prealabilă, la întreprinderi, în instituţii şi organizaţii, sindicate, precum şi de a intra în ele.
Statutele (regulamentele) sindicatelor se înregistrează în modul stabilit pentru organizaţiile obşteşti.
Apartenenţa sau neapartenenţa la sindicate nu atrage după sine nici un fel de îngrădire a drepturilor de muncă şi social-economice, garantate de legislaţie.
Articolul 233. Drepturile sindicatelor
Drepturile sindicatelor şi garanţiile activităţii lor sînt stabilite de legislaţie.".
74. Articolul 234 se va înlocui cu două articole noi 234 şi 235 cu următorul cuprins:
"Articolul 234. Dreptul lucrătorilor de a participa la conducerea întreprinderii, instituţiei, organizaţiei
Salariaţii au dreptul să participe la conducerea întreprinderii, instituţiei, organizaţiei prin adunările generale (conferinţele) ale colectivelor de muncă şi prin organele ce funcţionează în cadrul colectivelor de muncă, să înainteze propuneri privind îmbunătăţirea activităţii întreprinderii, instituţiei, organizaţiei, precum şi în problemele deservirii necesităţilor locative, de trai şi social- culturale.
Articolul 235. Colectivul de muncă al întreprinderii, instituţiei, organizaţiei
Colectivul de muncă al întreprinderii, instituţiei, organizaţiei este format din toţi salariaţii care prin munca lor participă la activitatea acesteia în baza contractului individual de muncă, precum şi prin alte forme ce reglementează relaţiile de muncă dintre salariat şi administraţie.
Împuternicirile colectivului de muncă sînt stabilite de legislaţie."
75. În articolul 237 textul "legea Uniunii R.S.S. cu privire la drepturile comitetului sindical al întreprinderii, instituţiei, organizaţiei" se înlocuieşte cu cuvîntul "legislaţie".
76. Articolul 238 va avea următorul cuprins:
"Articolul 238. Drepturile comitetului sindical al întreprinderii, instituţiei, organizaţiei
Comitetul sindical al întreprinderii, instituţiei, organizaţiei are dreptul:
1) să reprezinte interesele salariaţilor întreprinderii, instituţiei organizaţiei în domeniul producţiei, muncii, traiului, culturii;
2) să participe la stabilirea modului de repartizare a beneficiului, fondului de consum, să facă avize asupra proiectului devizului de cheltuieli al acestui fond;
3) să asculte rapoartele conducătorilor întreprinderii, instituţiei, organizaţiei cu privire la îndeplinirea angajamentelor luate pe baza contractului colectiv de muncă, a măsurilor pentru organizarea şi îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, deservirea necesităţilor locative, de trai şi social-culturale ale salariaţilor şi să ceară lichidarea neajunsurilor scoase la iveală;
4) să contribuie la dezvoltarea activităţii de inventator şi de raţionalizator, să exercite controlul asupra introducerii la timp a invenţiilor şi propunerilor de raţionalizare acceptate, să contribuie la apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale acestora;
5) să participe la soluţionarea problemelor muncii, utilizării forţei de muncă şi salarizării care, conform legislaţiei, urmează să fie soluţionate de administraţie şi de comitetul sindical al întreprinderii, instituţiei organizaţiei;
6) să exercite controlul obştesc asupra îndeplinirii de către administraţie a legislaţiei muncii, a regulilor şi normelor de tehnică a securităţii şi de igienă în producţie, asupra aplicării juste a condiţiilor de retribuire a muncii;
7) să adreseze, la rugămintea salariaţilor şi din iniţiativa proprie în instanţa judecătorească cereri pentru apărarea drepturilor de muncă ale salariaţilor;
8) să pregătească de comun acord cu administraţia documentele necesare pentru stabilirea pensiilor pentru salariaţi şi familiile lor, să le prezinte pentru stabilirea pensiilor, să trimită salariaţii la sanatorii, profilactorii şi case de odihnă;
9) să repartizeze de comun acord cu administraţia, în modul stabilit spaţiu locativ în casele întreprinderii, instituţiei, organizaţiei, precum şi spaţiu locativ pus la dispoziţia lor în alte case, să efectueze controlul asupra privatizării fondului locativ al întreprinderii, instituţiei, organizaţiei, să controleze deservirea necesităţilor locative de stat;
10) să reprezinte interesele salariaţilor în conflictele colective de muncă, să ia parte la formarea şi activitatea comisiilor de conciliere şi a comisiei de arbitraj, să conducă (să organizeze) şi să desfăşoare greve.
Comitetul sindical al întreprinderii, instituţiei, organizaţiei are de asemenea şi alte drepturi prevăzute de legislaţie şi de contractele colective de muncă.".
77. Denumirea şi alineatul întîi ale articolului 239, după cuvîntul "controlului" se completează cu cuvîntul "obştesc".
78. Articolele 240 şi 243 se exclud.
79. Capitolul XV-A "Colectivul de muncă" se exclude.
80. Din denumirea capitolului XVI cuvintele "de stat" se exclud.
81. Din denumirea articolului 244 şi din cuprinsul lui cuvintele "de stat" se exclud.
82. Din articolul 245 cuvintele "de stat" se exclud.
83. În articolul 246:
din cuprins cuvintele "de stat" se exclud;
în alineatul întîi punctul 1) cuvintele "invaliditate temporară" se înlocuiesc cu textul "incapacitate temporară de muncă";
în alineatul doi cuvintele "taberelor pionereşti" se înlocuiesc cu textul "taberelor de întremare pentru copiii lor.".
84. În articolul 247 textul "în legătură cu boala" se înlocuieşte cu textul "în legătură cu o boală profesională sau cu îmbolnăvirea de tuberculoză".
85. Articolele 250/1 şi 251 vor avea următorul cuprins:
"Articolul 250/1. Condiţiile de bază ale asigurării şi cuantumul ajutoarelor pe linia asigurărilor sociale
Condiţiile de bază ale asigurării şi cuantumul ajutoarelor pe linia asigurărilor sociale se stabileşte de legislaţie.
Cuantumul minim al ajutoarelor pentru incapacitatea temporară de muncă se stabileşte de legislaţie.
Articolul 251. Asigurarea cu pensii
Cetăţenii Republicii Moldova, cetăţenii şi apatrizii au dreptul la asigurarea cu pensii de stat pentru limită de vîrstă (de bătrîneţe), în caz de invaliditate, de pierdere a întreţinătorului şi pentru vechime în muncă în condiţiile şi în modul stabilit de Legea cu privire la asigurarea cu pensii de stat în Republica Moldova.".
86. Articolele 252 şi 253 se exclud.
87. Articolele 254, 255 şi 256 vor avea următorul cuprins:
"Articolul 254. Organele de supraveghere şi control asupra respectării legislaţiei muncii
Supravegherea şi controlul asupra respectării legislaţiei muncii şi asupra regulamentului de protecţie a muncii sînt exercitate de:
1) Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale şi de organele şi inspectoratele de stat special împuternicite pentru aceasta, care în activitatea lor nu depind de administraţia întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor şi de organele lor ierarhic superioare;
2) sindicate, în conformitate cu legislaţia privind sindicatele.
Organele de autoadministrare locală exercită controlul asupra respectării legislaţiei muncii în modul stabilit de legislaţie.
Ministerele şi departamentele exercită controlul departamental asupra respectării legislaţiei muncii faţă de întreprinderile, instituţiile, organizaţiile ce le sînt subordonate.
Supravegherea de stat asupra respectării de către ministere şi legislaţiei muncii este exercitată de către Procurorul Republicii Moldova şi de către procurorii subordonaţi lui în conformitate cu legislaţia.
Articolul 255. Supravegherea de stat asupra securităţii muncii în industrie
Supravegherea de stat asupra respectării de către ministere şi departamente, precum şi de către întreprinderi, instituţii, organizaţii, persoane cu funcţii de răspundere şi cetăţeni a regulilor privind securitatea muncii în industrie şi îndeplinirea obligaţiilor privind protecţia subsolului este exercitată de Departamentul de Stat pentru Standarde, Metrologie şi Supraveghere Tehnică.
Articolul 256. Supravegherea energetică de stat
Supravegherea de stat asupra înfăptuirii măsurilor care asigură deservirea fără pericol a instalaţiilor electrice şi de termoficare este exercitată de Departamentul de Stat pentru Resursele Energetice.".
88. Din articolul 257 denumirea "Ministerului ocrotirii sănătăţii al R.S.S. Moldoveneşti" se înlocuieşte cu denumirea "Ministerului Sănătăţii", iar textele "din Uniunea R.S.S." şi "comitetelor de stat" se exclud.
89. În articolul 258 cuvintele "de V.Ţ.S.P.S." se înlocuiesc cu cuvintele "în modul stabilit".
90. Articolul 260 va avea următorul cuprins:
"Articolul 260. Particularităţile reglementării juridice a muncii pentru unele categorii de lucrători
Norme speciale de reglementare juridică a muncii pentru unele categorii de lucrători (în afară de particularităţile prevăzute de prezentul Cod) pot fi stabilite pentru lucrătorii:
1) încadraţi la întreprinderi, în instituţii şi organizaţii cu forme nestatale de proprietate;
2) cu condiţii specifice de muncă (lucrători de anumite profesii, care muncesc în condiţii de muncă nocive etc.);
3) a căror legătură de muncă cu întreprinderea, instituţia, organizaţia (cumularzii, meseriaşii la domiciliu, lucrătorii temporari şi sezonieri etc.) are un caracter specific;
4) cu capacitatea de muncă redusă (invalizii, persoanele de vîrstă pensionară ş.a.);
5) care îmbină munca cu învăţătura şi învăţătura cu munca;
6) care muncesc în raioanele unde e decretată starea excepţională."
91. Articolele 261 şi 262 se exclud.
92. În articolul 263 alineatul întîi:
punctul 1) va avea următorul cuprins:
"1) încălcarea gravă o singură dată a îndatoririlor de muncă de către conducătorul ales, confirmat sau numit în funcţie de organele supreme ale puterii de stat şi ale administraţiei de stat";
punctul 4) se exclude.
93. Articolele 264 şi 265 se exclud.
94. În articolele 20, 24, 38, 43, 48, 60, 67, 93, 98, 99, 123, 125, 126, 128, 128/1, 128/2, 132, 133, 163, 167, 182, 183, 199, 254, 259 263 textele "legislaţia Uniunii R.S.S. şi a R.S.S. Moldoveneşti", "legislaţia Uniunii R.S.S.", "legislaţia Uniunii R.S.S. şi, în limitele prevăzute de ea, legislaţia R.S.S. Moldoveneşti" se înlocuiesc prin cuvîntul "legislaţia".
95. În textul Codului cuvintele "administraţia întreprinderii, instituţiei, organizaţiei" se înlocuiesc cu cuvîntul "administraţia:, cuvintele "muncitorii şi slujbaşii" - cu cuvîntul "salariaţii", termenele "contractul colectiv" şi "contractul de muncă" se înlocuiesc respectiv cu termenele "contractul colectiv de muncă", "contractul individual de muncă" la cazul respectiv.
Art.II. - Prezenta lege intră în vigoare la data publicării.
| PREŞEDINTELE REPUBLICII MOLDOVA | M. SNEGUR
|
| or. Chişinău, 2 martie 1993. | |
| Nr.1315-XII. |