H O T Ă R Â R E

cu privire la aprobarea Metodologiei de calculare, aprobare şi aplicare

a preţurilor şi tarifelor reglementate pentru producerea energiei

electrice şi termice, pentru serviciile de distribuţie şi furnizare

a energiei termice

nr. 396/2019 din 01.11.2019

Monitorul Oficial nr.360-366/2028 din 06.12.2019

* * *

ÎNREGISTRAT:

Ministerul Justiţiei

al Republicii Moldova

nr.1505 din 22 noiembrie 2019

Ministru __________Fadei NAGACEVSHI

În temeiul art.9 alin.(2) lit.a) din Legea nr.92/2014 cu privire la energia termică şi promovarea cogenerării (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.178-184, art.415), cu modificările ulterioare, şi al art.7 alin.(2) lit.a) din Legea nr.107/2016 cu privire la energia electrică (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2016, nr.193-203, art.413), cu modificările ulterioare, Consiliul de administraţie al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Metodologia de calculare, aprobare şi aplicare a preţurilor şi tarifelor reglementate pentru producerea energiei electrice şi termice, pentru serviciile de distribuţie şi furnizare a energiei termice (se anexează).

2. Se abrogă Metodologia determinării, aprobării şi aplicării tarifelor la producerea energiei electrice, energiei termice şi la apa de adaos, aprobată prin Hotărârea Consiliului de Administraţie al ANRE nr.147 din 25.08.2004 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr.171-174, art.335).

3. Se abrogă Metodologia de determinare, aprobare şi aplicare a tarifelor pentru energia termică livrată consumatorilor, aprobată prin Hotărârea Consiliului de Administraţie al ANRE nr.482 din 06.09.2012 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr.234-236, art.1330).

4. Prezenta hotărâre intră în vigoare din 1 ianuarie 2020.

DIRECTORUL GENERAL	Veaceslav UNTILA

DIRECTORI	Eugen CARPOV
	Ştefan CREANGĂ

Nr.396/2019. Chişinău, 1 noiembrie 2019.

Anexă

la Hotărârea Consiliului de Administraţie al ANRE

nr.396/2019 din 01.11.2019

METODOLOGIA

de calculare, aprobare şi aplicare a preţurilor şi tarifelor reglementate

pentru producerea energiei electrice şi termice, pentru serviciile

de distribuţie şi furnizare a energiei termice

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

Secţiunea 1

Scopul şi domeniul de aplicare

1. Metodologia de calculare, aprobare şi aplicare a preţurilor şi tarifelor reglementate pentru producerea energiei electrice şi termice, pentru serviciile de distribuţie şi furnizare a energiei termice (în continuare Metodologia) stabileşte metode unice de calculare, aprobare şi aplicare a preţurilor şi tarifelor reglementate de către titularii de licenţă pentru producerea energiei electrice, producerea energiei termice, distribuţia şi/sau furnizarea energiei termice, inclusiv pentru apa caldă menajeră.

2. Prezenta Metodologie stabileşte:

1) principiile de reglementare a preţurilor şi tarifelor la energia electrică şi energia termică produse şi livrate;

2) structura şi modul de determinare a cheltuielilor reglementate;

3) metoda de separare a cheltuielilor şi a rentabilităţii la producerea energiei electrice şi termice în regim de cogenerare;

4) principiile efectuării investiţiilor şi modul de recuperare a acestora prin preţuri şi tarife reglementate;

5) modul de calculare a nivelului rentabilităţii;

6) modul de determinare, aprobare, actualizare şi aplicare a preţurilor şi a tarifelor reglementate.

3. Prezenta Metodologie reglementează următoarele preţuri şi tarife:

1) preţurile pentru energia electrică şi energia termică produsă de centralele electrice de termoficare;

2) tariful pentru producerea energiei termice;

3) tariful pentru serviciul de distribuţie şi furnizare a energiei termice;

4) tariful pentru energia termică livrată consumatorilor, inclusiv pentru apa caldă menajeră.

4. În cazul în care unitatea termoenergetică deţine o singură licenţă pentru activitatea de producere, distribuţie şi furnizare a energiei termice, Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică (în continuare Agenţia) aprobă şi actualizează doar tariful pentru energia termică livrată consumatorilor, inclusiv pentru apa caldă menajeră, cu respectarea procedeelor de calcul specifice fiecărui gen de activitate.

Secţiunea 2

Criterii şi noţiuni principale de reglementare

5. Mecanismul aplicat la determinarea şi reglementarea preţurilor şi tarifelor se bazează pe următoarele criterii:

1) separarea contabilă a activităţii de producere, distribuţie şi furnizare a energiei şi alte activităţi nereglementate;

2) alimentarea fiabilă a consumatorilor cu energie termică, prin utilizarea eficientă a capacităţilor de producţie;

3) prestarea calitativă şi fiabilă, a serviciilor de distribuţie şi furnizare a energiei termice;

4) eficienţă maximă cu cheltuieli minime la desfăşurarea activităţilor reglementate;

5) efectuarea de către titularii de licenţe a achiziţiilor bunurilor, lucrărilor şi serviciilor în corespundere cu Regulamentul privind procedurile de achiziţie a bunurilor, lucrărilor şi serviciilor utilizate în activitatea titularilor de licenţă din sectoarele electroenergetic, termoenergetic, gazelor naturale şi a operatorilor care furnizează serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare;

6) promovarea investiţiilor eficiente în activitatea reglementată şi asigurarea recuperării mijloacelor financiare aferente acestor investiţii;

7) asigurarea includerii în preţurile şi tarifele reglementate a cheltuielilor justificate, nediscriminatorii, transparente, bazate pe performanţă şi pe criterii obiective şi o rată rezonabilă de rentabilitate.

6. Preţurile şi tarifele aprobate de Agenţie nu includ taxa pe valoarea adăugată (TVA) şi se aplică pentru toţi consumatorii deserviţi de către titularii de licenţă.

7. Agenţia aprobă preţuri şi tarife unice pentru activitatea reglementată a fiecărui titular de licenţă.

8. În sensul prezentei Metodologii se definesc următoarele noţiuni:

anul de bază – anul pentru care sunt aprobate de Agenţie cheltuielile de bază. La prima aprobare a cheltuielilor de bază, anul de bază este anul eliberării licenţei;

cheltuieli efective – suma cheltuielilor efective suportate şi înregistrate în evidenţa contabilă a titularului de licenţă pentru perioada raportării;

cheltuieli de bază – cheltuieli aferente retribuirii muncii, cheltuieli materiale, cheltuieli aferente serviciilor prestate de terţi, cheltuieli de distribuire şi cheltuieli administrative care sunt determinate de titularul de licenţă în conformitate cu prevederile stipulate în Secţiunile 3-7 ale Capitolului III din prezenta Metodologie, sunt examinate şi aprobate de Agenţie pentru anul de bază;

cost istoric – valoarea de intrare a mijloacelor fixe şi imobilizărilor necorporale formată din: preţul de cumpărare, taxe vamale, impozite şi taxe nerecuperabile, cu scăderea tuturor reducerilor, rabaturilor şi sconturilor comerciale la procurare, alte costuri direct atribuite obiectului pentru a-l aduce în locul amplasării şi în starea necesară pentru folosire după destinaţie. Costul istoric este actualizat doar prin investiţii aprobate de Agenţie;

preţurile pentru energia electrică şi termică produsă de centralele electrice de termoficare – contravaloarea energiei electrice şi termice produsă de centrala electrică de termoficare urbană, stabilită pentru 1 kWh de energie electrică şi pentru 1 Gcal de energie termică;

tariful pentru producerea energiei termice – contravaloarea energiei termice produsă de centrala termică, stabilită pentru 1 Gcal de energie termică;

tariful pentru serviciul de distribuţie şi furnizare a energiei termice – contravaloarea serviciului prestat de unitatea termoenergetică care asigură livrarea energiei termice către consumatori, stabilită pentru 1 Gcal de energie termică;

tariful pentru energia termică livrată consumatorilor (inclusiv pentru apa caldă menajeră) – contravaloarea serviciului prestat de unitatea termoenergetică deţinătoare a licenţei unice pentru activitatea de producere, distribuţie şi furnizare a energiei termice, stabilită pentru 1 Gcal de energie termică;

componenta de corectare a venitului reglementat – valoarea rezultată din diferenţa dintre venitul reglementat actualizat pentru anul precedent şi cel efectiv înregistrat în aceeaşi perioadă (excedent sau deficit tarifar);

venit reglementat – venitul aferent unui an calendaristic de reglementare, recunoscut de organul de reglementare ca fiind necesar şi justificat pentru acoperirea tuturor cheltuielilor reglementate ale titularului de licenţă şi pentru obţinerea unui nivel rezonabil de rentabilitate;

venit calculat – venitul determinat în baza cantităţii de energie efectiv produsă, distribuită şi furnizată de către titularul de licenţă, şi preţurilor, tarifelor în vigoare aferente activităţii reglementate;

investiţie eficientă – investiţie care contribuie la reducerea cheltuielilor necesare de a fi incluse la calcularea preţurilor şi a tarifelor reglementate. Se consideră investiţie eficientă, investiţia pentru care suma efectelor economice medii anuale, estimate de-a lungul duratei de utilizare a obiectului de investiţii, este mai mare decât valoarea totală a investiţiei;

investiţie obligatorie – investiţie care se realizează de către titularul de licenţă în scopul executării prevederilor legii;

investiţie necesară – investiţie realizată în scopul asigurării calităţii, fiabilităţii şi continuităţii activităţii de producere a energiei electrice şi/sau termice şi livrare de energie termică către consumatori;

livrări utile – pentru producătorii de energie electrică şi/sau termică, este cantitatea energiei electrice şi/sau energiei termice sau a apei de adaos, livrate de la liniile electrice de plecare, respectiv colectoarele centralei sau nodul de supliment. Pentru distribuitorii de energie termică, este cantitatea energiei termice livrate consumatorilor. La ajustarea tarifelor pentru anul „j” – livrările utile se determină luând în considerare valoarea medie a livrărilor efective pe parcursul ultimilor 5 ani. La actualizarea anuală a tarifelor pentru anul „j-1”– livrările utile reprezintă livrările efective pentru anul „j-1”;

actualizarea preţurilor şi a tarifelor – operaţiunea de analiză şi determinare a nivelului preţurilor şi tarifelor, potrivit normelor metodologice şi condiţiilor efective de activitate pentru perioada precedentă de reglementare;

ajustarea preţurilor şi a tarifelor – procedura de examinare a calculaţiei preţurilor şi tarifelor, în baza parametrilor planificaţi pentru anul „j”, în corespundere cu prevederile prezentei Metodologii, finalizată cu aprobarea preţurilor şi tarifelor noi.

Capitolul II

STRUCTURA CHELTUIELILOR REGLEMENTATE

Secţiunea 1

Costul activităţii de producere a energiei electrice şi termice de

centralele electrice de termoficare

9. Dat fiind procesul tehnologic şi specificul activităţii titularilor de licenţă pentru producerea energiei electrice şi termice de centralele electrice de termoficare, prezenta Metodologie stabileşte, următoarele cheltuieli incluse în costul total reglementat (CRP_j):

1) Cheltuieli aferente procurării resurselor energetice primare (CRE_pj);

2) Cheltuieli privind amortizarea mijloacelor fixe şi imobilizărilor necorporale (CAI_j);

3) Cheltuieli materiale (CMp_j);

4) Cheltuieli aferente serviciilor prestate de terţi (CSTp_j);

5) Cheltuieli aferente retribuirii muncii (CRMp_j);

6) Cheltuieli administrative (CA_j);

7) Alte cheltuieli ale activităţii operaţionale (ACp_j).

În aşa mod:

CRP_j = CREp_j + CAI_j + CMp_j+ CSTp_j+ CRMp_j+ CA_j + ACp_j (1)

10. Cheltuielile care pot fi atribuite direct pentru producerea formei date de energie (energiei electrice sau energiei termice) sunt reflectate corespunzător destinaţiei.

Cheltuielile care nu pot fi alocate direct, se repartizează între cele două forme de energie (electrică şi termică) proporţional ponderii cheltuielilor de procurare a combustibilului utilizat la producerea formei date de energie în totalul cheltuielilor privind utilizarea combustibilului reflectat la producerea ambelor forme de energie.

În cazul prestării de către producătorii de energie electrică şi termică a serviciilor de sistem, cheltuielile alocate acestora sunt excluse din componenţa costului total reglementat repartizat producerii energiei electrice.

Secţiunea 2

Costul activităţii de producere a energiei termice

11. Dat fiind procesul tehnologic şi specificul activităţii titularilor de licenţă pentru producerea energiei termice în centrale termice, prezenta Metodologie stabileşte, următoarele cheltuieli incluse în costul total reglementat (CRP_j):

1) Cheltuieli aferente procurării resurselor energetice primare (CREp_j);

2) Cheltuieli privind amortizarea mijloacelor fixe şi imobilizărilor necorporale (CAI_j);

3) Cheltuieli materiale (CMp_j);

4) Cheltuieli aferente serviciilor prestate de terţi (CSTp_j);

5) Cheltuieli aferente retribuirii muncii (CRMp_j);

6) Cheltuieli administrative (CA_j);

7) Alte cheltuieli ale activităţii operaţionale (ACp_j).

În aşa mod:

CRP_j = CREp_j + CAI_j + CMp_j+ CSTp_j+ CRMp_j+ CA_j + ACp_j (2)

Secţiunea 3

Costul aferent serviciului de distribuţie şi furnizare a energiei termice

12. Dat fiind specificul activităţii titularilor de licenţă pentru distribuţia şi furnizarea energiei termice, prezenta Metodologie stabileşte, următoarele cheltuieli incluse în costul total reglementat (CDF_j):

1) Cheltuielile aferente procurării energiei termice (CP_j);

2) Cheltuieli aferente procurării resurselor energetice primare (CREdf_j);

3) Cheltuieli privind amortizarea mijloacelor fixe şi imobilizărilor necorporale (CAI_j);

4) Cheltuieli materiale (CMdf_j);

5) Cheltuieli aferente serviciilor prestate de terţi (CSTdf_j);

6) Cheltuieli aferente retribuirii muncii (CRMdf_j);

7) Cheltuieli de distribuire (CD_j);

8) Cheltuieli administrative (CA_j);

9) Alte cheltuieli ale activităţii operaţionale (ACdf_j).

Astfel:

CDF_j = CP_j + CREdf_j + CAI_j + CMdf_j+ CSTdf_j+ CRMdf_j + CD_j + CA_j + ACdf_j (3)

13. Cheltuielile aferente procurării energiei termice (CP_j) se determină conform formulei:

CP_j = TP_jx EP_j (4)

unde:

TP_j– tariful mediu de procurare a energiei termice în anul „j”;

EP_j– cantitatea de energie termică procurată, inclusiv pentru prepararea apei calde menajere în anul „j”.

14. Costurile aferente serviciului de distribuţie şi furnizare a energiei termice sunt constituite din cheltuielile necesare şi justificate de la punctul de intrare în reţeaua termică până la punctul de delimitare între reţeaua termică şi instalaţiile de utilizare a energiei termice ale consumatorilor.

Secţiunea 4

Costul aferent serviciului de livrare a energiei

termice consumatorilor

15. Pentru titularii de licenţă care deţin o singură licenţă pentru activitatea de producere, distribuţie şi furnizare a energiei termice, prezenta Metodologie stabileşte următoarele cheltuieli incluse în costul total reglementat (CL_j):

1) Cheltuielile aferente energiei termice produse de propriile centrale electrice de termoficare urbane şi/sau centrale termice (CEP_j);

2) Cheltuieli aferente distribuţiei şi furnizării energiei termice, inclusiv pentru apa caldă menajeră (CDF_j).

În aşa mod:

CL_j = CEP_j + CDF_j (5)

unde:

CL_j – costul total reglementat aferent livrării energiei termice consumatorilor.

16. Pentru unitatea termoenergetică care livrează energie termică consumatorilor, cheltuielile aferente energiei termice produse de propriile centrale electrice de termoficare urbane sau centrale termice (CEP_j) reprezintă veniturile reglementate aferente activităţii de producere şi sunt determinate: pentru energia termică produsă de centralele electrice de termoficare în corespundere cu prevederile Capitolului II, Secţiunea 1, iar pentru energia termică produsă de centralele termice în corespundere cu prevederile Capitolului II, Secţiunea 2 ale prezentei Metodologii.

17. Cheltuielile aferente distribuţiei şi furnizării energiei termice (CDF_j) sunt determinate în corespundere cu prevederile Secţiunii 3 a Capitolului II din prezenta Metodologie.

Secţiunea 5

Cheltuielile care nu se includ în costurile reglementate

18. În costurile reglementate nu se includ cheltuielile aferente:

1) efectuării lucrărilor de construcţie, reconstrucţie, reparaţie capitală, procurării, modernizării, montării şi probării utilajului, pentru punerea în funcţiune a noilor obiecte, secţii şi agregate, supravegherea de autor a organizaţiilor de proiectare, alte investiţii capitale. Aceste cheltuieli se recuperează după darea în exploatare a mijloacelor fixe prin includerea în preţ sau tarif a amortizării acestora şi a rentabilităţii investiţiilor efectuate după cum este descris în Secţiunea 2 a Capitolului III şi Secţiunile 1 şi 2 ale Capitolului V din prezenta Metodologie;

2) înlăturării nefinisărilor în lucrările de proiectare, construcţie şi montaj, revizie (demontare), înlăturarea defectelor utilajului şi deteriorărilor provocate din vina producătorilor, furnizorilor şi organizaţiilor de transport;

3) executării lucrărilor de proiectare şi construcţie, procurarea utilajului, repararea şi întreţinerea obiectelor din fondul locativ, de menire comunală, social-culturală şi altor obiecte, executării lucrărilor (serviciilor) auxiliare, ce nu sunt legate de activitatea reglementată a titularului de licenţă;

4) lucrărilor calificate ca ajutor pentru alte întreprinderi şi organizaţii atât în formă de servicii, cât şi suport material sau financiar;

5) scopurilor de caritate şi sponsorizare;

6) achitării amenzilor, penalităţilor, despăgubirilor, acoperirii lipsurilor, pierderilor şi altor cheltuieli neproductive;

7) creanţelor compromise;

8) cheltuieli pentru cercetări ştiinţifice şi dezvoltare, care nu se capitalizează;

9) cheltuieli aferente constituirii provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli;

10) recompense unice;

11) cheltuieli pentru burse de valori, organizaţii de intermediere şi de altă natură administrativă, servicii de consultanţă, asistenţă juridică;

12) cheltuieli aferente organizării timpului liber şi a odihnei salariaţilor, inclusiv şi cheltuielile pentru măsuri corporative;

13) cheltuieli aferente desfăşurării adunării generale a acţionarilor;

14) plăţi calculate membrilor consiliului şi comisiei de cenzori ale titularului de licenţă;

15) cheltuieli de judecată şi taxele de stat aferente;

16) cheltuieli aferente asigurării benevole a personalului şi a bunurilor materiale;

17) alte cheltuieli ale titularului de licenţă ce nu ţin de activităţile reglementate.

Capitolul III

DETERMINAREA ŞI ACTUALIZAREA CHELTUIELILOR

Secţiunea 1

Cheltuielile aferente procurării resurselor energetice primare

19. Cheltuielile aferente procurării resurselor energetice primare (CRE_j) sunt reprezentate de:

1) cheltuieli privind utilizarea combustibilului;

2) cheltuieli privind utilizarea apei potabile şi tehnologice;

3) cheltuielile privind utilizarea materialelor de filtrare, reactivelor chimice;

4) cheltuielile privind utilizarea energiei electrice.

20. Cheltuielile privind utilizarea combustibilului, a apei şi a energiei electrice vor fi reflectate separat după destinaţia acestora: în scopuri de producere, de distribuţie, administrative sau alte necesităţi aferente activităţii reglementate.

Cheltuielile aferente procurării resurselor energetice primare în scopuri de producere se determină în corespundere cu Programul de producere al întreprinderii.

21. Pentru fiecare an calendaristic titularii de licenţă prezintă Agenţiei spre coordonare Programul de producere. Programul de producere efectiv realizat pentru anul precedent se prezintă concomitent cu Raportul anual de activitate al întreprinderii, iar programul de producere planificat pentru anul următor până la data de 31 decembrie.

22. Cheltuielile aferente procurării resurselor energetice primare se vor calcula la stabilirea, ajustarea sau actualizarea tarifelor/preţurilor în mod direct pentru fiecare sursă de producere, conform prevederilor prezentei Metodologii.

23. La determinarea cheltuielilor pentru procurarea combustibilului utilizat la producerea energiei termice la centralele termice (CT), consumul specific de combustibil convenţional pentru producerea 1 Gcal de energie termică se determină în baza caracteristicilor tehnice ale cazanului, iar în lipsa acestora, conform formulei:

unde:

b – consumul specific de combustibil convenţional pentru producerea 1 Gcal de energie termică, kg.c.c./Gcal;

η_CT – randamentul centralei termice, %.

24. În baza consumului specific de combustibil necesar pentru producerea 1 Gcal de energie termică şi cantitatea de energie termică ce urmează să fie livrată de la colectoare, se determină cantitatea de combustibil în unităţi convenţionale (tone combustibil convenţional – t.c.c.), utilizat pentru producerea energiei termice.

25. Consumul de combustibil convenţional (exprimat în t.c.c.) necesar pentru producerea energiei electrice (termice) pe fiecare tip de combustibil (gaze naturale, păcură, cărbune, etc.) se calculează, în baza structurii tipurilor de combustibil, utilizat pentru producerea energiei la fiecare centrală.

26. Consumul de combustibil în unităţi naturale se calculează prin împărţirea consumului de combustibil convenţional (pe tipuri de combustibil exprimat în t.c.c.) la coeficientul caloric al tipului respectiv de combustibil. Coeficientul caloric se determină ca raport dintre căldura de ardere inferioară (kcal/kg) a tipului dat de combustibil şi căldura de ardere convenţională a combustibilului (7000 kcal/kg c. c.).

27. În cazul producerii energiei în centralele electrice de termoficare urbane (CET), dat fiind faptul că cogenerarea reprezintă producerea simultană, în acelaşi proces, a energiei electrice şi termice în cadrul unei şi aceleiaşi instalaţii, prezenta Metodologie prevede alocarea, între energia electrică şi energia termică produse, a costului combustibilului utilizat, astfel încât economia de combustibil, comparativ cu generarea separată a energiei electrice şi termice, să fie repartizată într-un mod nediscriminatoriu între cele două forme de energie produse simultan.

Economia de combustibil se determină conform formulei:

unde:

ΔQ_CETj – cantitatea de combustibil economisită, GJ;

Q_CTEj – cantitatea de combustibil necesară pentru producerea separată a cantităţii de energie electrică EE_j în cadrul unei centrale termoelectrice eficiente, GJ;

Q_CTj – cantitatea de combustibil necesară pentru producerea separată a cantităţii de energie termică ET_j în cadrul unei centrale termice, GJ;

Q_CETj – cantitatea de combustibil utilizată la CET în anul „j” pentru producerea simultană a cantităţii EE_j de energie electrică şi ET_j de energie termică;

EE_j – cantitatea de energie electrică produsă de CET în anul „j”, GJ;

ET_j – cantitatea de energie termică produsă de CET în anul „j”, GJ;

η_CTE – randamentul de referinţă al unei centrale termoelectrice eficiente cu turbină cu abur (fără ciclu combinat). În conformitate cu prezenta metodologie η_CTE=0,35;

η_CT – randamentul de referinţă al celei mai eficiente centrale termice din ţară (cu puterea comparabilă cu puterea termică a CET). În conformitate cu prezenta metodologie η_CT=0,92;

η_CETj – randamentul global de producere a energiei electrice şi termice de CET în anul „j”. La ajustarea preţurilor/tarifelor valoarea randamentului global se stabileşte nu mai mică decît valoarea medie a acestuia pe parcursul ultimilor 5 ani.

Cantitatea de combustibil repartizată energiei electrice produse de CET se determină conform formulei:

Cantitatea de combustibil repartizată producerii energiei termice de CET se determină conform formulei:

28. Cheltuielile privind procurarea combustibilului se determină în baza consumului de combustibil în expresie naturală şi tarifelor/preţurilor de procurare ale acestuia. La determinarea cheltuielilor, se aplică tarifele/preţurile de procurare a gazelor naturale aprobate de Agenţie, iar pentru alte tipuri de combustibil – preţurile minime de pe piaţă.

29. Cheltuielile privind utilizarea apei potabile şi tehnologice în scopuri de producere se determină în baza consumurilor de apă în expresie naturală şi tarifele în vigoare.

Consumurile de apă în scopuri de producere, includ:

1) apa supusă tratării chimice şi ulterior utilizată pentru alimentarea cazanelor;

2) apa pentru răcirea mecanismelor şi condensatoarelor;

3) apa pentru necesităţile de producţie (spălarea filtrelor);

4) apa, supusă tratării chimice şi utilizată pentru alimentarea cu apă de adaos a reţelelor termice;

5) consumul tehnologic de apă la tratarea ei chimică, conform normativelor;

6) cheltuieli de canalizare.

30. Consumurile legate de alimentarea reţelelor termice cu apă de adaos (costul apei procurate, plata pentru serviciile de canalizare) se reflectă separat şi se includ integral în cheltuielile pentru producerea apei de adaos. Aceste cheltuieli urmează să fie recuperate producătorilor de către furnizorii de energie termică în conformitate cu contractele bilaterale de livrare - procurare a energiei termice şi separat a apei de adaos.

31. Pentru fiecare centrală se calculează şi se aprobă de Agenţie tariful de livrare a apei de adaos, care include cheltuielile de procurare a apei, cheltuielile privind materialele de filtrare şi reactivele necesare pentru producerea apei de adaos.

32. Dacă producătorul de energie nu furnizează terţilor apă de adaos, totodată acesta fiind şi distribuitor al energiei termice, cheltuielile aferente alimentării reţelelor termice cu apă de adaos, se calculează pentru fiecare centrală şi se includ în cheltuielile aferente serviciului de distribuţie şi furnizare a energiei termice spre recuperare. În acest caz, Agenţia nu aprobă tariful pentru apa de adaos.

33. Cheltuielile privind utilizarea apei, legate de alimentarea cazanelor, consumul apei pentru răcirea mecanismelor şi condensatoarelor, precum şi pentru alte necesităţi de producţie se includ în costul energiei electrice şi termice. La CET aceste consumuri se repartizează între energia electrică şi termică proporţional ponderii cheltuielilor privind utilizarea combustibilului la producerea formei date de energie în cheltuielile totale pentru combustibilul utilizat la producerea ambelor forme de energie în regim de cogenerare pentru perioada dată.

34. Consumurile de apă în scopuri de distribuţie, includ:

1) apa de adaos;

2) apa pentru răcirea pompelor.

Distribuitorul de energie termică determină cheltuielile de suplinire a reţelelor termice cu apă de adaos în corespundere cu tarifele la apa potabilă şi tehnologică utilizată pentru producerea apei de adaos, tarifele la apa de adaos şi volumele respective de consum în reţelele termice.

35. Consumul de apă pentru alimentarea reţelelor termice se determină în baza volumului de apă tratată chimic necesar pentru umplerea reţelelor termice şi a volumului de apă de adaos tratată chimic pentru acoperirea scurgerilor de apă în reţelele termice la nivel normativ, egal cu cel mult 0,25% din volumul orar de apă în reţelele termice utilizate în procesul de livrare a energiei termice. Volumul de apă necesar anual pentru umplerea reţelelor termice se determină la nivel de cel mult 1,5 din volumul reţelelor termice utilizate în procesul de livrare a energiei termice. Volumul orar de apă în reţelele termice se determină pe fiecare contur în parte în baza volumului total al reţelelor termice şi numărul orelor de funcţionare a sistemului centralizat de alimentare cu energie termică în anul de gestiune. În volumul total al reţelelor termice se include volumul reţelelor de transport, de distribuţie şi interne de încălzire a tuturor obiectelor conectate la sistemul centralizat de alimentare cu energie termică.

36. Cheltuielile privind utilizarea materialelor de filtrare şi a reactivelor chimice în procesul tehnologic se determină, în baza volumului de apă necesar de a fi tratat chimic şi normele de consum al reactivelor chimice şi materialelor de filtrare. Cheltuielile pentru reactivele chimice şi materialele de filtrare, legate de pregătirea apei pentru alimentarea reţelelor termice se includ integral în costurile pentru producerea apei de adaos. Celelalte cheltuieli se includ în costul energiei termice la CT, iar la CET în costul producerii energiei electrice şi termice proporţional ponderii cheltuielilor pentru combustibilul repartizat pentru producerea formei date de energie în cheltuielile totale pentru combustibilul utilizat la producerea ambelor forme de energie.

37. La stabilirea şi ajustarea preţurilor/tarifelor, cheltuielile aferente procurării resurselor energetice primare în scopuri administrative sau alte necesităţi, cu excepţia celor de producere, aferente activităţii reglementate, se determină în baza cantităţilor necesare şi justificate, stabilite în corespundere cu cantităţile efective în ultimii 3 ani, dar care nu depăşesc normativele existente, la care se aplică tarifele în vigoare sau preţurile de piaţă. La actualizare aceste cheltuieli sunt determinate prin calculul direct în corespundere cu prevederile Secţiunii 2 a Capitolului VII din prezenta Metodologie. Cheltuielile aferente procurării resurselor energetice primare în scopuri administrative sunt repartizate proporţional cu ponderea veniturilor obţinute din activităţile vizate în veniturile totale realizate de titularul de licenţă.

Secţiunea 2

Cheltuieli privind amortizarea mijloacelor fixe şi

imobilizărilor necorporale

38. Cheltuielile privind amortizarea mijloacelor fixe şi imobilizărilor necorporale pentru anul „j” (CAI_j) sunt determinate pornind de la:

1) baza de calcul a mijloacelor fixe şi imobilizărilor necorporale (BA₀) (în continuare baza de calcul) care reprezintă valoarea de intrare a activelor, necesară pentru determinarea amortizării în scopuri tarifare, aprobată de Agenţie. Anul de bază, pentru stabilirea bazei de calcul, este începutul anului intrării în vigoare a prezentei Metodologii. Baza de calcul este determinată în baza costului istoric al mijloacelor fixe şi imobilizărilor necorporale şi este actualizată conform prevederilor punctului 41 al prezentei Metodologii;

2) durata de utilizare aplicată la determinarea amortizării în scopuri tarifare se stabileşte în conformitate cu prevederile Catalogului mijloacelor fixe şi activelor nemateriale (în continuare Catalog), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.338 din 21 martie 2003 (Monitorul Oficial, 2003, nr.62-66 art.379) şi nu poate fi mai mică decât durata de utilizare stabilită în Catalog. În cazul extinderii duratei de utilizare a mijloacelor fixe şi imobilizărilor necorporale în evidenţa contabilă a întreprinderii, ca rezultat al investiţiilor efectuate, similar va fi extinsă şi durata de utilizare în scopuri tarifare, cu condiţia că investiţiile au fost aprobate de Agenţie;

3) amortizarea calculată pe fiecare obiect de inventar prin aplicarea metodei liniare, care prevede repartizarea uniformă a bazei de calcul pe parcursul duratei de utilizare aplicate conform prevederilor prezentei Metodologii.

39. Cheltuielile privind amortizarea mijloacelor fixe şi imobilizărilor necorporale se determină prin calcul direct, pentru perioada de reglementare „j”, conform formulei:

unde:

BA_kj – baza de calcul a obiectului de inventar „k” la începutul anului „j”;

DU_k – durata de utilizare a obiectului de inventar „k” stabilită în scopuri tarifare.

40. Recuperarea valorii de intrare a mijloacelor fixe şi imobilizărilor necorporale, se efectuează prin cheltuielile privind amortizarea acestora. Valoarea cumulativă a cheltuielilor privind amortizarea, aferente obiectului de inventar „k”, nu poate fi mai mare decât baza de calcul a acestui obiect:

41. Baza de calcul aprobată de Agenţie (BA₀), anual este actualizată în următorul mod:

BA_j= BA₀+ IA_j – EA_j (12)

unde:

BA_j – baza de calcul actualizată pentru perioada de reglementare „j”;

BA₀ – baza de calcul stabilită pentru anul intrării în vigoare a Metodologiei. Pentru titularii de licenţă noi, baza de calcul este stabilită pentru primul an de activitate reglementată;

IA_j – valoarea anuală a investiţiilor aprobate de Agenţie, conform prevederilor stipulate în Secţiunile 3-7 ale Capitolului IV din prezenta Metodologie;

EA_j – valoarea mijloacelor fixe şi imobilizărilor necorporale ieşite pe parcursul anului de reglementare.

42. În baza de calcul nu se includ valorile următoarelor mijloace fixe şi imobilizări necorporale:

1) care nu sunt destinate activităţii reglementate;

2) transmise în leasing operaţional;

3) aferente contractelor investiţionale încheiate în condiţiile Legii cu privire la eficienţa energetică;

4) conservate şi/sau neutilizate pe parcursul anului de reglementare;

5) obiectelor locative, de menire social-culturală şi ale altor mijloace fixe care nu sunt destinate activităţii reglementate;

6) finanţate de către terţi, inclusiv bugetele de stat şi locale, din granturi sau donaţii;

7) transmise în gestiunea titularului de licenţă cu titlu gratuit sau la deservire tehnică;

8) aflate în curs de execuţie;

9) executate în afara planurilor de investiţii, fără aprobarea Agenţiei;

10) costul istoric al cărora a fost recuperat integral prin amortizarea inclusă în scopuri tarifare;

11) care nu sunt reflectate în evidenţa contabilă;

12) ieşite din evidenţa contabilă în anul precedent de reglementare;

13) orice majorare a costului de intrare a mijloacelor fixe şi imobilizărilor necorporale, inclusiv prin reevaluare, rezultată în urma aplicării altui procedeu decât prin efectuarea investiţiilor.

43. Cheltuielile privind amortizarea mijloacelor fixe şi imobilizărilor necorporale se determină separat pentru fiecare activitate reglementată în funcţie de utilizarea sau apartenenţa acestora. Cheltuielile privind amortizarea mijloacelor fixe şi imobilizărilor necorporale, care nu pot fi atribuite direct uneia din activităţile reglementate se alocă între activităţile desfăşurate şi reglementate proporţional valorii iniţiale a activelor repartizabile aferente acestor activităţi la sfârşitul anului „j”.

44. Repartizarea cheltuielilor privind amortizarea mijloacelor fixe şi imobilizărilor necorporale legate nemijlocit de procesul de producere în regim de cogenerare se efectuează proporţional ponderii cheltuielilor privind utilizarea combustibilului la producerea formei date de energie în cheltuielile totale pentru combustibilul utilizat la producerea ambelor forme de energie în regim de cogenerare pentru perioada de reglementare.

45. Pentru monitorizarea activităţii reglementate şi excluderea subvenţiilor încrucişate, titularul de licenţă va prezenta anual, în corespundere cu cerinţele stabilite de Agenţie, informaţia detaliată privind amortizarea mijloacelor fixe şi imobilizărilor necorporale efectiv calculată la întreprindere.

46. Mijloacele financiare în mărimea amortizării anuale incluse în tarif, cu excepţia celor aferente investiţiilor efectuate din împrumuturi, vor fi utilizate de către titularii de licenţă doar în scopul efectuării investiţiilor. Pentru activitatea de distribuţie a energiei termice, din totalul investiţiilor executate, cel puţin 70% vor fi destinate extinderii, reconstrucţiei, modernizării, renovării şi reabilitării reţelelor termice. În cazul utilizării acestor mijloace în alte scopuri, Agenţia va diminua costul total reglementat pentru anul de reglementare următor, în cuantumul mijloacelor care nu au fost utilizate.

Secţiunea 3

Cheltuielile aferente retribuirii muncii

47. Cheltuielile privind retribuirea muncii aferente activităţii de producere a energiei (CRMp_j) şi cheltuielile privind retribuirea muncii aferente activităţii de distribuţie şi furnizare a energiei termice (CRMdf_j) se determină conform următoarelor formule:

CRMp_j = CPP_j + CMD_j + CMA_j (13)

şi, respectiv:

CRMdf_j = CPDF_j + CMD_j + CMA_j (14)

unde:

CPP_j – cheltuieli privind retribuirea muncii personalului încadrat nemijlocit în procesul de producere şi personalului auxiliar;

CMD_j – cheltuielile privind retribuirea muncii personalului serviciului vânzări şi marketing. În cazul în care unitatea termoenergetică deţine o singură licenţă pentru activitatea de producere, distribuţie şi furnizare a energiei termice, cheltuielile privind retribuirea muncii personalului serviciului vânzări şi marketing se includ doar în CRMdf;

CMA_j – cheltuielile privind retribuirea muncii personalului administrativ. Cheltuielile privind retribuirea muncii personalului administrativ se determină integral pe întreprindere şi se alocă între activităţile desfăşurate şi reglementate proporţional cheltuielilor de retribuire a muncii personalului nemijlocit încadrat în activităţile desfăşurate;

CPDFj – cheltuieli privind retribuirea muncii personalului încadrat nemijlocit în procesul de distribuţie şi furnizare şi personalului auxiliar.

48. Pentru anul de bază, cheltuielile privind retribuirea muncii, CPPp₀, CPDF₀, CMD₀ şi CMA₀, sunt determinate pornind de la:

1) numărul personalului efectiv, dar nu mai mare decât cel prevăzut în Statele de personal în vigoare, aprobate de către titularul de licenţă;

2) cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real;

3) coeficientul de complexitate recomandat la stabilirea salariului tarifar. Acest coeficient se aplică la nivelul efectiv aplicat de către întreprindere;

4) nivelul de calificare a personalului;

5) regimul timpului de lucru efectiv, înregistrat în anii precedenţi anului de bază;

6) condiţiile de muncă;

7) suplimente obligatorii la salarii;

8) primele justificate în scopuri tarifare, şi prevăzute în Codul muncii, Contractul colectiv de muncă şi Regulamentele interne.

49. Cheltuielile legate de contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii şi primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală se includ în cheltuieli privind retribuirea muncii şi se determină în baza tarifelor/primelor prevăzute de legile respective pentru anul de bază. Actualizarea anuală a acestor cheltuieli va fi efectuată în corespundere cu cheltuielile aferente retribuirii muncii, actualizate pentru anul de reglementare „j” şi tarifele/primele prevăzute de legile respective pentru anul de reglementare „j”.

50. Pentru anii următori, cheltuielile aferente retribuirii muncii, exceptând cheltuielile legate de contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii şi primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, sunt actualizate anual conform formulelor:

unde:

∆LR_j – modificarea lungimii reţelelor termice în anul „j” faţă de anul „j-1”, care se determină conform formulei:

LR_j – lungimea totală a reţelelor termice la finele anului de reglementare „j”;

LR_j-1 – lungimea totală a reţelelor termice la finele anului de reglementare „j-1”;

IPCM_j – indicele preţurilor de consum din Republica Moldova, publicat de către Biroul Naţional de Statistică;

X₁ – indicele de eficientizare stabilit constant în proporţie de 20% din indicele preţurilor de consum din Republica Moldova, X₁=0,2×IPCM_j.

51. La actualizarea anuală a cheltuielilor aferente retribuirii muncii, indicele preţurilor de consum este substituit cu coeficientul creşterii medii anuale a cuantumului minim garantat al salariului în sectorul real, dacă sunt îndeplinite concomitent următoarele condiţii:

1) la nivel naţional, s-a modificat cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real, aprobat prin Hotărârea Guvernului;

2) titularul de licenţă a aplicat în anul de reglementare prevederile Hotărârii Guvernului cu privire la cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real;

3) nivelul coeficientului creşterii medii anuale a cuantumului minim garantat al salariului în sectorul real în anul de reglementare este mai mare decât nivelul indicelui preţurilor de consum pentru acelaşi an.

În formulele de actualizare a cheltuielilor aferente retribuirii muncii se aplică IPCM_j sau coeficientul creşterii medii anuale a cuantumului minim garantat al salariului în sectorul real, doar dacă titularul de licenţă a aplicat efectiv în anul de reglementare prevederile Hotărârii Guvernului cu privire la cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real.

Secţiunea 4

Cheltuielile materiale

52. Cheltuielile materiale cuprind valoarea materialelor consumabile care participă direct sau contribuie indirect la desfăşurarea activităţii de producere (CMp_j) sau distribuţie şi furnizare (CMdf_j). Cheltuielile materiale pot fi reprezentate de: materiale, piese de schimb, carburanţi, lubrifianţi, obiecte de mică valoare şi scurtă durată, materiale de protecţie şi alte tipuri de materiale utilizate pentru organizarea activităţii şi întreţinerea, exploatarea şi reparaţia curentă a utilajului, clădirilor şi construcţiilor necesare pentru desfăşurarea activităţilor reglementate.

53. Pentru anul de bază, cheltuielile materiale, CMp₀ şi CMdf₀, se determină pornind de la:

1) devizele de cheltuieli, preţurile minime de pe piaţă şi contractele încheiate cu terţe părţi;

2) planurile de deservire tehnică, întreţinere şi reparaţie curentă a mijloacelor fixe;

3) normele privind consumul de materiale prevăzute de actele normative, dar nu mai mari decât cele efectiv înregistrate;

4) paşapoartele tehnice ale mijloacelor fixe;

5) normativele privind realizarea măsurilor de protecţie a muncii;

6) cantităţile de materiale efectiv utilizate în perioadele precedente de reglementare.

54. Pentru anii următori, cheltuielile materiale sunt actualizate anual conform formulelor:

unde:

IPCD_j – indicele preţurilor de consum al SUA în anul „j”, publicat de către Departamentul Muncii al SUA;

X₂ – indicele de eficientizare stabilit constant în proporţie de 20% din indicele preţurilor de consum al SUA, X₂=0,2×IPCD_j;

LeiD_j – rata medie de schimb a monedei naţionale faţă de dolarul SUA în anul „j”, publicată de către Banca Naţională a Moldovei;

LeiD_j-1 – rata medie de schimb a monedei naţionale faţă de dolarul SUA în anul „j-1”, publicată de către Banca Naţională a Moldovei.

55. La calcularea cheltuielilor materiale nu se includ:

1) cheltuielile de procurare a energiei electrice, a gazelor naturale, a altor combustibili şi a apei aferente procesului de producere. Aceste cheltuieli se determină prin calculul direct, în corespundere cu prevederile Secţiunii 1 a Capitolului III din prezenta Metodologie;

2) cheltuielile materiale efectuate în scopuri administrative. Aceste cheltuieli se determină în corespundere cu prevederile stipulate în Secţiunea 7 a Capitolului III din prezenta Metodologie;

3) cheltuielile materiale efectuate pentru serviciul vânzări şi marketing. Aceste cheltuieli se determină în corespundere cu prevederile Secţiunii 6 a Capitolului III din prezenta Metodologie.

Secţiunea 5

Cheltuielile aferente serviciilor prestate de terţi

56. Cheltuielile aferente serviciilor prestate de terţi reprezintă plăţile achitate persoanelor terţe pentru serviciile necesare activităţii reglementate a titularului de licenţă. Acestea includ:

1) verificarea, deservirea tehnică, întreţinerea, exploatarea şi reparaţia curentă a mijloacelor fixe şi imobilizărilor necorporale aferente activităţilor reglementate;

2) asigurarea condiţiilor normale de lucru şi a tehnicii securităţii prevăzute de legislaţie;

3) pregătirea şi perfecţionarea cadrelor;

4) asigurarea obligatorie a salariaţilor şi a patrimoniului în conformitate cu prevederile legislaţiei;

5) verificarea, deservirea tehnică a aparatelor de măsurare şi control;

6) servicii de telecomunicaţii;

7) asigurarea pazei, inclusiv a securităţii antiincendiare în conformitate cu prevederile legislaţiei;

8) alte cheltuieli, aferente serviciilor prestate de terţi, necesare şi justificate aferente activităţii reglementate a întreprinderii.

57. Pentru anul de bază, cheltuielile aferente serviciilor prestate de terţi (CSTp₀ şi CSTdf₀) se determină pornind de la:

1) devizele de cheltuieli, preţurile minime de pe piaţă şi contractele încheiate cu terţe părţi;

2) cheltuielile efective aferente serviciilor prestate de terţi înregistrate în perioadele precedente de reglementare.

58. Pentru anii următori, cheltuielile aferente serviciilor prestate de terţi sunt actualizate anual conform formulelor:

59. La calcularea cheltuielilor aferente serviciilor prestate de terţi nu se includ:

1) cheltuielile efectuate în scopuri administrative. Aceste cheltuieli sunt determinate în corespundere cu prevederile Secţiunii 7 a Capitolului III din prezenta Metodologie;

2) cheltuielile aferente serviciului vânzări şi marketing. Aceste cheltuieli sunt determinate în corespundere cu prevederile Secţiunii 6 a Capitolului III din prezenta Metodologie.

Secţiunea 6

Cheltuieli de distribuire

60. Cheltuielile de distribuire (CDj) reprezintă cheltuielile aferente promovării şi comercializării serviciilor reglementate. În cheltuielile de distribuire se includ cheltuielile aferente serviciului vânzări şi marketing ale întreprinderii şi anume:

1) cheltuielile ce ţin de contractarea şi facturarea energiei şi apei de adaos, contractarea de combustibil, materiale, piese de schimb, reactive chimice şi altele necesare pentru activităţile reglementate;

2) cheltuieli de publicitate (cheltuielile legate de informarea consumatorilor şi publicului);

3) deplasările personalului;

4) servicii de telecomunicaţii;

5) asigurarea pazei, inclusiv a securităţii antiincendiare în conformitate cu prevederile legislaţiei;

6) întreţinerea şi reparaţia curentă a mijloacelor fixe aferente activităţii comerciale a întreprinderii;

7) valoarea, uzura, reparaţia şi întreţinerea obiectelor de mică valoare şi scurtă durată;

8) cheltuieli poştale;

9) comisioanele achitate băncilor comerciale pentru colectarea plăţilor de la consumatori;

10) cheltuielile tipografice, pentru procurarea rechizitelor de birou;

11) cheltuielile pentru întreţinerea transportului auto de serviciu;

12) alte cheltuieli necesare şi justificate aferente activităţii reglementate a întreprinderii.

61. Pentru anul de bază, cheltuielile de distribuire (CD₀) se determină pornind de la cheltuielile efective înregistrate în perioadele precedente de reglementare cu respectarea principiului eficienţei maxime la cheltuieli minime şi necesare desfăşurării activităţii reglementate.

62. Pentru anii următori, cheltuielile de distribuire sunt actualizate anual conform formulei:

63. Cheltuielile aferente retribuirii muncii personalului serviciului vânzări şi marketing nu se includ în cheltuieli de distribuire. Aceste cheltuieli sunt determinate în corespundere cu prevederile Secţiunii 3 a Capitolului III din prezenta Metodologie.

Secţiunea 7

Cheltuieli administrative

64. Cheltuielile administrative (CA_j) reprezintă cheltuielile justificate aferente activităţii aparatului de conducere, subdiviziunilor administrative ale întreprinderii, cheltuielile cu caracter administrativ şi anume:

1) întreţinerea şi reparaţia curentă a mijloacelor fixe cu destinaţie administrativă;

2) valoarea, uzura, reparaţia şi întreţinerea obiectelor de mică valoare şi scurtă durată;

3) cheltuielile poştale;

4) cheltuieli de întreţinere şi exploatare a mijloacelor de telecomunicare utilizate în scopuri administrative;

5) cheltuielile tipografice, pentru procurarea rechizitelor de birou, formularelor tipizate;

6) cheltuielile pentru paza obiectelor administrative şi asigurarea securităţii antiincendiare;

7) cheltuielile pentru întreţinerea transportului auto de serviciu, care se determină în baza actelor normative;

8) cheltuielile pentru deplasările personalului;

9) cheltuieli pentru asigurarea obligatorie a personalului şi a patrimoniului în conformitate cu prevederile legislaţiei;

10) cheltuielile pentru serviciile bancare;

11) cheltuielile pentru pregătirea şi perfecţionarea obligatorie a personalului;

12) procurarea literaturii speciale, actelor normative şi instructive, abonarea la ediţii speciale necesare în activitatea reglementată;

13) alte cheltuieli necesare şi justificate aferente activităţii reglementate a întreprinderii.

65. Cheltuielile administrative se determină integral pe întreprindere şi se alocă între activităţile desfăşurate şi reglementate proporţional cheltuielilor de retribuire a muncii personalului nemijlocit încadrat în activităţile desfăşurate.

66. Pentru anul de bază cheltuielile administrative (CA₀) se determină pornind de la cheltuielile efective înregistrate în perioadele precedente de reglementare cu respectarea principiului eficienţei maxime la cheltuieli minime şi necesare desfăşurării activităţii reglementate.

67. Pentru anii următori, cheltuielile administrative sunt actualizate anual conform formulei:

68. La calcularea cheltuielilor administrative nu se includ:

1) Cheltuielile aferente retribuirii muncii personalului administrativ. Aceste cheltuieli se determină în corespundere cu prevederile Secţiunii 3 a Capitolului III din prezenta Metodologie;

2) Cheltuielile aferente procurării resurselor energetice primare în scopuri administrative. Aceste cheltuieli se determină în corespundere cu prevederile Secţiunii 1 a Capitolului III din prezenta Metodologie;

3) Cheltuielile privind amortizarea mijloacelor fixe şi imobilizărilor necorporale în scopuri administrative. Aceste cheltuieli se determină în corespundere cu prevederile Secţiunii 2 a Capitolului III din prezenta Metodologie.

Secţiunea 8

Stabilirea şi actualizarea cheltuielilor de bază

69. Preţurile şi tarifele reglementate se determină luând în considerare cheltuielile de bază aprobate de Agenţie pentru o perioadă de 5 ani.

70. Pentru primul an de activitate licenţiată, titularii de licenţă determină cheltuielile de bază şi le prezintă spre examinare şi aprobare. Cheltuielile de bază sunt determinate şi actualizate în conformitate cu prevederile Secţiunilor 3-7 ale Capitolului III din prezenta Metodologie. La determinarea cheltuielilor de bază, cheltuielile comune se repartizează între activităţi în corespundere cu prevederile Politicilor contabile ale titularilor de licenţă, cu excepţia cheltuielilor repartizarea cărora este stabilită în conformitate cu prevederile prezentei Metodologii.

71. Titularii de licenţă prezintă Agenţiei spre examinare şi aprobare calculele noi ale cheltuielilor, în termenul indicat în Regulamentul privind procedurile de prezentare şi de examinare a cererilor titularilor de licenţe privind preţurile şi tarifele reglementate. Proiectul calculelor cheltuielilor de bază este realizat de către titularul de licenţă în conformitate cu prevederile prezentei Metodologii, cu reflectarea desfăşurată a cheltuielilor efective incluse în cheltuielile de bază pentru anii precedenţi (4 ani) şi cu anexarea documentelor justificative care confirmă nivelul solicitat al cheltuielilor.

72. În cheltuielile de bază aferente activităţii de producere a energiei electrice şi termice sunt incluse următoarele cheltuieli: materiale (CMp_j), aferente serviciilor prestate de terţi (CSTp_j)_, aferente retribuirii muncii (CRMp_j), administrative (CAj).

73. În cheltuielile de bază aferente activităţii de distribuţie şi furnizare a energiei termice sunt incluse următoarele cheltuieli: materiale (CMdf_j), aferente serviciilor prestate de terţi (CSTdf_j), aferente retribuirii muncii (CRMdf_j), de distribuire (CD_j), administrative (CA_j).

74. Cheltuielile materiale şi cele aferente serviciilor prestate de terţi, în mărimea acceptată în scopuri tarifare, vor fi utilizate conform destinaţiei în corespundere cu prevederile prezentei Metodologii. În cazul când titularul de licenţă va utiliza aceste mijloace în alte scopuri, Agenţia va diminua venitul reglementat pentru anul următor de reglementare, în cuantumul mijloacelor neutilizate conform destinaţiei.

Secţiunea 9

Alte cheltuieli ale activităţii operaţionale

75. Alte cheltuieli ale activităţii operaţionale (ACp_j; ACdf_j) cuprind:

1) impozite, taxe, plăţile regulatorii şi alte plăţi obligatorii aferente activităţii reglementate (ITRp_j; ITRdf_j), cu excepţia celor recuperabile şi impozitului pe venit. Întru excluderea dublării, la calcularea preţurilor şi tarifelor aceste cheltuieli nu se includ în alte componente tarifare;

2) alocaţia pentru fondul de rulment (AFRp_j; AFRdf_j). Alocaţia pentru fondul de rulment este destinată plăţilor dobânzilor pentru creditele bancare primite pe termen scurt în scopul acoperirii obligaţiilor financiare pe termen scurt ale întreprinderii, formate ca rezultat al diferenţei de timp dintre regimul de facturare-achitare a serviciilor reglementate aplicat de către titularul de licenţă faţă de consumatori şi regimul de achitare a bunurilor şi serviciilor procurate de către titularul de licenţă, în conformitate cu contractele semnate cu furnizorii.

76. La determinarea preţurilor şi tarifelor pentru fiecare an de reglementare, alte cheltuieli ale activităţii operaţionale se determină după cum urmează:

Alocaţia pentru fondul de rulment se determină conform formulei:

unde:

ITRp_j – impozite, taxe, plăţile regulatorii şi alte plăţi obligatorii aferente activităţii de producere a energiei;

ITRdf_j – impozite, taxe, plăţile regulatorii şi alte plăţi obligatorii aferente activităţii de distribuţie şi furnizare a energiei;

AFRp_j – alocaţia pentru fondul de rulment aferentă activităţii de producere a energiei;

AFRdf_j – alocaţia pentru fondul de rulment aferentă activităţii de distribuţie şi furnizare a energiei termice;

α – necesitatea fondului de rulment în anul „j”, exprimat în zile de facturări anuale. Prin prezenta Metodologie se stabileşte α= 15 zile;

RDb_j– rata medie ponderată a dobânzilor la creditele noi acordate în monedă naţională pentru persoanele juridice pe un termen de până la 12 luni stabilită de Banca Naţională a Moldovei.

77. La ajustarea preţurilor şi tarifelor, ITRp_j; ITRdf_j se aplică la nivelul cheltuielilor determinate la actualizarea preţurilor şi tarifelor pentru anul „j-1”.

78. Alte cheltuieli ale activităţii operaţionale actualizate, sunt determinate în corespundere cu prevederile prezentei Secţiuni, pornind de la datele efectiv înregistrate în anul „j-1”, care sunt necesare şi justificate.

79. Mijloacele financiare în mărimea alocaţiei pentru fondul de rulment incluse în tarif, vor fi utilizate de titularul de licenţă doar în scopul prevăzut la punctele 75 şi 76 ale prezentei Metodologii. În cazul neutilizării sau utilizării acestor mijloace în alte scopuri, Agenţia va diminua venitul total reglementat pentru anul următor de reglementare, în cuantumul mijloacelor neutilizate conform destinaţiei.

Secţiunea 10

Determinarea pierderilor excepţionale

80. Pierderile excepţionale (PE) se determină în cazul calamităţilor naturale, care au condus la suportarea de către întreprinderi a unor pierderi reale, confirmate de organele abilitate şi care conform standardelor de contabilitate se includ în cheltuieli. În aceste cazuri, în tarif se includ doar cheltuielile coordonate cu Agenţia, care sunt justificate şi nu sunt recuperate de către întreprindere din alte surse (asigurări, recuperate de stat, donaţii).

81. Pierderile excepţionale din anul „j”, cu excepţia celor capitalizate, acceptate în scopuri tarifare, vor fi incluse la determinarea preţurilor şi tarifelor pentru anul „j” conform prevederilor Secţiunilor 1-4 ale Capitolului VI din prezenta Metodologie.

82. Pierderile excepţionale acceptate, care au fost capitalizate, vor fi incluse în scopuri tarifare şi recuperate similar investiţiilor.

Capitolul IV

PLANIFICAREA, APROBAREA ŞI EFECTUAREA INVESTIŢIILOR

Secţiunea 1

Clasificarea investiţiilor

83. Prezenta Metodologie stabileşte următoarele categorii de investiţii, care pot fi incluse în planul anual de investiţii elaborat de titularul de licenţă, după cum urmează:

Categoria A: Investiţii în construcţia de noi reţele termice şi noi capacităţi de producere;

Categoria B: Investiţii în reţele termice şi capacităţi de producere existente (reconstrucţie, modernizare şi retehnologizare, efectuarea reparaţiilor capitale ale reţelelor, a instalaţiilor de producere);

Categoria C: Investiţii în mijloace de transport, maşini, mecanisme, utilaje mecanice;

Categoria D: Investiţii în echipamente de măsurare, aparate de control şi diagnostică, inclusiv aferente reţelelor termice;

Categoria E: Investiţii în clădiri şi construcţii, inclusiv aferente reţelelor termice;

Categoria F: Investiţii în tehnică de calcul, telecomunicaţii;

Categoria G: Investiţii în imobilizări necorporale (programe, licenţe);

Categoria H: Alte investiţii legate de activitatea licenţiată.

Secţiunea 2

Procedura de planificare şi de prezentare a planului anual de investiţii

84. Planul anual de investiţii este elaborat de către titularul de licenţă, în corespundere cu planul de perspectivă privind extinderea şi dezvoltarea reţelelor termice (în continuare – plan de dezvoltare), ţinând cont de informaţia actualizată privind starea, gradul de amortizare a mijloacelor fixe existente, cât şi de obligaţiile titularului de licenţă de a desfăşura activitatea reglementată, la costuri minime şi eficienţă maximă.

85. Titularii de licenţă pentru distribuţia energiei termice, vor elabora şi vor prezenta Agenţiei planurile de dezvoltare în corespundere cu Normele tehnice ale reţelelor termice aprobate de Agenţie.

Planul anual de investiţii va cuprinde numai investiţiile obligatorii, necesare şi/sau eficiente, detaliat pe proiecte de investiţii ce urmează a fi realizate.

Înainte de includerea unui proiect în planul anual de investiţii, titularul de licenţă este obligat să-l evalueze conform criteriilor Secţiunii 3 a Capitolului IV din prezenta Metodologie.

Titularii de licenţă care deţin o singură licenţă pentru activitatea de producere, distribuţie şi furnizare a energiei termice, elaborează planul anual de investiţii, pe compartimente, pentru fiecare gen de activitate licenţiată de Agenţie.

86. Planul anual de investiţii se prezintă Agenţiei spre examinare şi aprobare şi include:

1) toate proiectele de investiţii aferente activităţii reglementate, pe care titularul de licenţă planifică să le realizeze în anul următor de reglementare;

2) nota informativă cu argumente motivate şi întemeiate a fiecărui proiect, privind obiectivele planului de investiţii;

3) sursa de finanţare şi calculele impactului planului anual de investiţii asupra tarifelor/preţurilor reglementate la energia electrică şi la energia termică. Impactul planului anual de investiţii se calculează ca suma totală a amortizării şi a rentabilităţii investiţiilor raportată la cantităţile estimate. Pentru calculul rentabilităţii se va utiliza rata de rentabilitate aplicată în tariful/preţul în vigoare în corespundere cu criteriile Secţiunii 2 a Capitolului V din prezenta Metodologie.

87. Planul anual de investiţii se prezintă pe suport de hârtie, semnat de administrator/conducător, cu prezentarea concomitentă a Planului în format electronic Excel.

88. Termenul limită pentru prezentarea planului anual de investiţii pentru anul următor de reglementare este 1 decembrie.

89. În cazul în care se planifică realizarea lucrărilor la un proiect de investiţii, pe parcursul a 2 sau mai mulţi ani, titularul de licenţă menţionează acest fapt în planul anual de investiţii, indicând perioada de realizare şi costul acestuia, inclusiv partea investiţiilor, care revine pentru anul următor (anii următori) de reglementare.

90. Planul anual de investiţii se compune din proiecte de investiţii, pe fiecare categorie de investiţii, care corespunde criteriilor de evaluare stabilite la punctul 97 din prezenta Metodologie.

91. Pentru fiecare proiect de investiţii, evaluat ca investiţie obligatorie şi/sau necesară, inclus în planul anual de investiţii, titularul de licenţă prezintă următoarele informaţii şi date:

1) categoria de investiţii, denumirea şi caracteristicile proiectului de investiţii;

2) amplasarea proiectului de investiţii (adresa);

3) cantitatea;

4) valoarea estimată a proiectului de investiţii, mii lei (fără TVA);

5) perioada de realizare, ani;

6) criteriul de evaluare corespunzător (conform punctului 97 din prezenta Metodologie);

7) obiectivele şi după caz rezultatele ce vor fi obţinute în urma realizării proiectului de investiţii;

8) sursa de finanţare;

9) partea proiectului multianual de investiţii nefinalizată, efectuată până la 31 decembrie a anului „j-1”: cantitate; valoare, mii lei (fără TVA);

10) investiţii planificate pentru anul „j”: cantitate; valoare, mii lei (fără TVA);

11) durata de utilizare a obiectului de investiţii, ani;

12) amortizarea anuală estimată ce ar rezulta în urma realizării proiectului de investiţii, mii lei.

92. Pentru fiecare proiect de investiţii, evaluat ca investiţie eficientă, inclus în planul anual de investiţii, titularul de licenţă prezintă următoarele informaţii şi date:

1) categoria de investiţii, denumirea şi caracteristicile proiectului de investiţii;

2) amplasarea proiectului de investiţii (adresa);

3) cantitatea;

4) valoarea estimată a proiectului de investiţii, mii lei (fără TVA);

5) numerele de inventar ale mijloacelor fixe, pentru cazurile în care valoarea investiţiilor noi urmează să fie reflectată în valoarea contabilă a activelor existente;

6) perioada de realizare, ani;

7) criteriul de evaluare corespunzător (conform punctului 97 din prezenta Metodologie);

8) obiectivele şi rezultatele ce vor fi obţinute în urma realizării proiectului de investiţii;

9) sursa de finanţare;

10) partea proiectului multianual de investiţii nefinalizată, efectuată până la 31 decembrie a anului „j-1”: cantitate; valoare, mii lei (fără TVA);

11) investiţii planificate pentru anul „j”: cantitate; valoare, mii lei (fără TVA);

12) durata de utilizare a obiectului de investiţii, ani;

13) amortizarea anuală estimată ce ar rezulta în urma realizării proiectului de investiţii, mii lei;

14) costurile de exploatare estimate pentru anul „j” în cazul în care proiectul de investiţii nu se va implementa – Ex⁰_j. La determinarea acestor costuri sunt reflectate datele efective pentru cel puţin 5 ani;

15) costurile de exploatare estimate pentru anul „j” în cazul în care proiectul de investiţii va fi implementat – Ex¹_j;

16) suma argumentată şi întemeiată a efectelor economice medii anuale estimate de-a lungul duratei de utilizare a proiectului de investiţii.

93. La determinarea efectelor economice medii anuale estimate se ia în considerare, după caz, cantitatea energiei produse şi respectiv contravaloarea serviciilor de distribuţie şi furnizare a energiei termice livrate consumatorilor, îmbunătăţirea calităţii serviciilor prestate, reducerea cheltuielilor de exploatare şi de întreţinere, reducerea pierderilor în reţelele termice, reducerea cheltuielilor cu personalul, reducerea cheltuielilor pentru procurarea combustibilului utilizat, mii lei.

94. Eficienţa investiţiilor se determină prin utilizarea următoarei inegalităţi:

unde:

I – valoarea estimată a investiţiei;

EE_j – efectul economic estimat al anului „j”, care se determină conform formulei:

EE_j = Ex⁰_j– Ex¹_j (31)

unde:

Ex⁰_j – costurile de exploatare estimate pentru anul „j” în cazul în care proiectul de investiţii nu se va implementa;

Ex¹_j – costurile de exploatare estimate pentru anul „j” în cazul în care proiectul de investiţii va fi implementat;

j_u – ultimul an al duratei de utilizare a obiectului de investiţii.

95. Titularul de licenţă prezintă calculele detaliate ale costurilor de exploatare medii anuale estimate, precum şi ale efectelor economice pentru proiectele de investiţii respective, inclusiv datele iniţiale de calcul.

96. Durata de utilizare a mijloacelor fixe şi imobilizărilor necorporale nu poate fi mai mică decât durata de funcţionare stabilită în Catalog.

Secţiunea 3

Evaluarea proiectelor de investiţii

97. Proiectele de investiţii incluse de titularul de licenţă în planul anual de investiţii sunt evaluate în baza următoarelor criterii.

1) Eficienţa. Evaluarea proiectului în baza criteriului de „eficienţă” se va efectua în baza valorii efectelor economice medii anuale estimate. Proiectul este considerat eficient cu condiţia că suma efectelor economice anuale, estimate de-a lungul duratei de utilizare a obiectului de investiţii, este mai mare decât valoarea totală a investiţiei.

2) Obligativitatea. Prin evaluarea proiectului după criteriul de „obligativitate” se subînţelege indicarea temeiului legal, care obligă titularul de licenţă să realizeze un anumit proiect de investiţii.

3) Necesitatea. Prin evaluarea proiectului după criteriul de „necesitate” se subînţelege demonstrarea de către titularul de licenţă a influenţei proiectului de investiţii asupra fiabilităţii şi securităţii în funcţionare a sistemului, a continuităţii livrării energiei termice consumatorilor, majorării numărului de consumatori şi îndeplinirii de către titularii de licenţă a obligaţiilor stabilite de lege, inclusiv analiza tehnică a proiectului de investiţii prin care se demonstrează că parametrii tehnici sunt suficienţi şi necesari întru atingerea obiectivului stabilit la realizarea proiectului de investiţii.

98. Proiectele de investiţii din Categoria A se includ în Planul anual de investiţii, doar dacă titularul de licenţă demonstrează că sunt obligatorii, necesare sau eficiente.

99. Proiectele de investiţii din Categoria B se includ în Planul anual de investiţii, doar dacă titularul de licenţă demonstrează că sunt investiţii necesare sau obligatorii.

100. Investiţiile din Categoria C se acceptă şi se includ în Planul anual de investiţii, doar cu condiţia că titularul de licenţă demonstrează că sunt investiţii eficiente şi/sau necesare. Titularul de licenţă este obligat să prezinte calculele efectelor de la reducerea consumului de combustibil şi, respectiv, a costurilor şi îmbunătăţirea altor caracteristici ale mijloacelor de transport, maşinilor şi mecanismelor, utilajelor mecanice ce se preconizează a fi procurate în raport cu utilizarea mijloacelor de transport, maşinilor şi mecanismelor, utilajelor mecanice existente. Mijloacele de transport, maşinile şi mecanismele, utilajele mecanice ce urmează a fi procurate trebuie să satisfacă necesităţile minime şi obiective ale titularului de licenţă pentru desfăşurarea activităţii reglementate în termenele stabilite de lege şi condiţiile licenţei.

101. Proiectele de investiţii din categoria D se includ în Planul anual de investiţii, doar cu condiţia că titularul de licenţă demonstrează ca sunt necesare, obligatorii sau eficiente.

102. Proiectele de investiţii din Categoria E se includ în Planul anual de investiţii, doar cu condiţia că titularul de licenţă demonstrează că aceste proiecte de investiţii sunt obligatorii, necesare sau eficiente, după caz. În cazul investiţiilor în construcţia noilor clădiri administrative titularul de licenţă urmează să demonstreze că aceste proiecte de investiţii sunt investiţii eficiente. În caz contrar, proiectele de investiţii respective nu se includ în planul anual de investiţii.

103. Proiectele de investiţii din Categoria F se includ în Planul anual de investiţii, doar cu condiţia că titularul de licenţă demonstrează că aceste proiecte sunt necesare şi eficiente. Performanţele tehnicii de calcul şi ale echipamentului de telecomunicaţii ce urmează a fi procurat trebuie să satisfacă necesităţile titularului de licenţă în scopul desfăşurării activităţii reglementate. În cazul în care titularul de licenţă nu demonstrează că tehnica de calcul, echipamentul de telecomunicaţii este necesar în scopul desfăşurării eficiente a activităţii reglementate la cheltuieli minime, sau se demonstrează că fără echipamentul respectiv titularul de licenţă poate desfăşura activitatea reglementată conform condiţiilor licenţei, atunci astfel de proiecte de investiţii nu se includ în planul anual de investiţii. Pentru orice proiect de investiţii în tehnică de calcul şi echipament de telecomunicaţii, care nu au fost disponibile la titularul de licenţă anterior şi titularul de licenţă consideră că sunt necesare în activitatea desfăşurată, el urmează să demonstreze eficienţa acestor investiţii. În caz contrar, proiectele de investiţii respective nu se includ în Planul anual de investiţii.

104. Proiectele de investiţii din Categoria G se includ în Planul anual de investiţii dacă se demonstrează că sunt obligatorii. Proiectele de investiţii în imobilizări necorporale, care nu sunt obligatorii, pot fi incluse în Planul anual de investiţii, numai în cazul în care se demonstrează că astfel de proiecte de investiţii sunt investiţii eficiente.

105. Proiectele de investiţii din Categoria H constituie acele proiecte de investiţii, aferente activităţii reglementate, care nu sunt incluse în Categoriile de investiţii A – G, pe care titularul de licenţă intenţionează să le includă în Planul anual de investiţii. Pentru astfel de proiecte de investiţii titularul de licenţă urmează să demonstreze eficienţa sau obligativitatea lor.

106. Proiectele de investiţii realizarea cărora duce exclusiv la reducerea consumului tehnologic şi/sau al pierderilor de energie termică în reţele se includ în Planul anual de investiţii după ce se demonstrează că investiţiile respective sunt investiţii eficiente.

Secţiunea 4

Aprobarea planului anual de investiţii

107. Agenţia examinează fiecare proiect de investiţii, inclus în Planul anual de investiţii şi stabileşte dacă proiectul de investiţii este argumentat în conformitate cu prevederile prezentei Metodologii.

108. Agenţia va aproba Planul anual de investiţii prezentat de titularul de licenţă, pornind de la informaţia prezentată până la 31 decembrie, cu posibilitatea extinderii termenului de examinare cu cel mult o lună. Planul anual de investiţii prezentat cu încălcarea prevederilor punctului 88 nu se examinează. Proiectele incluse în Planul de investiţii, dar neargumentate în Nota informativă, sau care nu corespund cerinţelor prevăzute de prezenta Metodologie, Agenţia este în drept să le respingă, fără a mai solicita titularului de licenţă informaţii sau explicaţii suplimentare.

109. Planul anual de investiţii se aprobă pentru fiecare gen de activitate licenţiată, pe categoriile de investiţii indicate la punctul 83, prin Hotărârea Consiliului de administraţie al Agenţiei, care se publică pe pagina electronică a Agenţiei. Hotărârea respectivă va include valoarea totală a investiţiilor aprobate, iar în Anexă se va indica valoarea investiţiilor, pe categorii de investiţii. În termen de 10 zile lucrătoare, de la momentul aprobării de către Consiliul de administraţie al Agenţiei a Planului de investiţii, copia Hotărârii menţionate se expediază titularului de licenţă.

110. Pentru fiecare proiect de investiţii, neacceptat în Planul anual de investiţii, Agenţia prezintă titularului de licenţă, prin scrisoare de însoţire, motivul neacceptării, conform prevederilor prezentei Metodologii.

111. După aprobarea Planului de investiţii de către Agenţie, titularul de licenţă este obligat să-l publice pe pagina sa electronică, în termen de 10 zile din momentul recepţionării Hotărârii Consiliului de administraţie al Agenţiei. Planul anual de investiţii se publică detaliat pe proiecte de investiţii, care urmează să fie realizate în anul respectiv.

Secţiunea 5

Modificarea planului anual de investiţii

112. Titularul de licenţă, pe parcursul anului de reglementare, este în drept să depună la Agenţie nu mai mult de două solicitări de modificare a Planului anual de investiţii aprobat, termenul limită fiind – 1 noiembrie.

113. În solicitarea privind modificarea Planului anual de investiţii se prezintă argumentarea necesităţii modificării. Argumentarea necesităţii modificării Planului anual de investiţii se efectuează în conformitate cu prevederile prezentei Metodologii.

114. Agenţia examinează solicitarea privind modificarea Planului anual de investiţii şi o aprobă, după caz, prin emiterea Hotărârii de modificare a Planului anual de investiţii în termen de 30 zile calendaristice. Un exemplar al Hotărârii respective se expediază titularului de licenţă în care se include valoarea totală a investiţiilor acceptate spre modificare şi valoarea investiţiilor pe categorii de investiţii.

115. La examinarea modificărilor la Planul anual de investiţii se aplică aceleaşi criterii stabilite în Capitolul IV din prezenta Metodologie.

Secţiunea 6

Raportul privind realizarea planului anual de investiţii

116. Titularul de licenţă prezintă anual Agenţiei raportul privind realizarea Planului de dezvoltare şi a Planului anual de investiţii pentru anul precedent de reglementare. Termenul limită de prezentare a raportului menţionat este data de 31 martie.

117. Titularii de licenţă care deţin o singură licenţă pentru activitatea de producere, distribuţie şi furnizare a energiei termice, prezintă Planul anual de investiţii realizat pe compartimente, pentru fiecare gen de activitate licenţiată de Agenţie.

118. În raportul privind realizarea Planului anual de investiţii pentru anul precedent de reglementare, se reflectă numai proiectele de investiţii prevăzute în Planul anual de investiţii aprobat pentru anul precedent de Agenţie şi obiectele de investiţii realizate efectiv şi date în exploatare în anul precedent. Raportul este însoţit de o notă informativă privind realizarea Planului anual de investiţii pentru anul precedent, inclusiv obiectivele realizate şi calculele impactului investiţiilor realizate asupra preţurilor şi tarifelor reglementate la energia electrică şi la energia termică livrată consumatorilor.

119. Impactul investiţiilor realizate se calculează ca suma totală a amortizării şi a rentabilităţii la investiţii, raportată la cantităţile efective. La calculul rentabilităţii se va utiliza rata de rentabilitate, aplicată la determinarea şi aprobarea tarifului/preţului în vigoare.

120. Pentru fiecare obiect de investiţii inclus în Raportul privind realizarea Planului anual de investiţii pentru anul precedent de reglementare, titularul de licenţă prezintă următoarele informaţii şi date:

1) categoria de investiţii, denumirea şi caracteristicile proiectelor de investiţii. Investiţiile efectuate conform prevederilor Legii cu privire la eficienţa energetică, vor fi indicate separat;

2) amplasarea proiectului de investiţii, adresa;

3) partea proiectului multianual de investiţii nefinalizată efectuată până la 31 decembrie a anului „j-1”: cantitate; valoarea proiectului de investiţii, lei (fără TVA);

4) valoarea cheltuielilor aferente retribuirii muncii, contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii şi primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală capitalizate şi incluse în proiectul de investiţii, lei (fără TVA);

5) obiectivele şi rezultatele proiectului de investiţii, incluse în plan şi realizate efectiv, precum şi criteriul de evaluare;

6) investiţii efectuate în anul „j” în proiectul de investiţii: cantitatea – inclusă în plan şi efectiv realizată; valoarea – inclusă în plan şi efectiv realizată, lei (fără TVA);

7) obiectul de investiţii (puse în funcţiune): cantitatea – inclusă în plan şi efectiv realizată; valoarea proiectului de investiţii – inclusă în plan şi efectiv realizată, lei (fără TVA);

8) codul mijlocului fix sau activului nematerial conform Catalogului;

9) durata de utilizare a mijlocului fix sau a imobilizării necorporale reflectată în ani conform Catalogului. În cazul extinderii duratei de utilizare existente, se indică şi numărul de luni de extindere suplimentară;

10) numărul documentului recepţiei/dării în exploatare/punerii în funcţiune;

11) data, luna, anul recepţiei/dării în exploatare/punerii în funcţiune;

12) numerele de inventar ale obiectelor de investiţii (în detalii);

13) amortizarea anuală aferentă investiţiei şi amortizarea calculată pentru anul dării în exploatare, lei;

14) costurile de exploatare estimate pentru anul „j”, în cazul în care obiectul de investiţii nu s-ar fi implementat – Ex⁰_j, mii lei (pentru obiectele justificate conform criteriului eficienţei);

15) costurile de exploatare estimate pentru anul „j”, urmare a implementării obiectului de investiţii – Ex¹_j, mii lei (pentru obiectele justificate conform criteriului eficienţei);

16) suma efectelor economice medii anuale, estimate de-a lungul duratei de utilizare a obiectului de investiţii, mii lei (pentru obiectele justificate conform criteriului eficienţei).

La determinarea efectelor economice medii anuale estimate se ia în considerare, după caz, cantitatea energiei produse şi respectiv contravaloarea serviciilor de distribuţie şi furnizare a energiei termice livrate consumatorilor, în funcţie de numărul consumatorilor noi, îmbunătăţirea calităţii serviciilor prestate, reducerea cheltuielilor de exploatare şi de întreţinere, reducerea pierderilor în reţele, reducerea cheltuielilor cu personalul, reducerea cheltuielilor de combustibil utilizat, mii lei;

17) sursa de finanţare;

18) nota de argumentare privind diferenţele dintre valoarea investiţiei aprobate şi cea efectiv realizată;

19) modalitatea de executare a lucrărilor (antrepriză, regie proprie).

121. Investiţiile din aceeaşi categorie, efectuate separat pe parcursul anului de gestiune, dar raportate la acelaşi număr de inventar, vor fi reflectate într-o singură poziţie.

122. Titularul de licenţă prezintă pentru investiţiile efectuate conform punctului 92 din prezenta Metodologie, calculele detaliate ale cheltuielilor medii anuale de exploatare şi de întreţinere, precum şi ale efectelor economice pentru obiectele de investiţii respective, inclusiv datele iniţiale de calcul.

123. Agenţia examinează Raportul privind realizarea Planului anual de investiţii pentru anul precedent de reglementare şi aprobă, în scopuri tarifare, valoarea şi amortizarea investiţiilor realizate. Raportul privind realizarea planului anual de investiţii pentru anul precedent de reglementare se examinează doar în condiţiile în care titularul de licenţă a prezentat Raportul anual de activitate a întreprinderii.

124. Agenţia este în drept să verifice pe teren existenţa obiectelor de investiţii, incluse de titularul de licenţă în Raportul privind realizarea Planului anual de investiţii pentru anul precedent de reglementare.

125. În situaţia în care valoarea realizată a unei investiţii depăşeşte valoarea aprobată de Agenţie în Planul anual de investiţii pentru anul precedent de reglementare, Agenţia va recunoaşte în scopuri tarifare doar valoarea investiţiei aprobate, ţinând cont de indicele preţului de consum pentru Republica Moldova în anul respectiv, cât şi de documentele justificative corespunzătoare.

126. Obiectele de investiţii realizate pentru restabilirea mijloacelor fixe în urma situaţiilor excepţionale, pentru executarea prescripţiilor organelor abilitate, cât şi pentru soluţionarea petiţiilor consumatorilor în condiţiile şi termenele stabilite de regulamentele Agenţiei, se includ separat în Raportul privind realizarea Planului anual de investiţii pentru anul precedent de reglementare. Realizarea acestor investiţii se justifică separat de către titularul de licenţă, indicând adresele şi timpul când au avut loc lucrările respective cu prezentarea justificărilor necesare.

127. Raportul privind realizarea Planului anual de investiţii pentru anul precedent de reglementare se prezintă pe suport de hârtie, semnat de administrator/conducător, cu prezentarea concomitentă a Raportului în format electronic Excel.

128. Proiectele de investiţii, incluse în Planul anual de investiţii, aprobat de Agenţie, ce nu au fost realizate, pot fi incluse de titularul de licenţă în Planul anual de investiţii pentru anul următor de reglementare, dar nu mai mult de doi ani consecutiv, cu excepţia investiţiilor din categoriile A şi B.

Secţiunea 7

Recuperarea valorii investiţiilor aprobate în scopuri tarifare

129. Investiţiile aprobate de Agenţie se includ în calculul tarifelor/preţurilor, conform criteriilor Secţiunii 2 a Capitolului III şi Capitolului V din prezenta Metodologie.

130. Agenţia nu va accepta proiectele investiţionale în următoarele cazuri:

1) proiectul investiţional nu corespunde tuturor cerinţelor prezentei Metodologii;

2) investiţiile nu ţin de activitatea reglementată;

3) lucrările/procurările prevăzute nu ţin de investiţii şi urmează a fi raportate la cheltuieli, reparaţii curente;

4) investiţiile nu trebuie să fie finanţate de operator sau trebuie să fie recuperate de la terţe părţi în modul stabilit;

5) investiţiile, care nu sunt strict necesare, nu dau avantaj economic şi duc doar la majorarea costurilor titularului de licenţă.

131. Agenţia nu va accepta în scopuri tarifare următoarele investiţii sau componente investiţionale efectuate:

1) investiţii care nu au fost aprobate de Agenţie;

2) investiţiile care nu au fost reflectate la intrări în evidenţa contabilă;

3) valoarea nejustificată a investiţiilor, depistată în rezultatul controlului sau monitorizării activităţii reglementate;

4) cheltuielile titularului de licenţă, pentru lucrările de restabilire a obiectelor deteriorate de terţe părţi, care urmează a fi recuperate benevol de partea terţă sau prin adresarea titularului de licenţă în instanţa de judecată;

5) cheltuielile aferente retribuirii muncii, contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii şi primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală capitalizate. Aceste cheltuieli se includ în scopuri tarifare în corespundere cu prevederile Secţiunii 3 a Capitolului III din prezenta Metodologie;

6) finanţate de către terţi, inclusiv bugetele de stat şi locale, din granturi sau donaţii.

132. Investiţiile efectuate în condiţiile Legii cu privire la eficienţa energetică, se examinează în corespundere cu prevederile Capitolului IV, doar conform criteriului de eficienţă şi se aprobă prin hotărâre separată a Consiliului de administraţie al Agenţiei. Recuperarea acestor investiţii se va efectua pe parcursul perioadei de recuperare a investiţiei indicate în contract, prin menţinerea în componenţa tarifului reglementat a economiilor monetare efectiv cuantificate.

133. În cazul în care la justificarea Planurilor anuale de investiţii, titularii de licenţe vor indica, că în urma realizării proiectelor de investiţii se vor reduce cheltuielile de întreţinere şi exploatare, cheltuielile cu personalul, cheltuielile materiale, cheltuielile de distribuire şi administrative, la stabilirea cheltuielilor de bază pentru următoarea perioadă de reglementare, cheltuielile de bază vor fi diminuate cu valoarea reducerii de cheltuieli indicată la argumentarea proiectului de investiţii.

134. Titularii de licenţă se invită la şedinţele Consiliului de administraţie al Agenţiei, privind aprobarea Planurilor anuale de investiţii, de modificare a Planurilor anuale de investiţii sau de aprobare în scopuri tarifare a investiţiilor efectiv realizate. În cadrul acestor şedinţe titularii de licenţe au posibilitatea de a-şi argumenta şi susţine poziţia, referitoare la problema examinată.

Capitolul V

DETERMINAREA RENTABILITĂŢII

Secţiunea 1

Principiile determinării rentabilităţii

135. Prezenta Metodologie prevede stabilirea unui nivel rezonabil de rentabilitate la mijloacele fixe şi imobilizările necorporale investite.

136. Principiile aplicate la determinarea rentabilităţii reglementate sunt:

1) baza de calcul a rentabilităţii reglementate reprezintă mijloacele fixe şi imobilizările necorporale, transmise în exploatare în urma investiţiilor aprobate de Agenţie şi amortizarea aferentă acestora;

2) valoarea iniţială a investiţiilor şi amortizării aprobate nu poate fi modificată;

3) rentabilitatea aferentă obiectului de investiţii, se calculează până la amortizarea integrală a acestuia;

4) în calculul rentabilităţii nu se includ investiţiile aferente mijloacelor fixe şi imobilizărilor necorporale reflectate la ieşiri în evidenţa contabilă şi investiţiile efectuate în condiţiile Legii cu privire la eficienţa energetică;

5) valoarea netă a activelor care pot fi atribuite direct pentru producerea formei date de energie (energiei electrice sau energiei termice) este reflectată corespunzător destinaţiei;

6) valoarea netă a activelor care nu pot fi alocate direct, se repartizează între cele două forme de energie (electrică şi termică) proporţional ponderii cheltuielilor de procurare a combustibilului utilizat la producerea formei date de energie în totalul cheltuielilor privind utilizarea combustibilului reflectat la producerea ambelor forme de energie;

7) în cazul prestării de către producătorii de energie electrică şi termică a serviciilor de sistem, rentabilitatea alocată acestora este exclusă din componenţa rentabilităţii repartizate producerii energiei electrice.

Secţiunea 2

Metoda de determinare a rentabilităţii reglementate

137. Rentabilitatea reglementată pentru anul „j” se determină conform formulei:

R_j= VNA_nj x R_rj(32)

unde:

VNA_nj – valoarea netă a investiţiilor realizate de către titularul de licenţă şi aprobate de Agenţie, începând cu primul an de activitate licenţiată şi până la începutul anului „j”:

unde:

IA_j-1 – valoarea anuală a investiţiilor aprobate de Agenţie aprobate începând cu primul an de activitate licenţiată şi până la începutul anului „j”;

AA_nj-1– amortizarea acumulată a mijloacelor fixe şi imobilizărilor necorporale aferentă investiţiilor aprobate începând cu primul an de activitate licenţiată şi până la începutul anului „j”;

Rr_j – rata de rentabilitate a investiţiilor în anul „j”. Această rată de rentabilitate se determină anual conform metodei costului mediu ponderat al capitalului (Weighted Average Cost of Capital – WACC). Astfel:

unde:

Re – costul capitalului propriu (%) reprezintă rata minimă de rentabilitate pe care trebuie să o realizeze întreprinderea pentru atragerea investiţiilor acţionarilor, care se determină conform formulei:

Re = rf + rt (35)

unde:

rf – rata de rentabilitate lipsită de risc, %. Această rată se determină anual în baza mediei anuale a ratelor lipsite de risc ale bonurilor de tezaur din SUA cu o maturitate de peste 10 ani conform datelor statistice publicate de BLOOMBERG pentru anul precedent;

rt – rata de risc caracteristică Republicii Moldova, aplicată la nivel de 6,75%. În anii în care, conform publicaţiilor statistice ale DAMODARAN, rata de risc pentru Republica Moldova va fi mai mică decât cea indicată mai sus, se va aplica rata publicată;

E – capitalul propriu al întreprinderii;

D – capitalul împrumutat de întreprindere.

Metodologia prevede că structura investiţiilor efectuate, utilizată la determinarea ratei de rentabilitate, constituie 35% din surse proprii şi 65% din împrumuturi.

În acest caz

t – rata impozitului pe venit aplicată;

Rd – costul capitalului împrumutat, se va determina anual ca media calculată pe baza dobânzii curente a unui împrumut eficient şi bine gestionat pe piaţa de capital naţională şi internaţională relevantă. Valoarea acestuia corespunde ratei medii la creditele acordate în valută străină în anul precedent anului calculării tarifului, publicate de Banca Naţională a Moldovei la compartimentul: Statistica monetară, Ratele medii ale dobânzilor, Rata medie la creditele acordate în valută străină/persoane juridice/peste 12 luni.

Capitolul VI

DETERMINAREA PREŢURILOR ŞI TARIFELOR

Secţiunea 1

Determinarea preţurilor pentru energia electrică şi energia termică

produsă de centralele electrice de termoficare

138. Preţurile pentru energia electrică şi energia termică produsă de centralele electrice de termoficare se determină în baza formulei:

unde:

TP_j– preţul pentru energia electrică produsă, stabilit pentru 1 kWh, sau preţul pentru energia termică, stabilit pentru 1 Gcal;

VP_j – venitul reglementat al titularului de licenţă pentru producerea energiei electrice sau termice necesar de a fi obţinut în anul „j”;

CRP_j – costul total reglementat al titularului de licenţă pentru producerea energiei electrice şi termice, determinat conform cerinţelor Secţiunii 1 a Capitolului II din prezenta Metodologie;

PE_j – cheltuieli privind pierderile excepţionale care se determină în corespundere cu cerinţele Secţiunii 10 a Capitolului III din prezenta Metodologie;

R_j– rentabilitatea reglementată, determinată conform prevederilor Capitolului V din prezenta Metodologie;

Cc_j-1 – componenta de corectare a venitului reglementat a titularului de licenţă, determinată pentru perioada precedentă de reglementare;

ELP_j – livrările utile aferente anului „j”.

139. Pentru titularii de licenţă care deţin mai multe surse de producere a energiei în regim de cogenerare sau deţin şi alte surse de producere, venitul reglementat al titularilor de licenţă va fi calculat separat pentru fiecare sursă de producere în regim de cogenerare, în baza parametrilor tehnici stabiliţi în Programul de producere, coordonat cu Agenţia.

Secţiunea 2

Determinarea tarifului pentru producerea energiei termice

de centralele termice

140. Tariful pentru producerea energiei termice de centralele termice se determină în baza formulei:

unde:

TP_j– tariful pentru producerea energiei termice, stabilit pentru 1 Gcal;

VP_j – venitul reglementat al titularului de licenţă pentru producerea energiei termice necesar de a fi obţinut în anul „j”;

CRP_j – costul total reglementat al titularului de licenţă pentru producerea energiei termice, determinat conform cerinţelor Secţiunii 1 a Capitolului II din prezenta Metodologie;

PE_j – cheltuieli privind pierderile excepţionale care se determină în corespundere cu cerinţele Secţiunii 10 a Capitolului III din prezenta Metodologie;

R_j – rentabilitatea reglementată, determinată conform prevederilor Capitolului V din prezenta Metodologie;

Cc_j-1 – componenta de corectare a venitului reglementat a titularului de licenţă, determinată pentru perioada precedentă de reglementare;

ELp_j – livrările utile aferente anului „j”.

Secţiunea 3

Determinarea tarifului pentru serviciul de distribuţie şi

furnizare a energiei termice

141. Tariful pentru energia termică distribuită şi furnizată, inclusiv pentru apa caldă menajeră, se determină conform formulei:

TDF_j– tariful la distribuţia şi furnizarea energiei termice, stabilit pentru 1 Gcal;

VDF_j – venitul reglementat al titularului de licenţă pentru distribuţia şi furnizarea energiei termice necesar de a fi obţinut în anul „j”;

CDF_j – costul total reglementat al titularului de licenţă pentru distribuţia şi furnizarea energiei termice, inclusiv pentru apa caldă menajeră, determinat conform cerinţelor Secţiunii 3 a Capitolului II din prezenta Metodologie;

PE_j – cheltuieli privind pierderile excepţionale care se determină în corespundere cu cerinţele Secţiunii 10 a Capitolului III din prezenta Metodologie;

R_j– rentabilitatea reglementată, determinată conform prevederilor Capitolului V din prezenta Metodologie;

Cc_j-1 – componenta de corectare a venitului reglementat a titularului de licenţă, determinată pentru perioada precedentă de reglementare;

ELdf_j – livrările utile aferente anului „j”, determinate în baza formulei:

ELdf_j= EP_j – PT_j (39)

unde:

EP_j – cantitatea de energie termică procurată în anul „j”;

PT_j – consumul tehnologic şi pierderile în anul „j”, aprobate de Agenţie în corespundere cu Metodologia cu privire la determinarea valorilor normative a pierderilor de energie termică, de agent termic şi a valorilor indicilor normativi de funcţionare a reţelelor termice cu apă (în continuare Metodologia cu privire la pierderi). În tariful pentru serviciul de distribuţie şi furnizare a energiei termice nu se includ şi nu se iau în calcul pierderile supranormative. La ajustarea tarifului, nivelul pierderilor de energie termică determinat în conformitate cu prevederile Metodologiei cu privire la pierderi şi admis în scopuri tarifare nu va depăşi nivelul efectiv înregistrat în anul precedent de reglementare. La actualizarea anuală a tarifului, nivelul pierderilor de energie termică este determinat în conformitate cu prevederile Metodologiei cu privire la pierderi şi admis în scopuri tarifare, dar nu mai mare decât nivelul efectiv înregistrat în anul „j”.

Secţiunea 4

Determinarea tarifului pentru energia termică livrată consumatorilor

142. Pentru titularii de licenţă care deţin o singură licenţă pentru activitatea de producere, distribuţie şi furnizare a energiei termice, prezenta Metodologie stabileşte că tariful pentru energia termică livrată consumatorilor, inclusiv pentru apa caldă menajeră, se determină conform formulei:

unde:

TL_j– tariful pentru energia termică livrată consumatorilor, inclusiv pentru apa caldă menajeră, care se stabileşte pentru 1 Gcal;

VL_j – venitul reglementat al titularului de licenţă unică pentru producerea, distribuţia şi furnizarea energiei termice necesar de a fi obţinut în anul „j”;

CL_j – costul total reglementat aferent serviciului de livrare a energiei termice consumatorilor, inclusiv pentru apa caldă menajeră, determinat conform cerinţelor Secţiunii 4 a Capitolului II din prezenta Metodologie;

PE_j – cheltuieli privind pierderile excepţionale care se determină în corespundere cu cerinţele Secţiunii 10 a Capitolului III din prezenta Metodologie;

R_j– rentabilitatea reglementată, determinată conform prevederilor Capitolului V din prezenta Metodologie;

Cc_j-1 – componenta de corectare a venitului reglementat a titularului de licenţă, determinată pentru perioada precedentă de reglementare;

ELl_j – livrările utile aferente anului „j”, care sunt în corespundere cu egalitatea:

ELl_j= (EP_j + EPP_j) – PT_j (41)

unde:

EP_j – cantitatea de energie termică procurată în anul „j”;

EPP_j – cantitatea de energie termică produsă de sursele proprii de producere în anul „j”;

PT_j – consumul tehnologic şi pierderile în anul „j”, aprobate de Agenţie în corespundere cu Metodologia cu privire la pierderi. În tariful pentru energia termică livrată consumatorilor nu se includ şi nu se iau în calcul pierderile supranormative. La ajustarea tarifului, nivelul pierderilor de energie termică determinat în conformitate cu prevederile Metodologiei cu privire la pierderi şi admis în scopuri tarifare nu va depăşi nivelul efectiv înregistrat în anul precedent de reglementare. La actualizarea anuală a tarifului, nivelul pierderilor de energie termică este determinat în conformitate cu prevederile Metodologiei cu privire la pierderi şi admis în scopuri tarifare, dar nu mai mare decât nivelul efectiv înregistrat în anul „j”.

Capitolul VII

APROBAREA, ACTUALIZAREA ŞI APLICAREA PREŢURILOR

ŞI A TARIFELOR

Secţiunea 1

Procedura de prezentare, aprobare şi actualizare a preţurilor şi a tarifelor

143. Titularii de licenţă prezintă Agenţiei solicitarea de ajustare a preţurilor şi tarifelor, argumentată şi justificată documentar, pentru anul „j”, în conformitate cu prezenta Metodologie şi prevederile Regulamentului privind procedurile de prezentare şi de examinare a cererilor titularilor de licenţe privind preţurile şi tarifele reglementate.

144. Pentru stabilirea preţurilor şi tarifelor reglementate titularii de licenţă prezintă Agenţiei calculul argumentat şi justificat documentar, pentru anul „j”, efectuat în conformitate cu prezenta Metodologie, doar după aprobarea cheltuielilor de bază.

145. Solicitarea de ajustare a preţurilor şi a tarifelor, este acceptată spre examinare doar după prezentarea de către titularii de licenţă a Raportului de activitate pentru anul „j-1”, în corespundere cu cerinţele Agenţiei. Agenţia examinează materialele prezentate şi aprobă preţurile şi tarifele ajustate pentru anul „j”. Ajustarea anuală poate fi efectuată şi la iniţiativa Agenţiei.

146. Ajustarea extraordinară a preţurilor şi tarifelor, este efectuată doar în condiţiile modificării tarifelor la gazele naturale procurate. În acest caz, Agenţia va determina preţurile şi tarifele aferente activităţii reglementate, în baza componentelor incluse în tariful în vigoare. Aprobarea extraordinară se efectuează fără solicitarea întreprinderii.

147. Preţurile şi tarifele aprobate intră în vigoare după publicarea acestora în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

148. Prevederile prezentei Metodologii se aplică luând în considerare extinderile, performanţele şi principiile de reglementare intervenite în timp, în rezultatul modificării cadrului de reglementare.

149. La prezentarea calculelor preţurilor, tarifelor şi a cheltuielilor de bază, titularii de licenţe vor respecta prevederile Regulamentului privind procedurile de prezentare şi de examinare a cererilor titularilor de licenţe privind preţurile şi tarifele reglementate.

Secţiunea 2

Actualizarea tarifelor

150. Actualizarea anuală a preţurilor şi tarifelor este efectuată în scopul determinării componentei de corectare a venitului reglementat a titularului de licenţă pentru anul „j-1”, care este inclusă la ajustarea preţurilor şi tarifelor pentru anul „j”.

151. Actualizarea preţurilor şi tarifelor pentru anul „j-1” este efectuată conform următoarelor reguli:

1) cheltuielile aferente procurării resurselor energetice primare, în scopuri de producere a energiei electrice şi/sau termice şi livrare de energie termică către consumatori, se determină prin calcul direct în corespundere cu Programul de producere efectiv realizat pentru anul „j-1”, coordonat cu Agenţia, cu respectarea prevederilor Secţiunii 1 a Capitolului III din prezenta Metodologie. Cheltuielile aferente procurării resurselor energetice primare în scopuri administrative sau gospodăreşti, cu excepţia celor de producere, aferente activităţii reglementate, se determină prin calcul direct, în baza datelor efective pentru anul „j-1”;

2) cheltuielile aferente retribuirii muncii, cheltuielile materiale, cheltuielile aferente serviciilor prestate de terţi, cheltuielile de distribuire şi cheltuielile administrative se actualizează pentru anul „j-1” conform prevederilor Secţiunilor 3-7 ale Capitolului III din prezenta Metodologie;

3) cheltuielile privind amortizarea mijloacelor fixe şi imobilizărilor necorporale se determină prin calcul direct, conform prevederilor Secţiunii 2 a Capitolului III din prezenta Metodologie;

4) alte cheltuieli din activitatea operaţională se determină prin calcul direct, conform prevederilor Secţiunii 9 a Capitolului III din prezenta Metodologie;

5) la livrările utile se reflectă cele efectiv înregistrate, în corespundere cu Programul de producere efectiv realizat pentru anul „j-1”, coordonat cu Agenţia.

152. La actualizarea tarifelor pentru serviciul de distribuţie şi furnizare a energiei termice sau a tarifelor pentru energia termică livrată consumatorilor, inclusiv pentru apa caldă menajeră, Agenţia va lua în considerare prevederile Regulamentului cu privire la indicatorii de calitate a serviciilor de distribuţie şi furnizare a energiei termice şi altor acte normative aprobate de Agenţie.

153. În cazul în care în calculul preţului/tarifului au fost incluse economiile monetare conform prevederilor Legii cu privire la eficienţa energetică, iar după expirarea contractului de performanţă energetică nu a avut loc transferul dreptului de proprietate către întreprinderea energetică reglementată sau valoarea efectivă totală a economiilor aferente contractului vizat nu depăşeşte valoarea investiţiei, economiile monetare aferente investiţiei respective vor fi restituite consumatorilor prin componenta de corectare a venitului reglementat.

154. În cazul în care în calculul preţului/tarifului au fost incluse, conform prevederilor Secţiunii 2 a Capitolului III şi prevederilor Capitolului V din prezenta Metodologie, cheltuielile privind amortizarea mijloacelor fixe şi imobilizărilor necorporale primite în leasing financiar şi rentabilitatea aferentă acestora, iar la expirarea termenului de leasing, titularul de licenţă nu a obţinut dreptul de proprietate, cheltuielile privind amortizarea şi rentabilitatea aferente contractului vizat vor fi restituite consumatorilor prin componenta de corectare a venitului reglementat.

În scopul executării prevederilor punctului dat, titularul de licenţă va prezenta anual, conform cerinţelor Agenţiei, Raportul privind executarea contractelor de leasing financiar.

155. Nerespectarea prevederilor prezentei Metodologii atrage răspunderea prevăzută de Legea cu privire la energia termică şi promovarea cogenerării, Legea cu privire la energia electrică şi Codul contravenţional.