D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.89g/2019 privind excepţia de neconstituţionalitate a

articolului 65 alin.(3) pct.1) din Codul de procedură penală (persoanele

considerate condamnate pentru comiterea unei infracţiuni [nr.2])

 

nr. 70  din  14.05.2019

 

Monitorul Oficial nr.230-237/158 din 19.07.2019

 

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dlui Mihai POALELUNGI, preşedinte,

dnei Raisa APOLSCHII,

dlui Aurel BĂIEŞU,

dlui Corneliu GURIN,

dlui Artur REŞETNICOV,

dlui Veaceslav ZAPOROJAN, judecători,

cu participarea dlui Gheorghe Reniţă, grefier,

Având în vedere sesizarea depusă pe 26 aprilie 2019,

Înregistrată pe aceeaşi dată,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând pe 14 mai 2019 în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

 

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a articolului 65 alin.(3) pct.1) din Codul de procedură penală, ridicată de către dna avocat Victoria Caracuian, în dosarul nr.21–12/2019, pendinte la Judecătoria Străşeni, sediul central.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională, pe 26 aprilie 2019, de către dna judecător Silvia Slobodzean de la Judecătoria Străşeni, sediul central, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

 

A. CIRCUMSTANŢELE LITIGIULUI PRINCIPAL

3. Prin sentinţa Judecătoriei Străşeni din 18 martie 2016, între altele, dl Alexandru Popescu a fost condamnat în baza articolelor 187 alin.(2) literele b) şi f) [jaful comis de două sau mai multe persoane care a cauzat daune în proporţii considerabile] şi 287 alin.(2) lit.b) [huliganismul comis de două sau mai multe persoane] din Codul penal şi i s-a aplicat pedeapsa închisorii pe un termen de cinci ani şi, respectiv, amendă în mărime de 400 de unităţi convenţionale, adică echivalentul a 8000 de lei. Totodată, instanţa a suspendat executarea pedepsei închisorii pe un termen de probă de doi ani.

4. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 31 mai 2016, această sentinţă a fost casată în partea referitoare la aplicarea pedepsei. Curtea de Apel Chişinău i-a aplicat dlui Alexandru Popescu pedeapsa închisorii pe un termen de cinci ani şi şase luni şi, respectiv, un an închisoare în baza articolelor 187 alin.(2) literele b) şi f) şi 287 alin.(2) lit.b) din Codul penal. Pentru concurs de infracţiuni, prin cumul parţial al pedepselor, instanţa de apel i-a aplicat persoanei în discuţie pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de şase ani, cu executarea ei într-un penitenciar de tip semiînchis.

5. Prin Decizia din 27 ianuarie 2017, Curtea Supremă de Justiţie a respins recursul ordinar al persoanei condamnate.

6. Prin Decizia din 21 decembrie 2017, Curtea Supremă de Justiţie a admis recursul în anulare depus de către dna avocat Victoria Popov, a casat sentinţa primei instanţe, decizia instanţei de apel şi decizia instanţei de recurs ordinar în partea condamnării dlui Alexandru Popescu în baza articolului 187 alin.(2) literele b) şi f) din Codul penal. Curtea Supremă de Justiţie l-a condamnat pe dl Alexandru Popescu în baza articolului 187 alin.(2) lit.b) din Codul penal [jaful comis de două sau mai multe persoane] şi i-a aplicat pedeapsa închisorii de cinci ani de zile. De asemenea, ea a menţinut decizia Curţii de Apel Chişinău din 31 mai 2016 în partea ce ţine de condamnarea dlui Alexandru Popescu în baza articolului 287 alin.(2) lit.b) din Codul penal la un an închisoare. Pentru concurs de infracţiuni, prin cumul parţial al pedepselor, instanţa de recurs i-a aplicat persoanei în discuţie pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de cinci ani şi şase luni, cu executarea ei într-un penitenciar de tip semiînchis.

7. Prin încheierea din 14 august 2018, Judecătoria Străşeni a admis cererea procurorului de revizuire a procesului penal în parte referitoare la condamnarea dlui Alexandru Popescu în baza articolului 187 alin.(2) lit.b) din Codul penal. Pe parcursul procedurii de revizuire, procurorul a modificat învinuirea înaintată dlui Alexandru Popescu din articolul 187 alin.(2) lit.b) din Codul penal în articolul 187 alin.(1) din Codul penal. În rezultat, printr-o sentinţă din 6 septembrie 2018, Judecătoria Străşeni l-a găsit vinovat pe Alexandru Popescu de comiterea infracţiunii prevăzute la articolul 187 alin.(1) din Codul penal [jaful] şi a dispus încetarea procesului în baza Legii nr.210 din 29 iulie 2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenţei Republicii Moldova. Această sentinţă nu a fost contestată în faţa instanţelor ierarhic superioare.

8. Pe 18 septembrie 2018, dl Alexandru Popescu a depus la Judecătoria Străşeni o cerere prin care a solicitat absolvirea de executarea pedepsei penale aplicate pentru infracţiunea de huliganism (închisoare de un an) în baza Legii nr.210 din 29 iulie 2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenţei Republicii Moldova.

9. Prin încheierea din 3 octombrie 2018, Judecătoria Străşeni a respins această cerere.

10. Prin decizia din 20 noiembrie 2018, Curtea de Apel Chişinău a casat încheierea Judecătoriei Străşeni din 3 octombrie 2018 şi a trimis cazul la rejudecare.

11. Pe 18 aprilie 2019, în cadrul şedinţei de judecată, dna avocat Victoria Caracuian, care apără interesele dlui Alexandru Popescu, a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a articolului 65 alin.(3) pct.1) din Codul de procedură penală. Acest articol prevede că persoana în privinţa căreia sentinţa a devenit definitivă se numeşte condamnat, dacă sentinţa este, parţial sau integral, una de condamnare.

12. Prin încheierea din aceeaşi dată, Judecătoria Străşeni, sediul central, a admis ridicarea excepţiei şi a dispus trimiterea unei sesizări la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării excepţiei.

 

B. LEGISLAŢIA PERTINENTĂ

13. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile

şi îndatoririle

„[…]

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative.”

14. Prevederile relevante ale Codului de procedură penală sunt următoarele:

Articolul 65

Învinuitul, inculpatul

„(1) Învinuitul este persoana fizică faţă de care s-a emis, în conformitate cu prevederile prezentului cod, o ordonanţă de punere sub învinuire.

(2) Învinuitul în privinţa căruia cauza a fost trimisă în judecată se numeşte inculpat.

(3) Persoana în privinţa căreia sentinţa a devenit definitivă se numeşte:

1) condamnat, dacă sentinţa este, parţial sau integral, de condamnare;

[…].”

Articolul 466

Rămânerea definitivă a hotărârii instanţei de judecată

şi punerea ei în executare

„(1) Hotărârea instanţei de judecată într-o cauză penală devine executorie la data când a rămas definitivă.

(2) Hotărârea primei instanţe rămâne definitivă:

1) la data pronunţării, când hotărârea nu este supusă apelului şi nici recursului;

2) la data expirării termenului de apel:

a) când nu s-a declarat apel în termen;

b) când apelul declarat a fost retras înăuntrul termenului stabilit;

3) la data retragerii apelului şi încetării procedurii de apel, dacă aceasta s-a produs după expirarea termenului de apel;

4) la data expirării termenului de recurs, în cazul hotărârilor nesupuse apelului sau dacă apelul a fost respins:

a) când nu s-a declarat recurs în termen;

b) când recursul declarat a fost retras înăuntrul termenului stabilit;

5) la data retragerii recursului declarat împotriva hotărârilor menţionate la pct.4) şi încetării procedurii de recurs, dacă aceasta s-a produs după expirarea termenului de recurs;

6) la data pronunţării hotărârii prin care s-a respins recursul declarat împotriva hotărârilor menţionate la pct.4).

(3) Hotărârile instanţei de apel rămân definitive la data pronunţării deciziei în apel.

[…].”

 

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

15. În argumentarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul a invocat faptul că prevederile contestate nu stabilesc în mod clar de când persoana obţine statutul de condamnat: (i) de la data la care a fost pronunţată decizia instanţei de apel sau (ii) de la data la care a fost pronunţată decizia Curţii Supreme de Justiţie.

16. În opinia sa, prevederile contestate contravin articolului 23 alin.(2) din Constituţie, care instituie exigenţele calităţii legii.

 

B. Aprecierea Curţii

17. Examinând admisibilitatea sesizării, Curtea constată următoarele.

18. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a Codului de procedură penală, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

19. Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de către dna avocat Victoria Caracuian, în dosarul nr.21–12/2019, pendinte la Judecătoria Străşeni, sediul central. Astfel, sesizarea este formulată de către subiectul căruia i s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

20. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie articolul 65 alin.(3) pct.1) din Codul de procedură penală. Acest articol stabileşte că persoana în privinţa căreia sentinţa de condamnare a devenit definitivă se numeşte condamnat.

21. Potrivit autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile contestate ar fi imprevizibile.

22. Curtea a fost chemată anterior să verifice dacă prevederile articolului 65 alin.(3) pct.1) din Codul de procedură penală sunt sau nu previzibile. Astfel, în Decizia nr.15 din 11 februarie 2019 de inadmisibilitate a sesizării nr.19g/2019, Curtea a reţinut că articolul 65 alin.(3) pct.1) din Codul de procedură penală prevede, fără echivoc, că persoana obţine statutul de condamnat de la data la care sentinţa de condamnare a devenit definitivă.

23. Totodată, articolul 466 din Cod prevede ipotezele în care hotărârea instanţei de judecată devine definitivă şi, în consecinţă, executorie. În conformitate cu alineatul 3 al aceluiaşi articol, hotărârile instanţei de apel rămân definitive la data pronunţării deciziei în apel. Aşadar, persoana este considerată condamnată, ca urmare a comiterii unei infracţiuni, între altele, de la data la care a fost pronunţată decizia instanţei de apel (de condamnare sau de menţinere a sentinţei de condamnare).

24. Prin urmare, Curtea a constatat că există repere obiective care ajută destinatarul şi interpretul legii să prevadă sensul exact al dispoziţiilor contestate. Problema abordată de către autorul excepţiei de neconstituţionalitate îşi are sursa în interpretarea eronată a legii, nu în neclaritatea acesteia.

25. De vreme ce nu au intervenit elemente noi de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele menţionate în Decizia nr.15 din 11 februarie 2019 sunt valabile şi în prezenta cauză.

26. Având în vedere cele menţionate supra, Curtea conchide că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 65 alin.(3) pct.1) din Codul de procedură penală trebuie respinsă ca inadmisibilă.

Din aceste motive, în baza articolului 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi a articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 65 alin.(3) pct.1) din Codul de procedură penală, ridicată de către dna avocat Victoria Caracuian, în dosarul nr.21–12/2019, pendinte la Judecătoria Străşeni, sediul central.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.