L E G E
privind Inspectoratul de Stat al Muncii
[Titlul modificat prin Legea nr.139 din 14.06.2013, în vigoare 19.07.2013]
nr. 140-XV din 10.05.2001
Monitorul Oficial al R.Moldova nr.68-71/505 din 29.06.2001
* * *
C U P R I N S
Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE
Articolul 1. Inspectoratul de Stat al Muncii
Articolul 2. Prioritatea tratatelor internaţionale
Capitolul II
OBIECTIVELE ŞI ATRIBUŢIILE INSPECTORATULUI DE STAT AL
MUNCII
Articolul 3. Obiectivele
Articolul 4. Atribuţiile
Articolul 5. Colaborarea cu alte organe, instituţii şi organizaţii
Capitolul III
ORGANIZAREA INSPECTORATULUI DE
STAT AL MUNCII
Articolul 6. Structura organizatorică
Articolul 7. Personalul Inspectoratului de Stat al Muncii
Capitolul IV
DREPTURI, OBLIGAŢII, RĂSPUNDERI
Articolul 8. Drepturile inspectorului de muncă
Articolul 9. Obligaţiile şi răspunderea inspectorului de muncă
Articolul 10. Obligaţiile angajatorului
Articolul 11. Răspunderi
Capitolul IV1
MODUL, CONDIŢIILE ŞI PROCEDURA DE EFECTUARE A CONTROLULUI DE STAT
ŞI DE ELIBERARE A AVIZELOR PRIVIND INTRODUCEREA
ÎN FABRICAŢIE A
PROTOTIPURILOR NOI DE ECHIPAMENTE
TEHNICE ŞI ECHIPAMENTE
INDIVIDUALE DE PROTECŢIE
ŞI DE LUCRU
Articolul 111. Modul de efectuare a controlului de stat asupra respectării actelor legislative şi a altor acte normative din domeniul muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă
Articolul 112. Condiţiile de efectuare a controlului de stat asupra respectării actelor legislative şi a altor acte normative din domeniul muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă
Articolul 113. Procedura de efectuare a controlului de stat asupra respectării actelor legislative şi a altor acte normative din domeniul muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă
Articolul 114. Modul şi condiţiile de eliberare a avizelor privind introducerea în fabricaţie a prototipurilor noi de echipamente tehnice şi echipamente individuale de protecţie şi de lucru
Capitolul V
ASIGURAREA INSPECTORATULUI DE STAT AL
MUNCII
Articolul 12. Asigurarea
Articolul 13. Rapoartele
Capitolul VI
DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII
Articolul 14. Intrarea în vigoare
Articolul 15. Îndatoririle Guvernului
Notă: În cuprinsul legii, sintagma “Inspecţia Muncii” se substituie cu sintagma “Inspectoratul de Stat al Muncii”, iar cuvintele “inspectorate”, “inspector general de stat”, “inspector general de stat al muncii”, “inspectorate teritoriale de muncă” şi “inspector-şef al inspectoratului teritorial” se substituie, respectiv, cu cuvintele “inspecţii”, “director”, “director al Inspectoratului de Stat al Muncii”, “inspecţii teritoriale de muncă” şi “şef al inspecţiei teritoriale” conform Legii nr.139 din 14.06.2013, în vigoare 19.07.2013
Parlamentul adoptă prezenta lege organică.
DISPOZIŢII GENERALE
Articolul 1. Inspectoratul de Stat al Muncii
(1) Inspectoratul de Stat al Muncii este autoritate administrativă în subordinea Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, are sediu în municipiul Chişinău.
(2) Inspectoratul de Stat al Muncii exercită control de stat asupra respectării actelor legislative şi a altor acte normative în domeniul muncii la întreprinderi, instituţii şi organizaţii, cu orice tip de proprietate şi formă juridică de organizare, la persoane fizice care angajează salariaţi, precum şi în autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, denumite în continuare angajatori.
(21) Modul, condiţiile şi procedura efectuării controlului de stat prevăzut la alin.(2) se stabilesc expres în lege.
(3) Inspectoratul de Stat al Muncii are personalitate juridică şi funcţionează în baza unui regulament aprobat de Guvern.
(4) În subordinea Inspectoratului de Stat al Muncii se află inspecţiile teritoriale de muncă, fără personalitate juridică, funcţionînd în fiecare unitate administrativ-teritorială de nivelul al doilea.
(5) Ministerul Apărării, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat, Departamentul instituţiilor penitenciare al Ministerului Justiţiei şi Centrul Naţional Anticorupţie organizează activităţi de inspecţie a muncii prin serviciile lor de specialitate, care au competenţă numai pentru structurile din subordine.
[Art.1 modificat prin Legea nr.139 din 14.06.2013, în vigoare 19.07.2013]
[Art.1 modificat prin Legea nr.304 din 26.12.2012, în vigoare 05.03.2013]
[Art.1 modificat prin Legea nr.120 din 25.05.2012, în vigoare 01.10.2012]
[Art.1 modificat prin Legea nr.109 din 04.06.2010, în vigoare 30.07.2010]
[Art.1 modificat prin Legea nr.304-XVI din 25.12.2008, în vigoare 30.04.2010]
[Art.1 completat prin Legea nr.280-XVI din 14.12.2007, în vigoare 30.05.2008]
[Art.1 modificat prin Legea nr.268-XVI din 28.07.2006, în vigoare 08.09.2006]
[Art.1 completat prin Legea nr.110-XVI din 02.06.2005, în vigoare 01.07.2005]
[Art.1 completat prin Legea nr.2-XV din 06.02.2003, în vigoare 07.03.2003]
Articolul 2. Prioritatea tratatelor internaţionale
Prevederile tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte au prioritate în raport cu normele prezentei legi.
OBIECTIVELE ŞI ATRIBUŢIILE INSPECTORATULUI DE STAT AL MUNCII
Articolul 3. Obiectivele
Obiectivele Inspectoratului de Stat al Muncii sînt următoarele:
a) asigurarea aplicării dispoziţiilor actelor legislative şi ale altor acte normative referitoare la condiţiile de muncă şi la protecţia salariaţilor în exercitarea atribuţiilor lor;
b) difuzarea informaţiilor despre cele mai eficace mijloace de respectare a legislaţiei muncii;
c) informarea Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei despre deficienţele legate de aplicarea legislaţiei muncii.
[Art.3 modificat prin Legea nr.109 din 04.06.2010, în vigoare 30.07.2010]
[Art.3 modificat prin Legea nr.268-XVI din 28.07.2006, în vigoare 08.09.2006]
Articolul 4. Atribuţiile
(1) În îndeplinirea obiectivelor prevăzute la art.3, Inspectoratul de Stat al Muncii are următoarele atribuţii:
a) controlează respectarea legislaţiei muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă;
[Lit.b) abrogată prin Legea nr.280-XVI din 14.12.2007, în vigoare 30.05.2008]
c) eliberează, în modul şi în condiţiile stabilite în lege, avize privind introducerea în fabricaţie a prototipurilor de echipamente tehnice şi de echipament individual de protecţie şi de lucru;
d) cercetează, în modul stabilit de Guvern, accidente de muncă;
e) coordonează activitatea de pregătire, instruire şi informare a salariaţilor angajaţi în problemele relaţiilor de muncă, securităţii şi sănătăţii în muncă;
f) exercită alte atribuţii prevăzute de lege.
(2) Inspectoratul de Stat al Muncii este în drept:
a) să solicite şi să primească de la autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, de la persoane juridice şi fizice informaţiile necesare exercitării atribuţiilor sale;
b) să constate contravenţii şi să încheie procese-verbale conform prevederilor Codului contravenţional al Republicii Moldova.
[Art.4 modificat prin Legea nr.304-XVI din 25.12.2008, în vigoare 30.04.2010]
[Art.4 modificat prin Legea nr.131-XVIII din 23.12.2009, în vigoare 12.02.2010]
[Art.4 modificat prin Legea nr.280-XVI din 14.12.2007, în vigoare 30.05.2008]
[Art.4 modificat prin Legea nr.110-XVI din 02.06.2005, în vigoare 01.07.2005]
Articolul 5. Colaborarea cu alte organe, instituţii şi organizaţii
Inspectoratul de Stat al Muncii, în realizarea obiectivelor sale, colaborează cu alte organe, instituţii şi organizaţii care desfăşoară activităţi similare, cu patronatele şi sindicatele. Modalităţile de colaborare se stabilesc de comunul acord al părţilor.
ORGANIZAREA INSPECTORATULUI DE STAT AL MUNCII
Articolul 6. Structura organizatorică
Structura şi numărul de salariaţi ai Inspectoratului de Stat al Muncii se stabilesc de către Guvern.
Articolul 7. Personalul Inspectoratului de Stat al Muncii
(1) Inspectoratul de Stat al Muncii este condusă de un director, numit în condiţiile legii de Guvern.
(2) Personalul Inspectoratului de Stat al Muncii, inclusiv al inspecţiilor teritoriale de muncă, se formează din inspectori de muncă şi din alţi specialişti, care sînt funcţionari publici, al căror statut le asigură stabilitate în funcţie şi independenţă faţă de orice schimbare guvernamentală şi orice influenţă neprevăzută din afară, precum şi din personal auxiliar.
(3) Încadrarea în Inspectoratul de Stat al Muncii se va face, în modul stabilit de legislaţie, numai pe baza aptitudinilor candidaţilor de a îndeplini sarcinile care le vor fi puse în seamă.
(4) Inspectorul de muncă este subordonat numai şefului ierarhic şi, în exerciţiul funcţiunii, se supune numai legii.
(5) Nu se admite nici un fel de amestec în activitatea inspectorilor de muncă ce le-ar impune exercitarea necorespunzătoare a atribuţiilor.
[Art.7 completat prin Legea nr.139 din 14.06.2013, în vigoare 19.07.2013]
DREPTURI, OBLIGAŢII, RĂSPUNDERI
Articolul 8. Drepturile inspectorului de muncă
(1) În exerciţiul funcţiunii, inspectorul de muncă, la prezentarea legitimaţiei de serviciu, este în drept:
a) să pătrundă liber, la orice oră din zi sau din noapte, fără informarea prealabilă a angajatorului, în locurile de muncă, în încăperile de serviciu şi de producţie;
b) să solicite şi să primească de la angajator actele şi informaţiile necesare controlului;
c) să solicite şi să primească, în limitele competenţei, declaraţii de la angajatori şi salariaţi;
d) să ceară lichidarea imediată sau într-un anumit termen a abaterilor constatate de la dispoziţiile actelor legislative şi ale altor acte normative referitoare la condiţiile de muncă şi la protecţia salariaţilor în exercitarea atribuţiilor lor;
[Lit.e) abrogată prin Legea nr.131-XVIII din 23.12.2009, în vigoare 12.02.2010]
f) să solicite retragerea de către autorităţile administraţiei publice competente a autorizaţiei (licenţei) de activitate a angajatorului pentru neexecutarea intenţionată a prescripţiilor privind înlăturarea încălcărilor legislaţiei muncii şi normelor de securitate şi sănătate în muncă, stabilită în urma controalelor repetate.
(2) Suplimentar la cele prevăzute la alin.(1), inspectorul de muncă cu atribuţii în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă este în drept:
a) să dispună sistarea funcţionării (inclusiv prin sigilare, cu indicarea în procesul-verbal de control) a atelierelor, a halelor, a secţiilor, a altor subdiviziuni ale unităţii, sistarea exploatării clădirilor, a edificiilor şi a echipamentelor tehnice, precum şi sistarea lucrărilor şi a proceselor tehnologice, doar în cazul unui pericol iminent de accidentare;
b) să propună anularea avizelor privind introducerea în fabricaţie a prototipurilor de echipamente tehnice şi de echipament individual de protecţie şi de lucru dacă constată că, prin modificarea condiţiilor care au stat la baza emiterii acestora, nu se respectă cerinţele actelor normative din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.
(3) Dreptul prevăzut la alin.(2) lit.a) se efectuează de către inspectorul de muncă, cu adresarea ulterioară în instanţa judecătorească. Adresarea în instanţa judecătorească trebuie să se facă în decursul a 3 zile lucrătoare. În caz de nerespectare a acestui termen, sistarea funcţionării obiectelor menţionate la alin.(2) lit.a) se anulează.
(4) Reluarea activităţii se efectuează în temeiul hotărîrii instanţei judecătoreşti care a emis hotărîrea de sistare a lucrărilor sau al hotărîrii instanţei ierarhic superioare, în conformitate cu legea.
[Art.8 modificat prin Legea nr.139 din 14.06.2013, în vigoare 19.07.2013]
[Art.8 modificat prin Legea nr.304-XVI din 25.12.2008, în vigoare 30.04.2010]
[Art.8 modificat prin Legea nr.280-XVI din 14.12.2007, în vigoare 30.05.2008]
[Art.8 completat prin Legea nr.110-XVI din 02.06.2005, în vigoare 01.07.2005]
Articolul 9. Obligaţiile şi răspunderea inspectorului de muncă
(1) Inspectorul de muncă este obligat:
a) să se călăuzească în activitatea sa de legislaţie;
b) să păstreze confidenţialitate asupra sursei oricărei reclamaţii care semnalizează încălcarea dispoziţiilor actelor legislative şi ale altor acte normative referitoare la relaţiile de muncă, securitatea şi sănătatea în muncă şi să nu dezvăluie angajatorului faptul că respectivul control a fost efectuat în urma unei reclamaţii;
c) să păstreze confidenţialitate, conform legislaţiei, asupra informaţiilor care reprezintă secrete de stat sau secrete comerciale şi care i-au devenit cunoscute în exerciţiul funcţiunii;
d) să fie obiectiv şi imparţial, să nu se manifeste în calitate de mediator sau arbitru în soluţionarea conflictelor de muncă;
e) să nu aibă nici un fel de interes, direct sau indirect, legat de angajatorii care se află sub incidenţa controlului său.
(2) Pentru neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a atribuţiilor, inspectorul de muncă poartă răspundere în modul stabilit de legislaţie.
[Art.9 modificat prin Legea nr.304-XVI din 25.12.2008, în vigoare 30.04.2010]
[Art.9 modificat prin Legea nr.110-XVI din 02.06.2005, în vigoare 01.07.2005]
Articolul 10. Obligaţiile angajatorului
Angajatorul are următoarele obligaţii:
a) să asigure inspectorului de muncă acces liber, la orice oră din zi sau din noapte, la locurile de muncă, în încăperile de producţie şi de serviciu pentru efectuarea inspecţiei;
b) să prezinte documentele şi să dea informaţiile solicitate de inspectorul de muncă în timpul efectuării inspecţiei;
c) să asigure realizarea măsurilor stabilite de inspectorul de muncă în urma controlului sau a cercetării accidentelor de muncă.
Articolul 11. Răspunderi
(1) Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage răspunderea prevăzută de lege.
(2) Constituie contravenţie administrativă şi se sancţionează în condiţiile legii:
a) împiedicarea, în orice mod, de către angajator a inspectorului de muncă de a-şi exercita funcţia în limitele drepturilor prevăzute la art.8;
b) refuzul angajatorului de a îndeplini, în termenele stabilite, măsurile obligatorii dispuse de inspectorul de muncă, în limitele drepturilor prevăzute la art.8.
(3) Măsurile luate de inspectorul de muncă pot fi contestate în modul stabilit de legislaţie.
[Art.11 modificat prin Legea nr.280-XVI din 14.12.2007, în vigoare 30.05.2008]
Capitolul IV1
MODUL, CONDIŢIILE ŞI PROCEDURA DE EFECTUARE A CONTROLULUI
DE STAT ŞI DE ELIBERARE A AVIZELOR PRIVIND INTRODUCEREA
ÎN FABRICAŢIE A PROTOTIPURILOR NOI DE ECHIPAMENTE
TEHNICE ŞI ECHIPAMENTE INDIVIDUALE DE PROTECŢIE
ŞI DE LUCRU
[Cap.IV1 (art.111-114) introdus prin Legea nr.304-XVI din 25.12.2008, în vigoare 30.04.2010]
Articolul 111. Modul de efectuare a controlului de stat asupra respectării actelor legislative şi a altor acte normative din domeniul muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă
(1) Controlul de stat asupra respectării actelor legislative şi a altor acte normative din domeniul muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă are drept scop:
a) verificarea modului în care angajatorul (persoana care acţionează în numele acestuia) respectă legislaţia muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă;
b) acordarea ajutorului consultativ şi metodologic angajatorului (persoanei care acţionează în numele acestuia) în identificarea căilor de aplicare eficientă a legislaţiei şi de prevenire a încălcărilor, precum şi de lichidare a încălcărilor în cazul constatării acestora;
c) sancţionarea încălcărilor constatate.
(2) Controlul de stat asupra respectării actelor legislative şi a altor acte normative din domeniul muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă se realizează conform legislaţiei.
(3) Controlul repetat poate fi efectuat la expirarea termenului stabilit în cadrul controlului anterior de inspectorul de muncă pentru lichidarea încălcărilor, executarea prescripţiilor şi conformarea cu prevederile legale. Controlul repetat poate fi exercitat ori de cîte ori este necesar pentru a asigura respectarea prevederilor legislaţiei muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă.
(4) Controlul de fond şi controlul tematic se desfăşoară în conformitate cu Programul anual de activitate al Inspectoratului de Stat al Muncii, aprobat de directorul Inspectoratului de Stat al Muncii după coordonarea cu Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei.
(5) Inspecţiile teritoriale de muncă desfăşoară controlul de fond şi controlul tematic conform planurilor trimestriale de activitate, elaborate în baza Programului anual de activitate al Inspectoratului de Stat al Muncii şi aprobate de şeful inspecţiei teritoriale de muncă.
(6) Controlul de fond şi controlul tematic pot fi realizate şi la solicitarea angajatorului (persoanei care acţionează în numele acestuia), a salariatului sau a sindicatelor.
[Art.111 modificat prin Legea nr.139 din 14.06.2013, în vigoare 19.07.2013]
[Art.111 introdus prin Legea nr.304-XVI din 25.12.2008, în vigoare 30.04.2010]
Articolul 112. Condiţiile de efectuare a controlului de stat asupra respectării actelor legislative şi a altor acte normative din domeniul muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă
(1) Controlul de stat asupra respectării actelor legislative şi a altor acte normative din domeniul muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă se efectuează în baza deciziei şi delegaţiei de control emise de:
a) directorul Inspectoratului de Stat al Muncii;
b) directorul adjunct al Inspectoratului de Stat al Muncii;
c) şeful inspecţiei teritoriale de muncă;
d) şeful adjunct al inspecţiei teritoriale de muncă.
[Alin.(2) art.112 abrogat prin Legea nr.139 din 14.06.2013, în vigoare 19.07.2013]
(3) Deciziile şi delegaţiile de control se înregistrează în registrul controalelor. Copia de pe decizia şi de pe delegaţia de control se păstrează în actul de control.
[Alin.(4) art.112 abrogat prin Legea nr.139 din 14.06.2013, în vigoare 19.07.2013]
(5) Inspectorul de muncă poate solicita angajatorului sau, în lipsa lui, persoanei care acţionează în numele acestuia să-i acorde sprijin pentru:
a) asigurarea prezentării documentelor necesare controlului;
b) punerea la dispoziţie a unui însoţitor pe durata desfăşurării controlului la locurile de muncă, în încăperile de serviciu şi de producţie;
c) punerea la dispoziţie a unei încăperi de serviciu, a mijloacelor de comunicaţie şi de transport în perimetrul unităţii supuse controlului.
(6) Pe durata efectuării controlului, inspectorul de muncă se protejează de pericolele specifice unităţii supuse controlului. În caz de necesitate, inspectorul de muncă cere angajatorului (persoanei care acţionează în numele acestuia) să-i acorde echipament individual de protecţie şi de lucru.
(7) Durata controlului nu trebuie să depăşească 3 zile lucrătoare. La necesitate, directorul Inspectoratului de Stat al Muncii sau adjuncţii săi pot prelungi durata acestuia.
[Art.112 modificat prin Legea nr.139 din 14.06.2013, în vigoare 19.07.2013]
[Art.112 introdus prin Legea nr.304-XVI din 25.12.2008, în vigoare 30.04.2010]
Articolul 113. Procedura de efectuare a controlului de stat asupra respectării actelor legislative şi a altor acte normative din domeniul muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă
(1) La efectuarea controlului de stat asupra respectării actelor legislative şi a altor acte normative din domeniul muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă, inspectorul de muncă verifică respectarea prevederilor legale referitoare la:
a) contractul individual de muncă şi contractul colectiv de muncă;
b) timpul de muncă şi timpul de odihnă;
c) retribuirea muncii;
d) normele de muncă;
e) garanţiile şi compensaţiile ce decurg din relaţiile de muncă;
f) disciplina muncii;
g) securitatea şi sănătatea în muncă;
h) particularităţile de reglementare a muncii unor categorii de salariaţi;
i) răspunderea materială potrivit legislaţiei muncii;
j) completarea, păstrarea şi evidenţa carnetului de muncă.
(2) Controlul de stat asupra respectării actelor legislative şi a altor acte normative din domeniul muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă se finalizează cu întocmirea de către inspectorul de muncă a unui proces-verbal de control de modelul aprobat de directorul Inspectoratului de Stat al Muncii. În procesul-verbal, inspectorul de muncă consemnează succint esenţa încălcării constatate, indică prevederile actelor legislative şi ale altor acte normative încălcate şi dispune conformarea imediată sau, după caz, într-un termen rezonabil cu prevederile legale.
(3) Procesul-verbal de control se întocmeşte în două exemplare. Fiecare exemplar are înscris numărul de ordine din registrul de evidenţă a proceselor-verbale de control. Registrele de evidenţă a proceselor-verbale de control se ţin de inspecţia teritorială de muncă şi de aparatul Inspectoratului de Stat al Muncii. Fiecare exemplar al procesului-verbal de control este semnat de inspectorul de muncă care l-a întocmit, de angajator (persoana care acţionează în numele acestuia) şi de reprezentantul sindicatului sau al salariaţilor din unitate. Un exemplar al procesului-verbal de control se păstrează la inspecţia teritorială de muncă sau la Inspectoratul de Stat al Muncii, iar celălalt – la unitate. Dacă angajatorul (persoana care acţionează în numele acestuia) refuză să semneze procesul-verbal de control, inspectorul de muncă consemnează refuzul în procesul-verbal, pe care îl expediază prin poştă, printr-o scrisoare cu aviz de recepţie, în adresa unităţii.
(4) Pentru confirmarea încălcărilor constatate, inspectorul de muncă poate anexa la procesul-verbal de control copii sau extrase de pe instrucţiuni, înscrisuri, registre, explicaţii, schiţe, scheme, fotografii etc. autentificate de angajator (persoana care acţionează în numele acestuia).
(5) Dacă stabileşte un termen pentru conformarea cu prevederile legale, inspectorul de muncă cere angajatorului (persoanei care acţionează în numele acestuia) să informeze, la expirarea termenului indicat, inspecţia teritorială de muncă sau Inspectoratul de Stat al Muncii despre înlăturarea încălcărilor consemnate în procesul-verbal de control.
(6) Dacă în cadrul controlului nu se constată încălcări, inspectorul de muncă consemnează în procesul-verbal de control respectarea actelor legislative şi a altor acte normative din domeniul muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă.
(7) Dacă constată că exploatarea clădirilor, a edificiilor şi a echipamentelor tehnice, precum şi desfăşurarea lucrărilor şi a proceselor tehnologice prezintă pericol iminent de accidentare, inspectorul de muncă dispune, printr-o prescripţie de modelul aprobat de directorul Inspectoratului de Stat al Muncii, sistarea lor, evacuarea personalului de la locurile de muncă aflate în pericol şi înlăturarea pericolelor constatate. În prescripţia de sistare se indică succint esenţa încălcării cu pericol iminent de accidentare, actele legislative şi alte acte normative a căror nerespectare a provocat apariţia pericolului. Prescripţia de sistare se semnează de inspectorul de muncă şi de angajator (persoana care acţionează în numele acestuia).
(8) Dacă dispune sistarea exploatării clădirilor, a edificiilor şi a echipamentelor tehnice, precum şi a lucrărilor şi proceselor tehnologice cu pericol iminent de accidentare, inspectorul de muncă consemnează acest fapt în procesul-verbal de control. Copia de pe prescripţia de sistare se anexează la procesul-verbal de control.
(9) Dacă înlăturarea pericolului necesită timp, inspectorul de muncă sigilează aparatele de conectare la sursele de alimentare cu energie electrică, panourile de comandă, părţile mobile sau alte părţi ale clădirilor, ale instalaţiilor, ale echipamentelor tehnice cu pericol iminent de accidentare. Sigiliul se aplică în aşa mod încît să blocheze repunerea lor în funcţiune, lăsîndu-se loc de acces doar pentru intervenţii de înlăturare a pericolului. Inspectorul de muncă indică în prescripţia de sistare aplicarea sigiliului, numărul lui şi locul aplicării şi informează despre aceasta conducătorul locului de muncă şi angajatorul (persoana care acţionează în numele acestuia).
(10) În prescripţia de sistare, inspectorul de muncă dispune să fie informat în scris despre lichidarea încălcărilor cu pericol de accidentare.
[Art.113 modificat prin Legea nr.139 din 14.06.2013, în vigoare 19.07.2013]
[Art.113 introdus prin Legea nr.304-XVI din 25.12.2008, în vigoare 30.04.2010]
Articolul 114. Modul şi condiţiile de eliberare a avizelor privind introducerea în fabricaţie a prototipurilor noi de echipamente tehnice şi echipamente individuale de protecţie şi de lucru
(1) Pentru obţinerea avizelor privind introducerea în fabricaţie a prototipurilor noi de echipamente tehnice şi echipamente individuale de protecţie şi de lucru (denumite în continuare prototip de echipament), producătorul depune o cerere scrisă la Inspectoratul de Stat al Muncii.
(2) Eliberarea avizului privind introducerea în fabricaţie a prototipului de echipament se efectuează după verificarea corespunderii acestuia cu cerinţele de securitate şi sănătate în muncă. Verificarea se efectuează de către un inspector de muncă desemnat prin dispoziţia directorului Inspectoratului de Stat al Muncii, emisă în cel mult 3 zile din data înregistrării cererii.
(3) În timpul verificării corespunderii prototipului de echipament, inspectorul de muncă analizează:
a) documentaţia tehnică de proiectare şi de executare a prototipului de echipament;
b) documentaţia de exploatare şi de întreţinere;
c) soluţiile prevăzute de documentele tehnice şi cele aplicate la executarea prototipului de echipament pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii în muncă, precum şi pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale la exploatarea lui;
d) rezultatele încercărilor şi ale testărilor prototipului de echipament respectiv.
(4) Durata verificării nu poate depăşi 5 zile lucrătoare.
(5) Dacă, în timpul verificării corespunderii prototipului de echipament, inspectorul de muncă depistează anumite lacune de securitate şi sănătate în muncă, acesta emite o prescripţie în care indică defectele depistate şi dispune producătorului înlăturarea lor şi informarea Inspectoratului de Stat al Muncii despre acest fapt. În cel mult 3 zile lucrătoare din data parvenirii la Inspectoratul de Stat al Muncii a informaţiei despre înlăturarea de către producător a defectelor depistate, inspectorul de muncă va efectua o verificare repetată, care nu va dura mai mult de o zi lucrătoare.
(6) Dacă prototipul echipamentului verificat corespunde cerinţelor de securitate şi de igienă a muncii, inspectorul de muncă întocmeşte în scris şi prezintă directorului Inspectoratului de Stat al Muncii un raport privind rezultatele verificării, în care consemnează capacitatea prototipului de echipament de a asigura securitatea şi sănătatea în muncă în timpul exploatării şi temeiul de eliberare a avizului privind introducerea în fabricaţie a prototipului de echipament.
(7) Directorul Inspectoratului de Stat al Muncii, în cel mult 3 zile lucrătoare din data depunerii raportului privind rezultatele verificării, va semna şi va elibera producătorului avizul privind introducerea în fabricaţie a prototipului de echipament.
[Art.114 introdus prin Legea nr.304-XVI din 25.12.2008, în vigoare 30.04.2010]
ASIGURAREA INSPECTORATULUI DE STAT AL MUNCII. RAPOARTELE
Articolul 12. Asigurarea
(1) Inspectoratul de Stat al Muncii este finanţată de la bugetul de stat.
(2) Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale vor asigura Inspectoratul de Stat al Muncii cu încăperi, mijloace de transport, de comunicare, birotică, tehnică de prelucrare automată a informaţiilor, cu mobilier funcţional, cu alte dotări necesare realizării obiectivelor ei.
Articolul 13. Rapoartele
(1) Inspectoratul de Stat al Muncii, în termen de 6 luni de la expirarea anului de gestiune, publică raportul anual de activitate în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
(2) Raportul anual de activitate al Inspectoratului de Stat al Muncii se va referi la:
a) dispoziţii legale de competenţa Inspectoratului de Stat al Muncii;
b) informaţii despre personalul Inspectoratului de Stat al Muncii;
c) date analitice ale angajatorilor supuşi controlului şi numărul lor de salariaţi;
d) analize ale controalelor efectuate;
e) analize ale încălcărilor legislaţiei muncii depistate şi ale sancţiunilor aplicate;
f) statistici ale accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor profesionale;
g) alte aspecte ale activităţii Inspectoratului de Stat al Muncii.
(3) Inspectoratul de Stat al Muncii, în termen de 3 luni de la data publicării raportului anual de activitate, va prezenta directorului general al Biroului Internaţional al Muncii o copie de pe acest raport.
[Art.13 modificat prin Legea nr.110-XVI din 02.06.2005, în vigoare 01.07.2005]
DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII
Prezenta lege intră în vigoare la 1 ianuarie 2002.
Guvernul, în termen de 6 luni de la data publicării prezentei legi:
va prezenta Parlamentului propuneri în vederea aducerii legislaţiei în conformitate cu prezenta lege;
va aduce actele sale normative în conformitate cu prezenta lege;
va adopta acte normative care vor asigura executarea prezentei legi.
| PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI | Eugenia OSTAPCIUC |
| Chişinău, 10 mai 2001. | |
| Nr.140-XV. |