H O T Ă R Î R E

pentru aprobarea Metodologiei privind controlul de stat în baza analizei

riscurilor pentru domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă

 

nr. 943  din  03.10.2018

 

Monitorul Oficial nr.416-422/1115 din 09.11.2018

 

* * *

Abrogat: 24.08.2021

Hotărîrea Guvernului nr.136 din 19.08.2021

 

În temeiul art.16 alin.(2) din Legea nr.131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr.181-184, art.595) şi al art.23³ alin.(4) din Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.186/2008 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr.143-144, art.587), Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Metodologia privind controlul de stat în baza analizei riscurilor pentru domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă (se anexează).

2. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale.

3. Prezenta hotărîre intră în vigoare la data publicării.

 

 

Aprobată

prin Hotărîrea Guvernului

nr.943 din 3 octombrie 2018

 

METODOLOGIA

privind controlul de stat în baza analizei riscurilor

pentru domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă

 

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

1. Metodologia privind controlul de stat în baza analizei riscurilor pentru domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă (în continuare – Metodologie) este elaborată în conformitate cu Metodologia generală privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei riscurilor, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.379/2018.

2. Prezenta Metodologie se aplică pentru efectuarea controlului de stat al respectării legislaţiei cu privire la securitatea şi sănătatea în muncă de către angajatori, indiferent de tipul de proprietate al unităţilor supuse controlului şi de domeniul lor de activitate.

Prezenta Metodologie se aplică de către autorităţile competente în domeniul siguranţei ocupaţionale în domeniile lor de competenţă conform art.23¹ din Legea nr.186/2008 securităţii şi sănătăţii în muncă.

În temeiul prevederilor art.23¹ din Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.186/2008, prezenta Metodologie stabileşte, conform anexei, lista domeniilor şi/sau subdomeniilor de activitate atribuite autorităţilor competente în domeniul siguranţei ocupaţionale în corespundere cu Clasificatorul activităţilor din economia Moldovei (CAEM).

3. La baza controlului de stat în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă stau criteriile de risc relevante domeniilor de control ale autorităţilor competente în domeniul siguranţei ocupaţionale, cu acordarea punctajului corespunzător şi raportarea acestuia la ponderea fiecărui criteriu de risc, în funcţie de relevanţa lui pentru nivelul general de risc al domeniului securităţii şi sănătăţii în muncă.

4. Nivelul de risc estimat pentru fiecare persoană supusă controlului determină nivelul frecvenţei şi intensităţii necesare acţiunilor de control asupra activităţii persoanei supuse controlului în cauză.

5. Autorităţile competente în domeniul siguranţei ocupaţionale aplică analiza riscurilor în baza criteriilor de risc în următoarele situaţii:

1) la planificarea anuală a controalelor;

2) la luarea deciziei privind efectuarea unui control inopinat;

3) la identificarea soluţiei optime cu privire la plîngerea depusă la autoritatea competentă în domeniul siguranţei ocupaţionale sau la informaţiile privind încălcarea legislaţiei care au devenit cunoscute acesteia;

4) la elaborarea listelor de verificare;

5) în cazul planificării strategice a activităţii sale de control.

6. Autorităţile competente în domeniul siguranţei ocupaţionale, în actele decizionale privind aprobarea planului anual al controalelor, luarea deciziei cu privire la efectuarea controlului inopinat, stabilirea soluţiei cu privire la plîngerea recepţionată sau la informaţiile privind încălcarea legislaţiei care i-au devenit cunoscute, aprobarea listelor de verificare şi în cele privind aprobarea planurilor strategice ale activităţii lor de control, indică criteriile de risc utilizate la luarea deciziei respective şi modul de aplicare a acestora. Indicarea criteriilor de risc utilizate şi a modului lor de aplicare se poate face prin trimiterea la prevederile exacte ale prezentei Metodologii care reglementează criteriile de risc respective şi modul lor de utilizare.

 

Capitolul II

PLANIFICAREA CONTROALELOR ÎN BAZA ANALIZEI RISCURILOR

 

Secţiunea 1

Stabilirea criteriilor de risc

7. Autorităţile competente în domeniul siguranţei ocupaţionale stabilesc criteriile de risc pornind de la riscurile caracteristice fiecărei activităţi, ţinînd cont de domeniile de competenţă stabilite de art.23¹ din Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.186/2008, şi fiecărui post de lucru dintr-o unitate în acel domeniu de activitate, luînd în considerare fiecare componentă a sistemului de muncă, respectiv lucrător, sarcină de muncă, echipamente de muncă şi mediu de muncă.

8. Relevanţa criteriilor de risc stabilite trebuie să respecte probabilitatea apariţiei şi gravitatea riscurilor caracteristice, astfel că trebuie să se ia în considerare pericolele caracteristice domeniilor de activitate, precum şi constatările concrete de pe teren la un moment dat.

La stabilirea criteriilor de risc pentru realizarea controlului de stat în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă au prioritate riscurile ale căror existenţă şi intensitate indică atît probabilitatea cauzării de daune vieţii şi sănătăţii angajaţilor, cît şi probabilitatea încălcării condiţiilor sigure de muncă care, la rîndul lor, pot genera daune vieţii sau sănătăţii angajaţilor.

9. Criteriile de risc stabilite în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă se referă la persoana supusă controlului, obiectul controlului şi la raporturile anterioare ale persoanei supuse controlului cu autoritatea.

10. Criteriile de risc utilizate la controlul de stat al respectării de către persoanele supuse controlului a legislaţiei cu privire la securitatea şi sănătatea în muncă, indiferent de specificul fiecărui domeniu de control, sînt următoarele:

1) pericolul de accidentare aferent domeniului activităţii persoanei supuse controlului, corespunzător domeniilor de competenţă atribuite prin art.23¹ din Legea nr.186/2008 securităţii şi sănătăţii în muncă (conform Clasificatorului activităţilor din economia Moldovei CAEM Rev.2, ediţia 2009 (R₁);

2) numărul de angajaţi (R₂);

3) istoricul conformităţii cu prevederile legislaţiei, dar şi cu prescripţiile autorităţii competente în domeniul siguranţei ocupaţionale (R₃);

4) data efectuării ultimului control planificat (R₄);

5) producerea accidentelor de muncă (R₅).

 

Secţiunea a 2-a

Gradarea intensităţii riscului

11. Fiecare criteriu de risc se repartizează pe grade/niveluri de intensitate, punctate conform valorii gradului de risc. Scara valorică este cuprinsă între 1 şi 5, unde 1 reprezintă gradul minim şi 5 – gradul maxim de risc.

În cazul în care nu există date sau informaţii care să permită aprecierea gradului/nivelului de intensitate/severitate a criteriului de risc în raport cu persoana supusă controlului, se acordă punctajul maxim. După efectuarea primului control cu utilizarea acestui criteriu de risc, organul de control revizuieşte punctajul acordat în funcţie de datele şi informaţiile acumulate în cadrul controlului.

12. Criteriul de risc indicat la pct.10 subpct.1) se gradează individual de fiecare autoritate competentă în domeniul siguranţei ocupaţionale, conform anexei.

Raţionamentul general al criteriului pericolul de accidentare aferent domeniului activităţii persoanei supuse controlului: domeniul de activitate este cel mai important factor, care, prin pericolele specifice, determină atît probabilitatea cauzării de daune vieţii şi sănătăţii angajaţilor, cît şi probabilitatea încălcării condiţiilor sigure de muncă care, la rîndul lor, pot genera daune vieţii şi sănătăţii angajaţilor, inclusiv alte consecinţe grave. Astfel, accidentele de muncă se produc ca urmare a acţiunii unui sau mai multor factori de risc (însuşire, stare, proces, fenomen, comportament) proprii unui element al sistemului de muncă (executant, sarcini de muncă, echipamente de muncă, mediu de muncă), caracteristice, în principal, domeniului de activitate şi locului de muncă/postului de lucru în cadrul acestor domenii de activitate.

13. Autorităţile competente în domeniul siguranţei ocupaţionale aplică uniform punctajele stabilite de prezenta Metodologie pentru criteriile de risc indicate la pct.10 subpct.2)-6), pentru care se acordă următoarele puncte:

1) numărul de angajaţi (tabelul 1)

Raţionamentul general: numărul mare de angajaţi presupune multiple scheme de organizare structurală a unităţii. Prezenţa diferitor categorii de angajaţi solicită angajatorului eforturi mari şi diversificate în procesul de organizare şi asigurare a fiecărui angajat cu condiţii sigure de muncă (conform prevederilor legislaţiei, organizarea muncii, securitate şi sănătate la locul de muncă ş.a.);

 

 

2) istoricul conformităţii cu prevederile legislaţiei, dar şi cu prescripţiile autorităţii competente în domeniul siguranţei ocupaţionale (tabelul 2)

Raţionamentul general: lipsa încălcărilor sau, după caz, caracteristicile neconformităţilor existente la data ultimului control efectuat indică predispunerea persoanei supuse controlului la respectarea legii şi, respectiv, riscul scăzut de încălcare a acesteia, pe cînd existenţa încălcărilor şi caracteristicile neconformităţilor existente la data ultimului control efectuat indică un grad de risc înalt;

 

 

3) data efectuării ultimului control planificat (tabelul 3)

Raţionamentul general: cu cît mai mare este perioada în care persoana supusă controlului nu este controlată, cu atît mai mare este incertitudinea referitoare la conformarea acesteia cu prevederile actelor normative;

 

 

4) producerea accidentelor de muncă (tabelul 4)

Raţionamentul general: frecvenţa accidentelor de muncă raportată la perioada de timp de la ultimul control susţin incertitudinea referitoare la respectarea de către persoana supusă controlului a prevederilor actelor normative şi la întreprinderea măsurilor pentru prevenirea sau reducerea riscurilor profesionale. Cu cît mai multe accidente de muncă se produc într-o perioadă de timp, cu atît mai mare este prezumţia lipsei măsurilor de securitate şi sănătate în muncă la unitate şi a eventualei nerespectări a cadrului normativ în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă de către persoana supusă controlului.

 

 

Secţiunea a 3-a

Ponderarea criteriilor de risc

14. Ponderea fiecărui criteriu de risc se stabileşte în raport cu toate criteriile selectate, ţinînd cont de importanţa criteriului dat pentru domeniul specific de control. Aceleaşi criterii pot avea relevanţă (şi pondere) diferită în funcţie de domeniul de activitate supus controlului de stat privind respectarea legislaţiei cu privire la securitatea şi sănătatea în muncă.

Acordarea unei ponderi mai mari unui criteriu impune diminuarea ponderii altor criterii.

Ponderea sumată a cel puţin două dintre criteriile de risc obligatorii stabilite la pct.10 nu poate fi mai mică de 0,5, iar fiecare criteriu din totalitatea celor stabilite nu poate avea o pondere mai mică de 0,1.

Ponderea criteriilor de risc se stabileşte şi se aplică unitar de către toate autorităţile competente în domeniul siguranţei ocupaţionale, după cum urmează:

 

 

15. Ponderea atribuită fiecărui criteriu de risc se re-examinează periodic, dar nu mai rar de o dată la 2 ani şi, la necesitate, se revizuieşte, în baza rezultatelor controalelor anterioare şi actualizării informaţiei colectate. În cazul în care un criteriu îşi pierde în timp din relevanţă, se diminuează ponderea acestuia în raport cu restul criteriilor utilizate.

 

Secţiunea a 4-a

Aplicarea criteriilor de risc în raport cu persoanele fizice şi juridice

16. Criteriile de risc stabilite la pct.10 şi ponderea lor se aplică în raport cu fiecare persoană supusă controlului, stabilindu-se media ponderată a gradelor specifice de risc în baza următoarei formule:

 

R_g = (w₁R¹ + w₂R₂ + ... w_nR_n) × 200

 

sau

 

 

unde:

R_g – gradul de risc global asociat cu persoana supusă controlului;

_{1, 2, n} – criteriile de risc;

w – ponderea fiecărui criteriu de risc, unde suma ponderilor individuale este egală cu unitatea;

R – gradul de risc pentru fiecare criteriu.

 

17. În urma aplicării formulei stabilite la pct.16, riscul global ia valori între 200 şi 1000 de unităţi, unde persoanele supuse controlului care obţin 200 de unităţi sînt asociate cu cel mai mic risc.

18. În funcţie de punctajul obţinut în urma aplicării formulei, sînt listate persoanele supuse controlului, în vîrful clasamentului fiind plasate persoanele care au obţinut punctajul maxim (1000 de unităţi) şi urmează a fi supuse controlului în mod prioritar.

19. În baza clasamentului, autorităţile competente în domeniul siguranţei ocupaţionale întocmesc proiectul planului anual al controalelor, pe care îl înregistrează în modul şi termenele stabilite de Guvern.

Numărul persoanelor incluse în plan se raportează obligatoriu la suma controalelor posibile şi la durata totală a acestora pe parcursul întregului an, precum şi la resursele umane şi tehnologice disponibile ale autorităţii competente în domeniul siguranţei ocupaţionale.

20. Anual, pînă la sfîrşitul lunii imediat următoare perioadei de referinţă, autoritatea competentă în domeniul siguranţei ocupaţionale elaborează şi prezintă Inspectoratului de Stat al Muncii un raport, în care prezintă numărul total al persoanelor supuse controlului din numărul total al persoanelor planificate pentru a fi controlate. În raport se prezintă clasamentul final actualizat al persoanelor supuse controlului în anul de referinţă, pornind de la punctajele acumulate în urma controlului, a schimbării situaţiei în raport cu data ultimului control efectuat, a actualizării profilului fiecărei persoane supuse controlului.

 

Secţiunea a 5-a

Întocmirea şi implementarea planului controalelor în domeniul securităţii

şi sănătăţii în muncă ca parte componentă a planului anual al controalelor

al autorităţii competentă în domeniul siguranţei ocupaţionale

21. Autoritatea competentă în domeniul siguranţei ocupaţionale întocmeşte clasamentul persoanelor supuse controlului separat pentru domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.

22. După realizarea clasamentului persoanelor supuse controlului, subdiviziunea cu funcţii de control în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă selectează estimativ, din clasamentul pentru domeniul său de competenţă, o listă a persoanelor /unităţilor care urmează să fie supuse controlului în anul pentru care are loc planificarea. Selectarea persoanelor supuse controlului se face în baza analizei riscurilor şi punctajului de risc acumulat şi se reflectă în lista subdiviziunii în ordinea descrescătoare a punctajului de risc acumulat conform clasamentului.

23. Lista pentru domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă se comasează în planul anual de control al autorităţii competente în domeniul siguranţei ocupaţionale, alături de listele pentru celelalte domenii de control ale acesteia.

24. Clasamentul şi lista persoanelor supuse controlului în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă se generează automatizat de Registrul de stat al controalelor în baza informaţiilor din acesta, în urma analizei criteriilor de risc conform formulei stabilite de prezenta Metodologie. În cazul în care Registrul nu asigură suficient analiza criteriilor de risc, aceasta se face manual şi este complementară informaţiei oferite de Registru.

25. Lista persoanelor supuse controlului în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, generată automatizat de Registrul de stat al controalelor, se definitivează şi se include în planul anual al controalelor după examinarea suplimentară de către autoritatea competentă în domeniul siguranţei ocupaţionale, luînd în considerare rezultatele evaluării riscurilor şi respectînd cadrul normativ cu privire la planificarea controalelor.

26. Dacă persoana supusă controlului se regăseşte de mai multe ori în planul anual al controalelor în vederea controlării în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, precum şi în alte domenii de control din competenţa autorităţii competente în domeniul siguranţei ocupaţionale, conducătorul acesteia are obligaţia de a asigura reducerea la maximum a numărului de vizite prin combinarea şi comasarea controalelor pe mai multe domenii într-o singură vizită de control.

27. Organizarea şi efectuarea controlului trebuie să se realizeze cu asigurarea, maximum posibilă, a efectuării unui singur control pe an pentru toate domeniile de activitate ale persoanei supuse controlului, identificate în planul anual al controalelor, cu excepţia situaţiilor în care efectuarea unui singur control nu este posibilă din motive obiective, temeinic justificate (de ex. specificul sezonier al activităţilor controlate).

28. Conducătorul autorităţii competente în domeniul siguranţei ocupaţionale poartă responsabilitatea pentru consolidarea planului anual al controalelor şi pentru organizarea şi efectuarea controalelor pe domenii de control, astfel încît să asigure, în conformitate cu prevederile prezentei Metodologii şi ale Legii nr.131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător, realizarea unui singur control pe an al persoanei supuse controlului.

 

Capitolul III

IDENTIFICAREA ÎN BAZA ANALIZEI RISCURILOR A SOLUŢIEI OPTIME CU PRIVIRE LA

PLÎNGERILE DEPUSE LA AUTORITĂŢILE COMPETENTE ÎN DOMENIUL SIGURANŢEI

OCUPAŢIONALE SAU LA INFORMAŢIILE PRIVIND ÎNCĂLCAREA LEGISLAŢIEI

REFERITOARE LA SECURITATEA ŞI SĂNĂTATEA ÎN MUNCĂ

29. Plîngerile depuse la autorităţile competente în domeniul siguranţei ocupaţionale, precum şi informaţiile referitoare la încălcarea legislaţiei privind securitatea şi sănătatea în muncă care au devenit cunoscute autorităţilor competente în domeniul siguranţei ocupaţionale se evaluează de acestea în baza analizei riscurilor.

Autorităţile competente în domeniul siguranţei ocupaţionale pot iniţia un control inopinat în temeiul plîngerii sau informaţiilor deţinute în legătură cu încălcarea legislaţiei privind securitatea şi sănătatea în muncă doar dacă sînt întrunite cumulativ următoarele condiţii:

1) plîngerea sau informaţiile deţinute, susţinute prin probe aflate în posesia autorităţilor, indică existenţa situaţiilor de avarie, incident sau despre încălcarea gravă a regulilor de securitate şi sănătate în muncă, care prezintă un pericol iminent şi imediat pentru viaţa şi sănătatea angajaţilor;

2) respectarea prevederile art.19 din Legea nr.131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător şi a prevederilor prezentei Metodologii.

30. Evaluarea plîngerilor recepţionate de autoritatea competentă în domeniul siguranţei ocupaţionale şi a informaţiilor referitoare la încălcarea legislaţiei privind securitatea şi sănătatea în muncă care i-au devenit cunoscute acesteia din publicaţiile mass-media, de pe reţelele de socializare sau din alte surse se face în baza criteriilor de risc generale:

1) compatibilitatea cu domeniul de control al autorităţii competente în domeniul siguranţei ocupaţionale;

2) conţinutul aparent întemeiat plîngerii sau, după caz, al informaţiei deţinute;

3) timpul ce a trecut de la identificarea problemei;

4) credibilitatea autorului plîngerii, în cazul în care acesta a depus anterior plîngeri, a căror veridicitate nu a fost demonstrată;

5) prezentarea/deţinerea de date/detalii exacte privind un accident care permit sau nu determinarea desfăşurării unei examinări eficiente a plîngerii.

Criteriile de risc se evaluează, atribuindu-li-se un anumit punctaj după cum urmează:

 

 

31. În cazul în care, ca urmare a evaluării prin prisma criteriilor de risc stabilite la pct.30 a plîngerilor sau a informaţilor deţinute, care întrunesc condiţiile prevăzute la pct.29, s-a acumulat un punctaj minim de 4 puncte, organul de control poate dispune iniţierea unui control inopinat.

Regula stabilită la alineatul întîi se utilizează pentru prioritizarea controalelor inopinate în cazul în care mai multe persoane, concomitent, cad sub incidenţa temeiurilor şi condiţiilor stabilite în art.19 din Legea nr.131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător.

32. Autoritatea competentă în domeniul siguranţei ocupaţionale decide cu privire la clasificarea plîngerilor şi informaţiilor în baza condiţiilor şi criteriilor de risc indicate la pct.29 şi 30, cu dispunerea motivată a uneia sau cîtorva dintre următoarele activităţi:

1) refuzul de a efectua un control, cu înregistrarea plîngerii în cabinetul electronic al persoanei supuse controlului din Registrul de stat al controalelor;

2) efectuarea imediată a unui control inopinat, care poate include desfăşurarea unui control la faţa locului;

3) înregistrarea plîngerii în cabinetul electronic al persoanei supuse controlului din Registrul de stat al controalelor, cu notificarea acesteia despre verificarea anumitor aspecte identificate în plîngere în timpul următorului control planificat;

4) transmiterea informaţiilor autorităţii competente, în cazul în care plîngerea nu se încadrează în domeniile sale de competenţă, cu informarea Inspectoratului de Stat al Muncii despre transmitere.

 

Capitolul IV

ELABORAREA LISTELOR DE VERIFICARE ŞI STABILIREA CERINŢELOR

DE REGLEMENTARE CARE TREBUIE INCLUSE ÎN LISTA DE VERIFICARE

33. Desfăşurarea controalelor are loc doar în baza şi în limitele listei de verificare aplicabile pentru domeniul, tipul şi obiectul de control în cauză.

34. Elaborarea listelor de verificare se face pornind de la criteriile de risc stabilite la pct.10 şi 11.

Conţinutul listelor de verificare are ca scop reflectarea respectării cerinţelor legale orientate spre înlăturarea şi/sau diminuarea efectivă şi oportună a riscurilor pentru sănătatea şi viaţa angajatului proprii domeniilor de control ale autorităţilor competente în domeniul siguranţei ocupaţionale.

35. Cerinţa legală se include în lista de verificare dacă:

1) nerespectarea acesteia:

a) creează pericol iminent şi imediat pentru viaţa sau sănătatea angajatului ori creează pericol iminent şi imediat pentru colectivul de angajaţi;

b) creează pericol iminent, dar nu imediat pentru viaţa sau sănătatea angajaţilor persoanei supuse controlului ori creează pericol iminent, dar nu imediat, care, dacă nu este înlăturat în termenul indicat, va deveni imediat, pentru deteriorarea condiţiilor sigure de muncă care pot duce la cauzarea de daune vieţii sau sănătăţii angajaţilor;

2) abordează aspectele majore relevante pentru reducerea riscurilor şi prevenirea daunelor.

36. Listele de verificare în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă se elaborează de către autorităţile competente în domeniul siguranţei ocupaţionale în coordonare cu Inspectoratul de Stat al Muncii şi se aprobă de către Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, conform Regulilor privind elaborarea, aprobarea şi utilizarea listelor de verificare aplicate în cadrul controlului de stat asupra activităţii de întreprinzător, aprobate de Guvern.

 

Capitolul V

PLANIFICAREA STRATEGICĂ A ACTIVITĂŢII DE CONTROL A AUTORITĂŢILOR

COMPETENTE ÎN DOMENIUL SIGURANŢEI OCUPAŢIONALE

37. Inspectorii de muncă din cadrul autorităţilor competente în domeniul siguranţei ocupaţionale realizează planificarea strategică a activităţii de control a autorităţii privind respectarea legislaţiei în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă în domeniile de activitate atribuite în competenţa acestora prin lege.

Determinarea domeniilor strategice de control în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă se realizează prin utilizarea analizei riscurilor, în cooperare cu Inspectoratul de Stat al Muncii şi cu Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, precum şi luînd în considerare documentele de politici în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.

38. Domeniile strategice pot viza tipuri specifice de activităţi, probleme de reglementare specifice sau transversale, pericole noi într-un anumit domeniu. Domeniile strategice ale activităţii de control pot avea dimensiune locală sau regională.

39. Selectarea domeniilor strategice permite distribuirea eficientă a resurselor interne pentru efectuarea controalelor, furnizarea de consultanţă persoanelor supuse controlului şi angajaţilor, precum şi stabilirea unui echilibru între controalele efectuate şi furnizarea de consultanţă pentru atingerea obiectivelor de reglementare.

40. În cazul planificării strategice a activităţii de control a autorităţilor competente în domeniul siguranţei ocupaţionale, criteriile de risc, descrierea lor, atribuirea punctelor şi ponderii pentru fiecare criteriu de risc se realizează conform prevederilor referitoare la planificarea anuală a controalelor statuate de prezenta Metodologie.

 

CAPITOLUL VI

CREAREA ŞI MENŢINEREA SISTEMULUI DE DATE

NECESAR APLICĂRII CRITERIILOR DE RISC

41. Sistemul de analiză a controalelor în baza analizei riscurilor este întemeiat pe date statistice relevante, certe şi accesibile, furnizate de către Biroul Naţional de Statistică, şi pe alte informaţii utile şi necesare evaluării şi aplicării criteriilor de risc.

42. Pentru elaborarea şi menţinerea clasamentului persoanelor supuse controlului în baza riscului pe care îl prezintă acestea, dar şi pentru asigurarea unor informaţii complete privind situaţia la zi în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă la nivel de ţară, autorităţile competente în domeniul siguranţei ocupaţionale menţin şi actualizează, prin intermediul Registrului de stat al controalelor, date cu privire la:

1) lista tuturor persoanelor pasibile de control, cu datele individuale de identificare, clasificate în baza domeniilor de competenţă ale autorităţilor competente în domeniul siguranţei ocupaţionale;

2) istoria activităţii de control;

3) profilul fiecărei persoane supuse controlului, cu informaţia relevantă pentru criteriile de risc utilizate pentru clasificarea acesteia;

4) alte date care sînt prevăzute de Regulamentul privind ţinerea Registrului de stat al controalelor, aprobat de Guvern.

Autorităţile competente în domeniul siguranţei ocupaţionale, în limitele competenţelor şi activităţilor funcţionale, ţin evidenţa şi altor date solicitate de Inspectoratul de Stat al Muncii necesare pentru întocmirea raportului anual privind activitatea autorităţilor competente în domeniul controlului respectării legislaţiei cu privire la securitatea şi sănătatea în muncă.

43. Autorităţile competente în domeniul siguranţei ocupaţionale, anual, reexaminează şi, la necesitate, propun Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale actualizarea, prin promovarea propunerilor, a criteriilor de risc şi/sau a punctajului stabilit pentru acestea, în funcţie de relevanţa criteriilor de risc, a cadrului normativ sau de alţi factori.

44. Autorităţile competente în domeniul siguranţei ocupaţionale, anual, reexaminează şi actualizează informaţia necesară pentru aplicarea criteriilor de risc.