H O T Ă R Î R E

cu privire la aprobarea Metodologiei privind controlul de stat asupra

activităţii de întreprinzător în baza analizei riscurilor în domeniile

de competenţă ale Autorităţii Aeronautice Civile

 

nr. 838  din  20.08.2018

 

Monitorul Oficial nr.347-357/923 din 14.09.2018

 

* * *

În temeiul art.16 alin.(2) din Legea nr.131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr.181-184, art.595), Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Metodologia privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei riscurilor în domeniile de competenţă ale Autorităţii Aeronautice Civile (se anexează).

2. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Economiei şi Infrastructurii.

3. La data intrării în vigoare a prezentei hotărîri, se abrogă Hotărîrea Guvernului nr.68/2016 cu privire la aprobarea Metodologiei de planificare a controlului de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei criteriilor de risc, efectuat de către Autoritatea Aeronautică Civilă (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2016, nr.32-37, art.93).

Aprobată

prin Hotărîrea Guvernului

nr.838 din 20 august 2018

 

METODOLOGIE

privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei riscurilor

în domeniile de competenţă ale Autorităţii Aeronautice Civile

 

I. DISPOZIŢII GENERALE

1. Metodologia privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei riscurilor în domeniile de competenţă ale Autorităţii Aeronautice Civile (în continuare – Autoritate) este elaborată în scopul eficientizării controlului şi supravegherii de stat a activităţii de întreprinzător pentru domeniile de activitate ale Autorităţii, în conformitate cu Legea nr.131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător şi Hotărîrea Guvernului nr.379/2018 cu privire la controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei riscurilor.

Prezenta Metodologie se aplică cu respectarea prevederilor art.1 alin.(5) din Legea nr.131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător.

2. Planificarea activităţilor de control se efectuează în baza analizei criteriilor de risc conform Legii nr.131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător, prezentei Metodologii şi prevederilor tratatelor internaţionale aplicabile.

3. Esenţa metodologică a planificării controlului de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei riscurilor rezidă în distribuirea acestora conform celor mai importante criterii de risc relevante domeniului de control atribuit şi în acordarea punctajului corespunzător după o scară prestabilită, raportat la ponderea fiecărui criteriu, în funcţie de relevanţa sa pentru nivelul general de risc. Aplicarea punctajelor aferente fiecărui criteriu se efectuează pentru fiecare persoană supusă controlului/unitate controlată şi este urmată de elaborarea clasamentului acestora în funcţie de punctajul obţinut, în corespundere cu nivelul individual de risc estimat. Analiza riscurilor se utilizează pentru alegerea acţiunilor adecvate dintre mai multe acţiuni alternative.

Nivelul de risc estimat pentru fiecare agent aeronautic determină nivelul frecvenţei şi intensităţii acţiunilor de control aplicate agentului economic în cauză.

 

II. STABILIREA CRITERIILOR DE RISC ŞI GRADAREA

INTENSITĂŢII RISCULUI

4. Identificarea şi revizuirea criteriilor de risc, precum şi gradarea acestora se efectuează în conformitate cu cerinţele şi regulile prevăzute în Hotărîrea Guvernului nr.379/2018 cu privire la controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei riscurilor.

5. Criteriul de risc sumează un set de circumstanţe sau de însuşiri ale persoanei şi/sau obiectului pasibil controlului şi/sau raporturilor anterioare ale persoanei controlate cu Autoritatea, ale căror existenţă şi intensitate pot indica probabilitatea cauzării de daune vieţii şi sănătăţii oamenilor în urma activităţii agentului economic, precum şi mărimea acestor daune.

6. Criteriile de risc se grupează în funcţie de subiectul controlului, obiectul controlului, raporturile anterioare ale persoanei controlate cu Autoritatea, după cum urmează:

criterii generale/comune:

- domeniul şi/sau subdomeniul activităţii economice;

- mărimea persoanei/unităţii;

- istoricul conformării la prevederile legislaţiei şi la prescripţiile organului de control;

criterii specifice:

- durata de la data efectuării ultimului control (pentru securitatea ocupaţională);

- profilul de risc operaţional (pentru siguranţa zborurilor şi securitatea aeronautică).

7. Toate criteriile de risc se ponderează, se ajustează şi se gradează în corespundere cu specificul domeniilor de activitate ale Autorităţii:

a) siguranţa zborurilor;

b) securitatea aeronautică;

c) protecţia consumatorilor în domeniul transportului aerian şi activităţilor conexe.

[Pct.7 modificat prin Hot.Guv. nr.136 din 19.08.2021, în vigoare 24.08.2021]

 

[Pct.8 abrogat prin Hot.Guv. nr.136 din 19.08.2021, în vigoare 24.08.2021]

 

9. Fiecare criteriu de risc se repartizează pe grade/niveluri de intensitate, punctate conform valorii gradului de risc. Scara valorică este cuprinsă între 1 şi 5, unde 1 reprezintă gradul minim şi 5 – gradul maxim de risc.

10. La acordarea cifrelor valorice se va ţine cont de ponderea fiecărui nivel în cadrul criteriului de risc şi de uniformitatea trecerii de la un nivel de risc la altul, astfel încît de la nivelul minim la nivelul maxim de risc să fie reflectat un registru complet şi relevant al nivelelor de risc posibile.

11. La stabilirea gradului de risc al unui agent aeronautic/unei unităţi concrete, în cazul în care nu există date sau informaţii care să permită aprecierea gradului/nivelului de intensitate/severitate a criteriului de risc în raport cu această persoană/unitate, Autoritatea solicită informaţia necesară de la persoana în cauză, după caz, cu sau fără aplicarea unui formular de autoevaluare.

12. În cazul în care nu a fost obţinută informaţia necesară după o astfel de solicitare din partea Autorităţii sau nu poate fi obţinută (fără efectuarea unui control), Autoritatea aplică punctajul maxim pentru acelaşi tip de activitate economică ca şi a agentului aeronautic examinat. După efectuarea primului control cu utilizarea acestui criteriu de risc, Autoritatea revizuieşte punctajul acordat în funcţie de datele şi informaţiile acumulate în timpul controlului.

 

Secţiunea 1

Criteriile de risc aplicate pentru siguranţa zborurilor

13. În domeniul siguranţei zborurilor se aplică următoarele criterii de risc, avînd ponderea corespunzătoare:

1) Profilul de risc operaţional

Raţionamentul general: Profilul de risc operaţional reprezintă evaluarea preliminară a agentului aeronautic în unul dintre domeniile de activitate, relevant pentru supravegherea siguranţei zborurilor şi securitatea aeronautică, în baza setului de criterii şi proceduri stabilite conform „Manualului de management al siguranţei şi securităţii”, aprobat de Organizaţia Internaţională a Aviaţiei Civile [„Safety Management Manual”, ICAO, doc 9859, AN/474], aplicat pentru operatorii aerieni, furnizorii de servicii de navigaţie aeriană, întreprinderile de deservire la sol, organizaţiile de producere, proiectare, întreţinere tehnică şi menţinere a navigabilităţii aeronavelor, operatorii de aerodrom/heliport, serviciile de medicină aeronautică şi serviciile de pregătire, perfecţionare şi atestare a persoanelor în domeniul aeronautic. Evaluarea profilului de risc rezultă în determinarea categoriei în care se regăseşte agentul aeronautic supus evaluării, care se marchează cu o literă din alfabetul latin, unde „A” este cea mai puţin riscantă şi „E” este cea mai riscantă

 

 

2) Istoricul conformării la prevederile legislaţiei şi la prescripţiile organului de control în domeniul siguranţei zborurilor

Raţionamentul general: Lipsa încălcărilor sau, după caz, caracteristicile neconformităţilor existente la data ultimului control efectuat indică predispunerea agentului aeronautic la respectarea legii şi, respectiv, riscul scăzut de încălcare a acesteia. Prezenţa încălcărilor şi caracteristicile neconformităţilor existente la data ultimului control efectuat şi/sau identificate în procesul monitorizării continue indică un grad de risc înalt.

 

 

3) Domeniul şi/sau subdomeniul activităţii economice

Raţionamentul general: Domeniul de activitate economică este unul dintre cei mai importanţi factori care indică asupra probabilităţii şi mărimii prejudiciului. Activităţile economice diferă în funcţie de caracteristicile lor inerente, fiecărui tip de activitate îi este caracteristic un număr diferit de factori de risc care pot influenţa substanţial nivelul de risc general al unei persoane/unităţi în parte. Lista activităţilor economice relevante domeniilor de competenţă ale Autorităţii şi gradarea fiecărui tip de activitate este prezentată în anexa nr.1.

4) Mărimea persoanei/unităţii – numărul de personal angajat

Raţionamentul general: Mărimea indică asupra intensităţii corespunzătoare a factorilor de risc într-o activitate economică. Mărimea este determinată după numărul de personal antrenat în activitatea economică a persoanei/unităţii, unde un număr mai mare de persoane poate indica asupra unui risc mai înalt.

 

 

 

 

Secţiunea a 2-a

Criteriile de risc aplicate pentru securitatea aeronautică

14. În domeniul securităţii aeronautice se aplică următoarele criterii de risc, avînd ponderea corespunzătoare:

1) Profilul de risc operaţional

Raţionamentul general: Profilul de risc operaţional reprezintă evaluarea preliminară a agentului aeronautic în unul dintre domeniile de activitate, relevant pentru supravegherea siguranţei zborurilor şi securitatea aeronautică, în baza setului de criterii şi proceduri stabilite conform „Manualului de management al siguranţei şi securităţii”, aprobat de Organizaţia Internaţională a Aviaţiei Civile [„Safety Management Manual”, ICAO, doc 9859, AN/474 şi „Aviation Security Oversight Manual”, ICAO, DOC 10047], aplicat pentru operatorii aerieni, furnizorii de servicii de navigaţie aeriană, întreprinderile de deservire la sol, organizaţii de producere, proiectare, întreţinere tehnică şi menţinere a navigabilităţii aeronavelor, operatorii de aerodrom/heliport, serviciile de medicină aeronautică şi serviciile de pregătire, perfecţionare şi atestare a persoanelor în domeniul aeronautic. Evaluarea profilului de risc rezultă în determinarea categoriei în care se regăseşte agentul aeronautic supus evaluării, care se marchează cu o literă din alfabetul latin, unde „A” este cea mai puţin riscantă şi „E” este cea mai riscantă.

 

 

2) Istoricul conformării la prevederile legislaţiei şi la prescripţiile organului de control în domeniul securităţii aeronautice

Raţionamentul general: Lipsa încălcărilor sau, după caz, caracteristicile neconformităţilor existente la data ultimului control efectuat indică predispunerea agentului aeronautic la respectarea legii şi, respectiv, riscul scăzut de încălcare a acesteia. Prezenţa încălcărilor şi caracteristicile neconformităţilor existente la data ultimului control efectuat şi/sau identificate în procesul monitorizării continue indică un grad de risc înalt.

 

 

3) Domeniul şi/sau subdomeniul activităţii economice

Raţionamentul general: Domeniul de activitate economică este unul dintre cei mai importanţi factori care indică asupra probabilităţii şi mărimii prejudiciului. Activităţile economice diferă în funcţie de caracteristicile lor inerente, fiecărui tip de activitate îi este caracteristic un număr diferit de factori de risc ce pot influenţa substanţial nivelul de risc general al unei persoane/unităţi în parte. Lista activităţilor economice relevante domeniilor de competenţă ale Autorităţii şi gradarea fiecărui tip de activitate este prezentată în anexa nr.1.

4) Mărimea persoanei/unităţii

Raţionamentul general: Mărimea indică asupra intensităţii corespunzătoare a factorilor de risc într-o activitate economică. Mărimea este determinată după numărul de personal antrenat în activitatea economică a persoanei/unităţii, unde un număr mai mare de persoane poate indica asupra unui risc mai înalt.

 

 

 

 

Secţiunea a 3-a

Criteriile de risc privind protecţia consumatorilor în domeniul transportului

aerian şi activităţilor conexe

15. În partea ce ţine de protecţia consumatorilor în domeniul transportului aerian şi activităţilor conexe se aplică următoarele criterii de risc, avînd ponderea corespunzătoare:

1) Domeniul şi/sau subdomeniul activităţii economice

Raţionamentul general: domeniul de activitate economică este unul dintre cei mai importanţi factori care indică asupra probabilităţii şi mărimii prejudiciului. Activităţile economice diferă în funcţie de caracteristicile lor inerente, fiecărui tip de activitate îi este caracteristic un număr diferit de factori de risc care pot influenţa substanţial nivelul de risc general al unei persoane/unităţi în parte. Lista activităţilor economice relevante domeniilor de competenţă ale Autorităţii şi gradarea fiecărui tip de activitate este prezentată în anexa nr.1.

2) Mărimea persoanei/unităţii

Raţionamentul general: Mărimea indică asupra intensităţii corespunzătoare a factorilor de risc într-o activitate economică. O cantitate mai mare de persoane deservite pot indica asupra unui risc mai înalt, care se va răsfrînge asupra mai multor consumatori ce beneficiază de servicii de la un prestator.

 

 

3) Istoricul conformării cu prevederile legislaţiei şi cu prescripţiile organului de control privind protecţia consumatorilor în domeniul transportului aerian şi activităţilor conexe

Raţionamentul general: Lipsa încălcărilor sau, după caz, caracteristicile neconformităţilor existente la data ultimului control efectuat indică predispunerea antreprenorului la respectarea legii şi, respectiv, riscul scăzut de încălcare a acesteia. Prezenţa încălcărilor şi caracteristicile neconformităţilor existente la data ultimului control efectuat şi/sau identificate în procesul monitorizării continue indică un grad de risc înalt.

 

 

 

 

Secţiunea a 4-a

Aplicarea criteriilor de risc în raport cu persoanele supuse controlului

16. După ce au fost determinate criteriile de risc concrete ce vor fi utilizate şi ponderea acestora, criteriile se aplică în raport cu fiecare subiect potenţial al controlului, stabilindu-se media ponderată a gradelor specifice de risc în baza următoarei formule:

 

 

sau

 

 

unde:

Rg – gradul de risc global asociat cu subiectul potenţial al controlului;

1, 2, n – criteriile de risc;

w – ponderea fiecărui criteriu de risc (suma ponderilor individuale va fi egală cu o unitate);

R – gradul de risc atribuit fiecărui criteriu.

În urma aplicării formulei în cauză, riscul global va primi valori între 200 şi 1000 de unităţi, persoanele care obţin 200 de unităţi fiind asociate cu cel mai mic risc.

Subiecţii controlului sînt clasificaţi în funcţie de punctajul obţinut în urma aplicării formulei, în fruntea clasamentului fiind plasate persoanele care au acumulat punctajul maxim.

 

III. ÎNTOCMIREA PLANULUI ANUAL DE CONTROL

ÎN URMA EVALUĂRII NIVELULUI DE RISC

17. După aranjarea clasamentelor pe fiecare domeniu de control, din fiecare clasament se preia un număr estimativ de persoane/unităţi care urmează a fi incluse în planul anual al controalelor.

Cantitatea de persoane/unităţi preluate din clasament se raportează la capacităţile instituţionale atît ale subdiviziunii responsabile de domeniul pentru care s-a făcut clasamentul, cît şi ale Autorităţii în general, precum şi la numărul maxim potenţial de persoane/unităţi care poate fi supus controalelor de către toate subdiviziunile Autorităţii. Preluarea persoanelor/unităţilor din clasament se realizează la rînd, începînd cu cea care a acumulat punctajul maxim de risc în urma aplicării formulei de la pct.16, şi se reflectă în lista subdiviziunii în ordinea descrescătoare a punctajului de risc acumulat conform clasamentului.

18. Toate listele pentru toate domeniile de control se includ într-un plan al controalelor şi constituie versiunea preliminară a planului anual al controalelor, care se examinează suplimentar în vederea dezvoltării şi consolidării sale.

În urma comparării şi contrapunerii listelor persoanelor/unităţilor din versiunea preliminară a planului anual al controalelor, Autoritatea definitivează, consolidează şi aprobă planul anual al controalelor în conformitate cu prevederile cadrului normativ şi regulile aprobate de conducătorul Agenţiei. În cazul în care conducătorul Autorităţii nu a aprobat regulile de întocmire a planului anual de control, poate fi aplicată metoda prevăzută în anexa nr.2.

În planul anual se indică pe verticală toate persoanele/unităţile care urmează să fie supuse controlului pe parcursul unui an, iar pe orizontală –domeniile de control pentru care vor fi efectuate vizite la o persoană/unitate concretă într-un singur control. Planul anual al controalelor se întocmeşte conform unuia din exemplele prevăzute la anexa nr.3, la alegerea Autorităţii.

Pînă la publicarea oficială, planul anual este suprapus şi comparat cu planurile anuale ale altor organe de control pentru a evita dublări şi a depista posibilitatea controalelor comune la aceeaşi persoană/unitate.

19. Clasamentele şi listele persoanelor supuse controlului, dar şi planul anual al controalelor se generează automat de Registrul de stat al controalelor în baza informaţiilor din acesta, în urma analizei criteriilor de risc conform formulei stabilite de prezenta metodologie. În cazul în care Registrul nu asigură suficient analiza criteriilor de risc, aceasta se face manual şi este complementară informaţiei oferite de Registru.

20. Dacă persoana supusă controlului se regăseşte de mai multe ori în planul anual al controalelor în scopul verificării în mai multe domenii de control din competenţa Autorităţii, conducătorul acesteia are obligaţia de a asigura reducerea la maximum a numărului de vizite, prin combinarea şi comasarea controalelor pe mai multe domenii într-o singură vizită de control.

În procesul de organizare şi efectuare a controlului, trebuie să se asigure realizarea unui singur control pe an pentru toate domeniile de activitate ale persoanei supuse controlului identificate în planul anual al controalelor.

21. Conducătorul Autorităţii poartă responsabilitatea pentru consolidarea planului anual al controalelor şi pentru organizarea şi efectuarea controalelor pe domenii, astfel încît să asigure, în conformitate cu prevederile prezentei Metodologii şi ale Legii nr.131/2012, realizarea nu mai mult decît a unui control planificat pe an al persoanei/unităţii supuse controlului.

 

IV. CREAREA ŞI MENŢINEREA SISTEMULUI DE DATE

NECESAR APLICĂRII CRITERIILOR DE RISC

22. Sistemul de efectuare a controalelor în baza analizei riscurilor trebuie să fie întemeiat pe date statistice relevante, certe şi accesibile, pe date colectate de Autoritate, de la alte autorităţi şi instituţii publice, inclusiv din surse informatice oficiale, precum şi din alte surse sigure. Este obligatorie evitarea aplicării criteriilor de risc în baza datelor incomplete şi interpretabile.

23. Pentru elaborarea şi menţinerea clasamentului persoanelor supuse controlului în conformitate cu riscul prezentat, Autoritatea menţine, prin intermediul Registrului de stat al controalelor, o bază de date care reflectă cel puţin:

1) lista tuturor agenţilor aeronautici pasibili de a fi supuşi controlului, cu datele individuale de identificare;

2) istoria activităţii de control, inclusiv modul de executare a prescripţiilor inspectoriale;

3) profilul fiecărei persoane supuse controlului, cu informaţia relevantă pentru criteriile de risc utilizate la clasificarea persoanei în cauză.

24. Autoritatea reexaminează şi actualizează informaţia necesară pentru aplicarea criteriilor de risc cel puţin o dată pe an.

 

V. PREGĂTIREA VIZITEI DE CONTROL

25. Pînă la luarea deciziei de începere a controlului unei persoane/unităţi şi emiterea delegaţiei corespunzătoare, pentru a determina metoda corectă de control, resursele necesare şi durata preconizată, în baza informaţiei disponibile, se va examina în prealabil profilul persoanei/unităţii, luînd în calcul cel puţin următorii factori:

1) mărimea şi amplasarea persoanei/unităţii;

2) existenţa sistemelor interne de management al calităţii;

3) perioada de activitate în domeniul supus controlului

4) frecvenţa controalelor aplicate la acest agent aeronautic (în ultimii ani);

5) existenţa petiţiilor, adresărilor de la alte autorităţi sau altor informaţii cu privire la agentul aeronautic în cauză care pot fi luate în calcul;

6) istoricul încălcărilor şi conformărilor cu prescripţiile agentului, fiind examinat tipul încălcărilor comise anterior, gravitatea acestora, frecvenţa lor şi modul cum s-a conformat recomandărilor şi prescripţiilor Autorităţii;

7) se vor identifica în prealabil aspectele ce urmează a fi verificate în cadrul controlului şi se va stabili dacă informaţia necesară poate fi colectată fără interacţiune cu agentul economic în cauză (din alte surse de informaţii accesibile);

8) interacţiunea agentului aeronautic cu Autoritatea.

26. După efectuarea evaluării conform pct.25 se întocmeşte delegaţia şi se expediază pentru notificare.

27. Controalele inopinate se efectuează în baza analizei preliminare a riscurilor şi estimării prealabile a efortului şi modului de intervenţie şi doar în cazul existenţei temeiurilor şi respectării condiţiilor prevăzute la art.19 din Legea nr.131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător. La analiza riscurilor şi estimarea prealabilă a efortului şi modului de intervenţie, Autoritatea utilizează criteriile de risc stabilite de prezenta Metodologie şi factorii specificaţi la pct.25, care permit evaluarea eventualului prejudiciu şi a mărimii acestuia în cazul în care controlul nu s-ar efectua.

 

VI. ELABORAREA LISTELOR DE VERIFICARE ŞI STABILIREA CERINŢELOR

DE REGLEMENTARE CARE TREBUIE INCLUSE ÎN LISTA DE VERIFICARE

28. Desfăşurarea controalelor are loc doar pe baza şi în limitele listei de verificare aplicabile pentru domeniul, tipul şi obiectul de control în cauză. Listele de verificare au ca scop optimizarea timpului şi a eforturilor necesare pentru desfăşurarea controlului, asigurînd orientarea procesului de control spre aspectele legate de riscurile cele mai semnificative.

29. Elaborarea listelor de verificare se face pornind de la criteriile de risc stabilite în prezenta Metodologie. Conţinutul listelor de verificare are ca scop reflectarea respectării cerinţelor legale orientate spre înlăturarea şi/sau diminuarea efectivă şi oportună a riscurilor pentru mediu, sănătatea, viaţa şi proprietatea persoanelor care sînt prevăzute pentru domeniul de activitate respectiv.

În procesul de elaborare a listei de verificare, fiecare cerinţă legală referitoare la domeniul specific de activitate se evaluează pentru a determina modul în care nerespectarea acesteia poate cauza apariţia unui prejudiciu şi potenţiala mărime a acestuia.

30. Cerinţa legală se include în lista de verificare dacă:

1) nerespectarea acesteia:

a) creează pericol iminent, dar nu imediat pentru mediu, viaţa, sănătatea şi proprietatea persoanei controlate şi/sau angajaţii acesteia ori creează pericol iminent, dar nu imediat pentru societate, care, dacă nu este înlăturat în termenul indicat, va deveni imediat;

b) creează pericol iminent şi imediat pentru mediu, viaţa, sănătatea şi proprietatea persoanei controlate şi/sau angajaţii acesteia ori creează pericol iminent şi imediat pentru societate;

2) abordează aspectele majore relevante pentru reducerea riscurilor şi prevenirea daunelor.

 

VII. PLANIFICAREA STRATEGICĂ A ACTIVITĂŢII

DE CONTROL A ORGANULUI DE CONTROL

31. Organul de control realizează planificarea strategică a activităţii de control prin utilizarea analizei riscurilor în scopul determinării domeniilor strategice pe care urmează să se concentreze activitatea sa de control. Domeniile strategice se pot referi la tipuri specifice de activităţi economice, probleme de reglementare specifice sau transversale, pericole noi într-un anumit domeniu. Domeniile strategice pot avea dimensiune locală sau regională.

32. Selectarea domeniilor strategice permite distribuirea eficientă a resurselor interne pentru efectuarea controalelor, furnizarea de consultanţă persoanelor supuse controlului şi consumatorilor, precum şi stabilirea unui echilibru între controalele efectuate şi furnizarea de consultanţă pentru atingerea obiectivelor de reglementare.

33. În cazul planificării strategice a activităţii de control a organului de control, criteriile de risc, descrierea lor, atribuirea punctelor şi ponderii pentru fiecare criteriu de risc se realizează conform prevederilor referitoare la planificarea anuală a controalelor statuate de prezenta Metodologie.

 

 

[Anexa nr.1 modificată prin Hot.Guv. nr.136 din 19.08.2021, în vigoare 24.08.2021]

 

 

 

 

 

[Anexa nr.2 modificată prin Hot.Guv. nr.136 din 19.08.2021, în vigoare 24.08.2021]

 

 

 

 

[Anexa nr.3 modificată prin Hot.Guv. nr.136 din 19.08.2021, în vigoare 24.08.2021]