H O T Ă R Î R E
Despre crearea pe teritoriul Republicii Moldova a depozitelor
vamale libere
nr. 608 din 10.08.1994
* * *
Abrogat: 25.11.2005
Hotărîrea Guvernului nr.1140 din 02.11.2005
Între executarea Decretului Preşedintelui Republicii Moldova nr.28 din 28 ianuarie 1994 „Cu privire la crearea depozitelor vamale libere”, Guvernul Republicii Moldova
HOTĂRĂŞTE:
1. Departamentul Controlului Vamal va întreprinde măsurile necesare pentru crearea pe teritoriul Republicii Moldova a depozitelor vamale libere.
2. Se aprobă Regulamentul cu privire la modul de deschidere şi funcţionare a depozitelor vamale libere pe teritoriul Republicii Moldova (se anexează).
| PRIM-MINISTRU | |
| AL REPUBLICII MOLDOVA
|
Andrei SANGHELI |
| Chişinău, 10 august 1994 | |
| Nr.608 |
APROBAT
prin Hotărîrea
Guvernului Republicii Moldova
nr.608 din 10 august 1994
REGULAMENT
cu privire la modul de deschidere şi funcţionare a depozitelor vamale libere
pe teritoriul Republicii Moldova
I. DISPOZIŢII GENERALE
1. În prezentul Regulament prin depozit vamal liber (în continuare – DVL) se are în vedere locul stabilit de către organele vamale ale Republicii Moldova pentru păstrarea provizorie sub regim de supraveghere vamală a mărfurilor importate sau aflate în tranzit, fără perceperea în perioada păstrării lor a taxelor vamale, impozitului pe valoarea adăugată, accizelor şi fără să li se aplice măsurile reluate din politica economică (licenţiere, cotare, interzicerea exportării etc.).
2. În DVL sînt depozitate pentru păstrare provizorie şi mărfurile produse în Republica Moldova, ce urmează a fi exportate din ţară în conformitate cu legislaţia vamală de export.
3. Plasarea mărfurilor şi obiectelor în DVL şi eliberarea acestora din DVL se efectuează în strictă conformitate cu Codul Vamal, cu normele de trecere a mărfurilor şi obiectelor peste Frontiera de Stat a Republicii Moldova, precum şi cu actele normative ale altor instituţii din Republica Moldova ce reglementează importul şi exportul bunurilor materiale (standarde sanitare, fito-sanitare, veterinare şi alte reglementări în vigoare pe teritoriul ţării).
4. De DVL beneficiază toţi participanţii la activitatea economică externă – atît din Republica Moldova, cît şi din străinătate – cu condiţia respectării legislaţiei în vigoare şi prezentului Regulament.
5. DVL pot fi înfiinţate de către persoanele juridice, persoanele fizice cu statut de întreprinzător particular, înregistrare în modul stabilit în Republica Moldova. Teritoriul DVL este considerat zonă de control vamal.
6. Depozitele vamale libere sînt specificate în:
DVL deschise, dreptul de folosinţă a lor fiind acordat tuturor participanţilor la activitatea economică externă – atît din Republica Moldova, cît şi din străinătate – cu condiţia respectării de către acestea a normelor stabilite;
DVL specializate, în care se păstrează în exclusivitate mărfuri şi obiecte ce aparţin anumitor persoane sau agenţi economici.
II. MODUL DE ELIBERARE A LICENŢEI
7. Licenţa pentru înfiinţarea DVL se eliberează pentru o încăpere sau cîteva încăperi special repartizate pentru DVL şi dotate în modul corespunzător, precum şi pentru terenuri deschise şi alte locuri (numite în continuare încăperi), predestinate păstrării mărfurilor în conformitate cu regimul DVL. Licenţa se eliberează persoanei, în posesia căreia se află încăperile sus-numite, cu condiţia ca ele să fie situate în zona de activitate unei vame.
8. Pentru primirea licenţei posesorul încăperii depune cerere, în care se indică tipul DVL, sediul lui, alte date semnificative pentru soluţionarea chestiunii de eliberare a licenţei, achită taxa pentru primirea licenţei şi prezintă garanţia bancară de achitare a plăţilor vamale în suma echivalentă cu 50000 dolari SUA.
Formularul cererii se stabileşte de către Departamentul Controlului Vamal.
9. La cerere se anexează următoarele documente:
copiile documentelor de constituire şi de înregistrare a posesorului încăperii (statutul, contractul de constituire, certificatul de înregistrare şi altele);
planurile şi desenele încăperii destinate DVL;
documentele ce confirmă dreptul de posesie asupra încăperii;
lista lucrătorilor cu drept de acces în încăpere.
10. Achitarea plăţilor vamale trebuie să fie asigurată prin garanţie bancară în decursul întregului termen de funcţionare a DVL. Obligaţia de garanţie care prevede inflaţia este valabilă un termen nelimitat, iar cea care nu conţine această clauză trebuie reînnoită peste fiecare trei luni.
11. Cererea se examinează de către vamă în decurs de 30 zile din momentul primirii ei. În acest termen vama controlează amenajarea şi utilarea depozitului conform cerinţelor prezentului Regulament.
Vama este în drept să solicite de la organele de stat, bănci şi alte organizaţii documente suplimentare pentru confirmarea datelor prezentate la vamă. În acest caz, termenul de examinare a cererii începe să curgă de la data primirii documentelor justificative. Termenul general de examinare a cererii nu poate depăşi două luni.
12. Licenţa se eliberează din numele Departamentului Controlului Vamal de către organul vamal, în zona activităţii căruia este situat DVL. Forma licenţei se stabileşte de către Departamentul Controlului Vamal. Licenţa se perfectează în două exemplare, unul dintre care rămîne la organul vamal.
13. Licenţa nu se eliberează în cazurile cînd amenajarea şi utilarea încăperilor destinate VDL nu corespund prezentului Regulament şi cerinţelor vămii, dacă aceasta din urmă, în virtutea unor circumstanţe obiective, nu poate asigura în modul cuvenit controlul vamal al mărfurilor şi încărcăturilor destinate păstrării în DVL, precum şi în alte cazuri cînd există temeiuri suficiente pentru refuz. În cazul refuzului de eliberare a licenţei, vama informează în scris solicitantul, explicînd motivele acestei decizii.
14. Refuzul de eliberare a licenţei poate fi atacat în Departamentul Controlului Vamal şi, după primirea răspunsului negativ de la acest organ – în instanţele judecătoreşti.
15. Termenul de valabilitate a licenţei constituie trei sau cinci ani, în funcţie de solicitarea posesorului depozitului şi cu consimţămîntul vamei.
16. Pentru eliberarea licenţei de înfiinţare a DVL cu termenul de valabilitate de trei ani se percepe o taxă în următoarele mărimi;
pentru suprafaţa depozitului de pînă la 1000 metri pătraţi – 1000 salarii minime (la ziua plăţii);
pentru suprafaţa depozitului de la 1000 la 1500 metri pătraţi – 1500 salarii minime (la ziua plăţii):
pentru suprafaţa depozitului de peste 1500 metri pătraţi – cîte un salariu minim la ziua plăţii pentru fiecare metru pătrat de suprafaţă.
În cazul eliberării licenţei cu termenul de valabilitate de 5 ani, taxele respective se dublează.
Taxele percepute sînt utilizate de Departamentul Controlului Vamal pentru asigurarea tehnico-materială a organelor sistemului vamal şi stimularea colaboratorilor vamali.
III. ANULAREA, SUSPENDAREA ACŢIUNII ŞI RETRAGEREA LICENŢEI
17. Licenţa de înfiinţare a DVL poate fi anulată ori retrasă de către vamă şi de către Departamentul Controlului Vamal sau acţiunea ei poate fi suspendată pe un termen de pînă la 3 luni.
18. Licenţa se anulează în cazurile în care se pune la îndoială legitimitatea perfectării ei sau dacă a fost eliberată în baza unor date incomplete sau false, ce aveau o importanţă semnificativă pentru adoptarea deciziei de eliberare. Acţiunea hotărîrii de anulare a licenţei se extinde asupra întregii perioade de la data eliberării licenţei.
19. Acţiunea licenţei se suspendă dacă există temeiuri să se considere că posesorul DVL îşi depăşeşte atribuţiile. În acest caz primirea loturilor noi de mărfuri spre păstrare în DVL este interzisă pe perioada suspendării licenţei.
20. Licenţa se retrage dacă posesorul DVL nu respectă prevederile Codului Vamal al Republicii Moldova. Hotărîrea de retragere a licenţei intră în vigoare de la data adoptării ei.
21. Anularea, retragerea sau suspendarea acţiunii licenţei se efectuează prin ordinul şefului instituţiei vamale, cu indicarea obligatorie a motivelor ce au determinat adoptarea acestei hotărîri.
22. În Cazul anulării sau retragerii licenţei, posesorul DVL în decurs de 15 zile de la data emiterii ordinului este obligat s-o transmită vamei. În această situaţie plata pentru eliberarea licenţei nu se restituie.
23. Cererea repetată de eliberare a licenţei pentru dreptul de înfiinţare a DVL poate fi examinată de către vamă după 2 ani de la anularea sau retragerea licenţei anterior primite, cu conducţia înlăturării încălcărilor ce au servit drept temei pentru adoptarea deciziei de anulare sau retragere.
IV. CONDIŢIILE DE AMENAJARE ŞI UTILARE A DEPOZITULUI VAMAL
24. DVL trebuie să fie amenajat astfel, încît să fie exclusă posibilitatea plasării mărfurilor în şi eliberării lor din depozit evitînd controlul vamal, precum şi să asigure integritatea mărfurilor aflate în păstrare.
25. Teritoriul DVL trebuie să fie îngrădit. În cazul în care în calitate de DVL este utilizată o parte a clădirii sau construcţiei, căile de acces spre ele şi rampele de încărcare şi descărcare trebuie să fie construite astfel, încît accesul persoanelor străine la mărfurile aflate sub controlul vamal să fie exclus.
26. Vama este în drept să stabilească cerinţe concrete pentru DVL, inclusiv cerinţa de instalare a două lacăte, una aparţinînd vămii.
27. Posesorul depozitului vamal este obligat să asigure dotarea tehnico-materială adecvată a depozitului, inclusiv cu:
mijloace de transport şi utilaj de încărcare-descărcare;
utilaj special;
mijloace de comunicaţie;
tehnică birotică şi personaliere;
mobilier.
28. Posesorul depozitului este obligat să pună la dispoziţia colaboratorilor unităţii vamale, gratuit, încăperi ce corespund cerinţelor vamei, precum şi mijloace de comunicaţie şi de transport.
29. Reutilarea depozitului vamal, exploatarea lui, asigurarea pazei şi regimului de permise se efectuează de către posesorul DVL din contul mijloacelor proprii.
V. OBLIGAŢIUNILE POSESORULUI DEPOZITULUI VAMAL
30. Posesorul depozitului vamal este obligat:
să excludă posibilitatea eliberării mărfurilor din depozit fără a fi supuse controlului vamal;
să nu împiedice efectuarea controlului vamal;
să respecte condiţiile licenţei de înfiinţare a DVL şi să execute dispoziţiile organelor vamale, inclusiv în privinţa accesului factorilor împuterniciţi ai acestor organe la mărfurile păstrate la depozit;
să ţină evidenţa (inclusiv prin aplicarea sistemelor automatizate) şi să prezinte organelor vamale darea de seamă despre mărfurile păstrate în modul stabilit de prezentul Regulament;
în cazul anulării sau retragerii licenţei, să asigure înregistrarea mărfurilor şi executarea procedurii de lichidare a depozitului vamal.
31. Posesorul DVL poartă răspundere, în conformitate cu reglementările legale în vigoare, pentru îndeplinirea obligaţiunilor ce îi revin.
VI. PLASAREA MĂRFURILOR LA DEPOZITUL VAMAL
32. Depozitul vamal poate fi utilizat numai pentru păstrarea mărfurilor depuse sub regim de supraveghere vamală.
33. În depozitul vamal pot să fie plasate orice mărfuri, cu excepţia mărfurilor prohibite importului şi exportului, precum şi a celor indicate în anexa la prezentul Regulament.
34. Mărfurile, care pot cauza daune altor mărfuri sau care reclamă condiţii speciale de păstrare, trebuie să fie amplasate în încăperi amenajate corespunzător.
35. Mărfurile sînt primite la depozitul vamal în prezenţa sau cu autorizaţia factorilor împuterniciţi ai organului vamal.
36. La plasarea mărfurilor în DVL sub regim de supraveghere vamală, ele trebuie să fie declarate organului vamal, prezentîndu-se declaraţia vamală de transport, completată în modul stabilit de către Departamentul Controlului Vamal.
37. Concomitent cu declaraţia vamală de transport, la organul vamal se prezintă:
documentele de însoţire a mărfii importate (facturi, conosamente, specificaţii etc.);
alte documente necesare pentru perfectarea actelor vamale şi efectuarea controlului vamal.
VII. OPERAŢIUNI CU MĂRFURILE PĂSTRATE LA DEPOZITUL VAMAL
38. În scopul asigurării integrităţii lor, mărfurile păstrate la depozitul vamal pot fi supuse următoarelor operaţiuni:
curăţire;
ventilare;
uscare (inclusiv cu crearea fluxului de căldură);
crearea condiţiilor optime de temperatură pentru păstrarea mărfurilor (răcire, congelare, încălzire);
utilizarea ambalajului de protecţie;
aplicarea conservanţilor;
vopsire în scopul protejării de corozie;
tratarea cu substanţe chimice de protecţie.
39. În afară de operaţiunile indicate în punctul 38, pot fi efectuate operaţiuni de pregătire a mărfurilor depozitate pentru comercializarea şi transportarea lor după cum urmează:
fărîmiţarea loturilor de mărfuri;
pregătirea şi constituirea livrărilor;
sortarea;
ambalarea;
reambalarea;
marcarea;
încărcarea;
descărcarea;
transportarea;
operaţiuni simple de completare a mărfurilor sau de aducere a lor în stare de funcţionare;
deplasarea mărfurilor în limitele depozitului în scopul amplasării lor raţionale;
expunerea mărfurilor pe standuri de mostre;
testarea mărfurilor.
40. Operaţiunile indicate la pct.39 al prezentului Regulament pot fi efectuate numai cu autorizaţia organului vamal.
41. Nici o operaţiune cu mărfurile nu trebuie să atragă după sine schimbarea caracteristicii (sau calităţii) acestor mărfuri, modificarea clasificării lor conform Sistemului Armonizat de Descriere şi Codificare a Mărfurilor, precum şi atribuirea unui nou Cod a mărfurilor în cauză în Sistemul nominalizat.
VIII. ACHITAREA PLĂŢILOR VAMALE
42. La plasarea mărfurilor spre păstrare în depozitul vamal liber pentru procedurile vamale se percep 0,25% din valoarea în vamă a mărfurilor.
43. Responsabilitatea pentru achitarea în termen a impozitelor, plăţilor pentru procedurile vamale şi altor plăţi vamale o poartă posesorul depozitului vamal liber, cu excepţia cazului prevăzut la punctul 44 al prezentului Regulament.
[Pct. 42 şi 43 în redacţia Hot. Guv. nr.22 din 10.01.95]
44. Cu acordul organului vamal, responsabilitatea pentru achitarea impozitelor şi plăţilor vamale poate fi atribuită persoanei care a plasat mărfurile pentru păstrare la depozitul vamal de tip deschis.
45. Pentru eliberarea mărfurilor fără autorizaţia organului vamal sau pierderea mărfurilor importate, posesorul depozitului vamal sau persoana indicată la punctul 44 al prezentului Regulament sînt obligate să achite impozitele, taxele vamale şi alte plăţi datorate în cazul eliberării mărfurilor pentru circulaţie liberă. Excepţie de la această prevedere o constituie cazurile de nimicire sau pierdere ireparabilă a mărfurilor în rezultatul avariei sau acţiunii unei forţe irezistibile, sau dacă lipsa mărfurilor este cauzată de uzura naturală sau ele au devenit inutilizabile, cu condiţia că au fost respectate regulile de păstrare a mărfii respective.
46. Modul de achitare pentru păstrarea mărfurilor la DVL se stabileşte de către posesorul depozitului de comun acord cu organele vamale.
IX. EVIDENŢA ŞI DĂRILE DE SEAMĂ ASUPRA MĂRFURILOR
PĂSTRATE LA DEPOZITULUI VAMAL LIBER
47. Organizarea păstrării mărfurilor la depozitele vamale, ţinerea evidenţei contabile şi a altor forme de evidenţă la depozitele vamale trebuie să se efectueze în modul stabilit de legislaţia în vigoare.
48. Mărfurile plasate la depozitul vamal sînt înregistrate de către posesorul depozitului conform formularului tipizat, elaborat de către Departamentul Controlului Vamal.
49. Posesorul depozitului vamal este obligat să prezinte periodic, dar cel puţin o dată la trei luni, organului vamal darea de seamă privind mărfurile plasate la depozit şi termenele păstrării lor.
În cazul în care există temeiuri suficiente, organul vamal este în drept să ceară prezentarea dării de seamă extraordinare. O atare dare de seamă se prezintă în decurs de 3 zile din momentul primirii solicitării scrise din partea organului vamal.
50. Organul vamal este în drept să efectueze inventarierea mărfurilor păstrate la depozitul vamal.
X. TERMENELE DE PĂSTRARE A MĂRFURILOR
51. Mărfurile pot fi păstrate la depozitul vamal în decurs de trei ani. Pentru unele persoane, prin decizia organelor vamale, acest termen de păstrare poate fi micşorat, dar pînă la un termen nu mai mic de 1 an. Mărfurile ce urmează a fi scoase din ţară potrivit regimului vamal de export se păstrează la depozitul vamal cel mult 3 luni.
Durata păstrării mărfurilor în termenele sus-indicate se stabileşte în mod nemijlocit de către persoana, care încredinţează mărfurile spre păstrare, de comun acord cu posesorul DVL.
XI. ELIBERAREA MĂRFURILOR DIN DEPOZITUL VAMAL LIBER
52. Mărfurile pot fi eliberate din DVL în următoarele cazuri:
pentru a fi puse în circulaţie liberă în interiorul ţării;
pentru a fi puse în circulaţie în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova;
pentru transportarea lor dintr-un DVL în altul;
pentru scoaterea provizorie, cu reintroducerea lor ulterioară obligatorie; mărfurile din depozitele vamale libere (DVL) pot fi comercializate persoanelor juridice şi fizice, rezidente şi nerezidente ale Republicii Moldova, cu respectarea legislaţiei fiscale şi vamale în vigoare.
[Alin. introdus prin Hot. Guv. nr.851 din 27.12.95]
53. După expirarea termenului de păstrare a mărfurilor la DVL, ele vor fi supuse unui alt regim vamal. Vămuirea acestor mărfuri se efectuează în conformitate cu regimul declarat.
54. Se permite transportarea mărfurilor dintr-un DVL în altul fără a fi supuse unui alt regim vamal. În aceste cazuri transportarea mărfurilor se efectuează în conformitate cu modul de transportare a mărfurilor aflate sub control vamal. Totodată, termenul de păstrare a acestor mărfuri se calculează începînd cu data depozitării iniţiale a mărfurilor în DVL.
55. Valoarea în vamă a mărfurilor şi determinarea cantităţii lor în cazul eliberării pentru circulaţie liberă sau pentru a fi supuse unui alt regim vamal se efectuează la momentul eliberării mărfurilor din DVL. Această valoare în vamă nu va fi la nivelul valorii în vamă declarat la momentul depozitării mărfurilor în DVL.
56. După expirarea termenului de păstrare a mărfurilor nedeclarate, pentru a fi supuse unui alt regim vamal acestea vor fi depuse la depozitele de păstrare provizorie a mărfurilor. Posesorul acestor depozite este organul vamal.
XII. MODUL DE ÎNFIINŢARE A DEPOZITULUI VAMAL SPECIALIZAT
57. Depozitele vamale specializate se înfiinţează:
de către persoanele care se specializează în păstrarea mărfurilor, destinate pentru activitatea profesionistă (de exemplu asistenţa tehnică etc.);
pentru păstrarea mărfurilor proprii, precum şi a mărfurilor transportate, în cazurile cînd posesorul depozitului garantează totodată şi transportarea mărfurilor;
pentru păstrarea mărfurilor terţelor persoane, indicate de către posesorul DVL la momentul înfiinţării.
58. În cererea pentru eliberarea licenţei, posesorul depozitului este obligat să indice oportunitatea înfiinţării depozitului vamal specializat.
59. Vama este în drept să nu înainteze măsuri drastice faţă de amenajarea şi utilarea depozitului vamal specializat.
60. Organul vamal poate stabili pentru posesorul depozitului vamal specializat un mod simplificat de vămuire a mărfurilor şi de prezentare a dărilor de seamă despre mărfurile păstrate la depozit.
61. La cererea posesorului depozitului vamal specializat pentru eliberarea licenţei se anexează nomenclatorul mărfurilor, care urmează să fie păstrate la depozit, precum şi garanţia băncii în mărime de cel puţin 15 procente din costul vamal maxim al acestor mărfuri.
XIII. RAPORTURILE DINTRE POSESORUL DVL ŞI ORGANUL VAMAL
62. Vama, ţinînd cont de opinia posesorului depozitului, aprobă modul de utilizare a DVL în dependenţă de construcţia depozitului, tipul mărfurilor păstrate la depozit, capacitatea lui şi circulaţia mărfurilor, precum şi de alţi factori de care depinde nemijlocit funcţionarea depozitului.
63. Modul de utilizare a DVL va include:
cerinţele vămii privind amenajarea DVL, inclusiv şi încăperile pentru colaboratorii organului vamal;
regimul de lucru al depozitului;
formularele de evidenţă a mărfurilor;
formularele şi termenele de prezentare de către posesorul depozitului a dărilor de seamă despre mărfurile păstrate la depozit;
alte cerinţe şi condiţii privind funcţionarea depozitului.
Modul de utilizare a DVL nu trebuie să contravină prezentului Regulament şi Legislaţiei vamale.
64. Controlul vamal la DVL se asigură prin:
aflarea permanentă sau periodică a colaboratorilor vamali la depozit;
instalarea la depozit a două lacăte, unul aparţinînd posesorului depozitului, iar celălalt – organului vamal;
aplicarea, atît în locurile de acces spre depozitul vamal, cît şi pe mărfurile aflate în el, a benzilor de control, sigiliilor vamale, ştampilelor etc;
controlul ţinerii evidenţei corecte a mărfurilor în prezenţa posesorului depozitului sau reprezentantului lui.
65. Controlul vamal la DVL se efectuează sub formă de:
verificare operativă a perfectării actelor DVL;
verificare operativă a corespunderii mărfurilor aflate în DVL cu indicii din evidenţa depozitului;
verificare a datelor inventarierii anuale;
verificare în ce măsură încăperile depozitului corespund statutului de DVL;
verificare în vederea asigurării integrităţii mărfurilor aflate în DVL.
XIV. LICHIDAREA DEPOZITULUI VAMAL
66. Depozitul vamal se lichidează după expirarea termenului de acţiune a licenţei sau la dorinţa posesorului depozitului, precum şi în cazul anulării sau retragerii de către organul vamal a licenţei de înfiinţare a DVL.
67. Decizia de lichidare a depozitului după expirarea termenului de acţiune a licenţei sau la dorinţa posesorului depozitului se adoptă printr-un ordin semnat de şeful organului vamal.
În cazul lichidării depozitului în legătură cu anularea sau retragerea licenţei nu se emite un ordin suplimentar de lichidare a DVL.
68. De la data adoptării deciziei de lichidare, depozitul vamal capătă statut de depozit pentru păstrarea provizorie a mărfurilor. În acest caz depunerea unui nou lot de mărfuri la depozit este interzică.
69. Posesorul depozitului este obligat în termen de 3 zile să prezinte o dare de seamă completă despre mărfurile păstrate la depozit şi să informeze persoanele care au depus mărfurile la depozit.
Organul vamal în termen de cel mult 7 zile va efectua inventarierea mărfurilor.
70. Pentru păstrarea mărfurilor la depozit în perioada de lichidare, posesorul depozitului vamal este obligat să achite taxele vamale prevăzute pentru depozitul de păstrare provizorie a mărfurilor, înfiinţat de către organele vamale:
în cazul anulării licenţei – pentru toată perioada păstrării;
în cazul retragerii licenţei – pentru perioada păstrării după adoptarea deciziei de retragere.
71. Mărfurile care nu au fost ridicate de la depozitul de păstrare provizorie a mărfurilor în decurs de 2 luni de la data adoptării deciziei de lichidare a DVL sînt trecute cu titlu gratuit în posesia statului.
XV. DISPOZIŢII FINALE
72. Licenţa de înfiinţare a DVL nu poate fi transmisă altei persoane.
73. În cazul modificării datelor, indicate în cererea de eliberare a licenţei, precum şi în documentele anexate la cerere, posesorul depozitului este obligat în decurs de 7 zile lucrătoare să informeze în scris despre aceasta organul vamal, care a eliberat licenţa de înfiinţare a DVL.
74. Dacă modificarea datelor poartă un caracter general, ce ar împedica eliberarea licenţei (tipul depozitului, locul aflării încăperilor, amenajarea şi utilarea lor etc.), atunci informaţia în scris a posesorului depozitului va fi considerată drept cerere de lichidare a depozitului vamal la dorinţa posesorului. Organul vamal informează argumentat posesorul depozitului despre faptul că licenţa nu mai este valabilă. Decizia organului vamal poate fi atacată conform prevederilor punctului 14 al prezentului Regulament.
75. Cu consimţămîntul organului vamal, care a eliberat licenţa de înfiinţare a depozitului vamal, posesorul depozitului poate mări sau micşora suprafaţa încăperilor utilizate.
În aceste cazuri posesorul depozitului depune la organul vamal o cerere, în care indică suprafeţele noi şi caracteristica amenajării şi utilării încăperilor, prezentînd concomitent planurile şi desenele încăperii.
La majorarea suprafeţelor, în caz de necesitate, se percepe o taxă suplimentară pentru eliberarea licenţei.
La micşorarea suprafeţei, diferenţa taxei pentru eliberarea licenţei nu se restituie.
76. La modificarea de către posesorul depozitului a datelor, trecute în licenţă, se efectuează reînregistrarea licenţei cu completarea unui formular nou, în care, pe lîngă datele anterioare, se indică datele noi. La numărul de ordine al licenţei anterioare se adaugă prin fracţie litera alfabetului în creştere.
77. Prezentul Regulament nu se referă la depozitele vamale înfiinţate de către organele vamale.
Anexă la Regulamentul cu privire la modul de deschidere şi funcţionare a depozitelor vamale libere pe teritoriul Republicii Moldova
LISTA
mărfurilor prohibite păstrării la depozitele vamale
Armament, cu excepţia armelor cu valoare artistică, tehnică militară, articole speciale de completare pentru producerea lor
Praf de puşcă, substanţe explozive şi mijloace detonante
Materiale nucleare, utilaj tehnologic şi dispozitive nucleare, surse radioactive, inclusiv deşeuri radioactive
Metale preţioase, aliaje şi articole din ele, minerale concentrate şi deşeuri de metale preţioase (numai în cazul plasării lor la DVL de tip deschis)
Pietre preţioase naturale şi articole confecţionate din acestea, deşeurile lor, praful din ele, perle şi articole confecţionate din acestea (numai în cazul păstrării lor la DVL de tip deschis)
Substanţe narcotice, psihotrope, otrăvitoare, cu efect puternic, care nu sînt preparate medicinale
[Alin.7 exclus prin Hot. Guv. nr.1009 din 04.11.99]
Deşeuri industriale
Mijloace radioelectronice (instalaţii de înaltă frecvenţă)*
____________
* Prin noţiunea mijloace radioelectronice (instalaţii de înaltă frecvenţă) se subînţeleg mijloacele tehnice ce conţin una sau mai multe radioemiţătoare sau instalaţii de radiorecepţie, sau combinaţii ale lor, precum şi echipament auxiliar.
Mijloace radioelectronice (instalaţii de înaltă frecvenţă) sînt staţiile radio, sistemele de radionavigaţie, radiodeterminate, sistemele televiziunii prin cablu şi alte instalaţii, care utilizează undele electromagnetice cu o frecvenţă de peste 9 kilometri.