H O T Ă R Î R E

privind aprobarea Regulilor de elaborare a proiectelor actelor

normative prezentate Guvernului Republicii Moldova

 

nr. 699  din  21.09.94

 

* * *

Abrogat: 06.02.2004

Hotărîrea Guvernului nr.60 din 27.01.2004

 

În scopul asigurării întocmirii la nivel a actelor normative prezentate Guvernului Republicii Moldova, Guvernul Republicii Moldova

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Regulile de elaborare a proiectelor actelor normative prezentate Guvernului Republicii Moldova (se anexează).

2. Se stabileşte că responsabilitatea pentru respectarea Regulilor nominalizate o poartă miniştrii, directorii generali ai departamentelor, conducătorii organelor administraţiei publice locale, precum şi alte persoane cu funcţii de răspundere ce au dreptul să prezinte spre examinare Guvernului Republicii Moldova diverse chestiuni.

3. Se statuează că proiectele actelor normative prezentate Guvernului, fără a respecta cerinţele stabilite în Regulile aprobate prin prezenta hotărîre, nu se examinează şi, la indicaţia Ministrului de Stat sau a adjunctului acestuia, se restituie pentru a fi definitivate organelor care le-au înaintat.

4. Se recomandă tuturor instituţiilor, întreprinderilor şi organizaţiilor, indiferent de forma de proprietate şi structura organizatorico-juridică, aplicarea regulilor aprobate în cazul elaborării propunerilor ce urmează a fi adoptate prin decizia Guvernului.

5. Ministerul Justiţiei:

va da explicaţii exhaustive privind metodologia elaborării proiectelor actelor normative prezentate Guvernului;

în termen de 20 zile, va întocmi şi va aproba Regulile de elaborare a actelor departamentale.

 

[Pct.6 abrogat prin Hot. Guv. nr.34 din 17.01.2001]

 

7. Se abrogă Hotărîrile Guvernului conform Listei anexate.

 

 

 

Aprobate

prin Hotărîrea Guvernului

Republicii Moldova

nr.699 din 21 septembrie 1994

 

REGULILE

de elaborare a proiectelor actelor normative prezentate

Guvernului Republicii Moldova

 

I. NOŢIUNI GENERALE

1. Regulile de elaborare a proiectelor actelor normative prezentate Guvernului Republicii Moldova (în continuare – Regulile) determină modul de elaborare a proiectelor de hotărîri şi dispoziţii (în continuare – hotărîri), care sînt adoptate de Guvern conform legislaţiei în vigoare.

2. Proiectele de hotărîri vor fi înaintate Guvernului spre examinare de către membrii Guvernului şi conducătorii altor organe subordonate acestuia, precum şi de către organele administraţiei publice locale.

Proiectele de hotărîri înaintate Guvernului spre adoptare de către alte persoane juridice şi fizice vor fi examinate în prealabil de organele interesate.

3. Elaborarea proiectului de hotărîre a Guvernului se efectuează atît din propria iniţiativă a ministerului, departamentului sau a altui organ subordonat Guvernului, cît şi din însărcinarea Parlamentului, Preşedintelui Republicii Moldova sau Guvernului.

4. Proiectul de hotărîre a Guvernului se elaborează sub formă de:

act care conţine noi norme de drept, impuse de necesitatea modificării reglementării unor sau altor feluri de relaţii sociale;

act privind modificarea, completarea sau abrogarea actului sau actelor adoptate anterior;

act cu privire la extinderea, suspendarea sau limitarea acţiunii uneia sau mai multor norme în vigoare;

act de unificare (consolidare) a unor acte în vigoare într-un act unic nou.

5. Proiecte de hotărîri ale Guvernului trebuie să fie elaborate la nivel şi să corespundă legislaţiei în vigoare a Republicii Moldova.

6. Proiectele de hotărîri ale Guvernului se înaintează Guvernului cu scrisoarea de însoţire şi nota explicativă, care va conţine argumentele necesare şi prognozele privind consecinţele social-economice şi consecinţele realizării lor, materiale informative şi analitice. Totodată, în nota explicativă este necesar să se indice participanţii la elaborarea proiectului, precum şi organele care au efectuat expertiza acestui proiect.

7. Proiectele de hotărîri înaintate Guvernului vor fi coordonate în mod obligatoriu cu organele interesate şi cele care sînt implicate direct în chestiunile incluse în proiect.

Proiectele de hotărîri privind dezvoltarea economiei republicii, programele şi chestiunile bugetului de stat şi administrarea de stat vor fi coordonate cu Ministerul Finanţelor şi Ministerul Economiei.

Proiectele actelor normative, după coordonarea cu organele interesate, pînă la prezentarea spre examinare Guvernului, vor fi coordonate în mod obligatoriu cu Ministerul Justiţiei.

La dispoziţia conducerii Guvernului unele proiecte de acte normative vor fi supuse expertizei juridice de către Centrul Creaţie Legislativă.

[Pct.7 completat prin Hot. Guv. nr.1454 din 12.11.2002]

 

8. Proiectele de hotărîri se prezintă Guvernului în limbile de stat şi rusă.

9. Propunerile care vor fi adoptate prin decizia Preşedintelui Republicii Moldova se prezintă Guvernului împreună cu proiectele actelor respective şi documentele necesare, prevăzute în punctele 6 şi 7 ale prezentelor Reguli.

10. Proiectele de hotărîri prezentate fără a respecta cerinţele stabilite de prezentele Reguli sau nedefinitivate şi neargumentate se restituie de către Cancelaria de Stat conducătorilor organelor care au prezentat aceste proiecte.

 

II. ORGANIZAREA ELABORĂRII ŞI COORDONAREA PROIECTELOR

11. Elaborarea proiectelor de hotărîri ale Guvernului se efectuează de unul sau mai multe ministere, departamente şi alte organe subordonate Guvernului.

12. Dacă elaborarea unui proiect a fost pusă în sarcina câtorva ministere, departamente, altor organe subordonate Guvernului, munca de întocmire a proiectului va fi organizată de organul care figurează primul pe listă.

În sarcina organului ierarhic superior trebuie să se indice cu ce organe ale administrării de stat din domeniu urmează să fie coordonat suplimentar proiectul.

Dacă proiectul este elaborat de cîteva ministere, departamente, alte organe din proprie iniţiativă, munca privind întocmirea proiectului va fi organizată de comun acord de unul dintre aceste organe.

13. Ministerele, departamentele, alte organe care participă la elaborarea proiectului, desemnează specialişti care vor lucra asupra proiectului, înaintează propuneri privind problemele ce ţin de competenţa lor, totodată prezintă organului, care întocmeşte proiectul, materialele şi argumentele necesare. În caz de necesitate, conducătorul ministerului, departamentului sau altui organ, care participă la elaborarea proiectului, convoacă, pentru examinarea chestiunilor principale cuprinse în proiect, conducătorii ministerelor, departamentelor şi altor organe, participante la elaborarea proiectului, indicate în însărcinare.

Dacă în timpul elaborării proiectului apar împrejurări noi, sau dacă proiectul se elaborează din proprie iniţiativă, atunci ministerul, departamentul, alt organ care elaborează proiectul trebuie să determine ministerele, departamentele, alte organe interesate în chestiunile abordate şi să le antreneze la întocmirea proiectului.

14. La elaborarea proiectului vor fi antrenaţi specialişti de înaltă calificare din rîndurile practicienilor, iar în caz de necesitate, şi lucrători ştiinţifici.

La elaborarea proiectelor vor participa în mod obligatoriu subdiviziunile juridice ale organelor care elaborează proiectele.

Specialiştii care elaborează proiectele de hotărîri stabilesc de sine stătător modul de lucru asupra proiectului.

15. Persoanele cu funcţii de răspundere examinează proiectele de hotărîri prezentate spre coordonare şi, în termen de 10 zile, dacă în acordul dintre conducătorii organelor interesate nu este stabilit alt termen, respectiv coordonează proiectele indicate sau comunică obiecţiile şi propunerile sale.

Dacă în termenul stabilit nu au primit răspunsul şi nu a fost înaintată rugămintea de a prelungi termenul coordonării, se consideră că persoana respectivă cu funcţii de răspundere nu are obiecţii la proiectul de hotărîre pregătit.

16. Înainte de a prezenta proiectul de hotărîre spre examinare Guvernului, el va fi vizat de conducătorii organelor care participă la elaborarea proiectului.

Coordonarea se confirmă prin viza pe care conducătorul respectiv sau adjunctul, care exercită atribuţiile lui, o aplică pe proiectul perfectat, sau printr-o scrisoare separată. La vizare se indică funcţia, numele de familie, prenumele şi patronimicul celui ce pune viza, precum şi data coordonării. Viza se pune pe ultima filă din primul exemplar al proiectului. Obiecţiile sau completările la proiect se expun pe o foaie separată.

17. La apariţia divergenţelor privind proiectul, organul care a elaborat proiectul pentru a-l prezenta Guvernului va organiza o dezbatere cu organele interesate în scopul luării unei decizii reciproc acceptabile. Dacă o astfel de decizie nu a fost luată, în proiect va fi reflectat punctul de vedere al organului care a pregătit proiectul, iar conducătorul acestui organ sau adjunctul vizează proiectul, totodată, la scrisoarea adresată Guvernului se anexează lista divergenţilor şi originalul obiecţiilor, semnate de conducătorul respectivi.

18. Proiectul de hotărîre pregătit din însărcinarea Guvernului se expediază Guvernului în termen indicat în însărcinare.

În caz de necesitate, acest termen poate fi prelungit de Ministrul de Stat la rugămintea în scris a conducătorului organului interesat.

19. Dacă în procesul definitivării Cancelaria de Stat a introdus în proiect modificări esenţiale, el urmează a fi vizat repetat de conducătorul organelor care au participat la pregătirea proiectului hotărîrii. Nu este necesară vizarea repetată, dacă la definitivarea proiectului s-au efectuat precizări ce nu au modificat conţinutul lui.

20. Pregătirea proiectelor de hotărîre se efectuează, de regulă, în următoarele termene: proiectele statutelor, regulamentelor, regulilor, instrucţiunilor etc. – pînă la 3 luni alte hotărîri – pînă la 1 lună dispoziţii – pînă la 15 zile. În termenele indicate se include şi timpul rezervat pentru coordonare cu organele interesate.

21. Proiectele de hotărîri ale Guvernului cu privire la cadre se pregătesc de Cancelaria de Stat în baza prezentărilor respective.

22. Guvernul poate comanda, în bază contractuală, pregătirea proiectelor actelor normative unor specialişti, savanţi sau colectarea acestora.

 

III. METODICA ÎNTOCMIRII PROIECTELOR ACTELOR NORMATIVE

23. Autorii proiectului trebuie să stabilească tema şi chestiunile ce urmează a fi rezolvate.

La elaborarea proiectului se va ţine cont de:

practica de aplicare a actelor normative respective în vigoare, datele cercetărilor sociologice şi altor cercetări privind problema în cauză;

actele normative departamentale;

legislaţia altor state, tratatele internaţionale, la care a aderat republica;

literatura ştiinţifică şi materialele din presă periodică.

24. La elaborarea proiectului de hotărîre se va ţine cont de toate actele normative şi de unele prescripţii normative referitoare la chestiunea respectivă, se va stabili care din ele îşi păstrează valoare, se vor scoate la iveală lacunele şi alte neajunsuri, depistate în timpul aplicării legislaţiei în vigoare privind problema în cauză, se va examina ce probleme pot apărea odată cu adoptarea actului normativ nou, din acele considerente ca în proiect să fie prevăzută reglementarea desăvîrşită a relaţiilor sociale respective.

25. Referitor la unele proiecte, se stabileşte ce cheltuieli financiare şi alte cheltuieli vor fi necesare în vederea înfăptuirii acţiunilor prevăzute şi dacă există posibilităţi reale pentru realizarea lor.

26. Proiectele de decizii ale Guvernului Republicii Moldova se elaborează sub formă de hotărîri şi dispoziţii.

Deciziile Guvernului, care au caracter normativ sau o importanţă de ordin general, se elaborează sub formă de hotărîri.

Problemele care necesită o reglementare detailată se elaborează, de regulă, sub formă de proiecte de regulamente, statute, reguli, care urmează a fi aprobate prin hotărîrile Guvernului.

Deciziile Guvernului asupra unor chestiuni operative şi altor probleme curente se elaborează sub formă de dispoziţii.

27. În proiecte va fi expus clar conţinutul prescripţiilor normative vor fi determinate organizaţiile şi persoanele asupra cărora se extind aceste prescripţii.

28. În proiect se includ prescripţiile normative referitoare la una sau cîteva chestiuni cu un conţinut asemănător.

29. Structura proiectului actului normativ se alcătuieşte în aşa fel ca să asigure dezvăluirea consecventă a temei reglementării juridice, precum şi înţelegerea şi aplicarea justă a actului normativ.

Fiecare proiect are un titlu care reflectă într-o formă concisă tema proiectului.

30. În proiectele celor mai importante acte normative, precum şi în cazul cînd este necesar de a explica scopurile şi motivele emiterii actului normativ şi direcţiile principale care trebuie să-şi găsească oglindirea în proiect, expunerea prescripţiilor normative este precedată de partea introductivă (preambul).

După preambul urmează partea rezolutivă, în care se expun toate prescripţiile normative într-o succesiune ce asigură înţelegerea justă a documentului.

31. Proiectele de hotărîri şi dispoziţii ale Guvernului se constituie din puncte.

În scopul de a asigura interpretarea corectă şi comoditatea aplicării, punctele pot fi divizate în subpuncte şi alineate.

32. Proiectele de acte normative voluminoase vor fi separate pe capitole, de regulă, capitolele au titlu.

Capitolele şi punctele proiectului se aranjează într-o succesiune logică şi coordonează între ele.

Punctele actului trebuie să fie numerotate în creştere, indiferent de faptul dacă proiectul include sau nu capitole.

33. Fiecare punct din proiect trebuie să conţină un gînd încheiat şi să includă, de regulă, o singură prescripţie normativă.

Cîteva prescripţii normative pot fi incluse într-un singur punct numai în cazurile cînd aceasta este necesar pentru justa lor înţelegere şi aplicare. Unirea într-un singur punct a prescripţiilor normative disparate sau puţin legate între ele nu se admite.

34. Fiecare prescripţie normativă din proiect se formulează în aşa fel ca să nu se işte îndoieli în ceea ce priveşte termenul de valabilitate al acestuia, indiferent de faptul dacă termenul de valabilitate al viitorului act poate fi dedus din titlu sau din preambulul proiectului.

Actul normativ în stadiu de pregătire, care este destinat unei anumite perioade de timp, de regulă, nu trebuie să includă prevederi normative a căror valabilitate nu este limitată printr-un oricare termen. Dacă într-un act cu caracter temporar sînt incluse unele puncte cu termenul de valabilitate nelimitat, acesta trebuie să fie clar din cele expuse în punctul corespunzător al proiectului actului.

Atunci cînd este necesar ca în actul normativ cu termenul de valabilitate nelimitat să se includă puncte ce prevăd prescripţii cu valoare temporară, în aceste puncte se va indica termenul lor de valabilitate.

Punctele actului normativ în stadiu de pregătire, care au o valoare generală, puncte ale căror valabilitate nu va fi limitată printr-un oricare termen, nu vor include prescripţii cu caracter operativ de dispoziţie de o importanţă temporară. În caz de necesitate, aceste prescripţii vor fi expuse în puncte separate la sfîrşitul actului normativ.

35. În proiect se indică data intrării în vigoare a actului normativ cu excepţia cazurilor cînd acest act va intra în vigoare în momentul adoptării lui.

Dacă se prevede ca acţiunea unei prescripţii normative să se extindă asupra unor cazuri şi relaţii, apărute înainte de adoptarea actului, al cărui proiect se întocmeşte, aceasta va fi formulată clar în proiect.

36. Trimiterile din anumite puncte la alte punte ale proiectului, precum şi la actele normative adoptate anterior se fac atunci cînd este necesar să se menţioneze legătura reciprocă dintre prescripţiile normative sau să se evite repetările.

La formularea trimiterilor la un act adoptat anterior, se indică organul care a emis actul, numărul actului şi data adoptării, iar atunci cînd acest act este menţionat pentru prima oară se indică, de asemenea, titlul lui şi sursa oficială, dacă actul a fost publicat.

37. Textul proiectului se expune într-o limbă literară simplă şi clară, prin fraze scurte, pentru a evita interpretarea şi aplicarea incorectă a prescripţiilor normative. Nu se admite folosirea unor cuvinte şi expresii învechite şi neclare.

În proiect termenii se utilizează cu un singur sens în conformitate cu terminologia adoptată în legislaţie. Dacă un termen are în legislaţie cîteva sensuri, atunci din text trebuie să fie clar în ce sens a fost folosit termenul respectiv în proiect.

38. Denumirea ministerelor, departamentelor, altor organe, organizaţii şi obiective indicate în proiect se formulează în deplină conformitate cu denumirea lor oficială, prevăzută în actele respective (regulamente, statute, decizii privind crearea şi schimbarea denumirii etc.).

Dacă un obiectiv are o denumire prescurtată, atunci cînd acest obiectiv se menţionează pentru prima oară, se indică denumirea lui completă şi în paranteze – cea prescurtată, iar în textul imediat următor se poate folosi numai denumirea lui prescurtată.

39. Dacă este necesar să se includă în proiect liste de organizaţii, de localităţi, de resurse materiale, tabele, grafice, scheme, modele de documente şi alte materiale similare, ele sînt expuse, de regulă, în anexele la actul normativ.

40. După adoptarea noii hotărîri a Guvernului propunerile privind modificarea hotărîrii adoptate pot fi înaintate în termen de cel puţin 6 luni.

41. Concomitent cu proiectul de hotărîre trebuie, în caz de necesitate, să fie prezentate propuneri despre abrogarea hotărîrilor, adoptate anterior, privind chestiunile respective sau despre modificarea şi completarea acestora.

Dacă pregătirea unor astfel de propuneri necesită timp, iar executarea acţiunilor prevăzute în proiectul de hotărîrile nu suferă amînare, sau dacă pentru aceasta a fost stabilit un anumit termen, propunerile se prezintă, în modul stabilit, după adoptarea hotărîrii noi.

42. La pregătirea propunerilor pentru abrogarea, modificarea şi completarea actelor, adoptate anterior, şi a părţilor lor este necesar să se clarifice dacă acţiunea lor nu s-a extins prin acte ulterioare şi asupra altor categorii de organizaţii, obiective şi persoane. Dacă această extindere a avut loc şi norma respectivă trebuie să-şi menţină valabilitatea, atunci în proiect se prevede o soluţie care va ţine cont de extindere, iar actele referitoare la extindere se includ la cele ce urmează a fi abrogate.

Printre actele ce urmează a fi abrogate trebuie să fie incluse nu numai acele acte (părţi ale acestora), care vin în contradicţie cu noul act sau au fost înglobate în el, ci şi actele (părţile lor), care mai devreme şi-au pierdut de fapt valoarea, însă formal nu sînt abrogate.

43. Actele şi părţile de acte cu valoare temporară, al căror termen de valabilitate a expirat, nu se includ în listă. Dacă raportul actului (a părţilor lui) la cele temporare stîrneşte îndoieli, atunci actul (părţile lui) urmează a fi inclus în listă.

Dacă în acte, concomitent cu normele temporare al căror termen de valabilitate a expirat, figurează norme permanente în vigoare şi toate aceste norme urmează să fie abrogate, atunci se include în lista actul în întregime.

44. Dacă actul şi-a pierdut valoarea, el este inclus în listă în întregime, indiferent de punctele cuprinse în el prin care au fost abrogate actele emise anterior.

Dacă există cîteva acte (mai mult de două), ce urmează a fi abrogate modificate sau completate, listele lor se expun în anexa la proiect.

45. Dacă este necesar să se introducă modificări în acte, atunci, în afară de lista actelor abrogate, se întocmeşte lista modificărilor ce se introduc în actele normative în vigoare.

Modificările, ce se introduc într-un act adoptat anterior, se perfectează printr-o redacţie nouă a punctelor care se modifică. Dacă nu este necesar ca punctele ce se modifică să fie expuse în întregime într-o redacţie nouă, atunci în textul acestora se introduce precizări, în special, prin eliminarea, completarea unor cuvinte, fraze sau substituirea lor prin altele. Pot fi expuse într-o redacţie nouă unele părţi ale punctelor (subpunctelor, alineatelor). Totodată, actul normativ poate fi expus într-o redacţie nouă în întregime.

Completările ce se introduc într-un act adoptat anterior se perfecţionează sub formă de puncte noi, subpuncte, alineate noi ale punctelor în vigoare şi se plasează ţinîndu-se cont de expunerea logică a materiei din act.

46. Dacă în scopul înţelegerii juste a normei apărute în redacţie nouă este raţional ca această normă să fie plasată imediat după motivarea hotărîrii ce se adoptă, atunci textul modificărilor din act se expune nu la sfîrşit, ci în punctul respectiv al proiectului. Dacă este necesar să se introducă modificări şi completări în mai multe părţi ale actului în vigoare sau dacă în acest act s-au introdus mai înainte modificări, sau dacă el s-a învechit într-o măsură oarecare, atunci este raţional să se pregătească proiectul unui act nou sau proiectul actului în redacţie nouă.

47. Cînd este necesar de a lichida lacunele existente în legislaţie sau de a perfecţiona reglementarea juridică a relaţiilor sociale respective prin introducerea unor modificări radicale în legislaţie, de a înlătura multiplicitatea normelor juridice privind aceleaşi probleme, se elaborează un proiect de act consolidat.

48. Actul consolidat înlocuieşte în mod oficial toate actele precedente şi părţile lor, care au intrat în componenţa lui, îşi asumă puterea lor juridică şi devine sursă oficială a efectivului prevederilor normative incluse în el, deşi aceste prevederi au fost adoptate anterior. De aceea actele sau părţile lor, înglobate complet sau parţial în actul consolidat, trebuie să fie abrogate în mod oficial.

Actul consolidat se emite pe un termen îndelungat, de aceea nu se includ în el normele şi actele temporare, al căror termen de valabilitate expiră în timpul cel mai apropiat.

 

Anexă

la Hotărîrea Guvernului

Republicii Moldova

nr.699 din 21 septembrie 1994

 

LISTA

hotărîrilor Guvernului R.S.S.M. care se abrogă

1. Hotărîrea Sovietului Miniştrilor al R.S.S. Moldoveneşti nr.434 din 25 noiembrie 1980 “Cu privire la aprobarea regulilor de pregătire a proiectelor de acte normative, ce se prezintă Sovietului Miniştrilor al R.S.S. Moldoveneşti” (Veştile R.S.S.M., 1980, nr.12, art.129);

2. Punctul 4 al Modificărilor aprobate prin Hotărîrea Sovietului Miniştrilor al R.S.S. Moldoveneşti nr.300 din 30 iulie 1981 (Veştile R.S.S.M., 1981, nr.8, art.69);

3. Punctul 1 al hotărîrii Sovietului Miniştrilor al R.S.S. Moldoveneşti nr.14 din 12 ianuarie 1984 “Cu privire la modificarea şi abrogarea unor hotărîri ale Sovietului Miniştrilor al R.S.S. Moldoveneşti” (Veştile R.S.S.M., 1984, nr.2, art.23);

4. Punctul 1 al Modificărilor, aprobate prin Hotărîrea Consiliului de Miniştri al R.S.S. Moldoveneşti nr.165 din 20 iunie 1989;

5. Punctul 16 al Modificărilor, aprobate prin Hotărîrea Consiliului de Miniştri al R.S.S. Moldoveneşti nr.307 din 19 decembrie 1989 (Veştile R.S.S.M., 1990, nr.1, art.11).